Sunteți pe pagina 1din 13

1

CAPITOLUL 3
TRATAREA APELOR INDUSTRIALE

3.1. CARACTERISTICILE CALITATIVE SI CANTITATIVE ALE APELOR UZATE
INDUSTRIAL

Stabilirea originii si a caracteristicilor calitative ale apelor uzate necesit cunoasterea
procesului tehnologic industrial pentru o proiectare judicioas a statiilor de epurare. Deci este
necesar cunoasterea originii principalilor aIluenti si caracteristicilor lor principale pentru
deIinirea modului de epurare. Reducerea debitelor de ap uzat necesit utilizarea unor tehnologii
noi. Principalele substante nocive ale apelor uzate industriale sunt substantele organice
(exprimate prin CBO
5
), substantele in suspensie, substantele toxice i metalele grele.
Recuperarea substantelor valoroase din apele uzate are ca scop valoriIicarea acestora si reducerea
substantelor nocive evacuate. Exist ape uzate industriale si ape uzate orsenesti. Cnd acestea au
debite mici, se recomand epurarea lor n comun, dar aceast solutie trebuie bine Iundamentat.
Dar exist cazuri cnd pentru apele uzate industriale sunt necesare materiale speciIice si scumpe.
De exemplu apele uzate industriale pot contine substante organice (exprimat prin CBO
5
). Ori
ncrcarea organic a apelor la statiile de epurare poate provoca deranjamente n Iunctionarea
acestora, deoarece oxigenul este necesar proceselor aerobe, respectiv bacteriilor aerobe, care
oxideaz substanta organic. Substantele n suspensie plutitoare (titei, uleiuri) mpiedic absorbtia
de oxigen pe la supraIata apei si deci autoepurarea, colmateaz Iiltrele pentru tratarea apei.
Substantele n suspensie care se depun pe Iundul receptorului (a bazinului de acumulare)
ngreuneaz tratarea apei. Acizii si alcalii conduc la distrugerea Iaunei si Ilorei acvatice, a vaselor
pentru navigatie.
Srurile anorganice conduc la mrirea salinittii apei si, uneori, pot provoca cresterea
durittii, care produc depuneri pe conducte mrindu-le rugozitatea si micsornd din capacitatea de
transport, de transIer a cldurii la boilere. Ca de exemplu sulIatul de magneziu, bicarbonatii si
carbonatii solubili.
Metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr etc.) au o actiune toxic asupra organismelor acvatice,
inhibnd si procesele de epurare (auto), CBO
5
si CCO, srurile de azot si IosIor (nutrienti) produc
dezvoltarea rapid a algelor. Dar n ultimii ani procesele tehnologice industriale Iolosesc substante
toxice noi (IitoIarmaceutice, nitroclorbenzen, etc.) care se determin greu.
Substantele radioactive n apa receptorilor sunt stabilite prin legi.
Culoarea apei mpiedic absorbtia oxigenului si Ienomenul de Iotosintez n autoepurare.
Bacteriile din apele uzate pot Ii patogene (bacilus antracis) si produc inIectarea
receptorilor.

Se deosebesc trei categorii de ape:
I. pentru alimentarea potabil
II. pentru arboristic si piscicultur
III. pentru irigatii

n aceste ape se impun concentratii diIerite maxime (mg/l), pentru amoniu (NH
4
), amoniac
(NH
3
), azotati (NO
3
), azotiti (NO
2
), CO
2
, Ca, cianuri (CN), clor liber (Cl
2
), cloruri (Cl), ioni de
hidrogen (pH), crom trivalent (Cr), crom hexavalent (Cr), Cu, detergenti anionici, Ienoli, hidrogen
sulIurat (H
2
S), Hg, O
2
, Pb, sodiu (Na), sulIati (SO
4
), Zn, bacili.
!entru substantele organice se definete consumul biochimic de oxigen (CBO
5
), mg/l i
consumul chimic de oxigen (CCO), mg/l, ultimul prin metoda cu permanganat de potasiu (CCO-
Mn) sau bicromat de potasiu (CCO-Cr).

EIicienta, gradul de epurare al apelor uzate, se calculeaz cu relatia:

2
. ((M-m)/M)*100
unde M este concentratia initial a substantei si m dup epurare. De obicei, eIicienta se calculeaz
pentru substantele n suspensie, substantele organice (exprimate n CBO
5
), oxigen O
2
, pH si
substante toxice.
Deoarece impurittile industriale se reIer la ncrcarea organic, deIinit pe baz de CBO
5

(lundu-l pe locuitor si pe zi) si la suspensii, este necesar un indicator care s reuneasc aceste
date. Astfel este folosit indicatorul 'locuitori echivalenti`, care definete unele caracteristici
principale de poluare, in ca:ul de fat CBO
5
i suspensii, dac se Iolosesc, binenteles, aceleasi
unitti de msur.
Deoarece apele reziduale au debite diIerite si concentratii aleatoare n timp, naintea statiilor
de epurare este necesar egalizarea apelor uzate, ceea ce se realizeaz cu ba:ine de uniformi:are,
amplasate n amonte la statia de epurare, dar dup statiile de preepurare, destinate ndeprtrii
impurittilor insolubile grosiere sau grele (cu grtare, site, deznisipitoare). n bazinele de
uniIormizare trebuie mentinute conditii aerobe si, pentru a evita depunerea de sedimente trebuie s
se asigure sisteme de amestecare si aerare, de regul 0.05-0.07 m
3
/h pentru 1m
3
volum de stocare.

3.1.1. Procese unitare pentru epurarea apelor uzate industriale

A. Procese Iizice
Procesele Iizice de epurare sunt acelea n care substantele poluante nu suIer transIormri n
alte substante, avnd la baz principiile:

a) separarea gravitational a particulelor grosiere, nedizolvate n ap, sub inIluenta
cmpului gravitational al Pmntului, prin sedimentare, prin Ilotatie sau prin centriIugare. Este
posibil Ienomenul de aglomerare (Iloconare), Ilocoanele avnd mase mai mari si care
sedimenteaz mai repede. Ca exemplu se prezint Iig. 3.1, un decantor, care poate Ii cu curgere a
apei vertical si orizontal. Eliminarea nmolului din decantor se poate Iace manual si intermitent.
Dup Iorm, decantoarele pot Ii circulare si rectangulare. Evacuarea apei limpezite se Iace prin
deversoare.



Fig 3.1

b) Ilotatia este un proces unitar de separare din ap, sub actiunea cmpului gravitational
terestru, a particulelor cu densitate medie mai mic dect a apei. Flotatia poate Ii natural sau cu
aer introdus n ap sub Iorm de bule Iine prin diIuzoare poroase. Scopul Ilotatiei este de a Iorma
o spum stabil care s ncorporeze particulele insolubile. Flotatia se poate Iace se poate Iace n
bazine circulare sau dreptunghiulare. n Iig. 3.2 se prezint schema unei instalatii de Ilotatie cu aer
sub presiune.
3


Fig. 3.2

c) Iiltrarea const n trecerea apei printr-un mediu poros n care are loc retinerea prin
Ienomene predominant Iizice. Filtrarea este un proces de sitare cu ajutorul unei testuri Iine sau
mpslituri.
d) retinerea pe grtare si site a impurittilor grosiere (crengi, Iire etc) pe grtare si a celor
mai mici pe site. Viteza apei la ntrarea n grtare este de cca. 0.3 m/s pentru a evita depunerile pe
grtar dar nu mai mare de cca. 1 m/s pentru a nu ntepeni corpurile grosiere ntre bare. Sitele
servesc pentru retinerea impurittilor nedizolvate de dimensiuni mai mici si sunt realizate din table
metalice sau din plci de material plastic perIorat. Sitele pot Ii statice si mobile (ciururi cu miscare
de vibratie sau giratoare). ndeprtarea materialelor din site se Iace cu perii, prin simpla alunecare
(Iig. 3.3) unde se prezint o sit Iormat din bare triunghiulare. Sitele Iine din testuri din Iire
metalice sau Iire din materiale plastice se Iolosesc pentru suspensii de particule Iine.

e) epurarea n Iiltre granulare si Iiltre cu prestrat. Materialul granular Iolosit ca umplutur
Iiltrant este nisipul cuartos. Se mai Iolosesc Iiltre cu mai multe straturi de materiale granulare, cu
densitti diIerite (de ex. din antracit, nisip cuartos, granat) care pot Ii splate, granulele aranjndu-
se cu diametrul descrescnd n sensul de curgere.

Fig. 3.3
4
I) epurarea prin membrane. Membrana este o barier pentru speciile moleculare sau
ionice prezente n curentul de ap care o strbate. Ca materiale pentru membrane se Iolosesc
acetatul de celuloz, materiale polimerice stabile n timp (poliamide, polisuIlone, etc.). Procesul de
epurare cu membrane se numeste osmo:, care poate Ii direct sau invers, n Iunctie de directia
apei de la o solutie diluat la una concentrat sau invers. Pot exista mai multe tipuri de module de
osmoz, ca de exemplu tubulare, Iig. 3.4.
Alte metode de epurare prin membrane sunt:
- ultrafiltrarea - se Iolosesc mai multe membrane cu permeabilitate selectiv pentru anumiti
componenti.
- electrodiali:a - Ioloseste membrane cu permeabilitate selectiv la anioni, respectiv cationi,
deplasarea acestora Icndu-se sub inIluenta unui cmp electric, ca la electroliz.





Fig.3.4

g) transIerul ntre Iaze se bazeaz pe trecerea poluantilor ntr-o alt Iaz, nemiscibil cu
apa, care poate Ii lichid, solid sau gazoas. AstIel exist extractia lichid-lichid (se Ioloseste un
solvent n care poluantul este mult mai solubil dect n ap, apoi, dup agitare, are loc procesul de
sedimentare, cnd se Iormeaz dou straturi: apa extras si extractul), extractia lichid-ga: (n loc
de solvent se Ioloseste aer, gaze de ardere).
De exemplu, la valori mici de pH este posibil ndeprtarea hidrogenului sulIurat:

S
2-
2H

F H
2
S (hidrogen sulIurat molecular
sulIura solubil mai greu solubil n ap)
n ap
iar la valori ridicate ale pH-ului a amoniacului si, n general, a bazelor slabe volatile:

NH
4

OH
-
F NH
3
H
2
O (amoniac molecular
ioni de amoniu greu solubil n ap)
solubili n ap
5

h) distilarea se Iace prin epurarea apelor uzate prin trecerea apei n Iaz de vapori, prin
nclzire, urmat de condensarea vaporilor, deoarece impurittile au o volatilitate mai redus ca
ap.
i) nghetarea const n trecerea apei n Iaz solid sub Iorm de cristale de gheat, care se
separ de solutia rezidual mbogtit n impuritti.
j) spumarea este un proces de separare din ap a unor impuritti organice dizolvate,
datorit adugrii unor agenti de spumare si prin barbotarea apei cu aer sub Iorm de bule Iine.
k) absorbtia are la baz Ienomenul de retinere pe supraIata unui corp a moleculelor unei
substante dizolvate n ap (Iig. 3.5). Materialul, lichid sau solid, pe care are loc retinerea se
numeste absorbant, iar substanta retinut absorbat.
Ca absorbanti se Iolosesc materiale solide cu supraIat speciIic mare, crbunele activ,
cenusa Iin, etc. Cele mai utilizate instalatii de epurare prin absorbtie sunt de tip dinamic , cu
pturi Iixe de crbune activ. Trebuie evitat colmatarea cu particule n suspensie. Crbunele activ
poate retine o mas de substante organice de pn la 5 din greutatea sa. Regenerarea se Iace pe
cale termic, la circa 900
o
C n atmosIer controlat.



Fig.3.5

B. Procese chimice

Prin procesele chimice de epurare, poluantii sunt transIormati n alte substante mai usor de
separat, precipitate insolubile, gaze, care pot Ii stipale, care au o activitate nociv mai redus sau
sunt mai susceptibile de a Ii ndeprtate.

a) neutralizarea este un proces prin care pH-ul unei solutii uzate este reglat prin adaos de
acizi sau baze.
Neutrali:area apelor acide se Iace cu substante cu caracter bazic (oxizi, hidroxizi,
carbonati). Neutralizantii care sunt utilizati sunt: piatra de var (carbonat de calciu), dolomita
(carbonat de calciu si magneziu), varul (oxid de calciu) sub Iorm de hidroxid de calciu (lapte de
var sau var stins praI).
Neutrali:area apelor alcaline se Iace cu acizi reziduali, cu gazele de ardere bogate n CO
2

(14) etc. Deoarece inIluentii au debite variabile n timp, este necesar o bucl de reglare a pH,
mrind debitul de agent neutralizant, Iig. 3.6.

6


Fig.3.6

b) oxidarea si reducerea
Scopul oxidrii este de a converti compusii chimici nedoriti n altii mai putin nocivi. Ca
oxidanti se pot Iolosi: oxigenul, ozonul, permanganati, ap oxigenat, clorul si bioxidul de clor.
Ca exemplu se d distrugerea cianurilor cu clor pn la Iormarea de cianati sau azot molecular:

CN
-
OCl F CNO Cl
-

2 CNO 3 OCl F N
2
2HCO
3
-
3Cl
-


#educerea const n transIormarea unor poluanti cu caracter oxidant n substante
inoIensive care pot Ii usor epurate. Ca exemplu se d reducerea cromului hexavalent la crom
trivalent, n vederea precipitrii acestuia ca hidroxid:

Cr
2
O
7
2-
6 Fe SO
4
7 H
2
SO
4
Cr
2
(SO
4
)
3
3 Fe
2
(SO
4
)
3
7 H
2
O SO
4
2-


Ca agenti reductori se Iolosesc srurile Iierului trivalent, sulIati, acidul sulIuros.

c) precipitarea este un proces de epurare bazat pe transIormarea poluantilor din apele
reziduale n produsi insolubili. Ca exemplu se d ndeprtarea Iluorului din ap prin introducerea
de ioni de calciu:

2 F
-
Ca
2
CaF
2
- precipitat

d) coagularea si Ilocularea - ndeprtarea unor particule prin sedimentare (coagulare) si
destabilizarea prin absorbtia unor molecule mari de polimeri care Iormeaz punti de legtur ntre
particule (Iloculare). Se Iolosesc pentru particule coloidale. n acest scop se Iolosesc polimeri
organici sintetici sau anorganici.
e) schimbul ionic
Schimbtorii de ioni se utilizeaz mai ales pentru dedurizarea apelor, Iolosind cationati n
Iorma sodiu (Na), iar regenerarea lor se Iace cu clorur de sodiu:

2 ZNa Ca
2
Z
2
Ca 2 Na



7
Folosirea schimbtorilor de ioni este o solutie mai scump.

C. Procese biologice
Substantele organice pot Ii ndeprtate din ap de ctre microorganisme care le utilizeaz
ca hran, respectiv surs de carbon.
Reactiile enzimatice au dou Iaze:
(1) moleculele de enzim si de substant utilizat ca hran (substrat) Iormeaz complecsi
(2) complecsii se descompun elibernd produsul de reactie si enzima

Enzima Substrat (Enzima substrat)
K
2

(Enzim substrat) F Enzim Produs reactie

Epurarea biologic aerob se realizeaz n constructii n care biomasa este suspendat n
ap sub Iorm de agregate de microorganisme (Ilocoane), sistemele Iiind aprovizionate cu oxigen.
Epurarea biologic anaerob a apelor uzate se realizeaz n incinte nchise (bazine de
Iermentare) Ierite de accesul oxigenului care inhib activitatea microorganismelor anaerobe. Prin
descompunerea poluantilor organici se obtin gaze de Iermentare combustibile, datorit
continutului ridicat de metan.

D. DezinIectia
DezinIectia este necesar n cazul apelor uzate care contin microorganisme. Dac
sterilizarea presupune distrugerea tuturor microorganismelor, prin dezinIectie nu se distrug toate.
DezinIectantul ptrunde prin peretele celular si denatureaz materiile proteice din protoplasm,
inclusiv enzimele. Un dezinIectant pentru ap este clorul activ care actioneaz sub Iorm de ion de
hipoclorit, cu eIecte pronuntate la valori mici ale pH. Dintre metodele Iizice de dezinIectie, cele
mai utilizate sunt metoda termic si iradierea cu radiatii de energie ridicat.

3.2. PROBLEME PRIVIND MODELAREA PROCESELOR PENTRU TRATAREA APELOR

7.1. Problema consumului de oxigen (Biological Oxygen Demand ) si resursele sale

a) Materia organic deversat n sistemul acvatic este atacat de bacterii si descompus n
substante mai simple, Iolosind oxigen. De exemplu glucoza are BOD de 110mg/l, n concordant
cu reactia:

C
6
H
12
O
6
6O
2
---~ 6CO
2
6H
2
O

Aceasta oxidare este terminat complet n mai putin de 5 zile. Pentru amestecul de compusi
organici reactia va Ii:

celule
COHN O
2
---~ CO
2
H
2
O NH
3
celule
adic prin reactie (2) se creeaz o nou substant bacterial, care nu se degradeaz n 5 zile.
Reziduurile domestice reprezint o hran bine echilibrat pentru microorganisme, precum tabelul
(mg/l)

BOD
5
150-300
N-total 25-45
P-total 6-12

8
b) Modelele mecanice nltur materia n unul sau mai multe trepte, Iolosind grtare,
camere cu nisip, sedimentare, Iiltrare, Ilotare. Ca exemple, n Iig. 3.7.a,b se dau doua tipuri de
vase de sedimentare, primul pentru debite mici, al doilea pentru debite mari.


Fig.3.7
c) Procesele de tratare biologic se bazeaz pe utilizarea unor organisme, care au
proprietti speciIice: pot necesita energie radiant pentru crestere, necesit compusi organici ca
nutrienti, Iolosesc donori (electroni) anorganici (de ex. gaz hidrogen), necesita oxigen molecular
pentru crestere (ca oxidant), necesita sau nu oxigen din aer. Cele mai multe sisteme biologice de
tratare a reziduurilor organice depind de organisme heterotroIice, care Iolosesc carbonul ca sursa
lor de energie. Exist trei clase de metabolism cu reactii de oxidare: Iermentare, respiratie
aerobic (cu oxigen molecular) si respiratie anaerobic (Ir oxigen). Aceste reactii se descriu prin
procese.

Materie organic O
2
NH
3
celule ---~ CO
2
H
2
O noi celule

NitriIicarea are 2 pasi: (1) amoniacul este oxidat n nitrit; (2) nitritul este oxidat n nitrati

2NH

4
3O
2
---~ 2NO
-
2
2H
2
O 4H


2NO
-
2
O
2
---~ 2NO
3


Operatia de denitriIicare este:

2NO
-
2
H
2
O ---~ N
2
2OH
-
5O

Nitratul se poate Iolosi ca o surs de oxigen pentru procesele de descompunere biologic.
d) Sisteme de tratare mecanico-biologice, sunt Ioarte utilizate pentru reducerea BOD
5
n
ape municipale. ns combinatii de metode Iizice, chimice si irigatii sunt Iolosite si pentru ape
industriale. Comparnd, metodele chimico-Iizice nu sunt sensibile la socuri de sarcin si la
prezenta unor componente toxice, ele necesit un spatiu mai mic, ele permit recuperarea de
grsimi, de proteine din industria alimentar, dar au un cost de investitie mai mare. Cele mai
utilizate metode Iizico-chimice de reducere a BOD sunt: precipitatie chimic, schimb ionic,
adsorbtia si osmoza reversibil (ultima Iiind scump).
n Iig.. 3.8. se d un exemplu de combinare a metodelor precipitrii chimice si a
schimbului de ioni pentru tratare apelor uzate din industria alimentar, de exemplu un abator.
Comparativ se dau datele n diIerite Iaze n mg/l:
9

Materie
prim
Dup Iiltru
biologic
Dup precipitare
chimic cu glucoz
Dup schimb
ioni
BDO
5
1500 400 600 50
KMnO
4
950 350 460 60
N total 140 42 85 15
NH
3
-N 20 15 18 2
NO
3
-N 4 5 4 1
P 45 38 39 1.5

Pentru apele uzate din industria alimentar se pot Iolosi irigri de supraIete agricole, dar
trebuie acordat atentie adncimii solului pn la ape Ireatice (s Iie mare), continutului initial al
apei n raport cu Iorma terenului (n pant se obsorb mai putine substante) si naturii solului (solul
nisipos este mai Iiltrant, cel cleios nu).


3.2.2. Recuperarea nutrientilor
Sursele de nutrienti n ape sunt date n tabel (mg/m
2
*an)

Pmnt FosIor Azot
Igneous Sedimentar Igneous Sedimentar
Pdure 4.7 11.7 200 340
Pdurepsuni 10.2 23.3 400 600
Arii culturi agricole 22 - 100 500 - 1200
n apa de ploaie (mg/l) 0.07 10

FosIorul poate Ii recuperat prin precipitare chimic sau schimb de ioni, iar azotul prin
nitriIicare si denitriIicare, schimb de ioni si ambele elemente prin alge n helestee.

a) Precipitarea chimica a compusilor de IosIor se Iace Iolosind sulIat de aluminiu
(Al
2
(SO
4
)
3
, 18H
2
0), hidroxid de calciu (Ca(OH)
2
) sau clorat de Iier (FeCl
3
), dar trebuie examinat
Iiecare situatie separat.
De exemplu precipitarea IosIatilor Iolosind hidroxid de calciu se bazeaz pe Iormarea de
Ca
10
(PO
4
)
6
(OH)
2
, care impune un pH mare, de 10.5 - 12.0. Acest Ienomen este ilustrat n Iig.
3.9., unde se prezint dependenta eIicientei precipitrii de pH, pentru principalii coagulanti Iolositi
industrial.
Fig.3.8.
10

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1
2
3
1'
2'


Fig.3.9
1 - sulIat de Al, 2 - clorat de Iier, 3 - hidroxid de calciu

Punctat sunt prezentate aceleasi curbe pentru cazul prezentei ionilor de calciu, ceea ce arat
complexitatea Ienomenelor care au loc n epurarea apelor.

b) NitriIicarea si denitriIicarea
Procesul de nitriIicare nseamn oxidarea amoniacului

NH

4
2O
2
---~ NO
-
3
H
2
O 2H



Nitratii pot Ii redusi cu bacterii heterotroIice, care ns necesit o surs de
carbon organic, de exemplu acetat:

5CH
3
COO
-
8NO
3
---~ 4N
2
7HCO
-
3
3CO
2-
2
4H
2
0

Aceste procese depind de timpul de retinere.

c) Barbotare (stripping)

Procesul este Iolosit pentru a recupera gaze volatile, precum NH
4
, hydrogen sulphide,
hydrogen cyanide, din apele uzate prin suIlarea de aer. n Iig. 3.10. se d ca exemplu constructia
unui turn de barbotare. Deoarece aceste substante sunt acide, eIicienta procesului va depinde de
pH-ul solutiei. Dar gazele emise n atmosIer pot polua aerul:

NH

4
---~ NH
3
H



Precipitare ( )
pH
11


Fig.3.10

d) Clorurarea si adsorbtia pe crbune
Oxidarea amoniacului se Iace conIorm reactiilor:

Cl
2
H
2
O ---~ HOCl HCl
NH
3
HOCl ---~ NH
2
Cl H
2
O
NH
2
Cl HOCl ---~ NHCl
2
H
2
O
NHCl
2
HOCl ---~ NCl
3
H
2
O

Adsorbtia pe crbune activat pentru cloramin este:

C 2NHCl2 H2O ---~ N2 4H 4Cl- CO

Aceste reactii depind de puritatea carbonului.

e) Schimbul de ioni pentru recuperarea nutrientilor
Schimbul de ioni este un proces n care ionii de pe supraIata unui solid sunt schimbati cu
ioni similar ncrcati n solutia cu care solidul este n contact. Schimbul de ioni are ca scop s se
recupereze ionii nedoriti din ape uzate. Cationii (ioni pozitivi) sunt schimbati pentru hidrogen sau
sodiu, ca de exemplu nlturarea ionilor de calciu (Ca
2
) ce cauzeaz duritatea apei.

H
2
R Ca
2
---~ CaR 2H

, unde R reprezint o rsin.



Anionii (ionii negativi) se Iolosesc pentru ionii de hidroxid sau cloride. Selectivitatea n schimbul
de ioni depinde de sarcina ionic, astIel selectia anionilor va Ii n ordinea:

PO
3-
4
~ SO
2-
4
~ Cl
-
, iar pentru cationi
Al
3
~ Ca
2
~ Na




I) Alge pentru lacuri
Pentru a scoate nutrientii cu alge se Iolosesc helestee. Pentru 100g. de mas
uscat de Iitoplancton, se obtin 4-10g. azot si 0.2-0.5g. IosIor. Dar metoda se poate
12
Iolosi la tropice si subtropice, unde este suIicient energie solar ntr-un an, unde se
pot Iolosi supraIete mari de teren si nu sunt compusi organici n ape, ca de exemplu
uleiuri.

3.2.3.. Recuperarea compusilor organici toxici

n general substantele toxice organice sunt scoase pn la deversarea apelor
uzate n sistemul municipal. Pentru scoaterea lor se Iolosesc:
- separatoare pentru uleiuri
- Ilocularea pentru coloidale organice
- Ilotarea pentru impuritti cu greutate speciIic mai mare ca 1
- adsorbtia, pentru insecticide pe carbon activat
- sedimentarea, mpreun cu precipitarea chimic
- oxidarea si reducerea pentru cyanide, chlormate, Iolosind aer si O
2

- distilarea, pentru ape radioactive, pentru c este scumpa
- Iiltrarea pentru suspensii materiale n volume reduse de ap
- neutralizarea, cnd trebuie deversate solutii cu pH6-8, Iolosind neutralizanti ca
hidroxid de calciu, H
2
SO
4
si CO
2


3.2.4. Recuperarea metalelor (grele

Metalele grele sunt vtmtoare n ecosisteme. Scoaterea lor prin procedee
mecanice are o eIicient de 30-70, nu poate Ii Iolosit tratarea biologic, acestea
Iiind exemple de inhibatori. Pentru recuperare se pot Iolosi metodele: precipitarea
chimic, extractie si osmoza reversibil.
Ca exemplu se d scoaterea cromatului din ape uzate care poate Ii sub Iorma CrO
3
;
Na
2
Cr
2
O
7
*2H
2
O. Agentii Iolositi pentru oxidare sunt sulIati de Iier, sulphur dioxide, dup
reactiile:

CrO
3
H
2
O ---~ H
2
CrO
4

2H
2
CrO
4
6FeSO
4
6H
2
SO
4
---~ Cr
2
(SO
4
)
2
3Fe
2
(SO
4
)
3
8H
2
O
Cr
2
O
2-
7
6FeSO
4
7H
2
SO
4
---~ Cr
2
(SO
4
)
3
3Fe
2
(SO
2
)
3
7H
2
O SO
2-
4


Prin sedimentare se nltur din ap substantele nocive.
Ca exemplu de Iolosire a metodei schimbului de ioni se d Iolosirea cationilor pentru
scoaterea ionilor de metal, ca Fe
2
, Fe
3
, Cr
3
, Al
3
, ZN
2
, Cu
2
.

3.2.5. Resursele de apa

Omul nu poate s existe Ir ap. Apele subterane sunt mai bune ca apele de
supraIat, dar ele pot contine Fe si Mn. Nu toate apele necesit un ciclu complet de
pretratare si tratare. De exemplu pentru apele de supraIat este suIicient ciclul din
Iig. 3.11 :
13


Duritatea apei poate Ii nlturat prin Iierbere

Ca(HCO
3
)
2
---~ CaCO
3
CO
2
H
2
O

duritatea se poate datora si Mg n Mg(HCO
3
)
2
.
Apa trebuie supus si dezinIectiei, Iolosind agenti chimici ca ozonul, chlorine dioxide si
chlorine, care provoac o degradare chimic a materiei celulare, inclusiv enzime, n timp ce prin
Iierbere se distrug Iizic microorganismele. Dar microorganismele sunt omorte de conditiile de
pH, mai jos de 3.0 si mai sus de 11.0. Razele X si gamma, de lungimi de und scurt au
capacitatea de a distruge microorganismele. Ca exemplu, n Iig.3.12 se d procentul de distrugere
al unor bacili n Iunctie de combinatia de ozon O
3
si Cl
2
, realizndu-se astIel dezinIectia apei.


ProcentuI de distrugere functie de concentratie
0
20
40
60
80
100
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
Cl2
O3





Fig.3.11
Fig.3.12