De retinut |) @ Tot ceea ce ne inconjoara, care este format o alta materie. tot ceeacevedem, atingem sau | intre ei. Atomii reprezinta De asemenea, pot fi organizati gustim (obiecte, vietuitoare, structurile elementare ale diferit. Univers, ae...) inseamna materie. | materiei. © Din aceasta cauza, un scaun, Q Materia este alcatuita din © Atomii din care este alcatuita de exemplu, nu seamana cuo molecule care, la randul lor, Omaterie sunt diferifide cei din | gargarita. Pielea este materie, compus din miliarde de celule, Doar vietuitoarele sunt alcatuite din celule. Un cristal, de exemplu, nu este alcstuitdin celule, Pir Ci a Tipul atomilor i maniera in care acestia se leaga unul de celaalt dlifer8 in functie de molecule pe cate le formeaza, deci celulele sitipurile de materie sunt foarte diferite, Asada, materia din care este alcStuit rul de par nuare nico legaturd cu cea din care | Gelulele sunt formate, larandul lor, este formata pielea sau oasele: din miliarde de molecule. Pentru textura, culoarea...toate diferal vietuitoare, de exemplu este deosebit de importanta molecula de apa. » Fibra textils Hainele Vesiintele noaste din fibre artificiale (sintetice) sunt (Celuli elemental constitutiv de alcatute din molecule baza al organismelor vii. fin atomi, dar nu din celule. Moleculé:srucur rezutati din aaa Heinle dn bumbac in, Jegarea mai multor atomi. leculele sunt pentru ca bumbacul este Atom: clerentuldebaz din care | akeultedin atom planta, decio vietate, legajunul de cella aren structurasacelule. este alcatuité materia, x ‘Textura: aspect sifelulin care Deci pielea este fo este resimtita la atingere o materie, jt din miliarde si miliarde de atom!De reqinut |) este constituitd si de viteza cu care acestia se deplaseaza. © Materia poate trece dintr-o ‘stare de agregare in alta, in anumite conditii de temperatura si de presiune. @ Materia se gaseste in natura in trei forme, numite stari de agregare: solids, lichida si gazoasi. Starea materiei depinde de fanta dintre atomii din care In stare lichida, vasuluicareo contine, Atomi sunt ceva mai departati si mobil unt putin mobili siapropiat. pert Solidificarea Tnainte s8se transforme in turtui, apa este lichid& si se scurge de pe acoperis. Incontact cu aerul rece, ea se solidified sidevine gheata Puse in ap’, cuburile de gheata se Incdlzesc, iar sticla absoatbe o parte din caldur. Ele se topesc putin cate potin, pana cénd se transforma, de tot, in ichid, Trecerea unei substante din stare solida in stare lichida se numeste topire. Este, de asemenea, posibil siifie topité chiar si gheata itd foarte puteric. Materie: tot ceea ce ne inconjoaras {acrul, obiectee, vietuitoarele, Pamantul, Soarele,stelele. Stabil (aici): carenu sufers modifica. ‘Atom: elementul de bazé din care este constituts materia Ase solidifica: a deveni solid. ‘Ambient: care se raporteazila un loc ilaceea ce este in ingaze proces find cunoscut sub numele de ele depinde de temperatura mediului ambie ‘un pahar intors cu gura in jos raméne umed la lsat cu gura in susin cele din urma se usuca ‘e un fochn usuc8 foarte rapid parul, pentru cael produce, in acelasi timp, caldura si curentul de aer hecesare, ‘gazoasa in stare lichida. Lichidele, cum este, de exemplu, apa, se transforma @ La presiune atmosferica normala sila o temperatura de 0°C, apa este solids (gheata). Daca temperatura creste, devine lichid’, La 100°C apa fierbe si se transforma in gaz (vapori de apa). In stare gazoas8, materia nu ate forms propre si umple orice fel de recipient, Atomii sunt foarte departat uni de ceillti sise deplaseazs haotic, in toate irecile, cu (SATE cand este foarte fig, un fel de, abu lb neiese din gurd cand expirém, Vapor de ap care se g3sescin plam&nil nostri ‘condenseaza in contact cu aerul rece din exterior, Se formeaza picaturi minuscule de aps lichida, care ‘in spatiul cosmic, unde presiunea este nul, un solid it, de vant si ste transforma direct in de suprafata de contact dinte lichid sizer. De exemplu: Se Pare senstorme rect ¢gaz, fir s8 mai treacd prin starea lchida, De exemplu, un terior, pentru cS aerul nu circuld, in timp ce un pahar cub de gheatslasat in spatiu se transforms ditect in vapor de apa, Acest fenomen poart rnumele de sublimare.‘@ Obiectele din jurul nostru sunt alcatuite din materie, dar fiecare are o structurd precisé: plastic, metal, lemn... Fiecare are aspectul sau caracteristic: cald sau rece, dur sau moale... De retinut |), ©in functie de aceste caracteristici, proprietatile materiel sunt diferite, © Oserie de proprietati ale Materiei pot fimasurate, cum ar fidensitatea, vascozitatea sau elasticitatea. Proprietatile materie Materia existi sub numeroase forme, cu aspecte si proprietatidiferite, De exemplu, diamantul si mina de creion sunt comppuse, ambele, in atomi de carbon, dar nu au nic acelag aspect, nici aceleasi proprietati. Diamantul este transparent si durin timp ce mina de creion este opacs si foarte frail [Densitatea ] Un corp pluteste sau nu, in functie de densitatea sa. Cu cat este mai mic si Densitatea ape, care ae Yaloarea 1, este considerata de referinta Lichidele 5 solidele mai dense decat apa, se scufunda (de exemplu, surubul sau piatra). Corpurile cu o densitate mai mica decit cea a ape plutesc (precum dopul de pluta sau cubul de gheata). Un lchid curge mai repede sau mai ‘nce, in functie de vascozitatea so Cu cat este mai vascos, cu tat curge al incet. Este, de exemplu, cazul meri de albine, mult ma vascoasé decat ulful, amandous mal ¥ vascoase decét apa. Vascozitatea depinde de temperatura: uleiulincdlzit este mai putin vscos decat ulelul rece, |conductivitatea Metalele sunt bune conducstoare de electricitate side céldura: adicé transporta (transfer) foarte Usor curentul electrics cdldura, De aceea cates se gateste mai bine intr-otigaie metalics. sa cazul plasticul Jemnului, care nu conduc electricitatea si céldura, De aceea sunt considerate bune _,lzolatoare de cdldurd si elect ‘Rote gaz care ints in proporjede75%in | compozitia atmosferei terestre. latd de ce manerul din lemn al tg permite ca bucatarul sé se arda la mana, QAttele, precum mirosul, sunt ‘mai greu de masurat, Cunoasterea acestor proprietati ne ajuta sa clasificdm tipurile de materie, Un obiect poate fi descris dupa culoare, forma sau densitate... Se Daca suf intt-un baton de cauciuc, acesta se umfl5, Dac lasiaerul s3ias8, balonul se dezumfia sitevine la forma sa intialé: aceasta este elastcitatea. Dac introduc balonul oa ich, foarte rece, el nu mai revine la forma initial Se intareste gi devine casant. Din contra, exist si anumite tipuri de materie care, até ce au fost deformate, nu mai revin la forma inital: ele sunt corpuri pl Este, de exemplu, cazul plastilinei.