Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de Curs Poduri Din Beton Armat Și Metalice
Lucrare de Curs Poduri Din Beton Armat Și Metalice
Curriculumul modular
S.08.O.025 Poduri din beton armat și metalice
Chişinău
0
2018
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Centrul de Excelenţă în Construcții
Curriculumul modular
S.08.O.025 Poduri din beton armat și metalice
1
Chişinău
2018
Prezentul îndrumar este elaborat pentru îndeplinirea lucrării de
curs destinată studenţilor Centrul de Excelenţă în Construcții, anul IV,
specializarea 73230 ”Construcția și Exploatarea Drumurilor”.
C.E.C., 2018
Introducere
2
Indrumarul metodic pentru îndeplinirea lucrării de curs la cursul
modular S.08.O.025 ”Poduri din beton armat și metalice” este destinat
studenţilor din anul IV cu studii la zi a specialităţii specializarea 73230
”Construcția și Exploatarea Drumurilor”, cu scopul de consolidare a
cunoştinţelor acumulate la orele teoretice şi în stabilirea de deprinderi a
calculului ingineresc a construcţiilor de poduri.
În lucrarea dată cuprinde un șir de lucrări practice pentru calculele
de proiectarea corectă a suprastructurii podurilor din beton armat cu
alcătuire din grinzi, în limitele de calcul aplăcii suprastructurii grinzilor
din beton armat.
Dezvoltarea continuă a societăţii omeneşti a determinat evoluţia
continuă a mijloacelor de transport şi implicit a infrastructurii
transporturilor reprezentate de căile de comunicaţie, în acest context
cunoasterea metodelor de calcul a suprastructurii lucrărilor de artă, duc la
o consolidare a creativităţii inginereşti, cât şi la modelarea cât mai
relevantă a combinărilor şi acţiunilor de sarcini.
Podurile fac parte din categoria construcţiilor complexe, evoluţia
lor fiind caracteristică fiecărei epoci a societăţii omeneşti. Forma şi
dimensiunile au fost determinate de tipul materialului utilizat la
construcţia lor şi de nivelul tehnologic existent la momentul respectiv.
Tendinţa actuală în construcţia de poduri se materializează în
creşterea continuă a deschiderilor şi în reducerea dimensiunilor
elementelor de rezistenţă, în vederea realizării unor construcţii plăcute
din punct de vedere estetic şi cu implicaţii directe asupra costurilor.
Toate aceste elemente implică o analiză amănunţită a tuturor
factorilor ce concură la construcţia unui pod şi o proiectare eficientă şi
corectă, astfel încât podul să prezinte siguranţă în exploatare pe toată
durata de serviciu a acestuia.
CUPRINS
1. Noţiuni şi definiţii. Generalităţi............................................................
2. Formarea datelor iniţiale........................................................................
3. Determinarea caracteristicilor geometrice şi a eforturilor interioare
M şi Q în elementele suprastructurii........................................................12
3.1 Determinarea eforturilor interioare................................................12
3
3.2 Calculul plăcii grinzii la rezistenţă la acţiunea forţei .........................
transversale...........................................................................................22
3.3 Calculul plăcii grinzii la rezistenţă la acţiunea forţei transversale.24
4. Tehnologiile de construcţie a podurilor din beton armat cu grinzi.
Fabricarea industrială a elementelor din beton armat pentru poduri la
uzine şi poligoane. Standardizarea...........................................................26
5. Transportarea suprastructurii. Tehnologia de depozitare.....................30
Bibliografie.................................................................................................32
5
notată simbolic în figura 1.1 prin CTF este un parametru fundamental
stabilit pe baza studiilor de teren efectuate.
Suprastructura unui pod reprezintă partea construcţiei ce susţine
o cale de comunicaţie, asigură continuitatea căii de comunicaţie şi preia
direct încărcările provenite de la vehicule şi orice alte încărcări cu
caracter variabil şi permanent la care este supusă suprastructura.
6
Fig. 1.4. Culee de pod având racordarea cu sfert de con.
7
2. Formarea datelor iniţiale.
Proiectul de an la disciplina ”Poduri din beton armat” se va
executa în baza sarcinii înaintate studentului de către profesor, în care se
vor indica date precum tipul de grindă şi elementele de gabarit a
carosabilului de pod, zona climaterică rutieră de amplasament cât şi zona
seismică.
Sarcina se va alcătui din numărul variantei date de profesor şi
stabilirea datelor din tabelele 2.1 şi 2.2.
Tabelul 2.1. Stabilirea datelor iniţiale a varantei lucrărilor practice.
Gabaritul de Schema de Lungimea Lăţimea
Nr.
liberă trecere amenajare a grinzii benzii de
variantei
SNiP 2.05.03-84 suprastructurii calculate, m siguranţă
15 G-11,5+2x1,0 15+21+15 21 2,0
8
conţine partea carosabilă, două trotuare, 2 parapete direcţionale şi două
parapete pietonale:
10+2*1,0+2*0,45+2*0,2= 13,3 m
Partea carosabilă de pe pod, de asemenea şi de pe drum, în
secţiune transversală are o formă de acoperiş, cu două pante a câte 2% cu
pantele direcţionate spre parapetele de siguranţă.
Este cunoscut că podul traversează obstacolul sub un unghi de
90°, ceea ce oferă codiţii optimale de construcţie, această condiţie este
dată de profesor.
Cotele terenului sunt prezentate în tabelul 2.3.
9
3. Determinarea caracteristicilor geometrice şi a eforturilor
interioare M şi Q în elementele suprastructurii.
3.1. Determinarea eforturilor interioare.
Panoul construcţiei deschiderii se priveşte din punct de vedere în
sens transversal deschiderii podului ca pe o grindă cu mai multe
deschideri, rezemată în reazeme rigide.
Momentele încovoietoare în deschidere şi în reazeme se determină
conform momentului M0 al grinzii cu o singură deschidere cu ajutorul
coeficienţilor de corecţie, care iau în considerare micşorarea momentului
din contul acţiunii încastrării grinzii în nervuri şi flexibilităţii ultimilor.
Momentul M0 este momentul încovoietor în grinzi cu o deschidere care
se determină în funcţie de coeficientul de corecţie n1, care la rândul său
se determină conform formulei:
; (3.1)
în care: D – rigiditatea cilindrică a plăcii;
; (3.2)
hf – grosimea plăcii superioare; 𝑙𝑝
– deschiderea de calcul a plăcii;
Ik – momentul de inerţie a grinzii la răsucire;
Eb – modulul de elasticitate iniţial al betonului;
Gb – modulul de curgere a betonului;
10
Deschiderea de calcul al plăcii este egală cu deschiderea în lumină
(fig. 3.1.1).
Se examinează următoarele cazuri de încărcare.
În deschiderea plăcii se amplasează o bandă de încărcare A-14
(fig. 4.1.1).
La intensitatea sarcinii pe bandă qbandă = 11 kN/m, sarcina este
repartizată echivalent dea lungul benzii ca:
2
La lăţimea benzii de b=0,6, şi repartizării sarcinii pe grosimea
îmbrăcămintei rutiere de H=0,15 m sub un unghi de 45o lăţimea tălpii de
repartizare a sarcinii dea lungul plăcii va fi:
; (3.5)
3,88 grinzi intermediare
4 grinzi
13,3-3,88=9,42
9,42:1,8=5,23
13,3-3,88-7,2=2,2
5 rosturi
2.2:5=0,44 --- latimea la rosturi
1,8+0,44=2,24
2,24-0,16=2,08--- lp
11
Fig. 3.1.1. Încărcarea plăcii cu o singură cale cu sarcina A-11 pentru
determinarea intensităţii sarcinii
Presiunea unei roţi a căruciorului acţionează pe lăţimea căii pe
lungimea de 0,20 m. Transversal plăcii, lăţimea tălpii de repartizare a
sarcinii se acceptă:
lp 2∗2 , 08
a 1=a+2 H + =0 , 2+ =1 ,58 m
3 3
; (3.6)
dar nu mai puţin de
2 2
lp= ∗2 , 08=1 , 38 m
3 3
; (3.7)
în final, admitem 𝑎1 = 1,38 𝑚
Intensitatea sarcinii de la o roată a căruciorului la presiunea pe
axă Pat = 110 kN
Pat 110
qt= = =68 , 31 kPa
2 a 1b 1 2∗1 , 38∗0 , 90
; (3.8)
Coeficientul dinamic 1 + 𝜇 pentru lungimea sarcinii 𝜆 = 𝑙𝑝 =
12
2,08 𝑚
45−2, 08
1+ µ=1+ 45− ¿ =1+ =1 , 35 ¿
135 135
(3.9)
M0
2
gl 2 p lp−0 , 5 b 1 5 , 71∗2 , 08
¿ +(1+ μ)∗(γfAqr+ γfATqt )b 1 = + 1 ,35∗¿
8 4 8
2 ,08−0 , 5∗0 ,9
(1,2*6,11+1,5*68,31)*0,9* =57 , 44 KN∗m
4
(3.10)
2
gnl2 p lp−0 , 5 b1 7 , 09∗2 ,08 9∗
M 0 n= +(qr + qt)b 1 = +(6 ,11+68 , 31)∗0 ,
8 4 8
(3.11)
în care: 𝛾𝑓𝐴 − coeficientul de siguranţă pentru încărcare pe o bandă,
primit egal cu 1,2;
𝛾𝑓𝐴𝑇 − coeficientul de siguranţă pentru căruciorul l calculele
elementelor părţii carosabile, primit egal cu 1,5;
𝑔 − sarcina de calcul a sarcinilor permanente, egală cu ∑ 𝑔 ;
𝑔𝑛 − sarcinile normative a sarcinilor permanente, egală cu ∑ 𝑔𝑛
13
Strat de protecţie
din beton armat
0,04 ∙ 2,5 ∙ 8
𝛿 = 4 𝑐𝑚 1,3 1,04
= 0,80
𝑡
𝛾 = 2,5 ⁄𝑚3
Strat hidroizolant
𝛿 = 1 𝑐𝑚 0,01 ∙ 1,5 ∙ 8
1,3 0,16
𝑡 = 0,12
𝛾 = 1,5 ⁄𝑚3
Strat de egalizare
𝛿 = 3 𝑐𝑚 0,03 ∙ 2,1 ∙ 8
1,3 0,65
𝑡 = 0,50
𝛾 = 2,1 ⁄𝑚3
Placa de beton
armat: 𝛿 = 15 𝑐𝑚 0,15 ∙ 2,5 ∙ 8
1,1 3,30
𝑡 = 3,00
𝛾 = 2,5 ⁄𝑚3
𝚺 𝑔 = 5,71 - 𝑔𝑛 = 7,09
În deschiderea plăcii se amplasează două căi de sarcină A-11 de
la două benzi, maxim amplasate una de alta (fig. 3.1.2). Acceptăm o
talpă comună pentru repartizarea presiunilor de la ambele căi (roţilor) cu
lăţimea 𝑏2 = 𝑐 + 𝑏1 = 1,1 + 0,9 = 2𝑚, (3.12)
care este mai mică decât lungimea deschiderii de calcul 𝑙𝑝 = 2,19 𝑚
La intensitatea sarcinii pe bandă qbandă = 11 kN/m, sarcina este
repartizată echivalent dea lungul benzii ca:
; (3.13)
15
Fig. 3.1.3. Schema de determinare a eforturilor în placă
de la sarcina A-11
[ ]
5∗110
∗0 ,79+0 , 29
5 ,71∗2.08 2∗11 2
+ 1, 35 1 , ∗(0 , 79+0 , 29)+1 , ¿
2 2 1 ,29
=108,80 KN
; (3.21)
Coeficientul dinamic pentru sarcina HK-80 la lungimea de
încărcare 𝜆 = 1,1 mai mult de 1 m şi mai puţin de 5 m:
(3.22)
17
Momentul de încovoiere în mijlocul deschiderii plăcii:
2
5 ,71∗2.08 8∗1.1∗2.08−0.5∗1.1
+1,295∗75 , =44 , 38 KN ∗m
8 4
; (3.23)
; (3.24)
unde: y – ordonata sub roata HK-80 a liniei de influenţă a forţei
transversale la reazem.
19
; (3.25)
; (3.26)
; (3.27)
Pentru n1 = 16,88 < 30
20
grosimea plăcii de h’f = 15 cm şi armatură 12 mm înălţimea de lucru a
plăcii hd = 15 – 2 – 1,2/2 = 12,4 cm.
Braţul forţei interioare primim 𝑧 = 0,875ℎ𝑑
Calculul îl efectuam pentru o secţiune cu lăţimea b = 100 cm.
Conform momentului încovoietor necesarul de armare se calculează:
În deschiderea plăcii în partea de jos:
; (3.28)
• În deschiderea plăcii în partea de sus:
; (3.29)
• La reazemul plăcii în partea de sus:
; (3.30)
; (3.31)
Acceptăm armare dublă:
În partea de jos a plăcii 18 mm 4 bare cu pasul de 250
mm
𝑐𝑚 𝑐𝑚
(𝐴𝑠 = 10,17 ⁄𝑚 > 10,06 ⁄𝑚). În partea de sus a plăcii 32 mm 2
𝑐𝑚 𝑐𝑚
bare cu pasul de 500 mm (𝐴𝑠 = 16,09 2⁄𝑚 > 16,09 2⁄𝑚).
Verificarea armării a c c e p t a t e.
𝑐𝑚2
Pentru preluarea momentului pozitiv (𝐴𝑠 = 10,17 ⁄𝑚).
Tensiunea în armatura de jos:
21
√
√
= 300 𝑀𝑃𝑎; (3.32)
; (3.33)
Capacitatea portantă a secţiunii:
𝑀𝑙𝑖𝑚 = 𝑅𝑏𝑏𝑥(ℎ𝑑 − 0,5𝑥) = 20 ∙ 102 ∙ 100 ∙ 1,37(12,4 − 0,5 ∙ 1,37) =
= 32,1 ∙ 105𝑁 ∙ 𝑐𝑚 = 32,1 𝑘𝑁 ∙ 𝑚 > 𝑀 = 29,46 𝑘𝑁 ∙ 𝑚; (3.34)
𝑐𝑚2
Pentru preluarea momentului negativ (𝐴𝑠 = 16,09 ⁄𝑚).
Tensiunea în armatura de sus:
√
√
= 300 𝑀𝑃𝑎; (3.34)
Respectiv, are loc primul caz de calcul, 𝜎𝑠 = 𝑅𝑠 = 270 𝑀𝑃𝑎.
Înălţimea zonei comprimate:
; (3.35)
Capacitatea portantă a secţiunii:
𝑀𝑙𝑖𝑚 = 𝑅𝑏𝑏𝑥(ℎ𝑑 − 0,5𝑥) = 20 ∙ 102 ∙ 100 ∙ 2,17(12,4 − 0,5 ∙ 2,17) = =
49,1 ∙ 105𝑁 ∙ 𝑐𝑚 = 49,1 𝑘𝑁 ∙ 𝑚 > 𝑀 = 29,46 𝑘𝑁 ∙ 𝑚; (3.36)
22
Aici Rb =17,5 MPa, acceptată ca pentru betonul de clasa B35,
dar nu B40 în corespundere cu respectarea normelor.
Verificarea capacităţii portante betonului conform Q:
𝑄 ≤ 0,75𝑅𝑏𝑡𝑏ℎ𝑑 = 0,75 ∙ 1,27 ∙ 102 ∙ 100 ∙ 12,4 = 118,11 ∙ 103 𝑁;
(3.38)
𝑅𝑏𝑡 = 1,27 ∙ 102 – rezistenţa la dilatare a betonului
𝑄𝑚𝑎𝑥 = 106,83 𝑘𝑁 < 118,11 𝑘𝑁
Ca consecinţă, la grosimea de 15 cm placa este capabilă de a prelua
sarcinile transversale fără armare transversală.
3.4. Calculul grinzii la rezistenţa la fisurare
Construcţiile cu armare pretensionată în deschideri şi referită la
categoria III b după rezistenţa la fisurare se admit fisuri de 0,02 cm.
Pentru diametrul armaturii de 18 mm, raza de interacţiune:
𝑟 = 6𝑑 = 6 ∙ 1,8 = 10,8 𝑐𝑚; (3.39)
Suprafaţa zonei de interacţiune A, este limitată de conturul
exterior al secţiunii şi razei de interacţiune (fig. 4.4.1):
.
Raza de armare:
; (3.40)
Pentru armatura cu profil periodic coeficientul:
; (3.41)
Tensiunile în armatură:
23
(3.44) ;
Pe reazemul plăcii cu pasul de 500 mm, numărul de bare în un
metru de lăţime:
.
Raza de armare:
; (3.45)
Coeficientul:
; (3.46)
Tensiunea în armare:
Deschiderea fisurilor:
; (3.48)
24
capacitate mai mare de ridicare, însă este necesar ca deschiderea
macaralei să fie suficient de mare, pentru a permite amplasarea grinzilor
pe reazeme. A doua metodă se foloseşte când terenul permite accesul
macaralei paralel cu axa longitudinală a podului.
Ţinând cont de faptul că zona de construcţie a podului reprezintă
o vale adâncă, nu este posibilă amplasarea suprastructurii de pe teren,
adică de jos. În aşa caz, amplasarea grinzilor va putea fi executată numai
de pe nivelul căii de pe pod.
În secţiune transversală se amplasează câte 5 grinzi. 2 dintre ele
sunt grinzi marginale şi respectiv 3 sunt intermediare. Având în vederea
că schema podului este realizată din grinzi de 18+24+15, avem
următoarele valori:
Volumul
Lungimea Deschiderea Înălţimea, Masa
betonului,
totală, m de calcul, m mm grinzii, t
m3
15 17,40 1 200 11,10/11,46 27,80/28,70
21 23,40 1 200 12,89/13,32 36,80/38,00
15 14,40 900 8,13/8,45 20,30/21,10
Pentru astfel de grinzi, considerate grinzi grele, este necesar de
utilizat macarale cu capacitate mare de ridicare, sau macarale speciale.
Însă din condiţii tehnico-economice, este recomandat de utilizat acelaşi
tip de macara. Deci, macaraua care o vom utiliza pentru montarea
grinzilor se stabileşte pentru cea mai mare deschidere, având cea mai
mare masă, adică pentru grinda de 24 m.
Pentru montarea grinzii de 24 m, în cazul utilizării unei macarale
cu braţul mobil, vom avea o deschidere a braţului de aproximativ 15 m.
Pentru un braţ deschis la 15 m, capacitatea de ridicare scade
considerabil. În asemenea caz, este neraţională utilizarea macaralei cu
braţ mobil.
Utilizarea macaralelor tip turn, de asemenea nu poate avea loc,
deoarece acestea se amplasează pe un teren de fundaţie pregătit şi pe cale
ferată. Însă, neavând posibilitatea instalării unei cale ferate pentru macara
din cauza reliefului accidentat, această variantă de asemenea se exclude.
Cel mai raţional este utilizarea macaralelor rulante (шлюзовой
кран). Acest tip de macara este perfect pentru montarea grinzilor cu
lungimea cuprinsă între 12 şi 42 m şi masa până la 90 t. Pentru grinzi cu
25
lungimea de până la 24 m şi masa de până la 40 t se utilizează macarale
cu capacitatea medie de ridicare.
29
Este exclusă descărcarea grinzilor direct pe terenul gol. Acesta
iniţial trebuie compactat şi amplasate pe el reazeme rezistente.
30
Bibliografie.
31