TERMENII Un termen este un cuvant sau un grup de cuvinte prin care se exprima o notiune, respectiv intelesul termenuilui si care se refera la unul sau mai multe obiecte despre care se afirma notiunea in cauza Un termen are structura urmatoarelor elemente: componenta lingvistiea: cuvantul sau grupul de cuvinte; componenta cogni componenta ontologiea: multimea de obiecte 1 2 3 Jinire intensiunea si extensiunea unui termen (Sau confinutul si sfera unei nofiuni) se stabileste un rapart de dualitate, invers proportional. Cand creste sfera scade confinutul si invers. = infensiunea (confinutul): consta din propriet (sfera) termenului (nofiunii).. = extensiunea (sfera): consti in (otalitatea obiectelo “ale chror proprietaiti formeaza intensiuinea (confinutul) termenului (notiunil). ile obiectelor care formeaza extensiunea ‘Daca marim extensiunea unui termen, intensiunea acestuis va scadea si invers, intre termeniilogici, din punct de vedere al extensiuni (al sferei unei noyiuni) se pot stabill ‘urmatoarele raporturi: ‘A. Raporturi de concordanta (stabilite intre termenii a céror extensiune coincide total sau partial): ‘A 1. Raportul de identitate ~ se stabileste intre termenii a caror extensiune coincide perfect, cu aw cuvente, au aceeasi extensiune (cind cei doi termeni se aplicA acelorasi obiecte).Acest raport se stabileste de reguld intre sinonime. A=om B = animal capabil sa construiasca unelte -Exemple de terméni aflati in raport de identtate: (termeni care exprimi sinon i perfecte) : om (A) _ lind ragionalé (B) ;nea (A) — omat (BY zapada (Cy; mort (A) - decedat (B) fe Caragiale (A) ~ Autorul piesei O serisoare pierduta (B) : Bruxelles (A) ~ capitala Belgiei (B).‘A.2. Raportul de ordonare (subordonare, supraordonare) sau de incuziune ~ se stabileste intre doi termeni atunci cdnd extensiunea unuia dintre termeni si numai a acestuia este cuprins8 in intregime in extensiunea celuilalt termen. A= pisica(specie) B = mamifer(gen) ‘A= specie —termen subordonat gor (supchasratenat ) (A) yeceix (subrrclenat ~ Termemul subordonat se numeste specie. (A) ~ Termenul supraordonat se numeste gen.(B) - Incluziunea st& la baza raportului dintre GEN si SPECIE (-xtensiunea speciei va fi intotdeauna cuprinsi in extensiunea genului). Exemple de termeni aflati in raport de ordonare: pisicd (A) ~ mamifer (B); vertebrat (A) ~ animal (B); vrabie (A) ~ pasire (B) ; meteorit (A) ~ corp ceresc (B); fotbal (A) ~ sport de echip (83); triunghi — poligon ; poet ~ scriitor ; pisic& (A) ~ felin’ (B). ‘A: Raportul de anerucigare sau de intersecfie ~se stabileste inte vermenti care au unui sui mal mmalte elemente in comun, fiecare termen avand in extensiunea sa elemente care nu apartin extensiunii celuilalt/celorlalti termeni. A = roman B= inginer xemple de terméni flat in raport de inenucisare: student (A) — logician (B) femeie (A) ~ profesor (B) ;baiat (A) olimpie (B) ; informatician (A) — tana (B) ; animal améibiu (A) — Inamifere (B) ; matematician (A) ~ ciclist (B) : minge (A) ~sfer& (B).B. Raporturi de opozitie (se stabilese intre termenii ale caror extensiuni ~ aflate sau nu intr- un univers de discurs — nu au nici un element comut Observatie: Universul de discurs reprezint& geul care cuprinde extensiunile termenilor intre care se realizeaza raportul logic. De-exemplu: raportl logic dintre termenii osu” si verde” poate fi gant in universul de discurs ,culoare” (verde gi rosu sunt specii ale genului culoare) B 1. Raportul de contraritate ~ se stabilesteintretermeni care reprezints speciilediferite ale aceluiasi gen, cu conditia ca genul sa aibii cel putin trei specii. A= Aftica B = Europa fn cazul unui univers de discurs dat, termenii aflati in raport de contrarietate mu epuizeazd acest univers de discurs. [Altfel sous: Alegdnd un object dintr-un univers de discurs, acesta ru apartine simmultan “extensiunilor celor doi termeni, dar existdi posibilitatea sci mu faed parte din nici una dintre cctensiunile celor doi termeni, Reuniunea extensiunilor celor doi termeni nu epuizeazA universul de discurs. Exemple de termeni aflati in raport de contrarietate: verde (A) — albastru (B); munte (A) — ccimpie (B); triunghi (A) — cere (B); tigru (A) — leu (B); pisied (A) ~ panteré (B); fag (A) ~ stejar (B); pix (A) — stilou (B); rochie (A) ~ fusta (B) ete. B 2. Raportul de contradictie numai in cazul in care oricare ar fi obiectul acesta nici nu fave parte. nici nu Tipseste simultan din extensiunea ambilor termeni sau termenii reprezinta unul negatia celuilalt, luata sau nu intr-un univers de diseursA=om B =non-om In afara unui univers de discurs A= legal B= ilegal Intr-un univers de discurs. ~ se stebileste int «> (Situafia 1): termeni care reprezinta speciile unui gen care are numai dous specti- Exemple: barbat (A) — femeie (B); viu (A) - mort (B); minor (A) ~ major (B); real (A) —ireal (B) ‘ete, + (situatia 3); un termen T si tot ceea ce exista in afara extensiunii sale non-T. Exemple: animal — non-animal; plantii~ non-planti ete. fn cazul unui univers de discurs dat, termenii aflagi in raport de contradictie epuizeazd acest univers de discurs. Ex. ,orzanic” — ,anorganie”, ,unicelular” — ,plurieetular”, .solubil” — ,insolubil”. Clasificarea termenilor Exista mai multe tipuri de termeni ca face necesara clasificarea acestora. Critertile de clasificare cele mai evidente sunt intensiunea si extensiunea termenilor: ‘A. Din punct de vedere intensional, termenii sa cla: ica astfel: + termeni absoluti / relativi ‘ termeni absoluti: numai daca se aplica obiectelor din extensiunile lor considerate izolat ex: planeta, obiect, culoare 2 termeni relativi in cazul in care termenul desemneaza o relatie ce se stabileste intre doua sau mai multe obiecte © ex unchiul meu, muschiul meu, mai mare decat « termeni abstraeti /conereti ver erment abstracti: numai daca el desemneaza insusiri, proprictati sau relatit ca lemente de sine statatoare, independente de obiectele carora le revin acestor insusiri+ ex: frumusete, roseata, claritate + termeni_concreti: in masura in care termenul desemneaza obiecte, proprietati caracteristice acestora + ex: frumos, rosu, clar + termeni pozitivi / negativi + termeni pozitivi: numai daca indica prezenta anumitor insusiri + ex: coerent, prietenos * k in cazul in care se indica absenta unor proprietati termeni negativi + ex: stirb, orb, surd ‘+ termeni simpli / compusi ‘« termeni simpli: numai daca detine rolul de notiune primara + ex: autoturism, punet, propozitie + termeni compusi: desemneaza derivate ale notiunilor primare + ex: autoturism de teren, punct de vedere B. Din punct de vedere extensional, termenii sa clasifica « stfel: © termeni vizi / nevizi = termeni vizi: numai daca extensiunea sa nu -ontine ni so cel mai mare numar prim, patrat perfec — logic vi vizi un obiect_ «= termeni nevizi: confine cel putin un element + ex:cal, caiet, sineer ‘« termeni singulari / generali termeni_singulari: numai daca se refera d termenului este construita dintr-un singur obiect) ex: Liceul “Grigore Moisil *, Timisoara + termeni_generali: in cazul in care extensiunes termenului contine cel obiecte oras, carte, padure « termeni colectivi: numai daca obiectele din ex’ nsiunea sa sunt colect insusiri sau centaur, sirena ~ factual la un singur obiect (extensiunea putin doua de obiecte: asa incat proprietatile ce revin colectiei, nu rev n fiecarui membru al colectiei + ex: armata, biblioteca % termeni_distributivi: in cazul_ in care iecsre caracteristica din termenului revine fiecarui obiect din extensiun: + ex: pom, mamifer, cana + termeni vagi / precisi c + termeni vagi: numai daca nu se poate decide'cu certitudine pentru orice face parte sau nu din extensiunea termenului + ex: tanar, frumos, bun 2 termeni precisi: in cazul in care exista posibilitatea deciziei pentru oric = patrat, fotografie, perete intensiunea obiect daca e obiect