Sunteți pe pagina 1din 73

7

Tehnoredactarea computerizatd, coperta gi operafiunile de pre-tipografie: ILMA EDIMPEX SRL

,

O 1998 EDITURA CORESI

Editura CORESI este marcd inregistratd a

coREsI sRL, J 40/527/ I 99 1. Adresa: Editura COUESI, CP 1-477,

Bucure;ti,707W

Tel./Fax': 615 4781; 312 71 15.

Director executiv: Michiela Gigd

Redactor: Corina Dinu

Editor: Dana Poqnaru

ISBN 973-648-366-7

Tiparul execntat sub comanda nr. 421 1998,

la Imprimeria de Vest R.A., Oradea, str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105.

Romdnia

\

SIGLE $I'ABREVIERI

PENTRU TITLURILE OPERELOR

LUI ELIADE

A. - Adio

D. - Dayan

D& - Domni ;oara Chi stina

W ln 7AL - De la Zalmoxis Ia

Genghis-Han

Doutrsprezece

-

Doudsprezece

mii de capete de vite

Eu- - Eu, SfAntul Diavol pi cele

;aisprezece pdpu;i

K - Fata cdpitanului

Crhicittr

L - Lvan

Incog. - Incognito la Buchenwald

Insula

lS - Imagini gi simboluri

Ist cred - Istoia credin{elor ;i

- Ghicitor in pietre

- Insula lui Euthanasius

ideilor religioase

I4.E9. - La gigdnci

Iaumbra- - La umbra unui crin

LTG - Les trois Grilces MA- Mefistofel si androginul

MER - Mitul etemei reintoarcei

IVMU - Mitui. vise, mistere

MC - Nuntdin cer

NM - Na,srer nTitice.

NO - Nosta/gr a oi ginilor

- Nopi la Serampore

-

Noaprea de Silnziene

"lY"pt- NS

O fotografie de 14 ani

Omul

- O fotografie veche

- OmuI care a voit sd tacd

Pe str. M. - Pe strada Mintul.easa

SDH -

Secretul doctorului

Honigberger SP - Sacrul ;i profanul

$. - ^!a4pele

Tinerefe

- Tinere{e fdrd de

tinereye

TIR- Tratat de istorie a religiilor

Udf. - Uniforme de general

UOM - IJn om mare

19t- 19trandafiri

Yoga

- Yoga. Nemurire ;i

libertate

ABRAXAS

Pentru gnostici este imaginea celor

365 de manifestlri succesive

atribuite zeului suprem (Soarele cu

$apte

raze); pentru Eliade,

o

construcfiile create pe

numerologie sacrl reprezinti o

repetare rinralicl a Universului; el cornenteazd urmitoiul exemplu:

,,Altarul focului este anul [

].

Noplile sunt pietiele lui de demar- ca1ie, iar din acestea sunt 360, pentru cd 360 de nopli sunt intr-un

an* (sanpatha Brahmana,X, 5, 4, l0). Cetatea construiti prin repe- tarea semnelor cosmice are- in centru un altar, este impdr,titi in

patru sectoare sau imprejmuiti de un zid sus,tinut de doisprezece sau

dori5zeci de stdlpi, toate numerele

sugertnd diviziunile anului gi prin

aceasta repetarea Genezei.

Simbolul ilustreazi nostalgia para-

disului , adic5.tocmai condifia

omului in Cosmos, de a spera in

dob6ndirea sau redob6ndirea

condifiei divine (TIR).

ACTOR

Fiinld care trddeazd istoria

generald, actorul trdie$te arhetipal,

prin intrupdri succesive, cdci, aqa

cum afirmtr un personaj eliadesc,

,,el se identificS, pe r6nd, cu nenu-

mirate existen[e umane gi sufer6,

dacd e un actor bun, intocmai cum

ar suferi in via1i" (NS" I, 24I); prin

repetilie ,si retrlire, actorul

sdvArge;te un ritual, fdrd intengia

precisd de a atinge sacralitatea qi,

cum orice act ritualic inseamnl o

u$d deschistr spre Spiritul

Universal, de cele mai multe ori,

actorul trdieqte qocant iegirea din

spectacol;, asfel,. Bibicescu (din

NS) i;i pierde talentul actoricesc gi,

frdmdntat de probleme existen-

1iale, devine mesager : reconstituie

inanuscrisul pierdut al unui mare

scriitor, adicl o piesd de teatru, o

crea$e despre un vechi ritual al

mor(ii, apoi se strdduiegte sd scoatl din istorie aceasti scriere - ea este

dati in pdstrare-a unui exilat, la

Paris, unde, probabil, se va pierde.

Alt

personaj-actor (Ieronim

Thanase.din Unif.; 19 t

p. a.) are

aproape aceeaqi experien,tS, numai

cd el e-puizeaztr actul mimetic foarte deVreme, in copilSrie, adicl

iese din realitate printr-un ritual

inv5Ft de la vdduva generalului

Calomfir gi de aceea este capabil sd

construiascd lumea prin spectacol:

devine maestru al teatrului expe-

rimental,' apoi regizor de film,

pentru cd inlelege.cd rolul seu este

de a transmite mesajtrl primit de la

generdleasl prin parabole, sugestii,

camuflat in spectacol. Congtient

sau nu, rolul sdu este de a salva o

gestualitate arhetipald, un model

mitic, dar mai aledideea de libertate

individuald. in mai multe dintre

povestirile sale fantastice, Eliade

vorbeqte despre evadarea in jocul

actoricesc sau in spectacol; actorul este liber, dar r1u in mod absolui.

Limita sa este de a nu patea sd se

roage ;i sd blesteme, adic5.de a nu

putea fiei individual (A).

ADAM

Primul om, cel Qare a cunoscut

paradisul ;i cdderea, se fixeazd in

centrul lumii:

Golgota, locul mitic

ingropat

in care a'fost creat

;i

Adam; ,,asfel, sdngele Mdntui- torului cade pe leasta lui Adam, inhumat chiar la picioarele crucii,

Aceastd

fixare, degi susfinutii aici pe eresuri

cregtine, are rddicini mai ad0nci in

conptiinta lui Eliade qi vine de la Nae Ionescu; in Curs de meta-

fizicd,acesta spune cd omul se afld

mdntuindu-I" (I\ER).

la mijloc, ?ntre Dumnezeu qi

diavol, pentru ci lui i s-a dat calea

mdntuirii (ceea ce lui T ucifer i s-a

refuzat) gi totodati pedeapsa de a-l

imita.pe creator, adicd de a crea

prin suferint?i

Intr-o legendd bogumilicd se spune

cd Adam, dupl ce a pierdut

paradisul, ;i-a. vddut sufletul

diavolului, dar blrdmida pe care a fost inscris zapisul s-a dizolvat in

ape. Eliberat de Lucifer gi izgonit

de Dumnezeu, omul se afld, de

fapt, in centrul lumii, acolo unde se

deschide calea mdntuirii. Fiinta posradamicd ;i'a uitat sensul gi

existenla paradiziacd, dar pdstreazl

latent posibilitatea iegirii din uitare. Intr-o naraliune fantasticd (LTG),

Eliade imagine azd un elixir

sd

capabil

declanqeze proeesul de

regenerare a celulelor umane;

intinerirea periodicd a Eufrosinei

presupune intoarcerea la perioada

adamicS, dar . mesajul acestui

experiment este unul mistic: eroina

intruchipeaz5. trei vie1i, a;adar,

calea de intoarcere la paradis este mAntuirea prin asumarea Sfintei

Treimi, insd sensul fiinfei rdmdne acelaqi, de a repeta destinul adamic

- in5llare qi cddere. De aceea

Eufrosina

este. gase luni tinlrd gi bdtranl. in lumea

qase . ,luni

normald, ea devine o aberalie,

adicd un avertisment monstruos adresat doctorului Aurelian Tdtaru

pentru incercarea lui

de a

reconstitui destinul general al fiinlei printr-un singur prototip.

Experimentul sdu duce la refacerea

artificiald a omului paradisiac, dar qi la revelalia cd omul adarnic elte

condamnat la dorinle devoratoare

gi la cddere; nefiind capabil sd

inleleagtr sensul rrinitEtii divirie,

omul o imiti superficial: in urma

tratamentului medical, cele trei

paciente - Aglae, Frusinel gi Italia

- devin una singurd, o unitate

inseparabild: Frusinel, care i;i ucide

din gregealtr creatorul. Eqecul

intoarcerii la adamism este explicat

asfel: ,,

in paradis, Adam gi Eva

erau regenerafi periodic, agadar

intineriti, prin neoplasm; [

]

dupd

ce a intervenit pScatul originar,

corpul omenesc a pierdut secretul

regenerdrii periodice gi deci al

tinerefii fdri bdtrdnele; iiLr de

atunci incoace, de c0te ori, printr-o bruscd ,si stranie anamnezS, corpul

incearcd sd, repete procesul,

proliferarea oarbd a neoplasmtllui

produce o tumoare malignd

"

(LTG, III, 19). Simbolic, existenla

dubld a Eufrosinei gi ,,dorin1a

poseda creatorul

aceastI

,,tumoare", aberalia creatd de cdtre

om in intenlia lui de a repetd

gestualitatea divinS.

oarbd" de a,gi

sugereazd

tocmai

AG,ARE(STMBOLTJRT)

Conotbazd sensul mortii qi al

regenerdrii, ceea ce explici

numeroasele haditii .legate

de

munca agricold, ea instrgi un rit:

,,nu numai pentru cd se irnplinegte

in trupul Mamei-Glia gi dezldntuie

fo4ele sacre ale vegetatiei, ci

pentru cd implicd integrarea plugarului in anumite perioade de

timp, benigne sau nocive; pentru cd

este o activitate insolitd de pri-

$i

mejdii [

];

pentru cd presupune o

serie de ceremonii, de structurd si

origine divers5, menite sd

promoveze cre$terea cerealelor,si

sd justifice gestul,liranului" (TIR,

308). Eliade cbreleazd speranta

omului dQ a invia dincolo . de moarte cu diferite ritualuri antice

care

pregltesc cregtinismul

mithraicd, misterele

(inilierea

eleusine) qi care vedeau in

vegetatie (simbolul graului) un

mesaj despre transcenderea fiin1ei;

istoricul sintetizeazd ideqtificarea

omului cu regenerarea vegetalS

printr-o

metafor5 des vehiculatd in

folclorul romdnesc: floarea

cilmpului.

AJT]N

in trddiliile rom6negti, preziua

marilor sdrbdtori este aproape tot

at6t de importantti ca gi s5rb5toarea

propriu-zis5, cdci presupune

agteptare gi pregdtire, adicd situare

in preajma sacrului. Tocmai aclst

presentiment al unei trairi de

.exceptie este indeaproape urmdrit de Eliade. Personajele sale tr5iesc

cu incordare apropierea clipei

deoisive;'Pandele (din'19

t)

are

revelalia morfii individuale in

ajunul Crdciunului; alt personaj,

$tefan Viziru (NS), se pregete$te

toati viala pentru o anume" noapte

de S6nziene, iar in ajunul Anului

Nou, conform unei credinfe

romAnegti, pleacd sd-gi caute ursita.

De obiceij'personajele lui Eliade sunt iluminate cu pufin inainte de

n

miracol, de experienfa decisivd sau ultimd.

ALCHIMIST

Iniliat in alchimie, adicd intr-o

gtiinld de cunoaFtere oculte a lumii

prin descompunere completd gi

recornpuneri subiectivi,mai exact,

prin Marea Operd, alchimistul

cautd calea nemuririi; opera sa

incepe

prin despdr,tirea materiei

primare (haosul) in anima (ca

principiu activ) gi corpus (principiu pasiv); aceasta este prima fazd.- de

aquaster; urmeazd aPoi reunirea

celor doul principii (coniunctio) gi intruparea lui Filius Sapientiae,

hermafrodinrl, mercurul transmutat,

inchis in

oul cosmic, adicl

experienfa introvertirii in yliaster.

Simbolic, practicile alchimiste

sugereazd

o cale de a in[elege

nemurirea, reconstituind in Plan

individual sensul creafiei gene-

rale; viafa evolueazd in doul faze

majore - coagulare gi dizolvare, iar

armoniei supreme' il

constituie intdlnirea dintre cele

doud st5ri, moment numit simbolic

nuntd. alchimicd. Aceastd

reconstituire a viefii nu este doar

un ritual, pentru c[ scopu! principal

momentul

este acela de a crea fiin(a comPleti,

de aceea Filius PhilosoPhorum

(Mercur) este reprezentat ln ou, la

conjunclia soarel0i cu luna, adicl

in condiliile armoniei ideale;

aproape la toli alchimigtii

apare

fi atins

ideea cd absoluhrl poate

prin reunirea a doul mari expe-

rienle: nunta qi moartea. (vezi ;i

NUNTA)

Pentru Paracelsus, scopul alchimiei

este de a zdmisli lumina;alt simbol al armoniei.

Eliade a studiat numeroase variante

ale alchimiei, incepdnd cu

arltichitatea asiaticd gi Pdni la

alchimia cregtind gi a ajuns la

concluzia cd toate oPeraliile

complicate de ardere a metalelor in

athanor, precum ;i combinaliile

secrete de substante folosite in

medicina alchimisti nu sunt decit

reprezentdri intr-o

alegorie

ermeticd a confruntlrii dintre fiin1i

'

in

Faust, Goethe acordd

homunculus-ului creat de alchi-

mistul Wagner in athanor rolul de

cdlduzd prin timp; fiola in care sti

inchis homunculus.plute;te, deschi-

z6nd drumul lui Faust gi lui Mefisto,

care fac o fabuloasd cdlStorie

dinspre veacul luminilor sPre

lumea antichitdfii; pentru Goethe,

homunculus r eprezintA,,calendaful

istoria generald.- In

universgl",

acest

caz, se Poate spune ci

alchimiStul stdpaneste timPul.

Aceastl parte a oPerei goetheene a

preocupat in mare misurd gi pe

Nae lonescu, iar, prin el, iProafe pe to[i discipolii sbi. Eliade dd un sens interesant alchimistului,

'10

.venind in completarea viziunii lui

Goethe, anume de ,,salvator frdfesc

.al naturii", capabil sd se ridice

deasupra timpului qi sd accelereze

mersul istoriei. Gilbert Durand

apreciazd in termeni elogiogi aceastd:viziune: ,,Eliade iqi dd limpede seama cd'aceste mituri

ciclice gi operatorii, a ctrrof ilustrare e Marea . Operd, sunt

prototipurile mitului progresist gi

revolujionar pentru care epoca de aur e maturizarea de la sf0rgitul

veacurilor gi pe care tehnicile gi

revolu,tiile o accelereazl."'

in cultura romin5, mai apare la D. Cantemir simbolul alchimistului - arhitect subtil al istoriei. in Istoria

ieroglificd, Cantemir spune cd

istoria lumii evolueaz6 dupd un plan general, o dati cu propriul ei

creatorT dar existd oameni

predestinali sd

,,indulceascl'l

amdnuntele acestui plan, ceea ce

poate modifica gi istoria. Eliade creeazl un personaj literar,

Dominic Matei (diir Tinerefe

),

care se ridicd deasupra timpului gi

participd la salvarea omenirii; dupd

o viald anostd de profesor de

provincie, in care incercase si

memoreze cdt mai multe informalii

incepe s5-gi piardl memoria. in

aceastd fazd de haos, asist6nd

neputincios la propria-i disolulie

spiritual5, accidental, suportd o muta[ie: intineregte gi capdtd o

memorie monstruoas5. Treptat,

congtientizeazd ctr rolul sdu este de

a aduna'cdt mai muite mostre ale

civiliza,tiei umane, de la limbile

moarte pdn[ la ultimele descoperiri

s,tiinfifice, pentru a intocmi, ca gi Noe, o noul arc6, prin intennediul clreia supravietuitorii Apocalipsei

si poattr reconstitui lumea distrusI.

Dominic sintetrzeazd, lntreaga

gdndire umand, ca sd pregdteasctr

regenerarea,

dupd ce el insugi

disolulie gi

trccuse prin

recompunere. Stipin al timpului,

este.coplegit de dorul originilor, ca

gi eroul din basmul Tinerele fdrd

bdtrdnege

qi inlelege cd rostul

universului este clddit pe misterul

christic - moarte gi inviere.

Alchimistul singur

intrevadd sensul

poate s[

cdci,

yietii,

simbolic, el'reunepte intr-un plan

limitat ambele dimensiuni ale

devenirii universale, adicd sinte- tizeazd sensul lumii, uneori cu

putinla de a corecta amdnuntele.

ALJS .

Selectai printr-o voin[5 divin4,

predestinat sd aibd un rol in mersul istoriei universale, sau in existen{a

individuald. Cel ales de Dumnezeu

are, de reguld, rol eschatologic sau

de mesager involuntar pentru

realitatea imediatd. Adrian, Leana

GCO),

Dominic (Tinerete

),

Ieronim (Unif.) sunt hdrdzili sd

devieze sau si indrume istoria prin

arttr, prin ritual, sau pregdtind

salvarea (arca lui Dominic). Alesul

este un erou solar, iar

,,hierofaniile

,solare au tendinla de a deveni

privilegiul unor cercuri inchise, al

unei rninoritSli de aleqi" (IIR), de

aceea, din elite trebuie sd facl parte

misticii gi poelii gi nu filozofii

,,ultimii sosi,ti dintre alegi".

*

Alchimistul bste gi cgl care trdiegte'

Cu sentimentul obsesiv cd a fdcut o

qroare'($tefan din NS), sau cd a fost pedepsit (Gavrilescu drn La

1ig.),

este vorba despre cel ce-gi

trddeazd, ursita i cdruia i se

permite sd-;i intiiascd trddarea. in

nuvela Dayan, Eliade vorbegte

despre necesitatea unei elite,

forniate din matematicieni, poeti qi

mistici, capabili sI declangeze

procesul de anamnezd a lumii si sI

refacl civilizalia.

AMINTIRE

Obligd obsesiv fiinp sE ia aminte

la semnele destinului personal;

unele amintiri nasc un blocaj ?n

devenire (camera Samb1,din NS),

altele; cele mai multe, produc

anannneza, ca in Tinerefe

, Dominic Matei se hot?ird;te sd se

unde

intoarcl in

'timpul

.vieqii sale

adevdrate privind

fotografia casei

pirintegti.'Amintirile fac parte din Spiritul Universal gi sunt redate

integral omului abia dupl moarte'

O{S); miturile

reintoarcerii

menfioneazl obli gativitatea eroului

de a-gi aminti ceva ce s-a.petreout

ab oigine (MER); Adrian (CD)

i;i arninte;te vag de o int6lnire ale

cd|ei amdnunte il

ajutd s6 se

intoarce la

MEI\{ORIE)

inceputuri., (v.

AMNEZIE

AldtUri de somn, captivitate, be1ie,

originilor,

ignoranf5, dorul

amnezia estii o metafor5 gnosticl a

mor[ii spirituale; dar

,,gnoza

acordl viatd adevdratl, adlcd

rdscumpdrare $i

nemurire".

Sufletul care se indreaptd spre

materie, dorinci sd cunoascd

pl5cerile trupului; iSi

uitd

identitatea, nu mai qtie despre

fiinga lui etern5. Eliade porneqte de

la Imnul

lui Toma): un prinl pleacd in

Mdrgdritarului (Faptele

cauhrea perlei unice, dar cdnd se

af15 foarte aproape de ea,i;i pierde memoria - cade in amnezie - p6nd

in via{a

cdnd pirin{ii lui il readuc

proprie,, prin

interrnediul

amintirilor (Ist cred, II,

368).

Iegirea din uitare (anamneza)

echivaleazd cu .descoperirea unui

principiu transcendental in.

interiorul sinelui, iar aceastE

revelafie constituie,,elementul

central al

religiei gncistice':.

Amnezia inseamnd scufundare in viafi qi este urmatd de anamnezE, declan$ati prin gesturile, cdntecele

sau cuvintele unul mesager.

Procesul amnezie-+namnezd simbo-

lizeazil reintoarcerea la sine, la

originile ildiyidrr4ls $i, prin

. aceasta, recitnoa$terea' rddIcinilor

celeste ale fiingei. Ca gi Nae

Ionescu, Eliade. consider5'amnezia

pedeapsa capitald a fiin1ei cdzute

gi incapabile sd-qi, aminteascd sensult Cdderii, povestea despre

Turnul Babel fiind o dovadl a

amneziei (LTG). : Majoritateq

personajelor eliadegti trec printr-un

goc amnezic ce Ie faeilitEazi

intrarea in

timpul universal ,

trecut anulat,

amdnarea unei experien,te decisive.

tn rornanul 19 t, Pandele uitit un

regdsirea unui

. episod din

via(a sa, deoarece

int6mplarea il sperie; amnezia ia

sfArgit in momentul in cre apar

mesagerii (Lauriair qi Niculina), iar el in,telege cd trebuie sd:repete,'

adicd sd reia ritualic experien[a

ratatd; sugestia acestui mister este

'datii de mitul liri Orfeu, care i-a

inspirat lui Pandele o pieSd de

teatru, cale de iegire din infern, pe

care el a refuzat-o initial, preferdnd sd se ,,scufunde in via$". O dati cu

revenirea memoriei, Pandele

regSsegte gi drumul salvtrrii, al

intoarcerii la Spiritul Universal.

In destinul general, amnezia

reprezinti cohdi{ia vielii profane, tulburati doar rareori de intuirea lumii universale; arta este unul

dintre

mijloacele reveldrii

t3

adevdrului; gesturile, incantaliile

speciale, cuvAntul ;i

mai ales

spectacolul declanEeazd anamneza;

acesta eSte scopul tuturor

artelor: sd reveleze dimehsiunea universald, adicd semnifica.tia spifituald a orii5rui obiect, sau gist,

sau intAmpldri, oric6t ar fi ele de

banale sau ordinare.* (19L,177)

ANAI\{NEZA (v. AIyINEZIE,

MH\{ORIE)

ANDROGIN

Simbol al fiinlei complete,

androginul .se proiecteazd in nurneroase religii qi mitologii ca

posibilitate a anul5rii limitei prin

reunirea femininului cu mascu- Iinul; alchimigtii il asociau cu

Hermes, semn al devenirii prin sine

insugi ;i al oului cosmic, iar pentru

hermeti;ti el este i ncreatul, viala. in

formd

purd. Eliade face o

cpprihzdtoare a

'prezentare

simbolului gi ii fixeazd semni-

ficafa in coincidentia oppositorum,

ca dorinld a omului'de a se regXsi

in Dumnezeu, de a reface totalitatea

divin5. Impresionantii este metoda de sintetizare a simbolului, dintr-tur

material informativ imens: ,,1n

Banchetul, Platon descria omul

primitiv ca o fiin,td bisexuatd de formE sferi'cd. CeeA ie intereseazi in studiul nostru este faptul cd in

l--

7

speculatia metafiacd a lui Platon,

la fel ca gi in teologia unui, Filon

din Alexandria,

la

teozofii

neoplatonicieni gi neopitagoreici,

ca gi la ermetigtii a c[ror sursd era

Hermes Trisrneglstul sau Poimandres,

sau la numeroqi gnostici cregtini, perfecSunea umantr eia imaginattr

ca o unitate ftrrtr fisuri. De aldel,

aceasta nu era decAt o reflexie a perfecliunii divine, a lntregului-

Unu. in Discursul perfect, Hermes

Trismegistul ii

dezvlluie lui

Asclepios cd Dumnezeu nu are nume, sau mai curilnd le are pe

toate, deo4rece el este in acela;i

timp Unu gi Intregul. Bucurdndu-se

in veci de fecunditatea celor doud

sexe, el dd mereu na1tere Ia tot

ceeea ce a avut inten;ia sd

procreeze.

Cum, Trismegiste, spui cd

Dumnezeu are ambele sexe?

-

Da, Asclepios, gi nu numai

toate fiingele

insuflelite gi vegetale

ln romanul NS, Ileana gi $tefan

refac unitatea primordiald in

moarte, simbol al iegirii din timp gi din roata reincarnlrilor.

Pe Eliade, insd, nu-l intereseazd

simbolul in. sine, ci ideea de

audroginitate, respectiv, dualitatea lumii (chestiune c:ue face parte 9i

dintre obsesiile culturale romd-

Dumnezeu, ci ;i

"

(MA).

negti).

ln scrierile sale,'revine

frecvent ideea cd la originile

oricdrui fenomen se afl6 deopotrivd

, binele qi reul qi de aceea armonia

nu se poate atinge decAt Prin

refacerea unititii primordiale, prin

reunirea contrariilor; din aceasttr

idee se incheagd

crealiile artistice Eliade introduce

animale cu funclii bine definite in

mitologia romdneasc[: ariciul,

garpele, pasdrea. Zoohermele care

invadeazd fi inta anunti regenerarea

prin intoarcere la naturd. in

povestirea UOI{, Eugen Cucoaneg cregte in in5lfime, iar monstruo-

zitatea declangeazd haosul gi

animalitatea, ca indicii irle dizol-

o serie de

simboluri ale dualitltii (v, pi

Dt BL[I)., intre care esenfial este

cel al fiintei ideale: savairt qi artist

totodatd. Numeroase' personaje

aspir{ la aceasttr dualitate: 7-alomit e poet gi botanist (LTG), Antirn -

violoncelist gi entomolog (UnifJ,

$tefan, economist, doregte sd

picteze (NS), iar Dayan'

ticianul, egueazd

in

vdrii

ce " precede renagterea;

semnele.degraddrii sunt pilozitatea

aberanti si afazia treptat instalati,

matema- ambele fele fiind ale animalitilii.

ctrutarea

ecualiei

perfecte pentru cd nu e gi

9i COINCIDEIYIIA

poet. (v.

AI.IOMALIB

OPFOSITORT'M)

ANIMAL

Simbol al

viefii instinctuale,

animalul 6ste proiectat in

numeroase sectoare simbolice ale

existen[ei: Eliade vorbegte despre animale totemice, idolatrizate

pentru cI pun fiinla in legtrturh cu universul, cu firea ira,tionald sau

dimpotrivd, pentru a le ciqtiga

bunlvoinla. Animalele acvatice simbolizeazd fo4ele abisale,

terifiante gi monstr.uoase; le,sliarul

lunii sugereazl sensuri temporale.

Unele animale sunt puse in

legdturl cu na$terea lumii (Vi;nu

reincarnat in mistre[ uriag, coboard

in adincul apelor primordiale gi

scoate pdm6ntul in lumind). ln

' Nae Ionescu definegte anomalia ca minune, rdtiicire qi alunecare de la

lege'z; gi la Eliade dereglarea ordinii

,anunld o,,intiimplare" metafizic5, desfdqurattl sub imperiul emoliei,

trditd, iard nu congtientizatd ca

experien{d. Multe dintre per-

sonajele lui Eliade recepteaz6 cu

uimire anomaliile, apoi intrd intr-o

stare de somnolenti si vrajI, pe care

am putea-o numi amdgire. in I4

Gavritescu af15 cu stupoare cd

JiB.r

biletul de tramvai nu mai este

valabil de cAliva ani, c[ oamenii'pe

care ii vdzuse cu cdteva ore in urmd

nu mai existS, cI in. casa lui

locuiegte altcineva, dar nu

protesteazd qi nu disper6, ci se

intoarce cu senindtate in locul .de

unde: a inceput anomalia. Lui

bayan (din D.) i

se schimbd

infirmitatea de la un ochi la altul,

' ascensorul in care se afld Adrian GCO; urcd pdnd la etajul 21, degi

clddirea nu are decAt cinci etaje, iar

.personajul triiegte cu emotie

impresia unui eveniment neldmurit gi profetic. Veronica vorbegte limbi pe care nu le inv5,tase niciodatii,

Dominic intinereqte qi capdtl o

memorie fdrl limite CIInmF.J.

Anomalia nu. este sesizat?i imediat;

cel afectat pdstreazd o iluzorie

leglturd cu realitatea, sufer[ un

blocaj al ideilor; Gavrilescu pare

obsedat de un nume auzit cu puSn

inainte, Gore (din Doutrsprezece

)'

face socoteli virtuale in legifur{ cu

afaceri pe care le-a ratat. Pentru

lumea normalS, anomalia este resimgiti ca un truc sau ca o

ameninfare de care trebuie sd te

aperi. lntinerirea lui Dominic

sti,rnegte inilial interes $tiinlific,

apoi el devine un monsffu, un vAnat

gi este nevoit sd evadeze.

Anomalia nu se repetl, gi prin

.aceasta seamdnd cu monstruo- zitatea; orice dereglare a ordinii acceptate deschide o cale spre

antinomiile lumii cunoscute,

semnaleazd hierofanii, dar cum

sacralitatea nu poate fi receptati in

normalitate, anomalia este fie trditil

cu intensitate ;i incongtientd, fie

urmdritl cu teamd gi agresivitate.

Eliade o

considerd ca fiind

inceputul haosului individual, care

precede regenerarea fi in{ei.

l--

7

APA

Element primordial, prezent cu aceastd semnificalie in aproape

toate mitblogiile, este substanfa

nagterii gi a mo4ii: ,,

al

receptacul

tuturor ,gErmenilor, apele

simbolizeazd substan{a prirnor-

diald, din care toate formele se

nasc qi in care toate se reintorc,

prin regresiune sau prin cataclism.

Ele au fost Ia inceput, ele revin la incheierea oricdrui ciclu istoric sau

cosmic; ele vor exista neincetat -

degi niciodatd singure, pentru cd

apele sunt intotdeauna germi-

native, cuprinzdnd in unitatea lor

non-fragmentarl Yi'rtualiHtile

tuturor formelor. in cosmogonie, in mit, in ritual; in iconografie, apele

indeplinesc acieagi funcfie-, oricare

structuTa ansamblurilor

ar

fi

culturale in care s-ar gdsi: ele

precedonce formd gi suportdoice

crea1ie." (Tm" 183)

AvAnd funclii germinative gi

purificatoare, apa sintetizbazd

sensul inceputului gi al regenerdrii

prin dizolvare; ablutiunile, botezul,

potopul, desc6ntecele ca. apd neinceputd au sensul gtergerii

pdcatelor, riut{tilor de tot felul, a

istoriei insdqi. Datoritd valorilor germinative, apa este asociatd

feminitdtii gi lunii - mlsurh a

timptlui. Eliade discutd o serie dd

mituri cosmologice in care apa

apare ca matrice a lumii; in

mitologia indian5, zeul plutegte in

fericitd nepdsare pe noianuf de

ape, in adAncul c5ruia zace via[a

nerevelatd (pdmdntul); credinla

na;terii din ape existd gi in

folclorul romdnesc gi Eliade face

observalia cd legendele noastre au

rlddcini orientale. in De ,a 7AL

prezintd o poveste cu influenle

bogumilice (preluatd dupd N.

Cartpjan). l,a inceput, inainte ca

lumea sd fie creatS, Dumnezeu .si

Satana se plimbau peste intinderea

de ape. Dumnezeu l-a trimis pe

Satan in addncul mdrii de unde a

adus sdminla de plmdnt. Semn al oricdrui inceput, apa are virtugi sacre: intineregte, vindecd

miraculos, ilumineazd spiritual

fiinta. in nuvela Pe str. M., Eliade

creeazd un personaj (Iozi) care

evadeazd din realitatea opresiv6,

scufunddndu-se in. apa unei pegteri

gi se rdspAndegte zvonul ci zi trecut

lumea cealalt5; aici apa

in

delimiteaz[, un spaliu infestat (de

cornunism) gi din care nu se poate iegi d6cAt prin intoarcere ab initio,

prin disolulie ;i renaqtere. Hassului

i se poate pune capdt prin crea{ig,

iar orice crea,tie este precedat5 de

up{ae aceea Cocoane$ (UOM),

devenit monstruozitate terifianti,

simte instinctual chemarea apelor

regenerative gi se indreaptd spre

mare, unde dispare pentru ochii

imaginea

oamenilor. in romanul

$.,

apei care inconjoarl insula

paradiziacl amlnte$e de nuvela

16:

.i

eminesciand Cezara; Dorina

traverseazd apa intr-o luntre gi se refugiazd in insulS, corect6nd visul

premonitoriu, evitdnd moartea.

Cele doud personaje (Andronic gi Dorina) reg[sesc paradisul intr-o

noul ordine a lumii, dupd ce se

purificl in apa lacului; iubirea este

gi ea o formd de regenerare