JacquesiMartel werew care ma elibereazaJaques MARTEL Le POUVOIR des MOTS... qui me libérent! Copyright © Jacques Martel ‘Québec, Canada, 2011 Les Editions ATMA Internationales Aceasti carte este protejatd prin copyright. Reproducerea integrala sau paryial’, multiplicarea prin orice mijloace si sub orice form’, cum ar fi fotocopierea, scanarea, transpunerea {n format electronic sau audio, punerea la dispozitia public’, inclusiv prin internet sau prin refelele de calculatoare, stocarea permanent sau temporara pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recupersrii informafiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum si alte fapte similare sAvarsite fara permisiunea scrisi a deyindtorului copyrightului, reprezint& o incalcare a legislatiei cu privire la protectia proprietatii intelectuale si se pedepsesc penal si/sau civil in conformitate cu legile in vigoare. CLARA TOMA PUBLISHING HOUSE Bucuresti www.ctpublishinghouse.simplesite.com jaratomapublishing@gmail.com Tehnoredactare: Magda CApraru Imagine coperti: wwwreepik.com Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MARTEL, JACQ) Puterea cuvintelor.... care ma elibereaza / jacques Martel. - Bucuresti : Clara Toma Publishing House, 2020 ISBN 978-606-9705-02-5 159.9 Creierul si omcnimele sale Puterea Cuvintslor si Magia Neagr Tabloul expresillor negative si pozitive. Puterea de a spune ,STIU" in loc de am impresia” sau ,CTed C8 wn Puterea de a spune ,AICI” tn loc de .Acolo" Puterea folosiri lui ,EU"... : Puterea de a gindi fn termenii j Tabloul treceriide la negativ la pozitiv.. é Puterea lui ,EU"in gandurile pozitive... oo Puterea de a spune ,MULTUMESC’, deschiderea in fata iubirii sia Acceptarittv. sn Indepartarea .NU"-urilor pe care le-as numi ,automatisme’. Importanga cuvintelor , MEREU' si ,NICIODATR".... Cuvintele vindecatoare ale cartii .Marele dictionar al bolilor si afecfiUnHlOT” annem ‘Tehnica de vindecare: efectul cuvintelor pronunate monosilabic.. Puterea cuvintelor in rela Puterea Mantrelor si efectele lor... Recitarea mantret HU msmmnnnmnnn Conch nnn Despre autor. 1¥ Acest simbol pe care fl gisim in text reprezint& energia asociat’ unei imagini mentale sau unei emofii legate de o situatie pe care o fac si treaci din capul meu spre Inima¥ mea, si care ma conduce spre o vindecare in lubire sau spre 0 intarire a unei atitudini pozitive (simbol) 3 26 31 31 37 42 52 53Prefata Exista intotdeauna un moment in viata noastra in care dorim sa facem schimbari deoarece suntem nemulfumiti de un aspect sau altul al acesteia. Cel mai des se intampla in cazul srezolutiilor anului nou” cand decid s& incep s fac exercitii fizice, s schimb modul in care m& hrinesc, s& particip la ‘anumite cursuri, sa citesc carti de dezvoltare personala, chiar ma gandesc cAteodata ci daca imi voi schimba locul de mune’ sau partenerul ori partenera de viaf§, voi fi mai fericit sau mai fericita! Dacdi toate aceste modalitati sunt bune pentru a produce schimbari pozitive in viata mea, care vor fi cuvintele pe care le voi utiliza in fiecare moment din viata mea? Se poate oare , oricare ar fi schimbarile pe care le fac in via, in cazul in care voi continua sa utilizez cuvinte negative, timpul de care aceste schimbari au nevoie pentru.a se manifesta va fi mai lung? Rispunsul este: Da! Am avut sansa de a experimenta aceasta realitate din momentul in care |-am intdlnit pe Jacques Martel in 1988, inca din primele stadii de dezvoltare personal la care era animator, Jacques m-a invatat importanta de a alege sA utilizez cuvinte pozitive. In acest fel am descoperit ca fiecare cuvant pe care il utilizam poart o energie, o vibratie care afecteaza atat persoana care il pronunf§, adica eu, cit $i persoana care il aude... Ce descoperire!!! La inceput, cind m-am apucat s& inva aceste lucruri, prima mea etapa a fost s& exersez si ma ascult vorbind. Am realizat cat de mult, eu care ma consideram ,o Persoana pozitiva’, utilizam cuvinte sau expresii negative cum arfi,,e de necrezut, e iadul,e lipsit de sens, nu sunt capabild, ar putea fi mai rau, asta nu se poate, nu merit efortul etc”, doar Pentru a enumera cateva, si asta, constant, in fiecare zi!!! UAU! Ce Constientizare! Jacques mi-aaratat, asadar, cum s&schimb gradual cuvintele pecare le utilizam cu altele mai pozitive. In acest fel am invatat 4 daca fmi indrept cat mai mult atentia asupra pozitivului, cu att mai mult pozitivul se va manifesta in viata mea. $i asta s-a siintamplat. Un fapt interesant este c¥, ficdnd asta, nivelul de energie Personal a devenit mai ridicat! Utilizand mai mult, ,este minunat” in locul lui , este dezgustitor’, viata mi-a devenit 4 mult mai frumoasa!!! Dupa mai multe siptmani de practic’, nu am mai putut si vorbesc intr-o manier’ negativa pentru ca acest lucru nu imi mai convenea. Chiar si corpul meu reactiona Printr-o usoar stare de rau pentru a-mi semnifica faptul cd ceea ce spuneam tmi era nefast. jin acest fel am capatat cu adevarat Constiinta PUTERII CUVINTELOR si am reusitsa-mi schimb cuvintele prin disciplina de 2i cu zi, am creat 0 lume pentru mine insimi precum $i pentru ceilalti. Chiar daci sunt inconjurati de negativ, pot sa ma ELIBEREZ pentru cd imi mentin atentia asupra pozitivului! Inaceasta carte ,Puterea cuvintelor...caremé elibereazi!” este ceea ce Jacques Martel ne fnvata. El ne aratd cit de mult Puterea cuvintelor pe care le utilizam sti la baza tuturor proceselor de schimbare, Ne ajutai si parcurgem calea spre Ingelegere, facindu-ne si Constientizam cuvintele negative pe care le utilizam, efectul nefast pe care acestea fl au asupra noastra, importanta Constientizarii si ne arati intr-o manierd simpli cum sa facem schimbarile potrivite, cum si ne alegem cuvintele bune care si ne ajute s& ne cream o Viatd cu mult mai multi Libertate si Abundenté. Ceee ce va doresc si voual Lucie Bernier lucie.bernier@atma.ca Psihoterapeut Moncton, Nouveau-B-unswick, CanadaIntroducere Inca din 1988, tin ateliere de crestere personala si adesea, in aceste ateliere, fi corectam pe participanti cu privire la modul lor de exprimare, totodatd explicindu-le si de ce. Mi s-a intamplat de mai multe ori ca unul saualtul si ma intrebe:, Exist ceva scris despre acest subiect?" Le rispundeam c& nu, ins voi vedea daca intr-o zi acest lucru va fi posibil. ‘Aceastii carte are ca scop si ofere modalitai simple de a-mi schimba limbajul cu scopul dea imi darui mai multé libertate, {ngelepciune si fubire in viata mea Cuvintele pe care le utilizez sunt reprezentarea fizic& a gAndirii mele, inceputul materializarii ei si reprezinta asadar actiuni. Ele modeleaz cotidianul individului care sunt, fiinjet care sunt. Este, deci, responsabilitatea mea, asa cum este a fieciruia, de a-mi clarifica gandurile, in special prin cuvintele pe care le folosesc. Puterea cuvintelor imi poate oferi mai multa capacitate de vindecare si libertate, Pentru ci daca gindul creeazi, cuvantul” se manifest’, ln sistemul Misticilor, care a supravietuit in special tn scolile indiene de yoga, Verbul este 0 putere, Verbul creaza. Pentru ci intreaga creatie si expresie, toate lucrurile exist deja in interiorul secret al Infinitului si nu au nevoie decat s& se manifeste aici, intr-o form’ aparent, prin intermediul Constiingei active. Anumite scoli de gandire Vedica presupun chiar ci lumile sunt create prin puterea dumnezeiasci a Verbului si ci sunetul a fost prima vibratie eteric’ care le-a precedat formarea, (..) Este spus cd oamenii creaza zeii in ei ingisi prin mantra." scrie Sri Aurobindo in Secretul Vedelor. fiindca toate cuvintele pe care le utilizez imi creeaza realitatea, este de o extrema important ca acestea si fie exacte si folosite cu mare atentie. Astfel, gindirea lui Dumnezeu are ca scop crearea de forme. Mantra: o mantra este o fra, un cuvant su un sunet Incareat cu putere spiritual, Ea este la origineo expresieaintuiie ce provine din profunzimlle SUFLETULUL sau ale fits. Repetarea unei mantre craz3 vba in Congtiinfa intrioara cae o vor Dregit pentru injelegeren.a ceea ce mantrasimbolizasa cea car trebui si poarte ‘ea insdsl, Mantra poate deven! un lura pe eare repedla congtient, dar totus spontana in inst substan Congtlnge nu nesta nic efor mental suplimentar 6 Forma cea mai elevata de arhitecturd, atat in lumile fizice cat si in cele spirituale, se manifesta prin exactitate in fabricarea cuvintelor si frazelor. Este cel mai valoros instrument pentru a intra pe tirdmul spiritual .. in fiecare clip’, in fiecare moment, in fiecare circumstanta, trebuie sa dau o mare atentie cuvintelor pe care le folosesc si si veghez si fiu in Iubire atunci cdnd le emit. Atunci cand Giscutam despre spiritualitate, se mentioneaza adesea Lumina inraport cu Constiinta, lumile spirituale, Fiintele spirituale etc. Totusi, este important de stiut cd in raport cu Creafia: Sunetul vine inaintea LuminiFunctionarea creierului meu Creierul meu este un calculator extrem de puternic, de generatia a V-a. Defapt, suntem laa doua sau laa trela generasie, fa cazul calculatoarelor noastre. Astfel, trebuie s4 ne amintim c Creierul meu constient poate retine pana la 2.000 (dou mii) de informatii pe secunda si Creierul meu subconstient poate retine pana la 4.000.000.000 (4 miliarde) de informatii pe secund’. Cea de a doua fraz’, in legitura cu subconstientul, este extrem de important pentru ci de acest lucru va depinde comportamentul meu in viata de toate zilele, schema mea de gandire etc. De fapt, sunt, in acest moment, reflexia trecutului Feu recent, dac& md refer la viata mea prezenta sau la trecutul meu mai indepartat, daca m& refer la viefile mele anterioare. Este important si stiu c& creierul meu nu face diferenta intre ceea ce este: +Real + Imaginar + Virtual + Simbolic. Sunt anumite aspecte de care trebuie sa in cont, In special in decodarea biologica, asa cum explic in amanunt in cartea mea. ,Cele cinci etape pentru a ajunge la Vindecare” ‘Trebuie sa fiu constient c& atunci cand spun un cuvant, creierul meu constient si creierul meu subconstient il infeleg, far ereierele constiente si cele subconstiente ale celorlalte persoane, de asemenea, il injeleg, de aici intregul impact pe care acesta il poate reprezenta. ‘Citeodata vorbesc oamenilor despre subiectul importantel cuvintelor pe care le aleg. Atunci cand corectez 0 persoana tare utilizeaz expresia ,E infernalt” si fi mengionez sa nu mai titilizeze acel cuvant pentru c& are 0 conotatie negativa, adesea mi se raspunde; ,Dar pentru mine este pozitiv, vreau sa spun ca este extraordinan” Asa c& le explic faptul c& chiar si atunci 8 cand sunt in fafa calculatorului, cu un suras mare pe fata si plin de intenjii bune, si scriu cuvantul “infernal” pentru a-t afla definifia, cu siguranfa acest lucru nu va fi deloc pozitiv, pentru CS adevarata definitie a cuvantului este cea pe care creierul meu, Computerul meu, o inregistreaza de fiecare data cind promunt expresia ,Este infernal”. Poate ca nu imi dau seama imediat de rezultate. Exemplul pe care il dau este urmatorul, e ca si cum cate un pic de apa Teuseste si patrunda constant sub acoperis. Acest lucru nu are Deonsecinga imediat sinici nu va avea pentru catva timp, ins pe termen ung, se va forma o acumuulare de apa sub acoperts iar Ravanul vasfarsi prina se prabusi. In acest caz.voi fide parere ci probabil stuatia este ,infernala” si ma vot intreba ce vind am cA ‘mi s-a intimplat acest lucru. Puterea intentiei Cuvintele sunt importante pentru efectul pe care fl potavea asupra mea si asupra altora, dar mai este un factor important Ge care trebuie s& tin seam: este atitudinea sau intenfia pe Gare o am atunci cand pronunt aceste cuvinte. Mi s-a intamplat Ge multe ori ca o persoani sé-mi raporteze despre cuvinte sau fraze care ivau fost spuse si care au afectat-o. In aceste cazuri ft cer persoanei si-mi spund ce ar_simfi daca i-as spune aceleast uvinte sau fraze, pe care ile si spun ulterior. Adesea persoana imi rispunde: ,Dar nu e acelasi lucru, venind de la tine’, ea nu se simte ofensat cu toate c4 si eu am folosit aceleasi cuvinte, aceleasi fraze, care, exprimate de ceilalti, j-au cauzat un Sentiment dezagreabil. Remarc in acest caz ca nu este vorba despre ce s-a spus, ci faptul ca intentia sau atitudinea cu care ‘cestea au fost spuse sunt cele care fac diferenta ‘Cuvintele poarté o anumité energie, fie cd doresc sau nu asta. Cuvantul insusi, mai mult decat intenfla pe care 0 ‘am, va determina repercusiunile pe care le va avea asupra nea $i asupra celorlalfi. Daci aud cuvantul TUBIRE de Ia 0 persoand obisnuits, este posibil s& simt ceva, iar asta va face ¢2 Pentimentul si vibreze in mine mult mai puternic. Totusi, daca Sud acest cuvant de la un Maestru care a atins Realizarea de Sine sau Realizarea lui Dumnezeu este cu mult mai posibil s& Simt cum sunt inundat de un val mult mai mare de IUBIRE, $1 9asta doar pentru c& aceasta persoani este mult mai constienti de acest cuvant, si integreaz mai mult acest aspect in viata sa aga c& fl manifest cu mult mai mult. Asadar, a spune cuiva ,Te jubesc” cu un sentiment sincer va avea mai mult impact decat {in cazul in care ai spune-o doar pentru ci fi se pare c& asa este mai potrivit, fard a fi cu adevarat bransat la sentimentul pe care doresti sa fl exprimi. ‘Asadar, a spune cd cineva este nul, imbecil si cd nu va putea face nimic in via, va putea avea repercusiuni diferite, fie fn cazul in care o spun pur si simplu, fara emotie, sau din contra sub efectul furiei. In primul caz, este ca si cum i-as arunca toata vesela in cap, in cel de-al doilea caz este ca si cum i-as strapunge inimay cu un pumnal. Chiar dac& fn ultimul caz totul este provocat de un ,impuls’, trebuie sa fiu constient ca nosiunea de 100% responsabilitate se aplica mereu. Pot fi ,pur si simplu" neatent la volanul masini mele si si provoc un accident care va ucide pe unul dintre pasageri sau pe mine insumi, in orice caz voi fi responsabil. Persoanele din anturajul meu stiu c&, in general, fac putine complimente oamenilor si bineinteles celor care colaboreazi cu mine, fnsa atunci cénd fac asta, faptul este simtit profund din partea mea pentru ca cel care primeste complimentul si il perceapai ca pe un cadou. Creierul si omonimele sale in 1988 mA aflam la un prieten care locuia la far’ sia crui casi era inconjurata de numerosi mesteceni (fr. bouleau). Ma aflam acolo impreund cu un alt prieten pe care il voi numi Pierre. Pierre este un tip foarte sensibil care simte foarte usor sentimentele celorlalti si in ce parte a corpului acele sentimente se situeaz’. Este o fiinfi bine conectata spiritual atunci cand vorbeste despre témpkirie si practic’ tamplaria, pentru c& asta ‘1 ajutd si aib3 0 conexiune cu pamantul. Se simte foarte bine practicdnd aceast& munc&, Pierre mi-a spus c& de mai multi ani eraalergiclamesteacan (fr. bouleau). L-am intrebat lace varsti a cApitat aceast’ alergie. Mi-a rispuns c& acest lucru a inceput Ja 18 ani, L-am intrebat apoi ce s-a int4mplat in viata lui la aceea varst’, Mi-a rispuns 3 a intrat in comunitate. Discutand cu el, am infeles cd renuntase la , munca’ (fr. boulot), la meseria sade 10 tamplar care fi placea atat de mult pentru a intra in comunitate. ‘Aceastd frustrare sau lipsa I-a impins sa dezvolte aceasta alergie ja mesteacan - bouleau. in ultimii ani participase la mai multe ateliere de crestere personala cu un alt terapeut si reusise si-si vindece conflictul care era la originea acestel alergi La televiziunea francez’, in timpul unui reportaj despre alergii, un cercetitor mentiona ca printre alergiile legate de arbori. sau ardusti, mesteacinul (bouleau) se afl in capul jistei. Inseamna asta cA multi francezi care au aceasta alergie ‘au renuntat la munca lor - ,boulot”? Continudm s& cercetém, cfectudnd anzlize de sfnge, care este factorul care provoaca aceasta alergie. In sudul Frantei, o persoana pe care o voi numi Paul a participat la mai multe ateliere cu mine si mi-a vorbit despre alergiile sale ‘a chiparos (fr. cyprés) si plop (fr. peuplier). Vorbind cu el, mi-a impartisit c& era incapabil sa stea la coada pentru a cumpara un bilet la cinema, Atunci am infeles ca avea lun conflict in raport cu faptul de a fi atat de ,aproape”- « si pres » (cyprés) de alti oameni. In acelasi mod, nu se simyea in Jargul sau in mulfime, printre ,ameni"-,peuple” (peuplier). In acest fel am putut si identificim cauza $i conflictele legate de alergiile sale. 0 pretend pe care 0 vol numi Louise, imi vorbea despre fica sa care, atunci cdnd a inceput s4 manénce alimente solide, era alergicd la piersici (fr. péches). Am intrebat-o ce i se intamplase frainte de nastere si mi-a réspuns spontan caf momentul in care a pierdut apa, era inca acas&, i-a spus sofului el: ,Lucien, grabeste-te - dépéche (des péches)- vom intarzia la spital” Copilul a inregistrat acest stres si a dezvoltat aceasta alergie la piersici- péches. ‘0 persoana face tinitus si sunetele ii par asemanatoare cu cele ficute de un avion. In timpul unui consult la psihoterapie, {ise cere si conjuge verbul a avea la imperfect: Aveam, aveai, avea, aveam - avions... in acel moment o emojie profunda pune in evident conflictul pe care fl triia tn legatura cu familia sa ‘care era la or'ginea cauzei tinitusului sau.In toate circumstantele, vorbesc doar despre mine. Singura persoand care exist in universul meu SUNT EU. Tofi ceilalti oameni sunt doar o reflexie a unor parti din mine Exemplu: in primavara lui 2010 am finut 0 serie de conferinte la Salonul MEDNAT, un Salon despre Sanatate si Stare de bine, la Lausanne fn Elvetia. Dupo conferinté, un tanar pe care fl voi numi André a venit si mA vada pentru a-mi vorbi despre interesul siu pentru subiectele pe care le tratasem in conferinta si in cartea .Marele dictionar al bolilor si afectiunitor” (publicat in Romania de Editura Ascendent, wwwedituraascendent.ro). De la inceputul conversatiei a utilizat {ntr-una din frazele sale cuvantul ,cazut’-, tombé" care a rezonat in mine, insa caruia nu i-am dat prea multa atentie. In minutele care au urmat a folosit acest cuvant de mai multe ori pana la punctul in care am inceput si fiu surprins de faptul ca il utilizeaza atat de des si c& de fiecare dat cuvantul rezona in mine. $tiind cA acest cuvant ,cdzut”., tombé” se afld in relatie cu conflictul sclerozet in plici, |-am intrebat daci cineva din familia sa avea acest conflict si mi-a rispuns repede ci nu. Mai apoi, insistenfa mea la determinat si-mi spun’ c& un verisor sau o matus, nu- mi amintesc exact care, avea aceast maladie. Primul su ,nu”,la {intrebarea mea trebule sa fiprovenit din faptul c§ a avut impresia ca intrebarea mea se referea la frafii, surorile sau paringii sai. In orice caz, i-am explicat ci, deoarece acel cuvant rezona in mine {in acel fel, probabil c4 avea in el conflictul sclerozet tn pact, ins poate doar 10% sau 20% si c& probabil nu va dezvolta niciodata aceasti maladie. Totusi, nestiind ce fi va aduce viitorul in ceea ce priveste stresul legat de aceasta maladie care ar putea amplifica acel procentaj, i-am recomandat si faci exercitii monosilabice cu textul despre scleroza in plici din cartea ,Marele dictionar al bolilor si afectiunilor’, si si faca exercitile: Tehnica Omulesilor din befe’, punandu-se intr-o parte pe el, André cel s4natos, si in cealaltd parte pe André cel care are scleroz tn plci, apoi sa taie toate legiturile de atasament, constiente sau inconstiente, care sunt asociate acestui conflict si astfel s8 diminueze procentajul de stres. 7 ver text «Sdlevoza tn plac in cartea.Mareledionar al bollors afeciunilor, apiruti la Bdtura Ascendent $3 Ver exerciil tn cartea « ATMA, putereaTubirt incurs de aparite la Cara Toma Publishing House sau video de 59 minute pe site-ul www.atma.ea/vidéo 1“ Realitatea spiritual’ de care am vorbit mai sus poate fi pozitiva sau negativa in functie de cuvintele utilizate. Asadar, exist cuvinte de umbra, cuvinte negative si cuvinte care aduc Lumina in lume, cuvintele pozitive 7 Pentru a fi mai constient de aceasta realitate am pregatit o lista de cuvinte negative si o lista de cuvinte purtatoare de Lumina, cuvintele pozitive. Citind prima listi, cea a cuvintelor negative ma pot amuza la senzatia pe care o am atunci cand le citesc. imi pot nota cuvintele de pe aceasta lista pe care 0 utilizez si astfel s& le pastrez pe o bucati de hartie pentru a putea face exercifii prin care s le elimin din vocabularul meu. Pot sa-mi tin mana pe inimay atunci cAnd citesc lista, pentru asimti mai bine ce efect are asupra mea. Tabloul expresiilor negative si pozitive Pot citi aceste cuvinte tinand mana pe inima pentru a sti ‘cum ma simt atunci cand le rostesc. Fac asta cu cuvintele care auotendinfd negativa gi cu cele care au o tending pozitiva. Dau ‘0 mare atenfie cuvintelor sau expresitlor pe care le utilizez eu insumi Compilatie de fraze sau expresii curente cu tendinta negativa si care manifesta umbra Alerg tot timpul Asta-i viata ‘Am datde un 2id (m-am blocat) Bani blestemasi ‘Arfiputut fi mai bine Bietul de et ‘Ar fiputut fi mai rau Blestemati de viata ‘Asta ma depaseste Ce dezastru ‘Astama deranjeaza Ce oroare Cu conditia ca De fiecare data cand... ‘Asta ma face si asud ‘Asta ma jeneaza Asta mi loveste la ficati Din teama de... ‘Asta ma omoara Doar asta! Asta n-are niciun sens Doar mie mi se intémpla Astane va face rau Doar mie mi se intampli Asta nu e prea roz Duste. E ,naspa’ (e dificil) ‘Asta mu ma jeneaza E att de plat (nue interesant) ‘Asta mu se face ‘Asta nu se poate Ebun de nimic Asta nu se spune Ecumplit 15£ de-mi sare mustarul E descurajant E descurajator E destinul E dezgustitor E distrugator Edur Eiadul Eintunericul absolut Emairdu decit... Emortal Enorocul meu Epanicant Epplat (nue interesant) Epreagreu E prea lung Eprea mult... E prea scump. E prea tarziu E prost Erar Erevoltitor Estresant Estupid Bstupid Eteribil Eucigitor Eun adevarat pacat Este .cefos” (nu infeleg nimic) Este ,enervant, Este, lipsit de sare si piper"(nue Interesant) Este absurd Este de necrezut Este destabilizant Este enervant Este incredibi Este iritant Este ingrozitor Este inspaimantator Este o crim’ Este 0 idiofenie Este obositor Este povestea vetii mele Este sfarsitul lumi Fiirabdator Imi tot sparg plamanii si gio spun Lipsé de bani Lipsa de timp M-atzbit Mai putin decat Mi zdrobeste Mi chinui sa Ma enerveri Ma intristezi Mi-e team’ c& da Mice teama ca Munca asta ma ucide Muncim ca dementi Muneim ca nebunii N-am o letcate (nu.am nici macar un ban) N-am timp de pierdut Nueamuzant Nue chiar atat de groaznic (nu chiar atat de rau) Nue chiar atat de rau Nuedrept Nu e fezabil Nuegresit Nue niciun pericol Nue posibil Nueriu Nuetreaba mea Nueun cadou Nu este bestial (nue prea bun) Nueste grav Nueste usor Nueste vina mea Nu fiparanoic Nu intra in panic Nu mai suport Nu meritd efortul.. Nu prea am noroc Nu sunt eapabil Nusunt gata sa Nu te descuraja 16 Nute gibi Nu te ingrijora Nuuitade.. O mica amaraciune Pacat Si nut lipseasca asta Sunt otosit Sunt pierdut Sunt saturat Expresii de descoperit $i u Toate, Asta nu.” Toate ,Am czut in. Toate ,Ar fi trebuit sa. Toate ,Daci..” ‘Toate ,Mai putin.” Toate ,Poate..” Vafi dur Va merge prost Viata marunta izat des, in mod curent, tot timpul, vocabular pozitiv care manifesta lumina Aadmira ‘Aameliora Aapreda Aficalm Agusta Ate entuziasma Ate extazia Ate minuna Abundent Abundent Abundenta Acord Agreabil Altncredere Angeles Altruism ‘Am cdstigat timp ‘Am rabdare ‘Am reugit ‘Amabilitate Amplu ‘Amuzament i place mai mult Asta merge ‘Avantaj Beatitudine Belsug Beneficiu Bine Bine Binefacere Bogatie Bunatate Bunavoint Calm. Cinste Compasiune Complezenta Conformitate Confort Confort Considerabil Consideragie Contemplatie Convenabil Copios Copios Corect Crede-ma Di-mio sans De abia astept Decent Decent Delicat E cool” E cucu” (e complet nebun} E Jfun’ (e super) E open” (e deschis) E super” v7Badmirabil Eadorabil E agreabil Bal saptelea cer Earmonios E artistic E avantajos Ebenefic Ebinefacator Ebriliant Ebun E cain sanul lui Avram Ecalduros Ecelest, Ecerese Eceva E considerabil Ecorect E delicios Edemn deadmiratie E deschis Edivin E dragut E dragut, E dulce E exaltant E extaziant E extra E fantastic E fastuos E favorabil E fird egal E fara precedent Efericit E flamboaiant E foarte bine E formidabil E frumos E grandios E gratios Ehrinitor E impresionant E incomparabil E interesant E incintator Encéntitor Efncantator E just E luminos E magic E magnific Emai E mai mult decit perfect, Emalestuos Emagulitor Emaret E minunat monumental EOK. E oportun E paradisul E perceptibil E perfect Epitoresc E plicerea totala E plicut E prea mult E preeminent E preponderent E primitor E prodigios E profitabil Eradios Erafinat E remarcabil E salutar E satisfaicator E sclipitor E sclipitor B seducator E senzational E simpatic E solemn E somptuos Especial E splendid E splendid E stralucitor E stralucitor Esublim 18 Esubtil Esuper Etotul E uimito> Eutil E vibran: Eviu Enorm Este cuprinzitor Este economic Este elegant Este elevat Este energizant Este epatant Este estetic Este excelent Este exceptional Este exditant Este extraordinar Este fascinant Este frumos Este fulgertor Este generos Este orbitor Esti curajos Esti extra Esti super Euforie Exact Faci bine Farmec Favoare Fericire Fidel Foarte Frumusete Genercaitate Generczitate Indulgentt Indulgenta Infinit Infinit Interes Incantare inedntare Liniste Mai mult Mai multe Maiestate Mare Maret Minunat Minunat Mult Multiply Multime de... Nenumirat Nirvana Noroc Obligatie Pastreaz’-ti moralul Perfect Perfectiune Placere Prefer Profit Rapid Recolta Recunostints Salutar Satisfactie Serenitate Serviciu Splendoare ‘Splendoare Stare de bine Sunt capabil ‘Sunt deplin satisfacut Sunt fericit Sunt in plina forma Sunt mandru de tine ‘Suprem Te ador ‘Te iubese Umanitate Usurinta Utilitate Vast Veselie Viafa e frumoas 19Cunoasteti ,Cele patru acorduri toltece"? Tati care sunt: 1. Fie ca vorbele sa va fie impecabile, 2. Orice s-ar intampla, nu o luati personal, 3. Nu facefi presupuneri, 4. Faceti intotdeauna tot posibilul. ‘Incartea sa; ,Cele patru acorduri toltece. Calea libertatii personale’, Don Miguel Ruis mentioneaza acestea in legatura cu primul acord: ,Primul acord toltec (Fie ca vorbele sa va fie impecabile) este cel mai important si cel mai dificil de onorat. Este atat de important incat doar el singur va poate permite s& transcendefi viata voastré actuala pentru a ajunge la nivelul pe care eu il numesc paradisul pe paman MA pot intreba ce vrea sa insemne cuvantul ,impecabil”. Inseamna pur si simplu c4 trebuie sa folosesc cuvintele care sunt cele mai juste posibil in acord cu interiorul mew si care reprezinta adevirul. De asemenea, trebuie sA spun intotdeauna adevarul sau micar o parte a adevarului atunci nd se poate face asta. Jn fapt, daca cineva ma intreabii ce fac in aceasta dupi amiazi, pot si raspund ci merg la cumparsturi in oras, chiar daca nu-i mentionez si faptul ci am fixata, pe deasupra, 0 fntalnire galanta. Totusi, partea pe care iam spus-o este ADEVARATA. Daca i-as fi spus ci ma voi fntalni cu un coleg de mune sau altceva, acest ucru nu ar fi fost adevarat. Jn acest fel, nu voi putea niciodata si fiu acuzat c& am it. Nu sunt obligat sd spun totul despre viata mea personala sau despre activitatile mele de afaceri, ins este important si pastrez o anumit’ integritate In legaturd cu afirmatiile mele, in acest fel rman fn interiorul ADEVARULUL. Puterea dea spune ,$TIU” in loc de ,am impresia” sau ,cred ci” Exercitiul care urmeaz vine din faptul c& e Ca SUFLET pot face orice, sunt peste tot si stiu totul. Doar finnd cont de aceste calitati ale SUFLETULUI care sunt voi putea sa fac in asa fel incat sa utilizez in limbajul meu cuvantul ,stiu’, ‘In acest fel, voi putea inlocui cuvintele Am impresia” sau ,Cred” prin cuvantul ,Stiu”, Multi miau spus c ar fi prea arogant. Trebuie inteles bine contextul. Pot s8 spun: .Stiu s& gitesc”, cdnd de fapt nu stiu si fac decat oud cu sunca. Ins& Sti” cam 2% si gatesc. Asa ci daca voi decide sa urmez un urs de specialitate, mai tarziu voi putea spune ,$tiu si gitesc’ ins de aceasta data procentul imi va creste la 50%, pentru ca acum am fnvatat cate ceva, chiar daca imi mai raman multe de invafat. In exemplul care urmeaza, este suficient sa citesc frazele notate verificand cum ma simt in raport cu fiecare dintre ele. De obicei este destul de usor de simpit diferenga daci nu ma grabesc si citesc bine pe fiecare dintre ele. ‘Am impresia ci este un lucru bun si ne preocupim de mediul inconjurator, pentru c3.am impresia ca noi si generatiile viltoare vom beneficia din asta. Cred ci este bine si ne preocupim de mediul inconjurator, pentru ci eu cred c& noi si generatiile viitoare vom beneficia din asta. Cred c& acest lucru nu poate fi decat gratifiant pentru toti, $tiu c3este bine si ne preocupe mediul inconjurator, pentru 4 gtiu cA noi si generatiile viitoare vom beneficia din asta. $tiu cdacest lucru nu poate fi decat gratifiant pentru noi tof Mai pot face exercitiul urmator: atunci cand ,ascult” sau .privesc” la televizor, ma pot amuza schimband in capul meu textul pe care il aud atunci cénd cineva vorbeste, fie ca este vorba despre un politician, un jurnalist, 0 persoana care igi exprima impresiile despre ce se intmpla local sau altundeva pe planeta si pot si in acest caz s& simt diferenta, Mi s-a intamplat de mai multe ori, atunci cand sugeram oamenilor si utilizeze ,$tiu” mai degraba decat Am impresia” sau ,cred” ca acestia si-mi spundi cd erau certafi de parinti atunci aicand erau tineri, pentru ci este arogant” s& spui ,Stiu”. In Lumina noii ingelegeri pe care tocmai am citit-o aici, intelegem bine ca ,$tiu” nu vrea si spuna ca ,pe plan fizic” ,Stiu” 100% tot ceea ce afirm, ins ficind asta ma deschid la ceea ce este nevoie pentru ca ACEL lucru si se manifeste mai rapid pand la nivelul Constiintei mele fizice, astfel devin mai constient de conexiunea mea cu SUFLETUL care sunt si care ,STIE TOTUL” 0 alt ezitare poate proveni din faptul cA atunci cand spun ,Stiu” sunt mai conectat la responsabilitatea pe care 0 am fafa de mine insumi si de superiorul mine. De fapt, atunci ind spun, ,am impresia’ sau ,cred” exist uneori o mai mare marja de manevra pentru a fugi, constient sau inconstient, de responsabilitatile mele. in opinia mea, principalul obstacol in faptul de a utiliza ,Stiu’, este de a cunoaste responsabilitatea a ‘ceva ce asta reprezint pentru mine. Totusi, exist un cadou ina functiona in aceast& maniera si am sa vorbesc despre el mai jos. Folosirea lui ,STIU” ma ajuta foarte mult sa fiu mai concentrat asupra mea, asupra sinelui meu superior ‘sau a SUFLETULUI care sunt. Acest lucru ma poate ajuta sa adun toate sansele de partea ‘mea pentru a obtine cea ce dorese, Asadar, in loc s4 spun am impresia’ cd voi reusi sau ,cred’ cd voi reusi, spun ,STIU" ca voi reusi. Ma bransez mai multla SUFLETUL care sunt ila puterea infinitd ce se afl in mine pentru a se realiza tot ce este bun pentru mine. Pentru ci ,STIU TOTUL”, nu mai am deci nimic de invatat, ci doar ,s& imi amintesc’ cea ce .STIU" deja. Aceasta se va revela mult mai rapid Constiintei mele, mai degraba decats ma gindese cA trebuie si merg si caut ceva “exterior” mie pentru arl aduce in interior. Acum ,STIU" c& am totul fn interiorul meu ssi ci imi este suficient, prin studiu, sa imi amintesc cea ce *STTU DEJA” MARTURIL STI cd sunt capabil séating Realizarea de Sine si Realizarea lui Dumnezeu’.. Oh Dumnezeul meu, cit de arogant poate parea cesta din partea mea. $i totusi, de 5 ani mi-o spun mie tnsumi, prima parte mi se pare astéizi perfect realizabild si, in plus, pe cale stabild de construcgie, Este adevarat ci a doua parte im! scapé incd, pentru 2 ca intelectul meu face o barierd de protectie, insd $TIU cd va fi asa, $TIU ci este asa! AU! Pornesc in forta! Dar subiectul meritd cu prisosinga! De ce .STIU" in loc de ,am impresia’sau ,cred”? Bi bine mai intai de toate pentru a-mi da o instructiune pozitiva care corespunde unet dorinte personale. acd $TI, imi indrept deja atentia asupra unei certitudini pe care 0 doresc, pe care o cred si deci sunt in asteptarea unei realizari favorabile. Pe scurt, dupd cum spunea cineva pe care tl ‘cunosc bine: Devin acel ceva asupra céiruia imi indrept atentia.” ‘Dacd EU $TIU, totul se va aseza unde trebuie la momentul oportun, viata va incepe sii mi se schimbe, sti mearga din ce in ce ‘mai bine, tot felul de idei sau de conexiuni in legaturd cu acest subiect se vor prezenta in fata mea. Tine de mine, bineinteles, si pun in aplicatie tot ce decurge din asta! Si nu este necesar si crezi pentru ca toate acestea sii se intample! ‘Imi amintesc, sunt 20 de ani de atunci, neavind ined cunostinté de vreo credinté personald si spirituali si de tot ce implica acestea, cd doream, pentru a realiza un vis din copilarie, s@ plec in Australia! Australia era pentru mine la celdlalt capat al lumii, o fara, un continent unde nu as fi putut niciodata sa merg, din ipsa mijloacelor financiare si mai ales pentru cf era ide neconceput in spiritul meu ci vol putea intr-o zi sd ajung asa de departe... insd doringa mea era mai puternicd! Imi spuneam cai ar cu adeviirat minunat sa cred ci intr-o zi visul meu va deveni realitate! Ma géndeam la asta zi si noapte.. Apoi intr-o zi, a televizor a fost o intreaga serie de documentare despre acest subiect, nu- ‘i venea sd cred, puteam sd descopdr Australia in imagini si in profunzime! Bineinfeles, asta imi accentua dorinta de a editor’ La putin timp dupa aceea, am intdinit persoane care mi-au povestit despre fabuloasele lor voiaje in Australia. Incetul cu fincetul, injurul meu totul fri vorbea despre Australia: o carte, un film, 0 intdnire.. Trebuie spus, de asemenea, ci vorbeam despre ‘Australia ‘uturor.. Dintr-odata, era ca si cum Australia intreaga venise la mine! Era minunat $i imi excita si mai mult curiozitatea, ‘asa cat im’ spuneam ci e un semn, ci Australia se afla mult mai ‘aproape cecat credeam si ci totul era posibill $tiam in adéncul ‘meu cdi voi ajunge curtind in Australia! 23Am petrecut 5 sdiptdméni in Australia in 1991, in voiajul de nunté, oferit cadou de ciitre familie si prieteni! A fost chiar mai ‘minunat decée imi tmaginasem. Din aceea zi si acumuldnd experienté, am infeles ca faptul cd {imi construiesc viafa asa cum 0 doresc cu adevarat, deschizdndu- md citre mine insumi, deschizandu-ma cétre ceilalgi, avand incredere in mine, in ceilalti, am mai multe sanse de a cduta informatia doritd. $TIU ca sunt din ce in ce mai capabil sit ma realizez, sé ma cunosc din ce in ce mai bine, sd fiu cu mule mai mult ceea ce sunt. $i asta ma bucurd! Bineinfeles, nu spun ca stiu totul 100% ins chiar dac& nu este vorba decat despre 10 sau 20%, atunci cand spun ci sti ceva, ma simt mai Increzitor, mai sigur pe mine, mai in armonie cu ceea ce ma motiveaza, este ca si cum as fi conectat la un alt nivel de Constiintd, iar asta md face fericité! Asadar, da, afirm ca ,STIU cd sunt capabil sd ating Realizarea de sine si Realizarea de Dumnezeu” AP -STIU" este super-puternic si md amuz uneori, asa cum 0 ssugerezi in conferingele tale, cand privesc sau ascult informatii, cind ascult vorbind personaje pe care le cunasc sau le frecventez, ‘comerciangi, vecini, colegi de birou, sd schimb in mintea mea ,Am impresia’, ,Cred” cu ,STIU" Catis putere, ce forta, cAté convingere! Eu insiimi, ncere, spun bine incerc, cit de des posibil, sd spun ,STIU" {in loc de ,Am impresia” si Cred” care par cdlduge, goale, ca si cum 4s vorbl pentru a nu spune nimic, fard sii ma implic, doar pe plan ‘mental, si nu pe planul inimit¥, al implicarii, al Responsabilicatit @ ceea ce spun. Este extraordinar si scriind acum Constientizez i atunci cand spun ,STIU” am impresia cii ma angajez, cd sunt constientd de ceea ce enung. ch. Puterea de a spune ,,AICI” in loc de , Fiindc’ -am vazut mult mai inalt, ca SUFLET, pot totul, stiu totul si sunt peste tot. Asupra acestui ultim aspect voi insista de a utiliza, ct de mult se poate, cuvantul ,AICI” mai degraba decat ,ACOLO’. Daca exist un obiect de deplasat care se gaseste la un metru sau trei de mine, voi spune, deci, s4 mi se aducd acel obiect care este ,AICI” in acest alt loc, ,AICI” unde sunt. Este primordial sa stiu ca: Realitatea mea nu este corpul meu fizic, ci SUFLETUL care sunt. Cumai multi ani in urma, in Québec, tineam un atelier care se numea: Transformarea Interioar’. In timpul acestui atelier, care s-3 intins dea lungul a mai multe sptémani, au avut loc des meditafii ghidate. Atunci cand am abordat subiectul ,AICI’, aavut loc o meditatie ghidaté care consta in a simfi, in timpul acesteia, senzatille pe care le experimentim ca animatori, cursul meditatiei ghidate, fac4nd sugestiile urmatoare: ‘Suat AICI in Québec, Suat AICI in Montréal, Sunt AICI in Paris, Sunt AICI in Moscova, Sunt AICI in Tokyo, Sunt AICI in Los Angeles ete. De fapt, nu ma deplasez deloc pentru ci SUNT PESTE TOT. Este important ca mentalul meu sa inregistreze acest concept, pentru ca imi va fi util daca voi dori sa efectuez ceea ce unil denumesc: ,Voiajul SUFLETULUI". Simplificdnd, pot spune c& in loc si ma deplasez in spafiu cu ajutorul corpului meu astral’, cu ,Voiajul SUFLETULUI" sunt peste tot si doar prin Atentia SUFLETULUI sunt cel care se deplaseaza. Atunci cand utilize puterea cuvintelor si exersez s& spun ,AICI" in loc de ,ACOLO’, nu fac decat s& ma antrenez in experimentarea acestui aspect al Fiinfei care sunt in calitate de Suflet. Este un exercitiu util pentru a-mi deschide Constiinga “TE ECKANKAR aid «célstoria SUPLETULULe est dort de «Calatoria astral ‘5 Corpulastral; un inte corpurile mele energetic cirla te atrbule notiunea de Nova) Astral namie de materia, timp si span. 25,la aceasta Realitate care sunt, la aceasta Fiinfd spirituala care sunt. AICI" la care se face referire este, de asemenea, legat de ofiunea de ,AICI $1 ACUM" pe care o menfionez in mod regulat in meditatiile ghidate. De fapt, SUFLETUL exista doar in eternitatea momentului prezent. De fapt, pentru ci SUFLETUL este in lumile de dincolo de timp $i de spatiu, nu exist& nici trecut, nici viitor pentru SUFLET, ci doar prezent. Puterea folosirii lui ,,EU” Ajung aici intr-un punct interesant al limbajului prin utilizarea Iui_,BU" mai degraba decat al lui ,tu” sau »dumneavoastra’. Ceea ce se potriveste pentru a ne adresa tuturor; mai ales persoanelor care lucreazi in profesii legate de ajutorare, profesorilor, animatorilor, conferentiarilor, scriitorilor si persoanelor care fac meditati ghidate. De ani de zile pun fn practica aceasta abordare prin care vorbesc cu EU” mai ales in conferinjele mele, atelierele de crestere personal, si bineingeles in aceast’ carte. __ Atunci cand vorbesc cu ,EU" nu exist distant’ psihologica intre persoana care vorbeste si cea care asculta. In plus, persoana care asculta nu are nevoie sa traduci in creierul ef ‘ceea ce interlocutorul siu fi spune pentru a-siinsusi afirmatiile ‘mentionate. Exist un fenomen puternic care apare atunci cand folosesc ,EU”. Sunt atunci in ,rezonanta” cu publicul prezent In acest caz, Rezonanta vrea sa spun’: efect, ecou Produs in spirit, in inima ¥. lata o explicatie a fenomenului de rezonan{3. Daca pun doua piane spatein spate si ating nota LA pe pianul numarul unu, apoi dupa cateva secunde opresc mecanic vibratia coardei pianului uunu, voi constata c4 coarda pianului doi vibreaza aceeasi nota ca cea a pianului unu. Este ceea ce numim ,fenomenul de rezonanta’, 26 La fel, atunci cand vorbesc in cadrul conferinfelor mele, Incere si folosese cat mai mult posibil ,EU" atunci cand explie ceva. In cazul in care mentalul participantilor interpreteaza ci vorbesc despre mine, Jacques Martel, atunci intr-o conferinta de 0 ord sau de o ord si jumatate mi se intampla sa spun: ,Atunci cand spun EU" vreau sa spun fiecare dintre noi’, pentru ca interpretarea si fie foarte clara Astfel, persoana care participa la conferinja ,se aude pe ea inssi vorbind”, Odata cu anii am dezvoltat acest automatism care const in a vorbi cu ,eu’, mai ales la conferinfe, iar asta ma conduce uneori la situatii de genul: ,Atunci cand am menstruatii abundente, inseamna ca... In orice caz, in general ‘amenii infeleg bine procesul. Pentru ca acesta si decurga bine, adesea spun mai intai: ,Daca as fi o femeie sia fi anuntata cd am cancer de sin, as sti c& acest lucru se intampla pentru ca sunt preastresat3 in raport cu mine instimi sau cu copii mei sau cu ceea ce copii mei reprezinta. Facand in acest fel, contactul cu publicul este mult mai intens. Totusi, aceasta cere, fiind conferentiar, mai mult discipling in limbaj si nu mulfi sunt pregatiti pentru asta. Deoarece pentru mine poate parea mai natural si spun auditoriului meu: ,Dacd EU doresc asta sau aia este suficient s& fac asta sau aia.” Ca si conferentiar, utilizand ,BU’, resimt mai multé energie care se degaja de la participantii din sali si se prea poate ca unii conferentiari s8 nu se simta in largul lor fafa de acest fenomen. Totusi, comunicarea este cu mult ameliorata atunci cand utilizez abordarea care se foloseste de .EU". Exist? persoane care reusesc sa se vindece la simpla lectura aa cirfii ,Marele dictionar al bolilor si afectiunilor’, iar faptul cdeste scris cu ajutorul Iui ,EU" poate face parte dintre motivele pentru care acest fenomen se manifest Folosirea lui ,EU” in »Marele Dictionar al Bolilor si Afectiunilor” Cartea scrisd cu ajutorul lui ,EU” Atunci cénd manuscrisul era practic gata, am pornit in cautarea unui editor, Am trimis manuscrisul unei persoane pe care 0 judecam drept un spirit deschis si care se ocupa de ifuzarea altor carti din domeniul spiritualitatii. Neprimind vesti, i-am cerut asociatului meu s& comunice cu directorul pentru a-lintreba ce se intampla. Acesta din urma i-a rispuns 27cael si colegii sai nu se simt in largul lor cu manuscrisul m pentru ca era scris cu eu". Cand am aflat de comentariile sale, am raspuns ci nu puteam si fac concesii la acest nivel pentru c& asta faicea parte din procesul de vindecare sau de Constientizare al cititorilor. Scriind cu ,eu” in acest context implied faptul c4 in loc de a scrie de exemplu: ,Daca aveti o infectie, inseamnd c4 traifi un sentiment de furie..” scriu: ,Dacd eu am o infectie, inseamna c& eu sunt intr-o permanent stare de furie..” In acest fel, creierul meu nu trebuie sé faca ,traducerea” pentru a trece de la ,dumneavoastra” la ,ew’, pentru ci e ca si cum informatia i se adreseaza direct. fn acest fel, creierul meu nu mai poate spune c nu a inteles motivul metafizic pe care L-a citit, iar asta va implica notiunea responsabilitatii mele in raport cu infectia. In acest fel procedez uneori atunci cand fac anumite dedicatii la cartea »Marele dictionar al bolilor si afectiunilor’. Scriu de exemplu ceva de genul: Marsilia, 26 octombrie 2002 Lui Pierre Las IUBIREA sé circule din ce in ce mai mult in mine si fn jurul ‘meu. Stiu cdi Viafa imi oferd tot ceea ce am nevoie. Am incredere in Viaga si voi obgine toatd fericirea la care am dreptul. lubirea este adevirrata vindecdtoare, Jacques Martel S-a intdmplat ca unele persoane si creada cd imi adresam personal acest mesaj’, pentru ci era scris cu ,eu” si avea semnatura mea la sférsit, Acest lucru s-a intmplat in cazul unui terapeut impreuna cu care am participatla un atelier in Québec si caruia i-am dedicat cartea mea tn aceasti maniers. Nu am aflat decat un an mai tarziu ci m-aconsiderat arogant pentru ci i-am facut o astfel de dedicatie. Am avut, deci, ocazia si-i explic ce tnsemna de fapt. Am remarcat ci aproximativ o persoand din o sut& crede ca am scris textul pentru mine, si exist un motiv pentru asta, Poate fi vorba despre o modalitate de protectie in care persoana “Clam revaut pe acest director in mare 2002 mia martrst a fet ogreseals Fefuzind manuscrisul meu, care este best-sllein Quebec de uli anl 91 vndat nt ‘cum, in 2011, in mai mult de 250,000 de exemplar: Mira martursit ch sofa sine ‘un exemplar al cirtil mele pe noptierd pentru e consulta in mod regulat, 28 refuza ceea ce este scris pentru c& se intampla si ma brangez la ea si sd scriu ceva foarte personal susceptibil sa o atinga. Imi amintescacel terapeut cAruia i-am scrisin 1999 o dedicatie care evoca faptul ,s& accept] ¥ tandrefea in viata mea’. imi amintesc, pentru c& nu mai scrisesem niciodat pana atunci acele cuvinte cuiva si c& fusesem eu insumi surprins, necunoscand-o pe acea persoana. Trei ani mai trziu, am ingeles de ce scrisesem cea ‘ce am scris. MARTURIL Mi-am dat seama cé folosirea lui ,EU" in loc de .tu” sau de -dumneavoastra’actioneazd intr-o manierd diferita asupra mea, ‘atunci cénd am ochii deschist sau inchisi. De exemplu, in timpul meditatiilor ghidate, céind ascult cu ‘ochii inchs, este ca si cum imi dau singurdo instructiune pozitiva pentru a ma destinde, un ordin cu care md simt in perfectis armonie. Atunciam cu adevérat impresia ci tritiesc din plin experienta fn corpul meu jizic si obtin un mare beneficiu. E placut, am impresia cdi ma ascult pe mine insdmi. Este ca si cum vocea mea interloart imi vorbeste si md las ghidaté cu toata increderea, in totald siguranga pentru o stare manifestata de mai bine. Atunci cénd asist la 0 conferintd, achii tmi sunt deschisi si am 0 alta abordare. Mi se pare cf acel conferentiar vorbeste despre el, de experienta ui, si imi sime rezistenga eventuald la schimbare cum se risipeste. Mentalul meu se relaxeazd, mé deschid mai mult si md detasez, Ascult mult mai usor ceea ce se spune, informatia coboaré direct ta nivelul inimity si accept|¥ Constientizarea care se petrece in mine. Ceea ce este intotdeauna atat de surprinaitor pentru mine, si bineinteles atdt mai minunat, este cd oricare ar fi modalitatea jn care percep iucrurile, fie cd am ochii deschisi sau inchisi, rezultatul este acelasi: md geisesc fafa tn fats cu mine insiimi, cu ‘o intelegere personalai si pozitivié a propriet mele experiente, vad ‘cum situatile se pot rezolva dintr-un alt unghi, cuochif inimit¥, ma simt calmd si rational, serend si ncrezitoare, Constientizdrile curg, fiind siguré si in afara oricdrei indoieli cd este vorba aici despre o solutie ideal, chiar daca uneori solutia nu fmi convine deca pe juméta Imi revine, deci, sa hotardsc sau nu dacd aceasta solutie este buna, sisd aleg constient sd actionez. Si fn orice caz, atunci cénd 29imi gasesc suficienta forta si curaj, cerdnd mereu sé fiu ghidata $i protejata ia nivel spiritual, imi ascult intuitia, vocea mea interioard si aplic ceea ce simt, resimt sau percep, stiind cd fac alegerea corecta, lumina apare si vindecarea survine, la nivelul fizic sau spiritual. Spun MULTUMESC Cateodata,.. adesea., plang faget de atét de multé Tecunostinta si binecuvéntare,.. chiar in acel moment, scriind aceste randuri... pentru cd simplul fapt de a gandi, de a vorbi, de a serie, il trdiesc din nou in toate celulele mele, si tat procesul de vindecare se deruleaza din nou, ca prin magie, si ma minunez de toate posibilitatile si capacitétile care se afli in nol si care ma intreabai cum sa se manifeste. Rémdne totusi sd 0 dorim, chiar daca numai la 1%..! In schimburile verbale dintre amic(e)i, sau tn timpul unei consultagit, folosirea lui ,£U" tn loc de ,cu” sau ,dumneavoastra” imi pare, de asemenea, foarte potrivita, pentru ¢d am impresia cd vorbesc cu mai multa bundtate si ingelegere, iar celdlalt primeste In acest fel informatit mai profunde, daca se deschide la nivelul inimiiw, iar asta fl va face si caute ceea ce are nevoie pentru a-si remonta Constiinta. AR »EU" este 0 unealtdt puternica si o confirm, pentru cd itt ascult in mod regulat conferintele iar asta imi conferd in plus o forgd extraordinard, discursul mi se adreseaza direct, creterul face un transfer imediat a ceea ce a fst spus,si-linsuseste usor, fard bariera Jui ,tu” sau ,dumneavoastri Atunet cind aud o frazd cu ,EU" nu este vorba despre o informatie generali, este vorba despre Mine. E dificil de explicat, este mai user de simit, dupa atdtia ania devenit 0 evident pentru mine. ,EU” imi permite sii md simt unicé, implicatd direct in ceea ce se spune, capteazii mai mult atentia creierului meu care se simte deindata interesat si nu inundat intr-o ceata colectivi. Cand aud ,BU’mé gandesc la Mine si informatia ojunge mult mai repede, mai profund si fara filtrul colectiv céiruia informatia i se adreseazé. E un pic ca jurnalul televizat, informatille care ne parvin ‘nu par séine priveascd in mod direct, nu ne implicti decdit superficial, deoarece se adreseazi now tuturor, global, deci suntem mai putin Iingrijoragi individual, mai putin implicati, si sunt sigurit cf dacs rezentatorul ar vorbi cu ,EU' ne-am simti mult mai preocupati. Ch. 30 Puterea de a gandi in termenii de ,MAI” Evorba dea fi mai atent cu vocabularul meu si de a inlocut toate .mai putin” dintr-o conversatie cu mai.” | Exemplu: In loc sa spun ca un lucru este mai putin scump si funcfioneaza mai puin rapid, voi spune c acest lucru este mai economic si functioneaza mai lent. Pot practic intotdeauna sa inlocuiesc pe mai putin cu mai. lat o lista de ,mai” care demonstreaz’ ci pot utiliza ,mai pentru a exprima ceea ce am de spus: Mai lent, mai rapid; Mai scamp, mai economic; Mai lung, mai scurt; Mai usor, mai dificil; Mai sus, mai jos; Mai puternic, mai slab; Mai rezistent, mai fragil; Maite. Mental voi incepe si gindesc tn termenii de ,znai” gi asta se va reflecta asupra subconstientului meu. CAnd gandesc in termeni de ,mai putin” ma indrept spre o limitare constiintei, cand gandesc in termeni de ,mai mult" ma indrept spre o expansiune a constiintei. Tabloul trecerii de la negativ la pozitiv ATRECE DE LA NEGATIV LA POZITIV’ Formutarile pozitive sunt ca in exemplul care urmeaza: olin timpul celor 25 de ani pe care i-am trait impreuna, nu ne-a lipsit niciodata nimic.” devine ,{n timpul celor 25 de ani pe care i-am petrecut impreund, am avut intotdeauna tot ce ne-a trebuit." Ideea este aceeasi insa termenii folosifi sunt pozitivi. TAeest tabel, pe cae I-am primit acum cva ani si cate a fost putin modifica, mia fost dat de o perscand care participa laatelierele mele, fnsi nth amintere despre ‘ine este vorba sin cude cercetrilor pe care lear efectuat, mu am am putt af cane este, a‘Am sosit ‘SAtereferilaAicisi [Suntalei Mi-ar plicea si plec | Condigia: s3 fiu atent de | Am chef sa plecin Acum Jn vacant. ce anime ma tem daca | vacant ‘Toate expresiile: | Atengia este Devin:,Am nevoie ef m-ar placed sau | dipseste.. fconcentrata pelips’_|de.” doream sa obtin. Mi-ar ‘Am dificultati ina... [Pune ald accentul | Astaimi cere Hicea se traduce prin: Este difi peproblema sau pe | eforturide a... resc, Ins imi este icultate, aceasta Asta cere eforturi.. team vva implica'o mare Asdorisiplecin |Asdorise traduce | Dorese sa plecin reutatein ceea ce Problema este ca. | Simi Situafia este ch. ‘vacant. ‘prin: doresc, ins cred | vacanta. canu sunt capabit Nu dai niciodata— [Mereu siniciodata [Dal foarte rar Este incredibicese [Nu-mivine sicred [Este fantastle cea atentie facrefenrela ig (atemtie intampla. prin ce trec, ce vad, _| ce se intampla. Intotdeauna estela |e folosesc si nuimi "| foarte des acelasi credeparcd ag into | fel. dau posibiftatea ca |lueru(Acum e aga, fume headevarat, mi lucrurie 8 se schimbe, | Malne torul se poate rogramez si nu cred Je inghet PE Viat, 1” |Schimba) fucrurile reale. Este Faclintotdeauna la |incepe sé-milipseasca |Faci foarte des forma de a fugi de fel supletea aceleasi lucruri realitate, Tati o veste bund |Iata” se refera siel | lato veste bund. Nu merité chinul si [Pun accent pedurere, | E mai bine aga, pi rade fate foate (1 Alc Neue ioe Masport chjanl sd |Pun serpetEaares | eulfunese peau asta) |amacar’ ma leags Numerita deranjul |actiunilor vietii mele... | propunere, pot si irtual de toate ideile Totul este dureros. ‘ma descurc singur. oe Racte delor aul negnthre ‘Te deranjeazé asta? _|Nu-mi ocup locul are asta |A face referire la [Aajuns cu bine. fcuvenit, m&punin | convine? pene thing, oor [de a-Ui face rau singur, este exagerat, care Se ibeing ae coeee ’ - Fear r Face Nu ai 1 minut la Prin formularea Ai cateva minute a Boca Condos seat tia [hogaenisapteptla_|udiaponte pentru asemenea, de conflictul | mine? jun raspuns negativ, mine! usm ocup, agadar focal cuvente Sunt oare or de sud [Face nagest et | Efoaramuzant cece doar strmb de ras, referire la moarte si la ‘minut si 00 secunde femnae prec si jinterlocutorului meu? i prouaperiscaele 1 se desc, ae |S8ue retertla Si rewpese : Siena [RGESaauta—|gtsesco sola Eonebunie,eun [Ma programez si E minunat ‘blocaj is Pntbopioaebn, —|efrmidabisaue 5 ; eam Amimpresia ]Am impresia (mental | 5a ‘cred (credinta) sau stiu Ma programmer. sa E super genial, este | fintegrez in sine)? Care napomenczsl, (Eat ___iberegitsec | Situaptcare sun |infernale gin vata mea, extraprdinare) " 32 33‘mult din.. Doresc un picmai | Ma limitez fn acest fel Doresc mai mult ‘sa primese doar un pie mai mult decat foarte putin Nuerau Ma programez in Ebine termenti raului Rautacios, Rau, Dificil, Complicat, Vrajitor Nuest Inca Prost, il de. este - 7” = m s = Frumos, Bun, k ts gti ts Simpatic, Bine negative ma programe fe Ext bnteligent. a Capabit de Ca Alun acoperis Aimijloacele 1 Idee, o modatitate Ide a pune in practica Idea, Pierdut Sarac i Eteribili (pentru | Ma programez astfel in [Este surprinaiton ‘Am constrangeri Lips de ajutor side _|Sunt ocupat situatiicaresunt —termenff ell este fantastic. eer iterate extragrinare) ‘Am sareini de Greutate ‘Am de lueru Nu este teribil Este comun, este serviciu - case. Nuam de ales Lipsa de libertate face | Dintre toate E de neuitat (Qare voi ayea probleme| Asta va ramane aun anumitnumar | optiunile posibile dememorie? Fac |inscrisin memoria de optiunt care mise. |am ales sin. referire la uitare. mea. jofera, Nu doresc si vad Nue nicio obligatie [Pun accentul pe ‘Sunt liber de. toate optiunile. Sd constrangerile pe care Agtept sa-mi Face refering la Coups ‘siagteptapelul __| mia impun. telefonezt -loviturt telelonic Nue posibil i nchid. Este oare posibil si Gecoup de [ue posbl Mt Este oare posbil Gragaup ae _ | Arimasblocat_ [Ma blochez, inghet..._|Trebuie sa ma Nu e nimeni? Singuratate Ecineva? undeva Jdeschid mat mult. Tratament /Mint-minciuna Togrice, ree, Felaspetine site [Imi batjocde mine | ceea ce vrei ry ie | Amide mine ne nie nega)= Te las. Idea este separarea, | Ramin in contact legarea Sinelut ‘Ar trebui si. Ideea este ini sugeres a. Nu am nicio Greutate Ecorect constrangerea, impun | problema E al naibii de bun laceuadevirat | E foarte bun chestiile ale ,naibii"? Va trebut si [As putea. ‘Nu mi pricep. Ideea este [Sunt distras, vol devalorizarea, pun __|fimal atent data aecentul pe invatare st |viitoare [ameliorare. ‘Ar fi trebuit sa Ideea este Voi face altfel data Culpabilitatea, pun | viltoare. accentul pe invagare si ameliorare, Nuam incredere Raman atent maiales | Sunt vigilent laceea ce se petrece sila ceca ce se poate ntdmpla, la bine ila E prea bun,e lexcesiv de bun, Ma limitezastfel doar | E foarte foarte ban ia ceea ce este bunt daca gasesc ek e prea mutate prea mult, nas putea sa manifest mat mult Nu sunt ingrijorat Pun accentul pe Sunt increzator religien Tearderanja | Numi ocuplocal _ | Tharconvent daca Jewvenie Deranjer...n [ack plus, gandesc fn Tocul celuilalt 3sste ca summa asteptam din partea oullatela mutrar [sau la afirmatil a prior! negative, iau, deci, inigiativa in ‘ontracarare” virtuala. [Spunand nu, mu arat forma de lips’ de incredere in celalalt. Cum merge? Aproape bine. Ne descurcam, Eo forma de plingere detristeje deipsé de energie bucure pe fared arune elu, de'renstent tn fara increder Fiectirei dureri ii In spatele dureriinu | La fiecare durere ajunge suferinta sa |vad decat suferinsa sau | accept lecfia pe tristefe, Pun accent” | care'am infeles-o [pe cum interpretez aceasta experienti si ce am invatat din ea. Merge sau nu merge (Sunt clar si recs) Nuam timp ‘Aver cu toi acelasi timp. spun asta este total als, ma victimizez Modul in care imi tolosese timpul si priorititile pe care le aleg mg ajuta ba fi stipanul viet mete. Nu am gasit timp, Am alte prone Nuam venit pentru [Simul devaloriziit, i Soarele bate Soarele este foarte | /Atenfie la loviturit. Mai bine ar trebul sa ‘ma refer la ineredere decat la teama. lau lucrurite ca pe constranger.. Ar trebui mai bine s8 pun accentul pe libertatea Nu-ti fie fricat [Ai incredere! Potsa... este necesa. Va trebui, Trebuie si. pe-care mi-o acord, Puterea lui ,EU” in gandurile pozitive Frazele care urmeaza provin din diferite carti pe care le-am dat ca referint3, ins au fost modificate cu ,EU” sau cu 0 formulare pozitiva. Pot face acest exercifiu ludnd fiecare fraza si pronunfand-o cu voce tare, cu mana pe inima ¥ pentrua ajuta Integrarea ei, Este important si-mi hrinesc mentalul cu fraze pozitive, doar pentru a compensa pentru toate frazele negative pe care le-as putea spune sau auzi in timpul zilei. 1. Sunt fericit mereu; toate drumurile sunt mult mai usor de Parcurs, toate sarcinile mai lejere, orice umbra in inima mea ¥ sau in spiritul meu se disipi mai repede in cazul meu, persoana determinati sd traiasca in bucurie. (4 trai in entuziasm) 2 Plenitudinea viefii este libera de lucrurile exterioare; trebuie ca eu insumi si creez frumusefea in viata mea (Cum sitai o viata reusit@) 3, Eu sunt sursa abundentei mele. (Crearea abundentet) 4. Ce trebuie sa fac, mai degraba decat sd privesc la cea ce se aude vag tn departare, sd fac ceea ce se giseste indeméni- Carlyle. (Cel mai mare secret al lumii) 5. Iradiez stima pentru mine insumi, pace interioar’, IUBIRE, stare de bine si fericire. (Crearea abundentei) 6. Dac& sunt un om care si-a cultivat in sine pacea lui Dumnezeu, atunci voi rimane calm in micile furtuni ale viefii. (Ai ncredere) 7. Totceeacecreezmasatisface pedeplin.(Creareaabundentei) 8 Ca fing’ umana trebuie sa acceptl¥ in mod direct circumstantele care ma inconjoara, si am puterea de a-mi alege gandurile, ayadar, prin consecinta, pot s& formez circumstantele viefii mele, (Omul este reflexia gandurilor sale). 9. Ma gasese in locul potrivit la momentul potrivit. (Crearea abundentei) 10. Trebuie si tind spre implinirea fiingei mele interioare, aici sau in controlul unei profunde dorinte de a excela. (4 trai inentuziasm) 11. Singurul om care nu se insala niciodaté este cel care nu face hiciodata nimic. Ma simt responsabil faja de experienfele mele, cu toate c& niciodatd n-a existat vreuna pe care am 37Tepetat-o pentru a doua oara.-Roosevelt (Legea succesului) 12, Savurez calea pe care o parcurg la fel de mult ca scopul atins. (Crearea abundentei) 13, Prietenia este ca viata si IUBIREA; trebuie si le fntretin si sd.am grija de ele, altfel se deterioreaza si dispar. (Jn cazul in care va credeati normal) 14. Credintele mele imi determin realitatea. Cred in prosperitatea mea infinitd, (Crearea abundentei) 15. Traiesc din plin in fiecare zi care trece. Fiecare zi este 0 existent nou noufa care nu va mai reveni niciodata. (in campante pentru a cuceri frustrarea) 16. Imipermit si posed mai mult decat credeam ca este posibil. (Crearea abundentei) 17. Daca tintesc soarele, as putea sa lovesc o stea- PTBarnum. (A trtifiecare clipa) 18. Trimit IUBIRE angoaselor mele. Temerile mele fac parte din fiinsa mea care imi ingrijeste IUBIREA. (Crearea abundentel) 19. Eu nu astept succesul; EL ma asteapti pe mine. Cand ocazia se prezinta, trebuie ca eu fnsumi s8-i deschid usa. (Miracolele motivatiei) 20. Sunt increztor in faptul c& totul se petrece la momentul leal si in maniera ideal&. (Crearea abundentei) + Pastrez in memorie faptul ci fericirea este singurul produs din lume care se multiplica divizéndu-se. (Psihocibernetica siimplinirea de sine) 22. Voifipedrumul reusiteiatata timp catnuspun:,,Abandonez’ (Mai sus, intotdeauna mai sus) 23. Nu incetez s lucrez si sa ma joc pentru ci imbatranesc; Imbatrinese pentru ci incetez s8 muncesc si si ma joc. (Ne inealnim pe pisc) 24, Imaginea mea de sine este Constiinga mea. 0 pastrez clara si strélucitoare... acum, (Psihocibernetica si implinirea de sine) 25, Uitregretele trecutului, traiesc in prezent. imi fixez fel prezent. (in campanie pentru a cuceri frustrarea) 26, Tot ce fac aduce mai multa frumusefe, armonie, ordine si Lumina in univers. (Crearea abundentei) 27. Nu spun niciodata un Iucru pe care nu as indrtzni sil scria si sail semnez. (Relagiile umane) 28, Descopar care este sarcina esentiali a existenfei mele 38 in 29, 36. 37. 38, 39, 40, a 42. 43. M4. 45. privind in mine mai degrab& decat in exterior, (Crearea abundentei) Filozofia cea mai practic, mai frumoasa, mai ,posibi va fiin stare denimic dac& eu nu voi face nimic. (Ne intélnim pe pisc) Daca dorescsi-mi ating obiectivul, trebuie s& vad traiectoria in spiritul meu inainte de a reusi. (Ne intdlnim pe pise) ‘Sunt o persoan pretioasa. Existenta mea este important’ (Crearea abundentei) Nu creez drame din bagatele. Nu ucid fluturii cu carabina (Cum sci traiesti cu tine insuti) Cea mai proasti decizie dintre toate este cea pe care nu am luat-o inca. (Ne vedem pe pisc) . Ma accept +¥ si ma iubesc pentru ceea ce sunt in acest moment preci. (Crearea abundentei) . Nu ma tem de nimeni, nu urasc pe nimeni, nu dorese raul nim&nui si mai mult decét probabil, voi avea multi prieteni (Legea succesului) Gandesc ca un membru al echipajului si nu ca un pasager. (Magia auto dirijarit) Invit binele sé intre in viaga mea gi fl las sa intre. (Crearea ‘abundengei) Devin ceea ce glindese. (Cel mai mare miracol al lumii) Daca ma gandesc la fericire, voi actiona ca 0 persoan’ fericit. Gandul naste actiunea. (Oprifi lumea sé se mai invarteascd, vreau sé cobor) Las Incrurile si treacd stiind c& nimic nu va iesi din viata mea fara ca altceva mai bun sa nu isi faca aparitia. (Crearea abundengei) Cea ce este in mine este ceea ce ma va face sa progresez. (Ne intdinim pe pisc) Pentru a evita aceasté lume nesiguri am nevoie de o forsa interioara care sa ma inflameze. (Psihocibernetica si implinirea de sine) Doar transforméndu-ma pe mine insumi pot transforma lumee care ma inconjoara. (Crearea abundengei) Ma bucur de aceasta zi astzi... lar de cea de maine, maine. (Cel rai mare miracol al lumii) Pornind de acum, imi voi aminti c nu exist& limite in realizarea dorintelor mele, si asta pana la sfarsitul zilelor mele. (Este formidabil!) 39‘Am esuat de mai multe ori? Cat sans am avut! De acum ar trebui sa stiu care suntlucrurile pe care NU trebuie sa le mai fac. (Legea succesului) . Cénd incep sa ma cunose, incep si triesc. (Cum sd ai o viaté reusitd) Imi cunosc valoarea si o respect, (Crearea abundentei) . In fiecare din noi, exista marefie. Trebuie s& accept| ¥ si.0 vad. (In campanie pentru cucerirea frustrarii) Calitatea vietii mele depinde de atitudinea mea. Depinde de mine ca totul si fie simplu sau complicat. (Cum sa reusesti in viapit) . Apreciez tot ceea ce sunt si tot ceea ce posed. (Crearea abundengei) Imi amintesc ca averea adevarata se poate evalua nu prin ceea ce am, ci prin ceea ce sunt. (Legea succesului) . Toate problemele pe care le pot simplifica pana acolo incat Je pot enunga clar fntr-o singurd frazd sunt pe jumatate rezolvate. (In campanie pentru cucerirea frustrarii) Nu incere niciodata si fiu altceva decat eu insumi. (Cel mai mare succes din lume) ‘Tot cea ce ofer celorlalti recunoaste ile respect valoarea, (Crearea abundentei) Din momentul in care cred suficient intr-un lucru, acesta ia forma in spiritul meu, suscitat de forta mea creatoare interna. (Forta voastra interioard-TNT) ‘Trebuie sé pot trai cu mine insumi inainte dea putea trai cu altcineva. (Cum sé tréiesticu tine insufi) |. Caut mereu sa fac lucruri care fi ajuta pe ceilalyi s& fie cAstigtori; atunci cénd altii castiga e un succes si pentru mine insumi. (Crearea abundentei) .. Actionez in FUNCTIE de oameni si nu DETRIMENTUL LOR. (Relagitle umane) TUBIREA este un cadou pe care il daruiesc fara a cere nimic in schimb, (Cel mai mare miracol din lume)