Descrierea clP a Bibliotecii Nafionalea Rom6niei KALscHED,

DONAtD
Lumea interioari a traumei / Donald Kalsched;
trad.: lulia Feordeanu, Walter Fotescu. - Bucuregti :Herald,2017 Donald Kalsched
Conline bibliografie
tsBN 978-606- 8390-27 -7
l. Feordeanu, lulia (trad.)
ll. Fotescu, Walter (trad.)
159.9:616.89-008.441

LUMEA INTERIOARA
A TRAUMEI

MECANISM E DEFENSIVE ARHETIPALE

ALE SPIRITULUI PERSONAL

Traducere din limba engleze:

WALTER FOTESCU $r rUr_rA FEORDEANU

DONALD KALSCHED
The tnnerWorld of Trauma: Archetypol Defenses of the personat
Splttt
@ Donald Kalsched. All rights reserved
Traducere autorizati din edilia in rimba engrezd pubilcaH
dc Routredge, Editura Herald
membru alTaylor & Francis Group.
2017
 nterpretare gi comentariu teoretic
I 92
Delfinulin mitologie 93
Patricia 9i copilul-fantom6: cdnd spiritul se intoarce in corp 94
Bolile psihosomatice ;i sistemul de autoingrijire 99
CUPRINS Minteo 100
Spiritul 100
Psihicul 102
1
Sciziuneo dintre minte, corp 5i spirit in traumd 104
Lumea interioard a traumei 7
Mul!umiri 9 r. Dialogtil dintre Freud ;iJung despre lumea
lntroducere internd a traumei 107
23 Janet 5i daimonii interiori 107
PARTEA INTAI Trauma ;i descoperirea de cdtre Freud a realitalii psihice 109
23 Teoria seducliei 110
in forma ei diabolici
1. Lumea internd a traumei 25 Teoria complexd a luiJung gi trauma 111
Jung ;i disocierea 28 Doamna care locuia pe lund 114
ExeirPlu clinic: omul cu toPorul 29 Tra u ma qi transpeisonal u I in fantezia inconStienta 119
I nterpretare 5i
comentariu teoretic 30 Jung gi Freud despre rezistenla daimonicd la vindecare
psihicul ui
reaclia outoimund a
Sistemul de autoiii'riiir" ;i 33 a psihicului 121
Sinelui intunecot
tpoteze privind originea 35 Freud gi mecanismele defensive daimonice
Doamna Y 9i cel care imPugcd 39 ale incongtientului 123
lnterpretare comentarii teoretice
5i 40 Freud gi rezistenla,,daimonicd" 123
unsiaerayii din perspectiva teoriei dezvoltdrii 41 Supraeul sever al lui Freud 126
Rqinea 9i autootacul M
Triuma comPulsia la rePetilie
Si 47 4. Contribuliile luiJung la formularea uneiteorii
perlaborare
Durerea 9i procesul de 48 a sistemului de autoingrijire 130
MarY 5i daimonul m6ncdrii 55 Trauma luiJung 5i Atmavictu 130
inteipretare 9i comentarii teoretice 55 G6ndirea maturi a lui Jung despre traumi 135
Natura anxieta'tii lui MarY 57 Rolul afectului in crearea complexului 136
a traumet
Doua niveluri ale lumii interioore 58 Noliunea jungiand de posedare de citre complex i38
inlocuirea.lui cu fantezia
ntacarea spagiului tranzi;ional Si 61 Jung gi,,mintea" agresoare 141
in lumea internd
Disocierea 9i ai""i'i''ip*iiva
legaturilor
Sinelui 64 Traumd gi,,semnificalie"in cazul lui Jung 145
alefrrnsive arhetipale ale
ie'o'n'itii'
Tricksterul 1i Jung gi Sinele dual: lumind Siintuneric 146
68 lahve gi latura intunecatd a Sinelui "t49
autoingrijire
2. Alte ilustriri clinice ale sistemului de 68
Fetila 9i ingerul 70 5; Contribulii jungiene suplimentare 152
Lenore 9i zdna-na;d 71 Erich Neumann gi eul de avarie 152
nterpretare 5i comentariu
teoretic
I 75 $coala londonezi gi mecanismele defensive arhetipale 154
AParilia coPilului din vis 76 Leopold Stein 154
Gustav 9i Parinlii sdi ceregti 79 Michael Fordham 155
nterpretare 5i comentariu
teoretlc Alli autori din $coala Londoneza 156
I 81
memoriei traumatice
Terapia lui Gustav: recuperarea 85 Jungieni americani 157
Traumo 88 James Hillman gi clivajul Senex/Puer 't57
KaYe 5i delfinii ei
 Sandner 5i Beebe giTricksterul daimonic 161 Rapunzel: partea 3 231
Joseph Henderson 5i Sinele inferior/superior 163 I m pl i cal ii I e pent ru trata me nt 234
AI!i outori americani 164 Rapunzel: partea 4 235
Versiuni popularizate 165 I m pl i ca;i i I e p e nt ru t rat o m e nt 237
Marion Woodman 5i iubitul-daimon 165
Linda Leonord $i ,,bdtAnul pervertit" 166 8. Psyche;i daimonul iubit 242
Clorisso Pinkola Estes 167 Eros gi Psyche: partea 1 243
John Haule;i ,,Groapo cu tigri" de sub sinteza Sinelui 169 Eros ca daimon 246
Proteclia daimonic6 vs. inchisoare 249
6. Teoria psihanaliticd a sistemului de autoingrijire 173 . Daimonicul ca temnicer 251
Edmund Bergler gi daimonionul autodistrugdtor 174 Daimon ul-iubit gi fantezia 252
Od ier 9i,,ma ri e fi in!e" r5 uvoitoa relbi nevoitoa re
I 176 Fantezia ca apirare impotriva simbolicului 254
Sandor Ferenczi gi inlelepciunea 179 lndividuarea gi atraclia realitS!ii 256
TranspersonalS a Sinelui ingrijitor 179 Eros gi Psyche: partea 2 259
.Teoreticienii relaliilor de obiect 't84
Furia gi rezistenla la intrupare 260
Melonie KIein 5iWilfred Bion 184 Sacrificiu voluntar 5i intrupare 263
D.WWinnicott 186
Bucuria gi relalia uman/divin 264
Corrigan ;i Gordon Si,,mintea-obiect" 188
MichaelEigen 189
190
9. Pasdrea lui Fitcher gi latura intunecati a Sinetui 267
Ronald Fairbairn
192 Pasdrea lui Fitcher 269
Harry Guntrip
194 Povestea: partea 1 270
James Grotstein
Otto Kernberg 5i osocialii lui 196 birea gi agresivitatea in evol ulia eul
lu ui sdndtos: Winnicott 275
Davies;i Frawley gi obuzul sexual din copildrie 197 lubirea 276
James Masterson 199 Agresivitate 278
Jeffrey Seinfeld 200 lubirea 5i agresivitatea impreund 279
Colin A. Ross 202 Un exemplu clinic 280
Susan Kavaler-Adler gi iubitul Daimon 203 Natura duald a sacrificiului in transformarea sistemului
de autoingrijire 282
Pasdrea lui Fitcher: partea 2 284
PARTEA A DOUA 205
Biruin{a asupra vrdjitorului cu ajutorul simbolului 287

lntroducere la partea a doua. Basmele ;i incarnarea

1 0. Prinlul Lindworm gi transformarea daimonicului
in doui etape a Sinelui 207
208 prin sacrificiu gi alegere 292
Procese tranzitorii intre uman gi divin
intrebdri ale psihologiei dezvoltSrii 211 Prin!ul Lindworm: povestea 292
Procese tranzitorii in basme 213 Motivul copilului gi al cupluluif6ri copii 295
Vindecarea in doui etape a clivajuluiin basme 214 Refuzul de a alege 297
Lumea melancolicd a fantezieiin sistemul de autoingrijire 299
7. Rapunzel gi sistemul de autoingrijire 2't7 Julia Kristeva si,,soarele negru" 300
218 Excurs in utilizdrile defensive ale numinosului 301
Pacienlii Rapunzel
Rapunzel: partea 1 220 Prinlul Lindworm ca geamdn 303
Im pl i caliil e t rata me nt u I u i 224 Prinlul-vierme ;i diada rege sau regind/copil 306
Rapunzel: partea 2 226 Fiica pdstorului qi baba ca diadi pozitivd a Sinelui 307
 Furia gi transformarea printului Lindworm 309
Un moment de compasiune 311
Concluziifinale 313

Note 315
Bibliografie 319
lndex 330
 7.

LUMEA INTERNA A TRAUMEI

iN ronMR et olneoLlcA

Cind inocenla a fost privati de drepturile ei, devine un spirit diabolic.

(Grotstein, 1 984, 2'l 1)

in capitolul acesta ;i in urmitorul, voi prezenta o serie de viniete

clinice gi de comentarii teoretice pentru a explora fenomenologia
unei figuri,,daimonice'1 pe care am intdlnit-o in mod repetat in mate-
rialul incongtient al pacienlilor cu o istorie de traumi timpurie din
copi16rie. Cuvdntul,,daimonic" provine din daiomai, care inseamni,,a
diviza"gi inilialse referea la momente ale con;tiinleidivizate, aga cum
se intimpld in scdpirile de limbi sau de atenfie sau alte,,ribufniri"
dintr-un alt tardm al existenfei, pe care l-am putea numi,,incon;tient"
(vezi von Franz 1980a). intr-adevir, divizarea lumii interioare pare a
fi intenlia figurii pe care o urmirim. Termenul dat de Jung pentru
aceasta a fost,,disociere'i 5i daimonul nostru pare sd personifice meco'
nismele defensive disociative ale psihiculuiin acele cazuri cdnd trouma
timpurie a fdcut imposibild integrarea psihologicd.
Cel mai bine pot aborda acest subiect impirtSgind cu cititorul
felul cum am devenit interesat de aceasti tem5. De-a lungul ultimilor
douizeci gi cinci de ani am avut in analizd un numir de persoane
care, dupi o perioadd inilial; de cre;tere 5iirnbundtSlire a stdrii lor
psihologice, au ajuns la un fel de platou unde pireau ci stagneazi
in terapie gi, in loc si se facd mai bine ca rezultat al tratamentului,
pdreau sd rim6nd pringi intr-o,,compulsie la repetilie" a compor-
tamentului anterior terapiei, ceea ce ii ficea sd se simti invin;i gi
24 lipsili de speranfi. Acegtia erau indivizi care ar fi putut
fi descri;i ca identificd. Alte d5!i, scopul sdu pdrea sd fie incapsularea unei pi(i 25
,,schizoizi", in sensur ci suferiseri experienfe traumatice
c- in copirdrie, fragile, vulnerabile a pacientului, pe care o separa de realitate fdri o
experienle care le depigiserd sensibilitatea, adesea
m deosebitd, gi i_au mili, ca gi cum gi-ar fi dorit si o fereascd de alte agresiuni. ln alte !

2
obligat si se interiorrzeze.Adesea lumire interioare
in care o
;
ace;tia se situafii, fiinla daimonici era un fel de inger pdzitor care ingrijea gi
-{
ru retrdseserd erau rumi aseminitoare copirSriei, cr-
bogate in fantezie, cu proteja partea copiliroasd a sinelui in interior, in timp ce o ascundea
o o notS merancoricd. in acest,,sanctuar ar inocenlei,,asem5nitor
7 unui de lume, ca 9i cum ar fi fost ceva ruginos. Aceasti figurd putea juca
muzeu, acegti pacienli se agd{au de nigte rimi;ife
ale experienlelor un rol protector sau persecutor - uneori altern6nd intre ele. $i pentru
-.1
v lor din copilirie care fuseserd magice foarte
c
;i reconfortante ra un a complica gi mai mult lucrurile, aceasti imagine duald i5i ficea
moment dat, dar care nu se maturizaserd impreund
B
cu celelalte pirfi adesea aparilia in ceea ce James Hillman a numit,,tandem" (Hillman,
din ei. Degiei au venit la terapie din nevoie, nu
doreau sd se schimbe 1983). Frecvent, nu apdrea singuri, ci era ?nsofiti de un copil interior
sau si creascd in moduri care ar fi satisficut
cu adevdrat aceastd sau de un alt partener mai neajutorat sau vulnerabil. La rdndul siu,
nevoie. Pentru a fi mai precis, o parte din ei voia
si se schimbe gi o acest,,copil" inocent avea un aspect dual - uneori era,,rdu" gi,,merita"
alti parte, mai puternici, se opunea acestei schimbiri.
Eierau divizati perseculia, am putea spune, alteori era,,bun"9i primea protecfie.
din interior.
Pe scurt, aceste imagini duale inlSnluite impreuni ca o structurd
in cele mai murte cazuri, acegti pacienlierau
extrem de interigen!i, internd alcdtuiesc ceea ce eu numesc sistemul arhetipal de autoin-
sensibili la persoane care au suferit datoriti acestei
sensibilitdfi unele grijire. Aga cum sper sd demonstrez in paginile ce urmeazi, avem
traume brutte sau cumurative foarte devreme in viafd.
Toli ace5tia motive si credem cd aceasti structuri este un sistem intern universal
au devenit prematur autosuficienli in copiririe, rupand
reraliire al psihicului, sistem al cirui rol pare sd fie apirarea gi conservarea
autentice cu pdrinlii ror de-a rungur aniror de dezvortare
gi avdnd unui spirit personal inviolabil, aflat in miezul adevdratului sine al
grijd de ei ingigi intr-un cocon al fanteziei.
Ei au avut tendinla de a se individului.
vedea pe ei ingi;i ca victime are agresivitdfii
cerorrar(i gi nu au putut
intrebarea pe care am inceput sd mi-o adresez a fost:,,in ce fel
mobilizeze capacitilile autoasertive eficiente c6nd
sd igi
a fost nevoie
sd se apere sau si se individueze. Falada lor figurile paznicului intern al acestui <sistem> 9i <clienlii> sdi copii
exterioari de duritate
gi autosuficien!5 adesea ascundea o vulnerabilis-au organizatin incongtient gic6nd gi-au extins ei puterea
dependenli secreti de care se
simleau ruginali, aga cd in procesul de psihoterapie uimitoare asupra eului bine intenlionat al pacientului?"
le-a fost
foarte
dificil sd renunle ra sistemur ror personar de autoprotecfie
9i si-9i
permitd si depindi de o persoani reali.
ceea ce mi-a devenit crar in mod gradat de-a rungul
anarizei
JUNG 9t DTSOCTEREA
viselor acestor pacienfi a fost cd ei erau pringi in ghearere
unei figuri
interioare a ciirei geroziiii izora de rumea exterioard,
in aceragitimp, Reaclia normalS a psihicului fali de experienlele traumatice
atacandu-icu critici 9i abuzurifird miri. Mai mur! aceastd
figurd inte- este sd se retragd de la scena accidentului. Dacd retragerea nu este
rioard era o,,forfd"at6t de puternicd, inc6t terme
nul daimonicpirea o posibili, trebuie ca o parte a psihicului si fie scoasi de acolo gi, pentru
caracterizare foarte varidd. uneori, in visele pacienfiror
mei, aceastS ca aceasta si se intdmple eul- altfel integru - trebuie si se scindeze in
figurd interioard daimonicd disocia viorent rumea internd,
atacdnd fragmente sau si se dlsockze. Disocierea este o parte normald a meca-
activ eul din vis sau o parte,,inocenti" a sinerui
cu care eul din vis se nismelor defensive ale psihicului impotriva potenlialului distructiv
 al impactului traumei - ata cum Jung a demonstrat, cu mulli ani in
-c urmi, cu experimentul sdu asociativ verbal (Jung, ,l904). Disocierea
3 este un truc pe care psihicul gi-l face sie insugi. Aceasta permite vie{ii
fi
sd continue, divizind experienla de nesuportat gi distribuind-o cdtre
2 c-
-l
m
v diferite compartimente ale minlii gi corpului, in special aspectelor
o inconqtiente ale minlii gi corpului. Aceasta inseamnd ci elementelor
v 9i
care in mod normal sunt integrate unitar (de exemplu, cunoatterea
-.t
7 congtientd, afectele, senzafiile, imaginile) nu le este permis si se inte-
c greze. Experienla in sine devine discontinui. Imageria mentali se
m
poate separa de afecte sau at6t afectele, cdt;i imaginile pot fi disociate
de cunoa5terea constientS. Apar flashbackuri ale senzafiilor aparent
deconectate de un context comportamental anume. Rememorarea
istoriei de viali are lacune -persoana a cirei viali a fost intreruptd de
traumd nu poate oferi o naraliune integrald a istoriei sale.
Pentru persoana care a trdit suferinle insuportabile, meca-
nismul psihologic defensiv al disocierii permite vielii exterioare
sd continue, dar cu un pre! interior foarte mare. Trauma exterioari
inceteazd gi efectele sale pot fi demult uitate, dar sechelele psiho-
logice ale traumei continui si b6ntuie lumea interioari gi chiar
o fac, aga cum a descoperit Jung, in forma unor imagini care se
organizeazd in jurul unui afect puternic - ceea ce Jung a numit
,,complexe incircate afectiv". Aceste complexe tind sd se comporte
autonom ca fiinte interioare infricoSdtoare gi sunt reprezentate in
vise ca dugmani atacatori, animale feroce etc. ln singurul sdu eseu
explicit despre traumd, Jung a spus:
un complex traumatic aduce cu el disocierea psihicului. complexul nu se
afl5 sub controlul voinlei qi din acest motiv posedi calitatea autonomiei
psihice' Autonomia sa consti in puterea de a se manifesta independent
de voin!6 gi chiar in opozilie directi cu tendinlele con;tiente: se impune
tiranic asupra minlii conqtiente. Explozia de afecte invadeazi complet
individul, vine cdtre el ca un dugman sau ca un animal sdlbatic. Am
observat frecvent cd afectul traumatic tipic este reprezentat in vise ca un
animal sdlbatic gi periculos - o ilustrare gocanti a naturii sale autonome
cdnd este separat de conStiin!d. (Jung, 192ga: pu.266-7).
Natura 9i funclionarea acestor mecanisme disociative respon- 27
sabile pentru formarea complexelor nu erau clare pentru Jung in r)
experimentele sale timpurii, dar cercetdri ulterioare cu pacienli !
suferind de aga-numitele tulburiri disociative au ardtat ci nu este o
=
vorba de un proces pasi4 benign in care diferite pdrli ale minliidevin -
deconectate pierd orice legitu16. De fapt disocierea pare si implice
o cantitate mare de agresivitate - aparent implicd un atac activ al unei
pirli din psihic asupra altor pir!i. Este ca 5i cum tendinlele psihicului
care in mod normal sunt integrative trebuie si fie intrerupte prin
forfd. Scindarea (clivajul) este o chestiune violentd - precum scin-
darea/diviziunea unui atom. Acesta este un fapt care in mod curios
i-a scSpat lui Jung. Degi era congtient ci un afect traumatic poate
apirea in vise ca un,,animal silbatic'i el nu a inclus afectele violente
in inlelegerea sa asupra mecanismelor defensive primitive ale psihi-
cului. Psihanaliza contemporani recunoagte ci acolo unde lumea
internd este plini de agresivitate violentd sunt prezente gi meca-
nisme defensive primitive. Mai exact, acum stim ci, energio pentru
disociere provine din oceastd agresivitate.
ln materialul oniric din cazurile de mai jos este ilustratd natura
violenti a acestor procese autoatacatoare disociative. ln psihoterapia
cu victimele traumei, pare cd pe misuri ce experienla de neindurat
(traumatici) din copilirie, sau ceva ce seamdnd cu ea in cadrul tran-
sferului, incepe si apari in congtiin!5, o,,for!d"sau figuri intrapsihicd
ce este prezenti in visele pacientului intervine in mod violent ;i
disociazi psihicul. Scopul diabolic al acestei figuri pare sd fie acela
de a impiedica eul din vis si reexperimenteze afectul de neconceput
asociat cu trauma. De exemplu, in cazurile de mai jos, el ,,taie" capul
visitorului cu un topor, impugcd o femeie neajutorati in fa!5, ii di
sd min6nce cioburi de sticlS unui animal neajutorat 9i picile5te eul
vulnerabil neajutorat !indndu-l captiv intr-un spital,,diabolic'i Aceste
acfiuni par sd fragmenteze experienfa afectivd a persoaneiin aga fel,
incdt sd disperseze congtientizarea suferinlei care a apdrut sau care e
pe cale si apari. De fapt figura diabolici traumatizeazi lumea obiec-
telor interioare pentru a preveni retraumatizarea in lumea exterioard"
Daci aceastd impresie este corectS, inseamni cd o imagine trauma-
 togend bdntuie psihicur acestor pacienfi, supervizdnd
activitd{ire garda jos gi cu un z6mbet cochet de adolescentd a recunoscut ci ii va 29
-c disociative, ceea ce ne reamintegte de
una dintre ipotezere timpurii fi dor de mine in acea noapte, dupi ce mi-a
gi de gedinla de terapie.
ale lui Jung, gi anume aceea cd,,fanteziire pot c)
r fi ra fel de traumatizante scris o scrisoare lungi despre cum nu mai putea continua terapia (!) !
in efectele lor ca 5i trauma reald,, (Jung,,l
2 9.1 2a: par. 21 7). Cualte cuvinte, o
-l
h intregul efect patorogic artraumei necesiti
pentru cd devenea prea,,dependentS'1 a avut acest vis: r=
c
i
o
un eveniment eKeriorgi un -
factor psihologic. Trauma exterioari
u de una singurd nu criveazd psihicur.
un ogent psihorogic interior - determinat de Sunt in camera mea in pat. Dintr-odati realizez cd am uitat sd incui
traumd - efectueazd crivajur.
-.1 ugile apartamentului. Aud pe cineva care intrd in clidire, merge p6nd la
u
c uta apartamentului meu -gi apoi intr5. Aud pagi apropiindu-se de uga
m EXEMpLU CLtNtC: OMUL CU TOPORUL camerei mele... apoi deschiz6nd-o. Un om foarte inalt, cu o fali albd ca
de fantomi ;i cu gduri negre in loc de ochi, intr6 cu un topor. il ridici
deasupra g6tului meu gi ii dd drumul... Md trezesc terorizati.
Nu voi uita curdnd primul caz in timpul
cdruia aceste ipoteze au
inceput sd mi se contureze. pacienta era o
t6ndrd artistd care, ara cum I nterpretare gi comentariu teoretic
a arStat tratamentur mai tSrziu, suferise
abuzuri fizice gi ,"*rur" din
partea tatarui sdu arcooric, care era
singurur pSrinte in viald pe care
;i Aici avem imaginea unei decapitiri violente, o separare inten-
ea, in copildrie, r-a iubit foarte murt.
cend aceastd femeie a venit ra
prima programare ra psihoterapie
a sosit pe motocicreti, imbrdcatd in
lionati a minlii de corp. G6tul, ca o legdturi integratoare, care le
piele neagrd gia petrecutintreaga conecteazi, este pe cale sd fie distrus. Camera in care visul a avut loc
ord condamn6nd-o cinic pe corega
ei de cameri care se cdsdtorise recent gi se afla in apartamentul pe care il impdrlea cu o colegi la momentul
avea un copir. Ea era durd,
condescendentd fali de ceilalli, cinicd in dat. De regulS, fiindu-i frici de intuneric, intotdeauna incuia de doud
raport cu viafa in general gi
cu o armuri groasd impotriva con;tientizdrii ori aceastd ugi inainte de a se retrage. Uga exterioard neincuiatd era
propriei ei suferinle. Tot
ceea ce putea sd recunoascd drept dificurtili uta apartamentului ei, dar 5i aceastd u95 era verificatS compulsiv de
proprii erau o murfime
de acuze psihosomatice - durer,i cronice c6te ori era singurd acasi. in vis, omul-fantomd are acces, aparent,
de spate, crampe premen_
struale care o impiedicau sd rucrezg episoade la ambele u;i, aga cum gi tatil ei avusese acces nerestriclionat la
de astm gi simptome dormitorul unde ea dormea gi de asemenea la corpul ei. Pe c6nd
recurente asemindtoare epilepsiei, in
care igi pierdea cunogtinla
pentru cateva minute. Acestea au speriat-o avea numai opt ani, pacienta ii auzea adesea paqii apropiindu-se de
suficient pentru a ciuta camera ei, inainte de acele vizite sexuale regulate.
ajutor. viala sa interioard era bdntuitd
de sentimente morbide cd
ar fi o persoani moartS in via!, gi era prinS in mod claL momentul ei de,,sldbiciune"in cadrul tra nsferului, din
de o furie .opt";itour",
portretizatd in imagini de mutirare timpul orei de terapie, fusese echivalent cu faptul de a uita sd incuie
;i dezmembrare. Aceste imagini
de amputafilor, brafe, m6inigicapete ciop6rlite uga in vis gi formase o bregd in mijloacele ei uzuale de apirare. Prin
apireau spontan in
lucrdrile sale artistice gito!i, in afard de pacientd, aceastd bre;5 intrd un fel de,,spirit al morfii'i o imagine de teroare -
erau ingrozilide ere.
omul-fantomd, cu gduri negre in loc de ochi. Pacienta a recunoscut
Urmdtorul vis a apdrut cam la un an dupd
inceperea terapiei, acest vis ca fiind o versiune a unui co5mar repetitiv din copildrie, in
imediat dupd o gedinfd in care aceastd pacienti
at6t de autosu: care era atacatd de figuri ameninldtoare. Dar de ce, m-am intrebat, a
ficienti gi-a permis sd se simtd mici vurnerabirS,
5i ca rSspuns ra visat despre o imagine atdt de oribilS chiarin noaptea in care s-a simtit
plecarea mea in vacanfa de vard.
A fost un moment in care a lisat
deschisi emolional gi vulnerabili in relalie cu mine gi cu terapia ei?
 Pistr6nd ipotezele anterioare despre funclionarea sistemului de
autoingrijire, explicalia pare destul de clari. Aparen! admiterea senti-
c-
mentelor de dependenld in;edinla anterioari deterapie a fosttriiti de
m diabolic a aclionat dupd cum urmeazS: el sau ea a incercat si-i taie
anumite parli ale psihicului pacientei (omul-fantomd) ca o ameninlare
{=
m
v cumpliti, amenintarea de a experimenta inc6 o dati suferinla de
o nesuportat de a avea nevoie de un obiect exterior (tatal ei) gi aceastd
v un copil de viu, a sedus pacientul pentru a primi favoruri sexuale
nevoie s5-ifie respinsd intr-un mod traumatizant. cu alte cuvinte, senti-
,i mentele emergente pentru mine ale pacientei, in cadrul transferului,
c au fost legate asociativ cu devastarea triiti in copilirie - suferinfa"de
m o femeie frumoasd in fa!6 cu putca gi a fost autorul mai multor acte
nesuportat pe care a triit-o iubind cu disperare un om care o bdtea
qi o abuza sexual. Pe mdsuri ce aceastd,,iubire,,;i dependenli au
ajuns in con;tiin!5, asociate cu disperarea de neconceput din copi-
ldria sa uitati, au declangat o anxietate coplegitoare care, la r6ndul
ei, a aclionat mecanismele ei defensive disociative. $i astfel, era pe
cale si cliveze aceasti parte din ea ;i si pirdseasci terapia! Acest
clivaj a fost apoi reprezentat in visul ei sub forma toporului folosit
de figura criminali pentru a intrerupe legdtura dintre corpul ei (unde
multe dintre amintirile traumatice erau stocate) gi mintea ei. Atunci,
aceastd figurd reprezintd rezistenlc pacientei fali de faptul de a
re-experimenta sentimentele de dependen{d gi, probabil, de a expe-
rimenta sentimente de vulnerabilitate in general. Ea reprezinti o a
doua linie de apirare, cdnd mecanismele defensive uzuare are eului
au fost invinse 9i s-au constelat niveluri de anxietate de neacceptat.
Ca o figurd cu adevdrat daimonicd, acest om-fantomd o va separa de
sinele sdu intrupat gi simlitor - pentru a o reline in,,mintea,,
?n lume,
ei persecutorie, unde el ar avea control total asupra spiritului ei
personal nerealizat. Acesta este scopul pervers al sistemului de auto-
ingrijire, cdnd traurna timpurie de-a dreptul a fr6nt inima copirurui de
prea multe ori.
Si stem u I d e a utoing rij i re
gi reaclio autoimuno a psihicului
in anii care au urmat dupd aceastd experienld cu pacienta
respectivS, am ajuns si cred ci este aproape axiomatic faptul cd in
lumea internd a victimei traumei vom gdsi asemenea personificdri
diabolizate ale autoatacului 9i autoabuzului. in visele pacienlilor 31
traumatizali pe care i-am analizat de-a lungul anilor, Trickster-ul .)
!
;
o
capul persoanei care viseazi cu un topoL a violat in mod brutal c
persoana careviseazd, i-a impietritanimalele de companie, ingropat a
-
sado-masochiste, a inchis eul din vis intr-un lagir de concentrare, l-a
torturat pe pacient zdrobindu-i genunchii in trei locuri, a impu5cat
distructive al ciror scop pirea sd nu fie altul decdt sd duci eul terifiat
al pacientuluiintr-o stare de oroare, anxietate gi disperare.
Cumin{elegem acestfapt? Este deja destulde riu cd acest pacient
neajutorat a suferit traume devreme in copilSrie. Acum, psihicul siu
pare si perpetueze aceastd traumi in fantezii incon;tiente care il
inundi pe pacient cu o anxietate continuS, tensiune ;i frici - chiar gi
in somn. Care ar putea fi scopul posibil al unei asemenea autotorturi
diabolice?
lndiciul pentru o posibil5 inlelegere vine din derivarea cuvdn-
tului ,diabolic" din grecescul dro (dincolo, de partea cealaltd) 9i
ballein (a arunca), adici,,a da deoparte, a separa'i Din acestea derivd
inlelesul comun al lui ,,diabolos'i adicd Diavolul, cel care taie calea,
zidirnicegte sau dezinte greazit (disociere). Anton imul diabolicul ui
este,,simbol icul'i din sy m-ballei n, insemndnd,,a pu ne laolaltd, a reuni'i
$tim ci - si separi sau si reunegti - sunt esenliale
ambele procese
pentru viala psihologicd gi ci in activitSlile lor aparent antagoniste,
avem o pereche de contrarii care, atunci cdnd sunt echilibrate in
mod optim, caracterizeazii procesele homeostatice ale autoregldrii
psihicului. Fdrd,,separare" nu am avea niciun fel de diferenliere gi fdrd
,,reunire"nu arfi nicio integrare sinteticd intr-un tot unitar mai cuprin-
zdtor. Aceste procese reglatorii sunt active in special la interfala
tranzilionald dintre psihic;i realitatea exterioard - exact la granifa la
care mecanismul defensiv este necesar. Ne putem imagina aceastd
activitate de autoreglare ca pe un sistem psihic de autoingrijire, analog
cu sistemul imunitar al corpului.