MASARU IBUKA DUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU in primii trei ani de viata creierul copilului se dezvolta in proportie de 80%. De aceea, nu asteptati... Traducere de Ana Gutu Ibestseller Chisinau - Bucuresti 2022 Scanned with CamScannerPREFATA Makoto Ibuka, fiul lui Masaru Ibuka jn anul 1969, cand s-a revizuit tratatul japo- nez-american de securitate, multi studenti au iesit in stradd pentru a protesta. In scurt timp, rezistenta a luat forme dure, iar tensiunea din tara s-a amplificat. Observand cele petrecute, tatal meu si-a do- rit s inteleagd motivul acestui comportament al tinerilor si sé ia anumite masuri. El s-a intal- nit cu prietenii apropiati, impreuna cu care au discutat evenimentele in cauza. Asadar, care era problema: erorile globale ale sistemului de invatamant, invatéméantul universitar deficitar, lipsurile programei scolare sau un invatamant prescolar esuat? jn cele din urma, toata lumea a ajuns la concluzia ca rolul primordial il are edu- catia pe care mamele le-o ofera copiilor pana la varsta de trei ani. jin asa mod, a fost creata Asociatia pentru Dezvoltare Timpurie. Invatamantul si educatia pe care tatal meu le-a primit in copilarie i-au influentat toata viata. La doi ani, a ramas fara tata si a fost crescut de mama lui Sava, bunica mea. Cand era inca foar- te mic, Sava vorbea cu el foarte des despre ta- tal sdu si ll ducea la muzee, in special la Muzeul Transporturilor, Ulterior, tatal meu a devenit un inginer notoriu. Scanned with CamScannerae MASARUIBUKA in tara noastra, existé un prover pusa in copilarie nu poate fi schim batranete. Cred cd acest proverb a jucat de-g lungul anilor un rol important in cugetirile tatalui meu legate de importanta educatiei in copilaria frageda. , Candin Japonia s-a declansat criza financiara, situatia ocuparii fortei de munca s-a inrautatit, iar starea in tara s-a agravat. Multi tineri japonezi considera ca nu s-a intamplat din vina lor, ci din cauza greselilor comise de politicieni si persoa- nele publice. in plus, tinerii cred cd nu e nevoie s facé ei insisi vreun efort in vederea ameliorarii situatiei. Ei comunica cu prietenii prin telefonie mobild, petrec timpul cu jocuri pe calculator, folosesc transportul in comun. Pe acesta il folo- sesc, si oamenii varstnici, si infirmi, care adesea sunt nevoiti sa stea in picioare, caci locurile spe- ciale le ocupa tinerii, care parca nici nu-i observa pe oamenii cu dizabilitati de alaturi. Consider ca astazi e nevoie mai mult ca nici- odata sé punem accentul pe educatia mamei si a copilului. Asa vor aparea in societate tineri capabili de compatimire si empatie. Tocmai de aceea as dori ca dumneavoastra, cei care ur- meaza sd va cresteti copiii, s4 cititi aceasta carte. $i as mai vrea ca pe viitor copiii dumneavoastra sa ajunga oameni minunati si sa poaté aduce © contributie valoroasa la dezvoltarea societatii. b: Temelia bata nicj la — Makoto Ibuka, fiul lui Masaru Ibuka Scanned with CamScannerDUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU PREFATA Glenn Doman, Institutul de Dezvoltare al Potentialului Uman, Statele Unite Daca dincolo de bunatatea si bunavointa cu care este scris& aceasta carte, veti simti si importanta lucrurilor pe care le evoca, e po- sibil ca, laolalta cu alte carti asemanatoare, sa va transforme ideile in una dintre cele mai marete si bune revolutii din lume. imi doresc sincer ca acest tel sa fie atins. Imaginati-va 0 revolutie care va aduce cele mai minunate schimbari, fara suferinte. Aceastaé revolutie buna are numai doi dus- mani. Primul jl reprezinta practicile invechite, cel de-al doilea - starea actuala a lucrurilor. Nu este neaparata nevoie ca traditiile inceta- tenite sa fie nimicite, iar prejudecatile vechi sa dispara de pe fata Pamantului. Nu trebuie sa distrugem ceea ce ne poate aduce catusi de putin folos. insd ceea ce astazi pare oribil, trebuie sa dispara treptat ca fiind inutil. Teoria lui Masaru Ibuka face posibila desfiin- tarea unor elemente precum ignoranta, anal- fabetismul, lipsa increderii in sine si, cine stie, poate va duce, la randul ei, la diminuarea sa- raciei, a ostilitatii sia nuMArului de infractiuni. Aceasta carte uimitor de duioasa nu face afirmatii socante. Autorul doar admite ca mi- cutii nostri detin capacitatea de a invata orice. & Scanned with CamScannerMASARU IBUKA El considera ca lucrurile ce copii le asim). leaza fara niciun efort la doi, trei sau patru ani, reusesc ulterior cu greu sau nu reusesc delog, Dupa parerea lui, ceea ce adultii insusesc cy dificultate, copiii invata in joaca. Ceea ce adul- tii invaté cu viteza melcului, copiii reusesc aproape instantaneu. El spune ca adultilor uneori le este lene sa invete, in timp ce copii sunt gata sd o faca intotdeauna. Autorul face aceasta afirmatie intr-un mod delicat si lipsit de insistenta. Cartea lui este simpla, directa si foarte limpede. In opinia autorului, una dintre cele mai difi- cile activitati ale omului este invatarea limbilor straine, a citirii si a cantului la vioara sau la pian. Adultii cap&t& aceste deprinderi cu mult efort, iar pentru copii efortul este aproape inconstient. Viata mea este o adeverire elocventa a acestui fapt. Desi am incercat sa invaét mai multe de lim- bi strdine, deoarece am activat ca profesor pe toate continentele, cunosc cu adevarat numai limba mea materna. imi place muzica, dar nu stiu s4 cant la niciun instrument muzical si nici macar nu pot sa retin bine vreo melodie. Pentru ca ai nostri copilasi, crescand, sa vor- beasca fluent cateva limbi, sa stie sd inoate, sd picteze, sd cante la vioara si sa le facé pe toate acestea intr-un mod profesionist ei trebuie sa fie iubiti, respectati si sd aiba la dispozitie tot ce ne- am dori si-i invatam. , fi ae “ane imaginam cu cat ar fi lumea » Mal sanatoasa, mai sigurd, daca 6 Scanned with CamScannerUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU toti copiii ar cunoaste limbi straine, arta, bazele stiintelor inainte de a ajunge la varsta adoles- centei, pentru a folosi anii ulteriori spre studiul filozofiei, al eticii, al lingvisticii, al religiei, pre- cum sial artei, al stiintei si asa mai departe, dar la un nivel mai avansat. Nuegreusa neimaginam cum ar arata lumea daca dorinta imensa a copiilor de a invata nu ar fi slabita de jucarii si distractii, ci s-ar incuraja si s-ar dezvolta. Nu e greu sd ne imagindm cu cat ar fi lumea mai buna daca foamea de cunoaste- rea unui copil de trei ani nu s-ar satisface numai cu ajutorul lui Mickie Mouse, ci si prin operele lui Michelangelo, Rembrandt si Leonardo da Vinci. Deoarece copilul poseda o dorinta nelimitata de aafla tot ce nu stie. Asadar, ce fel de temei avem pentru a avea incredere in sfaturile lui Masaru Ibuka? ]. El nu este un specialist in teoria invata- méantului, prin urmare nu stie ce este permis si ce nu: o conditie necesara pentru a face progre- se semnificative intr-un domeniu conformist. 2. Este, fara doar si poate, un geniu. Incepandu-si activitatea in anul 1946, cand tara lui era devastata, impreuna cu trei parteneri si 700 de dolari in buzunar, el a infiintat com- pania, pe care a numit-o SONY. A fost unul din acei pionieri, care au ridicat Japonia din ruine si deznadejde la nivelul unui lider mondial. Scanned with CamScannerMASARU IBUKA 3, El nu doar vorbeste, dar Pune in Pract; c3. in calitate de director interimar al Asociatie, pentru Dezvoltare Timpurie, ofera Miilor de copii japonezi oportunitatea de a invata dups programul descris in aceasta carte. Magar, lbuka nu propune sa schimbam continutul, F: modalitatea de invatare a copilului. S& fie oare realizabile toate acestea sau sunt niste iluzii optimiste? Si da, si nu. Sunt martor la acest lucru. l-am vazut pe bebelusii nou-nas- cuti ai sotilor Timmerman din Australia inotand, Am auzit copii japonezi de patru ani vorbind in engleza cu doctorul Honda. Am vazut copilasi foarte mici care faceau exercitii de gimnastica dificile sub indrumarea lui Jackins, in SUA. Am vazut copii de trei ani care cantau la vioara si pian cu doctorul Suzuki. Am vazut un copil de trei ani, care citea in trei limbi sub indrumarea doctorului Vers, in Brazilia. Am vazut copii de doi ani din Sioux calarind cai adulti, in statul Dakota. Am primit mii de scrisori de la mame din toata lumea cu rugdmintea de a le explica minunile care li se petrec copiilor. Cred ca lucrarea pe care 0 propunem este una dintre cele mai importante cérti scrise vreodata. Si cred ca ar trebui sd o citeasca toti parintii din lume. — Glenn Doran, Institutul de Dezvoltare al Potentialului Uman, Statele Unite ™~ ° Scanned with CamScanner‘DUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU CUVANT INAINTE Din timpuri stravechi, domneste o parere potrivit careia un talent deosebit este mai cu seama 0 reflectare a ereditatii, un capriciu al naturii. Atunci cand nise spune ca Mozart a dat rimul lui concert la varsta de trei ani sau ca John Stuart Mill citea literatura clasica in limba latina la aceeasi varsta, majoritatea reactionea- za simplu: Fireste, doar au fost niste genii. Totusi, o analiza amanuntita a primilor ani de viata ai lui Mozart si Mill ne arata c& acestia au primit o educatie riguroasa din partea tati- lor, care si-au dorit s-i faca pe copiii lor celebri. Presupun ca nici Mozart, nici Mill nu erau genii din nastere, talentul lor s-a dezvoltat la maxim datorita faptului ca din cea mai frageda copila- rie li s-au creat conditii prielnice si li s-a oferit o educatie foarte buna. Dimpotriva, daca un nou-nascut este educat dela bun inceput intr-un mediu strain firii lui, el nu are sanse de a se dezvolta in continuare in- tr-un mod complet. Cel mai elocvent exemplu este povestea ,fetitelor lupi”, Amala si Kamala, gasite in anii ‘20 intr-o pester, la sud-vest de Calcutta, India, de cdtre un misionar impreund cu sotia lui. Ei au depus toate eforturile pentru a le reda insusiri omenesti copiilor crescuti de lupi, ins& acestea s-au dovedit a fi zadarnice. Se considera evident faptul cd un copil nascut 9 Scanned with CamScannerMASARU IBUKA de om este om, iar pull de lup este lup, Ings aceste fetite manifestau narav de lup chiar sij, conditii umane. Prin urmare, educatia si Mediu) inconjurator in care ajunge bebelusul ime) dupa nastere sunt cel mai curand factori deter. minanti pentru ceea ce va deveni om SAU lupy Cugetand la aceste exemple, MA gandese din ce in ce mai mult ce impact puternic au educatia si mediul inconjurator asupra nou-nascutului. Aceasta problema a cdpatat o importants colosald nu doar pentru anumiti copii, dar chiar si pentru sanatatea si fericirea umanitatii in in- tregime. De aceea, in anul 1969, am initiat infiin- tarea organizatiei Asociatia pentru Dezvoltare Timpurie. Specialistii nostri, dar si cei din stra- inatate, s-au adunat pentru a studia, a analiza si a extinde in clase experimentale aplicarea metodei doctorului Shinichi Suzuki de predare a lectiilor de vioara copiilor, metoda care atunci se afla in centrul atentiei lumii intregi. Pe masuré ce avansam in munca noastra, devenea din ce in ce mai limpede cat de de- fectuoasa este abordarea traditionala fatd de copii. De obicei, credem ca stim despre co- Pil totul, in timp ce cunoastem foarte putine lucruri despre posibilit&tile lor reale. Punem un gzcen deosebt pe preblatica Int cetarilor roc eee a nse, ai ase celulelor efeferuh i ae fin fone. eae portie de 70-80% | este finalizaté deja in pro, : 6. Nu cumva asta inseamné c4 be 10 Scanned with CamScannerUPA TRE! ANI ESTE PREA TARZIU ar trebui sa ne indreptam eforturile catre dez- voltarea timpurie a creierului copiilor mai mici de trei ani? Dezvoltarea timpurie nu Propune ,hranirea” fortata a sugarilor cu fapte si cifre. Cel mai important este sa introducem #€xperiente noi” la timp”. Insé numai persoana care are grijé zilnic de copil, de obicei fiind vorba de mama, poate sa sesizeze acest Moment Oportun. Am scris cartea de fat& pentru a le veni in ajutor acestor mame. — Masaru Ibuka nN Scanned with CamScannerPartea 1 Potentialul copilului 10 perioadd importanta La gradinita este deja prea tarziy Probabil cu totii ne aducem aminte, din anij de scoala, c4 aveam in clas un coleg deosebit de talentat, care devenea liderul clasei fara cine stie ce eforturi vizibile, in timp ce un alt coleg ra- manea in urma oricat se straduia. In copilaria mea, profesorii ne incurajau in felul urmator: Fie cd esti destept sau nu, nu este vor- ba de ereditate. Totul depinde de propriile tale eforturi. Cu toate acestea, experienta personala arata vadit ca un premiant este intotdeauna premiant, iar un corigent va fi mereu corigent. P&rea ca inteligenta ar fi harazita de la bun ince- put. Ce era de facut cu aceasta nepotrivire? Am ajuns la concluzia c& aptitudinile $ si ca- racterul omului nu sunt predestinate de la nastere, ci se formeazd cu precddere intr-o anumita perioada a vietii. Se discuta de mult daca mostenirea genetica este cea care- | for- meaza pe om sau educatia pe care O primeste- 12 Scanned with CamScanner| ‘UPA TRE! ANI ESTE PREA TARZIU pana in ziua de ast&zi nicio teorie cat de cat conving&toare nu a pus capat acestor dispute. in cele din urma, studiul fiziologiei creieru- lui, pe de o parte, si al psihologiei copilului, pe de alta parte, au aratat ca solutia pentru dez- voltarea capacitatilor intelectuale ale copilului este experienta lui personala de cunoastere in primii trei ani de viata, adica in perioada dez- voltarii celulelor creierului. Nici un copil nu se naste geniu si nici unul prost. Totul depinde de stimularea si gradul de dezvoltare a creierului in anii hotaratori ai vietii acestuia. Acesti ani du- reaza de la nastere pana la varsta de trei ani. La gradinita este deja prea tarziu. 13 Scanned with CamScannerORICE COPIL POATE SA INVETE BINE TOTUL DEPINDE DE METODA DE iNVATARE DUPA TRE! ANI ESTE PREA TARZIU Scanned with CamScannerDUPA TRE! ANI ESTE PREA TARZIU Cititorul poate fi mirat de faptul ca, fiind inginer de meserie si presedintele compani- ei SONY, ma preocupa problemele dezvoltarii timpurii a omului. Cauzele sunt in parte sociale: nu sunt catusi de putin indiferent fata de revol- tele de azi ale tinerilor si ma intreb in ce masura invatamantul contemporan poarta vina pentru lipsa de multumire a acestor tineri. Exista si un motiv personal - copilul meu a avut intarzieri de dezvoltare intelectuala. Cattimp era foarte mic, nu-mitrecea prin min- te ca un copil ndscut cu asemenea dizabilitati poate sé se dezvolte pana la nivelul unui adult normal si educat, nici macar daca este pregatit corect de la nastere. Cel care mi-a deschis ochii a fost doctorul Shinichi Suzuki, care afirma ca »nu exista copii inapoiati, totul depinde de me- toda de invatare”. Cand am vazut pentru prima oara rezultatele uimitoare obtinute prin metoda »Formarea de talente” a doctorului Suzuki, prin metoda de predare a lectiilor de vioara copiilor, am regretat enorm ca, in calitate de parinte, nu am reusit sé fac nimic pentru propriul meu copil la momentul potrivit. Atunci cand problema rebeliunii studentilor a inceput s4 ma preocupe, am cugetat serios la insemnatatea invatamantului si am incercat sa inteleg de ce sistemul nostru genereaza atata agresivitate si nemultumire. La inceput, mi se parea ca radacinile acestei agresivitati se afla in sistemul de invataméant superior, Totusi, apro- fundand problema, am inteles ca agresivitatea 1s Scanned with CamScannerMASARUIBUKA este caracteristica chiar si in scolile aries Apoi, am studiat sistemul invataman sjiuns la mar si gimnazial si, in cele din urma, am ajuns ta concluzia ca deja la gradinita este prea tarziu sd exerciti vreo influenta asupra copilului. Aceasta idee se potrivea intr-un mod neasteptat cu cele de care se ocupa doctorul Suzuki si colegii lui. Doctorul Suzuki isi practica metoda unica de 30 de ani. Pana atunci, a predat la clasele primare si gimnaziale, folosindu-se de meto- da traditionala de invatare. El a descoperit ca diferenta dintre copiii inzestrati si cei lipsiti de aceste calitati este considerabild in clasele mari, motiv pentru care s-a decis sa incerce sa lucreze cu copii de varsta mai mica, apoi cu cei si mai mici, continuand treptat sa coboare varsta copiilor pe care fi invata. Doctorul Suzuki Preda lectii de vioara, pentru ca el insusi este violonist. Cand am inteles c4 aceasta metoda Poate fi aplicata in orice domeniu de invatare, m-am decis s& studiez cu Seriozitate problema »dezvoltarii timpurii”, Adesea sunt intrebat daca dezvoltarea tim- Purie ajuta la educarea unor genii. Raspunsul Meu este: Nu. Singurul obiectiv al dezvoltarii timpurii este acela de a-i oferj copilului o edu- Catie care s&-| ajute s§ aiba o minte agera si un trup s&natos, s8-| facs istet si bun. Toti oamenii, daca nu au deficiente fizice, se "asc aproximativ la fel. R&spunderea pentru divizarea Copiilor in destepti si prosti ji revine educatiei, Orice copil, daca ji dai cele de care 16 Scanned with CamScannerUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU are nevoie si atunci cand are nevoie, va creste inteligent si cu un caracter ferm. , Din punctul meu de vedere, telul principal al dezvoltarii timpurii este anticiparea apari- tiei copiilor nefericiti. Copilul ascultaé muzica buna si este invatat sa cante la vioara nu pen- tru a creste un muzician celebru. | se predau limbi straine nu pentru a forma un lingvist genial, nici macar pentru a-! pregati de o gra- dinita si scoal& primara ,buna”. Cel mai im- portant este sé dezvolti in copil un potential nelimitat, pentru a aduce mai mult bucurie in viata lui si in lume. FAPTUL CA SE INTARZIE CU DEZVOLTAREA COPIILOR VORBESTE DESPRE CAT DE MARE POTENTIAL AR PUTEA ATINGE OMUL in ceea ce ma priveste, cred ca dezvoltarea timpurie are legatura cu potentialul imens al nou-nascutului. Sigur, copilul nou-nascut este absolut neajutorat, insa tocmai din acest motiv are un potential atat de mare. Puiul de om se naste mult mai slab dezvol- tat decAt puii de animale: el poate doar sa tipe si s8 suga de la san. Pe cand puii de animale, de W7 Scanned with CamScannerMASARU IBUKA exemplu cei de caine, de maimuta sau de cal stiy 68 se tarasca, sa se catere, ba chiar sa se ridice gj s& mearga indatd. 7 . ; Zoologii afirma ca un copil nou-nascut este jn u-nascut cu 10-11 luni, i pui imal no urma unui pui de anim Ht W10-1 iar una dintre cauze este pozitia omului in timpul mersului. Indata ce omul a adoptat pozitia verti- cal, fatul nua mai putut sa ramana in uter pana la dezvoltarea sa completa. Tocmai de aceea, co- pilulse naste complet neajutorat. El este nevoit sa invete sa-si foloseasca corpul abia dupa nastere. Exact la fel invataé sa isi foloseasca creierul. Daca la momentul nasterii, creierul oricarui pui de animal este practic format, creierul copilului nou-nascut este asemenea unei coli albe de hartie. De ce va fi scris pe aceasta hartie depin- de cat de inzestrat va fi copilul. STRUCTURILE CREIERULUI SE FORMEAZA PANA LA VARSTA DE TRE! ANI Se spune cd la om creierul numara in jur de 14 miliarde de celule, ins la nou-nascut majo- ritatea dintre ele incd nu sunt activate. Comparatia dintre celulele creierului unui noeu-ndscut si ale unui adult arata ca, in pro- sony de dezvoltare a creierului, intre celulele Stuia se formeaza anumite punti ramificate. 18 Scanned with CamScannerUPA TRE! ANI ESTE PREA TARZIU Celulele creierului parca si-ar intinde una ce- leilalte mainile, pentru ca, tinandu-se bine una de cealalt&, sa raspunda la informatia exteri- oara, pe care o primesc prin organele de simt. Acest proces se aseamana mult cu functiona- rea tranzistoarelor intr-un computer. Fiecare tranzistor nu poate sa functioneze separat. Numai unite intr-un sistem ele ajung sa func- tioneze ca un calculator. Perioada in care legaturile dintre celule se formeaza cel mai activ este intervalul dintre nasterea copilului si varsta de trei ani. in acest rastimp, iau nastere in jur de 70-80% de ase- menea conexiuni. Pe masura ce ele se dezvol- td, cresc capacitatile creierului. Deja in primele sase luni dupa nastere, creierul atinge 50% din potentialul sdu de adult, iar la trei ani — 80%. Fireste, asta nu inseamna ca dupa trei ani cre- ierul copilului nu se mai dezvolta. Pana la trei ani se formeaza in special partea posterioara a creierului, iar deja pe la patru ani acestui pro- ces dificil ise altura partea care se numeste lobii frontali. Aptitudinea fundamentala a creierului de a receptiona din exterior semnalul, de a crea imaginea lui si de a-| memora este tocmai acea baz, acel computer pe care se inteme- iaz4 toat dezvoltarea intelectuala ulterioara a copilului. Capacitati mature precum gandirea, nevoile, arta, sentimentele se dezvolta dupa trei ani, insd ele folosesc baza deja formata la aceasta varsta. 19 Scanned with CamScannerMASARY IDUnA Astfel, daca in primii trei ani nu s-a fo, baza trainica, nu are rost SA Invatam oy oO asta, Este ca si Cum ai incer. e ace se folosest . : oot une, Muncin ca sé ating! rezultate b ' cind la Un calculator prost. SFIALA COPILULUI iN PREZENTA PERSOANELOR NECUNOSCUTE ESTE O DOVADA ADEZVOLTARII APTITUDINII DE A RECUNOASTE IMAGINILE As dori sé lamuresc intrebuintarea specialé a cuvantului ,imagine” in aceasta carte. Cuvantul ,imagine” se foloseste cel mai frec- vent cu sensul de ,schema’ si ,constructie a unui model”. Eu insa propun folosirea acestui termen intr-un sens mai larg, dar special, pentru a evi- dentia procesul de gandire, cu ajutorul caruia creierul copilului recunoaste si percepe infor- matia. Acolo unde un adult intelege informatia, folosindu-se mai ales de aptitudinea dea gandi logic, copilul apeleazé la intuitie, aptitudinea sa unica de @ crea o imagine instantanee: modul de gandire a adultului ii este inaccesibil copilului $! va veni la el mai tarziu, vit oa eevee mérturie a acestei acti- cunoastere este capacitatea 20 Scanned with CamScannerUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU bebelusului de a recunoaste fetele oamenilor. Mi-a ramas in minte un copil, pe care |-am va- zut la un spital de pediatrie. Se spunea ca era in stare sa deosebeasca SO de adulti, in timp ce avea putin peste un an. Mai mult decat atat, el nu doar ii recunostea, ci fi dadea fiecdruia cate o porecla proprie. Cifra de 50 poate ca nu este impresionanta, dar pana si unui adult ji este greu sé memoreze 50 de fete diferite de-a lungul unui an. Incercati sd notati cat mai precis trasaturile faciale ale tu- turor cunostintelor si vedeti daca puteti sé deo- sebiti o fata de cealalta pe cale analitica. Capacitatile de recunoastere faciala ale co- pilului devin evidente cam pe la varsta de sase luni, atunci cand apare sfiala. Capsorul lui mic deja poate sA distinga fetele cunoscute, bu- naoara ale parintilor, de cele necunoscute si el da semne evidente in acest sens. Chiar si astazi, multi psihologi si pedagogi, mai cu seama cei care se considera ,progre- sisti’, considera gresita invatarea constienta a copilului mic. Ei cred ca un surplus de infor- matie va avea o inraurire negativa asupra sis- temului nervos al copilului si e mult mai firesc sa il lasi de capul lui si sa-i permiti sa faca ce vrea. Unii sunt chiar convinsi ca la aceasta var- sta copilul este un egoist si face totul pentru a-si satisface dorintele proprii. lata de ce, sub influenta acestor idei, parintii din lumea intreaga urmeaza in mod constient principiul ,las&rii in pace”. 21 Scanned with CamScannerMASARU IBUKA Aceiasi parinti, atunci Sa “7 Mer, la gradinita sau scoala, renunta indata la aces: principiu si devin dintr-odata severi, INCercang sa-i educe si sd-i invete ceva pe copiii lor. Di, senin, mamele ,duioase” se transforma in mame ,aspre”. Cu toate acestea, din cele evocate maj Sus, este limpede ca lucrurile trebuie s& stea invers, Tocmai in primii ani de viata ai copilului trebuie sa fim atat severi, cat si blanzi, iar atunci cand el Incepe singur sa se dezvolte, trebuie sa inva- tam treptat sd-i respectam vointa sau ,eul”, Maj exact, influenta parintilor trebuie sa inceteze pana la graédinita. Lipsa de interventie la varsta frageda, iar ulterior, lao varsta mai mare, presi- unea exercitata asupra copilului pot s&-i distru- ga talentul si s& starneasca impotrivire. 2. Ce poate un copil mic Notiunile adulte de ngreu” si ,usor” nu sunt potrivite pentru copii Noi, adultii, aver curajul sa afirmam, de exemplu, cd aceast§ carte este mult prea difi- cilé pentru un copil sau c& un copil nu poate Sa aprecieze muzica Clasica la adevarata ei va- loare. ‘Dar pe ce ne bazim atunci cand facem aceste concluzii? Pentru un copil, care nu are idei precise si ferme despre ceea ce este ,greu” sau ,usor", 22 Scanned with CamScannerDUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU limbile engleza sau japoneza, muzica lui Bach sau cantecelele pentru copii, muzica mono- tona, uniforma sau 0 concordanta de sunete - totul trebuie sé inceapa in acelasi timp, caci pentru el toate sunt la fel de noi. Concluzia trasé in temeiul simtamintelor nu depinde de cunostinte. Dimpotriva, cu- nostinta poate deveni o piedicd pentru sim- taminte. Probabil multi dintre noi, vazand un tablou celebru, am spus in sinea noastra ,,Este splendid!”, cu toate ca in realitate nu ne-a im- presionat deloc. Pentru noi, valoarea acestuia sta in numele pictorului si in pret. Pe cand copilul, dimpotriva, este intotdeauna sincer. Orice obiect sau activitate ji pot capta atentia in totalitate, daca ji par interesante. jmi aduc aminte o intamplare de la vizi- ta nepotelului meu de doi ani, pe care nu-l vazusem de mult. El s-a uitat pe fereastra, a ar&tat spre niste panouri cu led si a spus cu mandrie: ,Acesta este un Hitachi, iar acesta Toshiba". Incercand sa-mi ascund admira- tia, am crezut c& nepotul meu, la doi ani, deja poate sa citeasca hieroglifele japoneze Hitachi si Toshiba. Am intrebat-o pe mama lui cand a invatat alfabetul chinezesc si am aflat ca el nu citea Hitachi si Toshiba in japoneza, ci doar memorase brandurile comerciale ca pe niste imagini, distingandu-le in acest fel. Toata lumea radea de mine ca de un ,bunic naiv si iubitor”, dar sunt sigur ca asa ceva li se intamplad multora. Scanned with CamScannerMASARU IBUKA Recent, am primit 0 scrisoare de lao Mamicg de 28 de ani din Fujisawa, Japonia, care citise intr-o revista sdptamanald o serie de articole scrise de mine despre dezvoltarea timpurig Din scrisoarea ei am aflat ca fiul ei Mai Mare, de 2anisijumatate, incepuse sa memoreze marci de autoturisme cand avea injur de doi ani, Deja peste cateva luni, el putea s& denumeasca cy usurint3 aproape 40 de masini, marci japoneze si strdine, uneori putand sé numeasca chiar si modelul masinilor acoperite cu husa. lar cu ceva timp mai devreme incepuse sa retina steaguri- le diferitor tari si acum putea sa recunoasca si sa denumeasca corect drapelele a 30 de tari, in- clusiv unele precum Mongolia, Panama, Liban, adica steaguri pe care chiar si pentru un adult ii este mai greu sa le aminteasca. Acest exemplu ilustreazé faptul cd micii copii au o calitate care adultilor le lipseste de mult. Copilul este inzestrat cu o aptitudine ex- traordinaraé de a recunoaste obiectele cu ajutorul imaginilor, ceea ce nu are nicio lega- turd cu analiza. Acest lucru copilul il va invataé mult mai tarziu. Un exemplu elocvent, care confirma aceasta ipotez’, este aptitudinea cee de a recunoaste fata mamei sale. sim lal in See nF Ns ature cin linistindu-se si ini d th bn ie one in cadrul unui axbatin cde ma oferea lectii de onera flea domnul Isao Ishii de dezvoltare timpurle, slot de ie Agaclata » Copii de trei ani 24 Scanned with CamScannerDUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU retineau cu usurinta hieroglife dificile japone- ze, cum sunt porumbelul sau girafa. Ideea este ca pentru un copil, care memoreaza fara vreun efort considerabil chiar si cele mai mici modifi- cari ale expresiei faciale, hieroglifele dificile nu reprezinta o problema. Spre deosebire de cu- vintele abstracte, cum ar fi cuvantul »noua”, el poate sd retina cu usurinta cuvinte care semni- fic obiecte concrete, cum ar fi »girafa”, ,vulpe”, oricat de grele ar fi. De aceea, nu este catusi de putin uimitor faptul c& un copil poate sa castige in fata unui adult la jocul de carti. Daca un adult este nevoit sa memoreze in mod constient lo- cul, cifra si imaginea, copilul este inzestrat cu o memorie vizuala extraordinara. 25 Scanned with CamScannerCHIAR SI UN BEBELUS DE CINCI LUNI POATE SA APRECIEZE MUZICA CLASICA DUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU Scanned with CamScannerDUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU La una dintre intreprinderile companiei SONY, s-a creat o gradinita. In cadrul acesteia, s-au fa- cut cercetari, pentru a intelege ce fel de muzica le place copiilor. Rezultatele s-au dovedit a fi sur- prinzatoare. Cea mai fascinanté muzica pentru bebelusi s-a dovedit a fi simfonia a cincea a lui Beethoven! Melodiile renumite, difuzate de dimi- neatd pana seara la televizor, au ocupat locul doi, iar pe ultimul loc au fost cantecelele pentru copii. Aceste rezultate mi-au starnit interesul. Bebelusii au considerat ca fiind cea mai intere- santa muzica clasica, pe care noi, adultii, o tinem adesea la distant de ei. Oare copiii sunt inzes- trati din nastere cu gust muzical, necesar pentru a aprecia o simfonie dificila? Potrivit cercetarilor doctorului Shinichi Suzuki, bebelusilor le plac concertele lui Vivaldi de la varsta de cinci luni. Acest lucru imi aminteste de o intamplare. Un cuplu de parinti tineri, mari amatori de muzica clasica, ii puneau copilului lor nou-nas- cut suita numarul doi a lui Bach timp de cateva ore pe zi. Peste trei luni, el deja se misca vioi in ritmul muzicii. Atunci cand ritmul era accelerat, miscarile lui deveneau mai active. Atunci cand muzica se termina, el isi exprima nemultumi- rea. Adesea, atunci cand bebelusul se supara sau plangea, parintii fi puneau aceasta muzica si el se linistea instantaneu. lar intr-o zi, cand au pus jazz, copilul a inceput sa planga in hohote. Aptitudinea de a percepe forme muzicale dificile este 0 minune. Sunt convins ca multi japonezi nu percep muzica clasica occidentala 27 Scanned with CamScannerMASARU IBUKA q doar pentru ca in copilarie n-ay auzit y afara de cantecele pentru copii. Mic, in UN BEBELUS DE SASE Lyy, POATE SA INOATE Multi adulti nu stiu sa inoate — se spune Ce inoata ,ca toporul”. De aceea, s-ar putea s yg if rati, afland ca un copil foarte mic poate fi invita, s8 inoate. Copilul care inca nu a inceput s§ mear. gf, incearca sa se mentind la suprafata apei la fo| cum incearca si mearga de-a busilea pe paméant. in urma cu cativa ani, am citit intr-un ziar un articol in care se relata ca un belgian a deschis 0 scoala de inot pentru sugari. El con- sidera ca un bebelus de trei luni poate fi in- vatat sa stea pe spate in bazin, iar pe la noua luni sa respire corect in apa. in anul 1965, Rize Deem, presedintele Conferintei Internationale a Femeéilor Atlete, organizate la Tokio, vorbea despre invatarea co- piilor mai mici de un an sa inoate, stire care a devenit senzationald. Doamna Deem a scufun- dat pentru prima oara un bebelus de cinci luni intr-un bazin cu temperatura apei de 32 °C, iar peste trei luni el deja putea s inoate timp de sl opengl chiar batuse un oarecare timp de a miu se mentina la suprafata apei Tn cadrul conf fo ge seclinde,. rintei de presd, doamna Deem a declarat: Copilul stie sa ina ? se mentina pe 28 Scanned with CamScannerDUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU apa mult mai bine decat sa stea pe pamant. in primul rand, dumneavoastra il sustineti in apa pana cand se obisnuieste si incepe sé se men- tind la suprafata singur. Scufundandu-se sub apa, el isi tine respiratia si inchide ochii pana nu iese la suprafata. Asa invata sa inoate, lucrand cu mainile si picioare- le. Doamna Deem afirmain repetate randuri ca posibilitatile si talentele omului se pot dezvolta chiar si pana la implinirea varstei de un an. Faptul cd bebelusul poate sa inoate reprezin- t8 doar unul dintre lucrurile care confirma po- sibilitatile nelimitate ale copilului. Micutul care face primii pasi poate sa invete concomitent 5 mearga pe role. Mersul, inotul, patinajul, pe toate acestea copilul le insuseste jucandu-se, daca il directionam si il stimulam corect. Bineinteles, aceste experimente nu se fac pentru a-l invata pe copil sa inoate sau sa cante la vioar&. Inotul este doar una dintre metodele de a dezvolta aptitudinile copilului: el imbuna- tateste somnul, creste pofta de m@éancare, ascu- te reflexele si intareste muschii. Se spune: ,Bate fierul cat e cald”. Cu alte cuvinte, e mult prea tarziu sa bati fie- rul atunci cand metalul se intareste. 29 Scanned with CamScannerON CREIERUL COPILULUI POATE CUPRINDE UN VOLUM NELIMITAT DE INFORMATIE DUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU a Scanned with CamScannerDUPA TREI ANI ESTE PREA TARZIU »Un frate si o sora, genii in domeniul lingvistic, care vorbesc engleza, spaniola, italiana, germana si franceza: cinci limbi la care se adauga limba ta- talui lor «agresiv»”. Multi japonezi isi aduc aminte cu sigurantaé de aceasta stire senzationala, care apéruse in ziare cu titul ,Un tata agresiv”. Articolul prezenta povestea unui domn pe nume Masao Kagata, care a abandonat cariera de profesor de- dicandu-si in totalitate viata educatiei copiilor. Pe atunci, fiul lui avea doi ani si jumatate, iar fiica - trei luni. Copiii erau inca foarte mici, iar tatal, era supus unei critici aspre. S-au exprimat ingrijorari in privinta faptului cé volumul mare de cunostinte va avea impact negativ asupra sistemului nervos al copiilor. Ne putem convin- ge cu usurinta de faptul ca aceste critici au fost nefondate, vazand familia prosper si fericité a domnului Kagata. Nu trebuie sé facem specula- tii dacd un tata care isi abandoneaza serviciul si se dedica in totalitate educatiei copiilor proce- deaza corect. Important este faptul ca metoda de invata- * re folositaé de domnul Kagata demonstreaza aptitudinile intelectuale ale copiilor. lata ce a spus acesta: ,Am inceput sa-i invat engleza, italiana, ger- mana, franceza... aproape concomitent. La ra- dio, lectiile de franceza sunt predate adesea in limba engleza. De aceea, m-am gandit cd daca ar fis& studiem mai multe limbi deodata, me- todele de invatare ar putea fi imbinate. Tocmai jn acea perioada copiii mei invatau sa cante la 3 Scanned with CamScanner