Media 20100503104531 440

Consiliul Local Sector 2 Bucureti Plan integrat de dezvoltare urban pentru zona Baicului Decembrie 2008
CONSILIUL LOCAL SECTOR 2 Bucureti
PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN PENTRU ZONA BAICULUI SECTOR 2 BUCURETI
2008 KPMG Romania SRL, a Romanian limited liability company and a member firm of the KPMG network of independent member firms affiliated with KPMG International, a Swiss cooperative. All rights reserved. Printed in Romania.
Cuprins
1
1.1 1.2 1.3
Preambul
Elaborator Obiectivele proiectului de consultan Contextul de dezvoltare a zonei Baicului
5
5 5 6
2
2.1 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.2.7 2.2.8 2.2.9 2.2.10 2.2.11 2.3 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.4 2.4.1 2.4.2 2.4.3 2.4.4 2.4.5 2.4.6 2.4.7 2.4.8 2.4.9 2.4.10 2.4.11
Caracterizarea general a zonei de aciune urban

Identificarea i justificarea alegerii zonei de aciune urban Justificarea alegerii zonei de aciune urban Caracteristici geografice Zonificare Funcional Caracteristici demografice i sociale ale zonei de aciune urban i comparaie cu oraul Distribuia populaiei Principalii indicatori sociali n zona Baicului Analiza SWOT a situaiei demografice Dezvoltarea Resurselor Umane Somaj Multiculturalism Spor natural Educaie Servicii sociale Migraie Analiza SWOT privind caracteristicile sociale Caracteristici economice (profil economic, accesibilitate, servicii publice, nvmnt universitar, cercetare) ale zonei de aciune urban i comparaie cu oraul Profil economic Principalii ageni economici prezeni n zona Baicului Investiii n zon Analiza SWOT a situaiei economice Dinamica investiiilor n zona de aciune urban Investiii imobiliare Alte investiii economice Analiza SWOT privind investiiile Infrastructura public - spaii verzi i parcri Infrastructura public transportul public Sistemul de transport public - privat Condiii de trafic n zona Baicului Analiza SWOT a transporturilor ncadrare urban Analiza esutului urban existent Analiza pieei imobiliare n zona Baicului
9
9 9 9 11 14 14 16 17 17 18 18 19 20 20 21 22 23 23 27 28 30 31 31 32 33 34 36 38 40 43 45 58 95
2
2008 KPMG Romania SRL. All rights reserved.
2.4.12 2.5 2.5.1 2.5.2 2.5.3 2.6 2.6.1 2.6.2 2.6.3 2.7
Reeaua de utiliti n zona Baicului Nevoi de dezvoltare identificate n zona de aciune urban Opinii privind situaia existent n zona Baicului Nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic Potenial de dezvoltare a zonei de aciune urban Infrastructura public urban Infrastructura social Infrastructura de afaceri Analiza SWOT a zonei Baicului
99 101 101 104 110 119 120 121 122 124
3
3.1 3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.1.4 3.1.5 3.2 3.3 3.3.1 3.3.2 3.3.3 3.3.4
Strategia dezvoltrii zonei de aciune urban

Fundamentarea strategiei zonei Baicului Elemente externe zonei Elemente specifice zonei Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabil a zonei Baicului Viziunea strategic a Regiunii de Dezvoltare Bucureti Ilfov Viziunea administraiei locale Obiectivele strategice ale dezvoltrii zonei Baicului Prioriti de dezvoltare Restricii ale dezvoltrii urbane n zona Baicului Prioriti de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie Prioriti de dezvoltare identificate pe baza analizei diagnostic Indicatori propui pentru msurarea implementrii Master Planului de dezvoltare durabil a Zonei Baicului
126
126 126 132 135 136 137 139 139 139 142 145 148
4
4.1 4.1.1 4.1.2 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.3 4.3.1 4.3.2 4.3.3 4.3.4 4.4
Planul de aciune
Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Baicului Lista proiectelor Matricea proiectelor de dezvoltare urban Surse de finanare Programul Operaional Regional Fonduri rambursabile Surse Proprii Consiliul Local Sector 2 Bucureti Poteniale surse de finanare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului Lista proiectelor eligibile n cadrul Programului Operaional Regional Proiect 1 - Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi) Proiect 2 - Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului Proiect 3 - Amenajri parcri zona Baicului Proiect 4 - Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului Bugetul estimat al proiectelor
150
150 150 159 164 164 165 166 167 168 168 169 169 169 170
3
4.4.1 4.4.2 4.5 4.5.1 4.5.2 4.6 4.6.1 4.6.2 4.7 4.7.1 4.7.2 4.7.3 4.7.4
Bugetul estimat al tuturor proiectelor Bugetul estimat al proiectelor cu finanare POR Perioada de implementare a proiectelor Perioada de implementare a proiectelor Perioada de implementare a proiectelor POR Harta zonelor de aciune Proiecte finanare POR Alte proiecte Managementul implementrii planului integrat Justificarea metodologica a etapelor utilizate Metodele de implementare Alte beneficii Managementul implementarii
170 172 173 173 174 174 174 175 181 181 181 182 182
5
5.1 5.1.1 5.1.2 5.1.3
Informarea publicului n procesul elaborrii planului

Informarea publicului Consultarea publica Asocieri i parteneriate n cadrul administraiei publice Legislaie relevant privind informarea public i transparena decizional
190
190 190 192 195
6
6.1 6.1.1 6.1.2 6.1.3 6.1.4 6.1.5 6.1.6 6.1.7 6.1.8 6.1.9 6.1.10 6.1.11 6.1.12 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.6.1
Anexe
197
Anexe caracterizarea general i specific a zonei 197 Anexa 1 Cuprins studiu analiz piaa imobiliar 197 Anexa 2 Cuprins studiu de analiz socio-economic 199 Anexa 3 Cuprins studiu de analiz transport 202 Anexa 4 Descriere segmente omogene 204 Anexa 5 Locaii analizate 207 Anexa 6 Relaii de trafic recenzate 208 Anexa 7 Imobile private 219 Anexa 8 Imobile collective 220 Anexa 9 Reele de ap i canalizare 224 Anexa 10 Reea distribuie gaz, staii de reglare i microcentralele 226 Anexa 11 Reeaua de linii telefonice 227 Anexa 12 Reeaua de internet i cablu TV 229 Anexa 13 - List participani la consultri publice 230 Anexa 14 - Lista de obiective, prioriti, msuri de dezvoltare strategic a zonei Baicului 231 Anexa 15 - Lista proiectelor individuale cu finanare POR 232 Anexa 16 - Harta zonei de actiune 2366 Anexa 17 - Fie propuneri de proiecte 238 Anexa 17.1 - Fie proiecte POR 238
4
Preambul
1.1 Elaborator
Masterul Plan de Dezvoltare Durabil a Zonei Baicului din Sectorul 2, Bucureti este elaborat de KPMG Romnia, n asociere cu GEA Strategy & Consulting i Space Syntax.
1.2
Obiectivele proiectului de consultan
Consiliul Local Sector 2 Bucureti a contractat n cadrul programului PHARE, linia de finaare PHARE RO 2005/017 -553.01.03.06 - Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraiei la nivel local III IV, proiectul Master Plan de Dezvoltare Durabil a Zonei Baicului din Sectorul 2, Bucureti. Obiectivul principal al proiectului este realizarea unui Master Plan de dezvoltare durabil a zonei Baicului din sectorul 2, Bucureti, care s respecte cerinele de elaborare ale unui plan integrat de dezvoltare urban, i care s propun opiunile de dezvoltare strategic pentru regenerarea urban a zonei Baicului, situat n partea de sud a Sectorului 2 Bucureti. Obiectivul secundar al proiectului const n aplicarea pe baza acestui document n cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor, Domeniul Major de Intervenie 1.1 Planuri integrate de Dezvoltare, n vederea atragerii de ctre Consiliul Local Sector 2 Bucureti Bucureti de fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare. Obiectivul acestui domeniu de intervenie, precum i al axei prioritare l constituie creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc n orae, prin reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului. Scopul final al proiectului l constituie adresarea unor probleme identificate la nivelul zonei Baicului, sector 2, Bucureti, ntre care exist relaii de interdependen i care afecteaz i arealele adiacente zonei de intervenie propriu-zise zona Baicului. Master Planul de dezvoltare durabil este elaborat n trei etape: elaborarea Strategiei de dezvoltare durabi a zonei Baicului; elaborarea Planului de aciune; elaborarea Portofoliului de proiecte finanabile.
Master Planul de dezvoltare durabil (MPDD) a zonei Baicului din Sectorul 2, Bucureti este elaborat n concordan cu: Legislaia Comunitar (european i naional) n domeniul unor indicatori sau factori limitativi (minimi sau maximi obligatorii), documentele de programare strategic la nivelul Uniunii Europene i mondial; Strategia Naional de Dezvoltare Durabil; Cadrul Strategic de Dezvoltare a Regiunii Bucureti-Ilfov.
5
MPDD ia n considerare i prioritile formulate n urmatoarele documente strategice sau programatice ce pot influena elaborarea sa: - Documente strategice: 1 2 3 Planul Naional de Dezvoltare a Romniei pe perioada 2007-2013; Cadrul Strategic Naional de Referin pentru 2007-2013; Planul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013;
- Documente de programare Fonduri Structurale: La nivel naional: 1 2 1 2 3 4 1 2 Programul Operaional Regional 2007-2013; Programele Operaionale Sectoriale pentru perioada 2007-2013; Programul de Cooperare Transnaional Sud Estul Europei; Programul de Cooperare Interregional INTERREG IV C; Programul de Cooperare Interregional URBACT II; Programul de Cooperare Interregional INTERACT 2007-2013; Planul Urbanistic General i regulamentul aferent, Planul Multianual al Bugetului (sectorul 2).
la nivel internaional:
- Documente de planificare urban:
1.3
Contextul de dezvoltare a zonei Baicului
Sectorul 2 este situat n partea de nord-est a oraului Bucureti, desfurndu-se pe o suprafa de 32 km cu o populaie de 360.000 locuitori. Acesta se nvecineaz n vest cu Sectorul 1 i n est i sud-est cu Sectorul 3. Pornit ca i celelalte Sectoare din centrul Capitalei, Sectorul 2 se caracterizeaz printr-un relief plat de cmpie. Conform statisticilor, populaia Sectorului 2 este una tnr, cu o medie de vrst de 40 ani, populaia activ reprezentnd 73% din totalul populaiei. Situat n partea central a Sectorului 2, Bucureti zona Baicului are o importan din punct de vedere istoric i al economiei locale. Zona Baicului deine o localizare strategic, fiind delimitat geografic de urmatoarele artere de circulaie: Strada Baicului este principala intrare ctre zona de studiu. Aceasta este ruta de acces cea mai important dinspre partea sudic. Linia de cale ferat i Gara Obor sunt localizate n partea de sud. Linia ferat separ zona de studiu de restul Sectorului 2. Aceasta reprezint o barier care trebuie luat n considerare. Strada Rodica, cu tranzit ctre strada Fntnica, delimiteaz zona n partea de est. Partea de Nord este format din Lacul Fundeni i strada Gherase. Lacul are o mare valoare, dar calitile sale nu sunt nc valorificate corespunztor. Lacul ar putea deveni un punct de atracie pentru public. Aceste aspecte vor fi discutate n cadrul variantelor expuse n continuare.
6
Dintr-o perspective mai larg, oseaua Colentina i bulevardul Ferdinand, strada Doamna Ghica i oseaua Pantelimon, care fac legtura cu oseaua de Centur, constituie o punte strategic pentru zona de studiu.
Zona este localizat strategic n capital, reprezentnd un major punct de transport prin situarea n apropierea arterelor de transport importante ale orasului (Gara Obor, Colentina, Ferdinand I). Imaginea degradant a zonei Baicului are un impact negativ asupra atragerii investiiilor i dezvoltrii de activiti economice, fiind caracterizat prin:: infrastructur de acces deficitar; infrastructur economic i de comunicaii slab dezvoltat, ceea ce determin activiti comerciale cu volum redus; lipsa de integrare a comunitii rrome; densitate mare a populaiei; infrastructur tehnic (utiliti) care necesit extinderi i modernizri importante; un fond de locuine vechi, de o calitate foarte slab a mediului construit; lipsa spaiilor verzi; lipsa atraciilor publice n zon; problema de poluare; starea infracional (criminalitate organizat, consumul de droguri).
Industria, ca ramur reprezentativ a Sectorului 2 Bucuresti s-a dezvoltat pn n 1989 n zona de studiu pe platforma industrial Baicului-Electronicii, situat n spatele Grii Obor. Aici se aflau mai multe sedii de ntreprinderi, care asigurau un numar mare de locuri de munc (Comatchim, Solaris). Mare parte din imobilele industriale sunt situate ntre Heliade ntre Vii (vestul zonei Baicului), oseaua Electronicii i strada Baicului. Aceste ntreprinderi, odat productive, nu au supravieuit tranziiei, ajungnd pn n prezent n diverse stadii de degradare. De-a lungul timpului, acestor uniti industriale mari li s-a schimbat forma de proprietate, o parte din acestea s-au restructurat i s-au redus numeric, orientndu-i producia spre noile cerine ale pieei (de exemplu fabrica de medicamente Sintofarm, al crei imobil este modern, din sticl, 90% din teren fiind vndut dezvoltatorului imobiliar Romfelt). Investitori strategici au preluat vechile uniti de producie, le-au modernizat i le-au readus n circuitul productiv (Sintofarm, C&I, Kocher, Leykom, Sis sa, ). De asemenea, dezvoltatorii imobiliari au fost interesai de o parte din aceste vechi ntreprinderi industriale, dezafectnd vechile situri industriale pregtind construcia unor noi ansambluri rezideniale (terenurile vechilor fabrici Solaris, Comatchim). Se constat dispariti de dezvoltare ntre zona Baicului i celelalte zone ale Bucuretiului, caracterizate printr-un nivel ridicat al omajului, nivelul redus de educaie, condiiile precare de locuit, lipsa serviciilor medicale i sociale, rata ridicat a criminalitii. n zon se nregistreaz un grad ridicat de separare social ntre populaia rrom (10% din totalul populaiei zonei), populaia de refugiai i restul locuitorilor zonei, datorat nivelului sczut de educaie, veniturilor mici. Aceast segregare social a condus la procese de formare a inegalitilor i la o distanare social (marginalizare i chiar la izolare social). n vederea implementrii Agendei Locale 21, Consiliul Local Sector 2 Bucureti Bucureti mpreun cu Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au semnat la 12 februarie 2007 Memorandumul de Finanare, Sectorul 2 devenind primul sector din Bucureti care pune n
7
practic acest instrument modern de planificare i management. Memorandumul presupune acordarea unui sprijin financiar de 110.000 dolari, pentru ntocmirea Planului local de dezvoltare durabil a sectorului 2, Bucuresti (o strategie de dezvoltare durabil a sectorului 2 i un plan de aciune). AL21 urmrete o abordare integrat a problemelor comunitii locale, care s fac posibil dezvoltarea armonioas i durabil a Sectorului 2, Bucureti. La nivelul zonei Baicului, construirea capacitilor pentru dezvoltare durabil va presupune un echilibru ntre dezvoltarea economic, echitatea social i protecia mediului, bazndu-se pe potenialul de dezvoltare al zonei (suportabilitatea resurselor disponibile).
8
Caracterizarea general a zonei de aciune urban

2.1
2.1.1
Identificarea i justificarea alegerii zonei de aciune urban

Justificarea alegerii zonei de aciune urban
Zona Baicului se confrunt cu mai multe probleme fundamentale, care vor constitui un impediment n regenerarea urban: Majoritatea terenurilor se afl n proprietate privat, ceea ce presupune utilizarea eficient a terenurilor i activiti de expropriere n vederea dezvoltrii i extinderii infrastructurii de transport, de utilitii, precum i a infrastructurii sociale (clinici, spitale, uniti scolare, centre sociale, etc); Proprietatea privat a utilitilor publice presupune dificulti n coordonarea i negocierea cu furnizorii de utiliti (electricitate, gaz, ap, colectarea deeurilor), i diluarea autoritii APL; Integrarea redus n comunitatea local a populaiei de rromi i refugiati; Inventarierea deficitar a domeniului public, date cadastrale incomplete la nivel de zona Baicului. Comunicarea anevoioasa ntre reprezentanii Primriei Sectorului 2 Bucureti i diferitele departamente ale muncipalitii i reprezentanii ministerelor de resort n ceea ce priveste proiectele de dezvoltare urban i aciunile aferente implementrii. n contextul dezvoltrii viitoare, regenerarea urban a zonei Baicului este unul dintre proiectele avute n vedere de Consiliul Local Sector 2 Bucureti. Este de o importan majora abordarea integrat a dezvoltrii urbane, prin integrarea strategiilor de dezvoltare economic, social, urban i de mediu. Proiectele de investiii vor trebui s vizeze revigorarea socio-economic a zonei Baicului prin satisfacerea nevoilor de dezvoltare imediat ale comunitii locale: strzi reabilitate, cldiri consolidate i reabilitate termic, acces la ap i canalizare, gaze, electricitate, educaie i sntate la standarde europene, un comer civilizat n spaii modernizate, noi ansambluri rezideniale i centre de afaceri, soluii pentru fluidizarea circulaiei, parcuri i spaii verzi reamenajate.
2.1.2
Caracteristici geografice
Zona Baicului acoper o suprafa total de aproximativ 100 ha situat n partea central a sectorului 2 din municipiul Bucureti, n imediata vecintate a Grii Obor i a fostei zone industriale Electronica. Aceasta este delimitat de calea ferat i de Bulevardul Grii Obor la Est, Sud si Sud-Vest, de Strada Heliade ntre Vii la Vest i de Lacul Fundeni la Nord. Limitele geografice ale zonei Baicului sunt urmtoarele: 3 la nord zona Baicului se nvecineaza cu Lacul Fundeni. La limita nordic, zona Baicului este strabatut de la un cap la altul de Strada Doamna Ghica i construcia noului pasaj suprateran care va face legtura ntre Bulevardul Chiinau i Strada Doamna Ghica (strpungerea Doamna Ghica Pantelimon); la vest delimitarea se face de ctre strada Heliade ntre Vii care se intersecteaz cu Strada Doamna Ghica n apropierea complexului Planorama;
9
5 6
n partea sudic a zonei Baicului, delimitarea este facut de oseaua Electronicii care se intersecteaz cu Strada Heliade ntre Vii, n partea estic a zonei Baicului, delimitarea de celelate zone este realizat de triajul de cale ferat care fac legatura dintre Gara de Est (Gara Obor) i centura de nord a Capitalei. Partea estic a zonei Baicului este strbtut de Strada Baicului ce se intersecteaz nspre sud cu oseaua Electronicii i cu fasciculul de linii de cale ferat ale Garii Obor.
Trebuie precizat faptul c dei n sectorul 2 exist diverse planuri urbanistice generale (PUG) pentru anumite zone, pentru zona Baicului nu exist un PUZ specific. Din planul urbanistic general al sectorului 2, s-a extras i delimitat zona studiului obinnd pe ct posibil o imagine urbanistic zonal a zonei Baicului.
10
2.1.3
Zonificare Funcional
11
n zona Baicului pot fi identificate 62 de strzi:

Lista strazilor din zona Baicului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 B.dul Garii Obor Soseaua Electronicii Str.Ziduri intre Vii Intr.Ramnicului Str.Heliade intre Vii Intr. D.Slugeru Str.Paharnicul Turturea Str.Nicolae Popa Str.Vasile Stolnicul Intr.Buzinca Comisul Deliorman Str. Dragusin Deleanu Garbov Ciorchinilor Coifului Zalelor Pavezei Rauseni Intr.Ocalei N.Ghivan Str.Silistea Lunca Florilor Aleea Silistea Str.Rasnov Aleea Bistricioara Str.Preluca Intr.Abanosului Aleea Cozia Intr. Mistriei Gh.Iacobescu Intr.Falciei 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 Intr. Palmacului Intr.Jugarului Intr.Sterului Intr. Chintalului M.Cristescu Malului Ziduri intre Vii Intr.Butiei Intr.Ceptura Str.Ceptura Intr.Utiesului Str. Greblei Str. Ion Nita Str.D.Grozdea Casmalei Rodica Str.Baicului Str. Cozia Telia Str.Florica Pantaz Str.Vulcani Degetarului Iablanita Str.N.Culea Str.Fraului Str.Lehliu Olimpiadei Mircea Rosetti Stefan Velicu Str. Doamna Ghica Intr. Calatorului
Sursa: Directia Administrarea Patrimoniului, Primaria Sectorului 2, Bucuresti
La elaborarea master planului de dezvoltare durabil a zonei Baicului au fost consultate mai multe studii contractate de ctre Consiliul Local Sector 2 Bucureti n cadrul programului Phare 2005/017-553.01.03.06 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraiei la nivel local III IV, i anume: 1. Studiu analiz piaa imobiliar; 2. Studiu analiz socio-economic a zonei Baicului; 3. Studiu de analiz transport (anexele 1-3). n completarea acestor studii, am realizat o analiz urbanistic prin care au fost analizate: mobilitatea pietonal i auto; accesibilitatea spaial; distribuia funciunilor i a permeabilitii.
12
n studiul de analiz imobiliar zona Baicului, Sectorul 2 Bucureti a fost segmentat pe urmtoarele arii: mov T2 reprezint o zon (mare) dedicat trasporturilor (gara, autogara); verde (V1A) reprezint puinele spaii verzi din zona de analizat (Lunca Florilor i marginea lacului); galben (L3A2) sunt evideniate blocurile din cartier (aproape toate P+4); maro (M3B) sunt delimitate zonele mixte destructurate sau n curs de construcie sau reamenajare sau industriale; zona cu verde de lnga lac (L1) se prezint ca o zon care ar avea nevoie neaparat de un PUG, aceasta find ca o zon cu multe barci, strzi neasfaltate i locuine care nu au utilitile necesare pentru supravieuire; poriunile verticale de rou nchis i deschis (M2B) reprezint zona limitrof strzii noi Doamna Ghica, zona mixt; zona marcat cu gri pe hart (A2B) este zona Baicului cu un plan urbanistic aprobat.
13
2.2
Caracteristici demografice i sociale ale zonei de aciune urban i comparaie cu oraul

2.2.1 Distribuia populaiei
Pornind de la ultimul recensmnt realizat n 2002, populaia zonei Baicului a fost de 15.338 locuitori din care 7.368 de brbai i 7.970 de femei (circumscripiile 18 i 19 ale sectorului 2). Populaia total a sectorului 2, conform aceluiai studiu demografic, este de 362.609 locuitori, astfel ponderea populaiei din zona de referin n total populaie sector fiind de 4,23%.
Pop ul ati a Sectorul ui 2, Bucuresti 4.2%
95.8% Zona Baicului Alte zone
Distribuia populaiei cartierului pe strzi, prezentat n tabelul de mai jos, evideniaz o aglomerare pe str. Stolnicul Vasile (22.8%), Popa Nicolae (17.5%) i Lunca Florilor(13.4%), ca rezultatat al aglomerrilor de blocuri.
14
Distributia populatiei pe strazi in zona Baicului

Denumire strada Buzinca Rauseni Stoinicul Vasile PopaNicolae LuncaFlorilor Al.Silistea Paharnicul Turturea Ziduri intre vii Rasnov Abanosului Bistricioara Olimpiadei/ Lehliu/ Fraului/ Culea/ Velicu Rodica Malullacului Electronicii/ Calatorului/ Siugeru Vulcanei/ Telia Rosetti/ Pantazi/ Degetarului Grozdea / Utiesului/ Cozia TOTAL
Sursa: Institutul National de Statistica
Procentaj 3.65% 22.80% 17.50% 13.40% 5.30% 0.96% 4.86% 3.36% 3.95% 4.90% 5.00% 1.80% 1.92% 1.33% 3.27% 6.00% 100.00%
Populaia zonei a nregistrat o scdere de 2,8% in 2005 (scdere cu 429 locuitori), ajungnd astfel la pragul de 14.909 persoane. Din acest total, populaia feminin era de 7.749 persoane (52%) fa de 7.970 persoane nregistrate la recesmntul din 2002), n timp ce brbaii erau n numar de 7.160 (48%). n 2005, structura populaiei a suferit schimbri n comparaie cu datele nregistrate n 2002, astfel populaia mai numeroas era aceea din grupele de vrsta cuprinse ntre 35 si 39 de ani (12% din total), urmat de segmentul de vrsta 30-34 de ani (10% din populaie) i de 9% reprezentai de cei cu vrste cuprinse ntre 40 i 44 de ani. Din analiza datelor privind tendinele demografice la nivelul sectorului 2 se constat diferene de structur n ce privete gruparea populaiei pe vrste, astfel pentru grupa de vrsta ntre 35-39 ani 8,4% (12% zona Baicului), 30-34 ani 7,6% (10% zona Baicului), 40-44 ani 5,4% (9% zona Baicului). La nivel de sector populaia cea mai numeroas se gseste n grupele 65 ani i peste (15,3%), 25 29 ani (9,8%) si 50 54 ani (9,2%). Cea mai mare diferen a populaiei pe sexe a fost nregistrat n categoria de vrsta 30-34 de ani, unde numrul femeilor n 2005 a fost de 791 de persoane cu 86 de persoane n plus (+5,7%) fa de cele de sex masculin, egal cu 705. Pentru acest interval de vrsta, femeile sunt la 53% n timp ce brbaii ajung la 47% din totalul categoriei. Populaia din cartierul Baicului este eterogen, romnii reprezint majoritatea, dar alturi de ei mai triesc diferite minoriti, dintre care cei mai numeroi sunt rromii, urmai de arabi, chinezi i turci, la care se adaug refugiaii, majoritatea de origine african.
15
Evoluia principalilor indicatori sociali reflect situaia demografic a zonei n perioada 20002006: sporul natural a fost negativ, la 241 de decese n 2006 corespunznd 228 de nateri; rata mortalitii este mai mare la nivelul ntregului sector 2 n comparaie cu zona Baicului; nupialitatea este n cretere, evoluia fiind de aproximativ 35 noi cstorii n perioada 20002007.
2.2.2
Principalii indicatori sociali n zona Baicului
Indicatori sociali inregistrati in Sectorul 2, Bucuresti, respectiv zona Baicului Sectorul 2 Casatorii 2722 2610 2609 2848 3092 3190 3327 3407 1458 Zona Baicului Casatorii 115 110 110 120 131 135 140 144 61
An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sem 1 2008
Nasteri 5084 4796 5047 4894 5236 5686 5397 5700 2768
Decese 5534 5703 5764 5787 5469 5679 5646 5716 2961
Nasteri 215 203 213 207 221 240 228 241 117
Decese 234 241 244 245 231 240 239 241 125
n ce privete populaia activ i ocupat n numr de 6.300, 64.9% erau persoane cu vrste cuprinse ntre 30 i 49 ani, n timp ce 27% din populaia activ era reprezentat de tineri. Procentul major al persoanelor omere a fost nregistrat la brbaii cu vrste cuprinse ntre 30 i 39 ani (82%). Tinerii cu vrste mai mici de 20 ani au nregistrat i ei un procent de 7,9%. Numrul angajailor este de 6.300 persoane, circa 97% din totalul populaiei active din zona Baicului. Gradul de ocupare al populaiei cu vrste mai mari de 15 ani era de 50,4%, cu un procentaj al femeilor mai mic dect cel al brbailor (44,6% fa de 56,9%). 78% din populaia cu studii superioare prezint ocupare n munc (procentul de 79,8% pentru femei i 77,3% pentru brbai). Din populaia cu studii medii, 64,5% (68.5% brbai i 59.9% femei) prezint ocupare n munca. Persoanele fr studii au un grad de ocupare de 27.7% (cel al brbailor de 34.5% i 22.8% pentru femei). Procentul angajailor persoanelor peste 15 ani a fost egal cu 55%, cu un procent masculin de 62,9% i cel feminin egal cu 47,9%. La ultimul recensmnt al populaiei, numrul persoanelor fr locuri de munc n zona Baicului era de 570 persoane. n general, procentul de oameni fr locuri de munc nregistrat (proporia celor fr locuri de munc din populaia activ) n zon era de 8,3%, cu mult mai mare fa de datele naionale nregistrate (3,9%). omajul n rndul femeilor nregistreaz nivelul de 6,9%, mai mic dect cel nregistrat n rndul brbailor - de 9,5%. O mare parte din numrul persoanelor fr locuri de munc este reprezentat de tineri cu vrsta sub 25 de ani (27,7%), mai ales cu studii inferioare.
16
La nivel de sector convieuiesc romni (cca. 96%), romi (1,74% reprezentnd cca. 6300 locuitori), maghiari (0,33%), germani (0,12%), macedoromni (0,03%), secui (0,01%), sai (0,01%) totaliznd aproximativ 363.559 de locuitori. Dup evaluri pe baza recensamntului din 2001 i ancheta calitativ a reieit un numar de 2000 de rromi declarai oficiali n zona Baicului (reprezentnd cca 1/3 din totalul rromilor la nivel de sector n condiiile n care zona acoper puin peste 4% din populaia sectorului). Marea parte a rromilor rezid n blocurile din Lunca Florilor i Aleea Silistea, ct i n blocurile de familiti i n barcile din Strada Ziduri ntre Vii (att n zona lacului Fundeni ct i spre os Electronicii). De observat c aproape 30% dintre rromi triesc n Lunca Florilor i cam 20% pe strada Silitea. Zona parcului rezult ca fiind cea cu densitatea cea mai mare a rromilor n cartier, mai ales n relaie cu blocurile care dau pe partea intern i nu ctre strada principal. Autoritile locale, n colaborare cu organizaii non-guvernamentale, ncearc s gseasc soluii pentru mbuntirea condiiilor de via n comunitile de rromi i pentru integrarea lor n societatea romneasc. O soluie ar fi construirea de locuine sociale pentru familiile de rromi sau amenajarea unor spaii speciale de campare, care s fie racordate la reelele de utiliti publice, eliminnd totodat problemele legate de poluarea mediului. De asemenea, Guvernul Romniei a alctuit o strategie de mbunatatire a situaiei rromilor, pe 10 ani, cu un plan de msuri pe 4 ani, n 10 domenii sectoriale - administraie public i dezvoltare comunitar, locuine, securitate social, sntate, economie, justiie i ordine public, protecia copilului, educaie, cultur i culte, comunicare i participare civic. La aceasta se adaug campanii pro-rromi, care au scopul de a face cunoscut specificul istoric i cultural al etniei rrome i de a atrage atenia asupra problemelor pe care comunitile de rromi trebuie s le nfrunte.
2.2.3
Puncte tari Populatie tanara
Analiza SWOT a situaiei demografice

Oportunitati Crearea de locuinte sociale Implicarea comunitatii in rezolvarea problematicilor sociale Accesarea oportunitatilor de finantare privind crearea de obiective de infrastructura sociala Cresterea participarii la actul educational Amenintari Slaba absorbtie a fondurilor in sector Capacitatea de mobilizare civica scazuta (asociativitate) Scaderea nivelului educational Migratia catre zone mai dezvoltate ale Bucurestiului
Analiza SWOT a situatiei demografice in zona Baicului
Indicatori demografici stabili Zona aflata in expansiune rezidentiala
Puncte slabe Nivel de educatie Problematica integrarii minoritatilor Saracie Absenta spatiilor pentru dezvoltarea de obiective publice
Sursa: Analiza Consultantului
2.2.4
Dezvoltarea Resurselor Umane
n 2005, structura populaiei a suferit schimbri n comparaie cu datele nregistrate n anul 2002, astfel populaia mai numeroas era aceea din grupele de vrsta cuprinse ntre 35 i 39 de ani (12% din total), urmat de segmentul de vrsta 30-34 de ani (10% din populaie) i de 9% reprezentai de cei cu vrste cuprinse ntre 40 i 44 de ani. n termeni ai raportului de dependen
17
demografic, n Baicului raportul este de 28 de tineri la 1000 de aduli, o cifr mai sczut dect media naional. Problema major a zonei Baicului n domeniul specializrii resurselor umane este generat de lipsa unitilor de invmnt i nivelul salarial al locuitorilor din aceast arie urban. La nivelul anului 2008, n Baicului exist un singur liceu teoretic (privat), o scoal general i dou gradinie. Slaba calitate a actului educaional n Zona Baicului este generat de slaba calificare a resursei umane din zon. Baicului este o zon care gzduiete 547 de firme, care numar n total 1769 de salariai, ceea ce nseamn c fiecare firm are o medie de 3,2 salariai; prin urmare, numrul de muncitori angajai din zon este mai degrab nensemnat, avnd n vedere numrul mare de firme din perimetrul care reprezint obiectul nostru de cercetare. Aceast situaie este generat i de faptul c, de exemplu, 288 de microfirme care nu dispun de nici un angajat. Fora de munc din Baicului, descompus dup dimensiunea companiilor, prezint o imagine mai curnd omogen, din moment ce angajaii microfirmelor (firme cu 0-9 angajai) sunt n numar de 678, adic 38% din totalul angajailor din Baicului, jar angajaii firmelor cu 10-49 de angajai i ai celor cu 50-249 sunt n numar de 528, respectiv 563.
2.2.5
Somaj
La ultimul recensamnt al populatiei fcut de Primrie, numrul persoanelor fr locuri de munc n zona Baicului era de 570 persoane. Pentru femei procentul de dezocupare era egal eu 6,9%, mai mic dect cel nregistrat de brbai, care nregistreaz valoarea de 9,5%. Dac analizm clasele de vrst, vom descoperi c o mare parte din numarul persoanelor fr locuri de munc este reprezentat de tineri cu vrsta sub 25 de ani, (27,7%), mai ales cu studii inferioare. n plus, procentul persoanelor fr loc de munc a atins nivelul cel mai malt n ceea ce privete tinerii sub 20 de ani, atingnd cifra de 19,7% n ultima perioad, procentul persoanelor fr locuri de munc (proporia celor fr locuri de munc din populaia activ) nregistrat la nivelul zonei Baicului era de 8,3%, cu mult mai mare fa de datele nregistrate la nivel naional (3,9%), sau la nivelul sectorului 2, Bucureti (2,6%). De remarcat c zona Baicului particip cu mai mult de 10% din numrul total de omeri nregistrai la nivelul sectorului 2, n condiiile n care procentul populatiei acestei zone n total populaie sector 2 este de 4,23%. ngrijortor este faptul c populaia tnr este afectat cu precdere de acest fenomen, fiind necesare programe de reconversie profesional i educaie (pregtire profesional iniial i continu).
2.2.6
Multiculturalism
Se constat dispariti de dezvoltare ntre zona Baicului i celelalte zone ale Bucuretiului, caracterizate printr-un nivel ridicat al somajului, nivelul redus de educaie, condiiile precare de locuit, lipsa serviciilor medicale i sociale, rata ridicat a criminalitii. n zon se nregistreaz un grad ridicat de separare social ntre populaia rrom (10% din totalul populaiei zonei),
18
populaia de refugiai i restul locuitorilor zonei, datorat nivelului scazut de educaie, veniturilor mici. Aceast segregare social a condus la procese de formare a inegalitilor i la o distanare social (marginalizare i chiar la izolare social). Este interesant de corelat structura etnic a populaiei zonei cu naionalitatea firmelor, astfel sunt 386 firme romneti, 103 firme chineze, 27 de origine arab i doar 31 europene, dintre care 9 italiene. Rezult n mod evident c partea cea mai mare este aceea de naionalitate romn care reprezint 70% din totalul firmelor, urmat de cele 19 procente de naionalitate chinez i respectiv 5, 4 si 2% pentru rile Arabe, Europa i Italia. n ce privete populaia din cartierul Baicului aceasta este eterogen. Romnii reprezint majoritatea, dar alturi de ei mai triesc diferite minoriti, dintre care cei mai numeroi sunt rromii, urmai de arabi, chinezi i turci, la care se adaug refugiaii, majoritatea de origine african. n zona Baicului se nregistreaz cel mai mare numr de strini, dect n restul zonelor din Sectorul 2, Bucureti, procentul fiind de 4,23%. n viitor este greu de preconizat dac acest procent al imigranilor n zona Baicului se va menine, deoarece este greu de identificat posibilii factori de atragere a populaiei imigrante n aceast zon. Refugiaii existeni pe teritoriul zonei Baicului (legat si de existena Centrului de Refugiai nr. 2 din Baicului) sunt din Serbia, Afganistan, Irak, Somalia, Nigeria, Eritreea. Conflictele apar mai ales n cazul rromilor. Puini dintre acestia sunt oameni educai, cu o bun stare material. Majoritatea triesc oarecum izolat, la periferia cartierului, unde i ridic locuine precare, n general n mod ilegal. Triesc n mizerie, neavnd acces la reelele de utiliti publice i strngnd pe lng barci tot felul de gunoaie menajere sau deeuri din construcii, pe care le vnd sau le folosesc pentru nclzirea camerei n care se ngramadesc toi membrii familiei, n multe cazuri chiar mai multe familii. Din totalul de 2000 de rromi prezeni n zona Baicului (reprezentnd cca o treime din totalul rromilor la nivelul sectorului 2, n condiiile n care zona acoper puin peste 4% din populaia sectorului) este facil de observat c aproape 30% triesc n Lunca Florilor i cam 20% pe strada Silitea. Zona parcului este cea cu densitatea cea mai mare de rromi.
2.2.7
Spor natural
Comparnd sporul natural din ntreg sectorul 2 cu rata din Zona Baicului, remarcm o situaie mai bun a acesteia din urm.
19
Indicatori sociali inregistrati in Sectorul 2, Bucuresti, respectiv zona Baicului Sectorul 2 Casatorii 2722 2610 2609 2848 3092 3190 3327 3407 1458 Zona Baicului Casatorii 115 110 110 120 131 135 140 144 61
An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sem 1 2008
Nasteri 5084 4796 5047 4894 5236 5686 5397 5700 2768
Decese 5534 5703 5764 5787 5469 5679 5646 5716 2961
Nasteri 215 203 213 207 221 240 228 241 117
Decese 234 241 244 245 231 240 239 241 125
2.2.8
Educaie
n zona Baicului exist 2 gradinie i o coala general. coala nregistreaz aproximativ 300 de elevi anual, n clase de 18-19 copii. Participarea a sczut foarte multe n perioda 1996 2007. Dac n 1996 la nivelul scolii erau nregistrai 700 de copii n 2007 numrul acestora sczuse la 300. Aproximativ 70% dintre elevi sunt de etnie rrom, iar datele existente n ceea ce i privete arat faptul c aproximativ 5% dintre acetia sunt trimii de prini s cereasc. Aproximativ 50% dintre elevele de etnie rrom abandoneaz coala pn la absolvirea celor opt clase obligatorii. Din punct de vedere al educaiei postliceale, rata de succes a tinerilor din zona Baicului este redus. Atfel, doar 1% dintre tineri i completeaz studiile la nivel Universitar i de Master 60% dintre tineri urmeaz cursurile colilor de Arte i Meserii 10-15% dintre tineri sunt necalificai 15% dintre tineri svresc infraciuni sau risc s devin infractori
Slaba calificare a tinerilor genereaz slaba adaptare a forei de munc la nivel de zon pentru meserii calificate, solicitate de nteprinderile care au investiii n areal. Riscul major este ca mare parte dintre tineri s devin infractori sau s migreze n alte zone/ri.
2.2.9
Servicii sociale
Nevoile de servicii sociale sunt generate de problemele cu care se confrunta comunitatea locala, pornind de la ventuirle pe familie (aflate in medie sub limita de subzistenta), urmate de violentele din familie si nu numai, trecand apoi la somaj si la consumul de droguri si alcool, precum si criminalitate (infractiuni si talharii). O alta problematica importanta identificata in zona Baicului, se refera la armonizarea intereselor diverselor nationalitati prezente in zona si la livrarea unor servicii sociale specifice in acest sens. In zona Baicului este amplasat unul dintre putinele Centre de Refugiati la nivelul municipiului 20
Bucuresti, in acest sens existand o nevoie specifica aprecum si o implicare a unor ONG-uri de profil. nr. 2. Majoritatea refugiatilor rezidenti ai Centrului de Refugiati sunt de origine africana. Refugiatii care locuiesc in zona Baicului provin din Serbia, Afganistan, Irak, Somalia, Nigeria, Eritreea. De copii refugiatilor se ocupa organizatia Salvati Copii datorita faptului ca acestia au nevoi sociale specifice ce solicita expertiza speciala in acest sens. Serviciile asigurate de Primarie Sectorului 2 sunt completate prin programe ale Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati sau Organizatia Femeilor Refugiate din Romania. O alta problema evidentiata in zona Baicului se refera la situatia etnicilor rromi, care, conform statisticilor Primariei sunt in numar de 2500 la nivelul unei populatii de 20.000 de locuitori. Acestia rezida in special in zona depresionaea adiacenta lacului Fundeni, o zona care face in prezent obiectul interventiei publice a Primariei pentru rezolvarea problemelor de infrastructura de apa si canal intr-o prima faza. Impactul proiectelor propuse este relevant in aceasta zona deoarece statistica indica o coagulare a cel putin 50% din populatia rroma in acest areal (Str Lunca Florilor si Str Silistea). De asemenea, baracile ilegale din str Dragusin Deleanu si starea proasta a conditiilor de viata din zona conduc la necesitatea realizarii unor investitii de impact pe termen lung asupra calitatii vietii. O etapa ulterioara a acestor investitii se vrea a fi finantata prin intermediul acestui plan de dezvoltare si propune incheierea investitiilor prin realizarea infrastructurii de drum. Lipsa serviciilor sociale de sanatate, educatie sau de alta natura nu afecteaza numai populatia rroma, aceasta produce un impact negativ asupra confortului intregii populatii la nivelul acestei zone. Proiectele de infarstructura nu vor fi eficiente in absenta unor masuri de tip soft, proiecte de implicare a comunitatii in general in identificarea necesitatilor si constructia comuna a zonei. Concluziile Studiului de analiza socio-economica in zona Baicului, comandat de catre Primaria Sectorului 2, Bucuresti, arata o realitate concreta a situatiei locuitorilor din zona Baicului. Principalele probleme la nivelul zonei Baicului se refera la nivelul de trai al consultantilor, nivel de trai care s-a inrautatit, in special din cauza lipsei de coeziune la nivel de populatie si o scadere a veniturilor familiilor defavorizate precum si a nivelului scazut de educatie a rezidentilor. Cauzele secundare ale acestor probleme sunt marginalizarea sociala si insuficienta mecanismelor de asigurare a securitatatii responsabile cu ordinea publica in zona. Sursa problemelor sociale cu care se confrunta locuitorii zonei Baicului pare a fi lipsa banilor, 85% din intervievati declarand ca au un venit personal mai mic de 500 RON, in timp ce restul de 15% sustin ca venitul mediu al unui locuitor din Baicului este cuprins intre 500-800 RON, dar eu siguranta nu depaseste aceasta suma. Studiul social realizat la nivelul zonei Baicului reflecta si alte probleme generate de lipsa servicii sociale. Crearea unor noi centre sociale constituie un element cheie al dezvoltarii termen lung a zonei Baicului. Concluziile se refera la lipsa unei asistente integrate la nivel populatie, insuficienta proiectelor sociale pentru populatia din zona, absenta unui sistem asigurare a securitatii a persoanelor din zona. de pe de de
2.2.10
Migraie
Deoarece nu exist statistici referitoare la fluxul i evoluia emigrrii legale a forei de munc din cartierul Baicului s-a realizat un sondaj pe un eantion reprezentativ cu administratorii blocurilor
21
din zona Baicului, pe baza limitelor teritoriale delimitate n vederea obinerii de date referitoare la fluxul emigranilor, cu o abordare bottom-up1. Pe baza interviurilor se poate observa c, din populaia total, cu reedina n zona respectiv, procentajul cetenilor care au emigrat legal n strinatate a fost egal cu 1,72% din total. Blocul care a nregistrat o rat mai mare a emigrrii a fost nr. 16, de pe strada Stolnicul Vasile, unde 6,4% din locuitorii blocului au plecat s lucreze n strinatate. Imediat urmtorul este blocul nr. 20, de pe aceeai strad, unde procentul este de 5,9%.
2.2.11
Analiza SWOT privind caracteristicile sociale
Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Baicului:
Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zona Baicului Puncte tari Multiculturalism Indicatori sociali si demografici stabili Expansiune rezidentiala cu implicatii asupra indicatorilor demografici, economici si sociali Oportunitati Accesarea finantarilor din Fondul Social European Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene Propunerea si dezvoltarea de proiecte sociale Dezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) ca urmare a expansiunii rezidentiale Forta de munca disponibila Puncte slabe Nivelul de trai al populatiei Nivelul somajului Nivelul de educatie Serviciile de educatie (ca acces si rezultate) Accesul la serviciile medicale in zona Securitatea cetatenilor
Amenintari Dezvoltarile rezidentiale - potential de segregare al noii populatii Migratia din zona Baicului Gradul de integrare al populatiei rrome Lipsa proiectelor sociale Capacitate redusa de pregatire a proiectelor
1 Sursa; Studiul de analiz socio-economic n zona Baicului, comandat de Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti
22
2.3
Caracteristici economice (profil economic, accesibilitate, servicii publice, nvmnt universitar, cercetare) ale zonei de aciune urban i comparaie cu oraul
La elaborarea Strategiei de dezvoltare urban a zonei Baicului a fost consultat i Studiul de analiz socio-economic, elaborat de Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti. V rugm s v referii la Anexa 2.
2.3.1
Profil economic
Integrarea Zonei Baicului n peisajul economic al Primriei Sectorului 2 reflect specificitile acestei zone, care in mai degrab de structura social i economic a cartierului dect de o anumit tradiie istoric. Fiind o zon periferic a Bucuretiului, nod de transport feroviar, zona Baicului a putut pune la dispoziia anteprenorilor locaii ieftine unde acetia au putut iniia afaceri. Industria, ca ramur reprezentativ a Sectorului 2 Bucureti, s-a dezvoltat pn n 1989 pe platformele industriale: Pipera, zona Obor, inclusiv Baicului-Electronicii. nteprinderile productive din zona Baicului, cele cu un anumit trecut n perioada socialist, nu au supravieuit tranziiei, aflndu-se n diverse stadii de degradare (Solaris, Comatchim,etc). Acestor uniti industriale mari li s-a schimbat forma de proprietate, o parte din acestea s-au restructurat i s-au redus numeric, orientndu-i producia spre noile cerine ale pieei (fabrica de medicamente Sintofarm, al crei imobil este modern, din sticl, 90% din teren fiind vndut dezvoltatorului imobiliar Romfelt). Mari investitori strategici au preluat vechile uniti de producie, le-au modernizat i le-au readus n circuitul productiv (Sintofarm, C&I, Kocher, Leykom, Sis sa, ). De asemenea, dezvoltatorii imobiliari au fost interesai de o parte din aceste vechi ntreprinderi industriale, dezafectnd vechile situri industriale pregtind construcia unor noi ansambluri rezideniale (terenurile vechilor fabrici Solaris, Comatchim). Datorit faptului c zona Baicului este limitat ca teritoriu, este dificil de punctat o anumit integrare a activitilor sau clusterizare. Nu exist lanuri integrate, mai degrab o disparitate a activitilor economice din zon care nu permit realizarea unor economii de scal. De aceea, analiza caracteristicilor fiecrei strzi importante din zona Baicului poate oferi o imagine a activitii comerciale n zone. 1 ncepnd cu Strada Baicului, o zon cu o dezvoltare aproape omogen a celor trei sectoare de activitate economic, se poate observa c industria este sectorul cu cea mai important prezen ca numr de firme (35% din total sector), adic 26 de firme care activeaz cu precdere n producia de schimburi auto, n prelucrarea manufacturilor de diverse tipuri i, mai putin, n industria alimentar i n construcii. Urmeaz la mic distan, cu 34%, sectorul serviciilor, care nglobeaz 25 de firme, dintre care cele mai multe sunt implicate n furnizarea de servicii de contabilitate i consultan. Principalii ageni economici ai acestei zone sunt: Mobest, Comachim, Solaris, Sintofarm, C&I, Spltorie Auto. Strada Bd. Garii Obor este o arter cu o concentrare de activiti legate de furnizarea de servicii (68%), n total 22 de firme implicate n aceast sector, dar care cele mai multe sunt active n Servicii de consultan i contabilitate. Comerul n schimb reprezint 19% din
23
activitile desfurate n Bd. Grii Obor, iar industria 13%, caracterizat exclusiv de segmentul companiilor de construcii. 3 Strada Electronicii, dei numar doar 8 firme, dintre care 4 aparinnd sectorului industrial i 3 sectorului servicii, are o activitate industrial important generat de firme precum Grupul Italian Imballaggi si C&I Service Trans Srl, care dau valoare adaugat zonei studiate, att n privina ctigurilor, ct i a ntrebuinrii forei de munc. O observaie care poate fi adus n cazul Strzii Electronicii este aceea c, probabil, preponderena industriei i gsete argumentaia n disponibilitatea spaiului nestrjuit de blocuri de locuine caracterizat de o densitate mic a populaiei. n ceea ce privete Strada Heliade ntre Vii, unde sunt localizate 21 de firme, putem afirma c din sectoarele economice din Heliade ntre Vii (in %), sectorul comer este cel mai bine reprezentat, reprezentnd 57% din activiti, dominnd comerul en detail. Industria, care nregistreaz 24% din total, desfoar exclusiv activiti legate de sectorul edilitar. Restul de 19% reprezint activiti de furnizare de servicii ctre companii. Strada Popa Nicolae nregistreaz cea mai mare concentrare de firme (93 din 405), n funcie i de dispunerea spaial. Sectorul principal este cel comercial, care reprezint 47% din economia local, urmat de cel industrial cu 27%, cea mai mare parte revenind construciilor (circa 18 firme), la care se adaug industriile manufacturiere i schimburi/service pentru automobile. Serviciile, care reprezint 24% din total, sunt specializate n principal n segmentul imobiliar, al telecomunicaiilor i serviciilor ctre persoane. 2% reprezint sectorul agricol (2 firme). De aceea, Popa Nicolae poate fi definit ca o strad divers din punct de vedere economic, avnd n vedere gama de activiti economice prezente. De asemenea, firmele situate pe aceast strad aduc venituri importante, cifra de afaceri total cumulat fiind printre cele mai mari calculate la nivelul celorlalte strzi din sector.
Analiza sectoarelor de producie n zona Baicului relev un numr de 547 firme, din care cele mai multe, 278 dintre ele, aparin sectorului comercial (51%). Sectorul serviciilor n schimb reunete 153 de firme, adic un procent de 28% din total, la care se adaug 112 societi din sectorul industrial (20%). Sectorul cel mai puin dezvoltat din punct de vedere al numrului de societi, dar i al ctigurilor este cel agricol, cu doar 4 firme (1%). Cifra de afaceri cumulat, a celor 547 de companii prezente n zona Baicului, atingea n 2006 nivelul de aproximativ 64.550.976 Euro, i a oferit locuri de munc pentru 1.769 persoane.
Distributia agentilor economici pe principalele ramuri economice Sectoare activitate Sector comercial Sector servicii Sector industrial Sector agricol TOTAL Nr. firme 278 153 112 4 547 Procent 50.82% 27.97% 20.48% 0.73% 100.00%
Sursa: Studiu de analiza socio-economica in zona Baicului, Sector 2, Bucuresti, August 2008 Finance&Consulting Group S.R.L
24
Di stri b uti a agen ti l or econ om i ci di n zon a Bai cul ui p e p ri n ci p al el e ram uri econ om i ce si p on derea l or
Secto r agrico l 1 %
Secto r industrial 20%
Secto r co mercial 51 %
Secto r servicii 28%
Sector com ercial
Sector servicii
Sector industrial
Sector agricol
Sursa: Studiu de analiza socio-economica in zona Baicului, Sector 2, Bucuresti, August 2008 - Finance&Consulting Group S.R.L
Cu privire la sectorul comercial, trebuie specificat faptul c zona Baicului este caracterizat de activiti de vnzri en-detail, n principal de alimente, activiti prestate de micronteprinderi care comercializeaz pine, legume i fructe, deservind rezidenii zonei. Alte tipuri de activiti se refer n mod special la mbracminte i aparate electrocasnice. n total, zona reunete 241 activiti comerciale en-detail si 37 en-gross, la care se adaug alte 83 de societi care desfoar servicii destinate. n aceast zon a Bucuretiului, datorit ntreprinderilor vechi care au funcionat nainte de 1989 i care au fost dezafectate, exist numeroase spaii de depozitare la preuri competitive. n privina activitilor de comer desfurate, comerul en-detail este specializat n vnzarea obiectelor de mbracaminte i a alimentelor, care exprimate n procente acoper 38% respectiv 29% din activiti, comerul en-gross este specializat n vnzarea de esturi, stofe i obiecte din piele, pe lng mbrcaminte, reprezentnd 67% din activitate. Restul de 33% este mprit ntre vnzarea de produse din lemn (11%) i alte unelte. Piaa de retail din zona Baicului nu include supermarketuri, hipermarketuri, magazine de tip cash&carry, mall-uri, magazine de mai mici dimensiuni care fac parte din lanuri comerciale, sau centre comerciale specializate. Activitile comerciale sunt desfurate n micile magazine de parter de bloc, n chiocuri alimentare, ntr-o farmacie, i chiocuri de vnzare pres, acestea axdu-se doar pe vnzarea produselor de baza (pine, brnzeturi, lactate, mezeluri, patiserie, medicamente). Comerul cu produse agro-alimentare se desfsoar ntr-o pia volant, special amenajat, oferind facilitile necesare vnzarii produselor n condiii optime. Domeniul construciilor a cunoscut o cretere constant n zona Baicului. Sunt prezente n zona 53 de societi care activeaz n acest sector, cel mai probabil sedii legale situate n aceast zon din considerente economice. n zon sunt situate mai multe ntreprinderi de manufactur, de mici dimensiuni (50 de firme) i cteva laboratoare de producie alimentar (7 firme).
25
Activitile care nu s-au dezvoltat nca n termeni cantitativi sunt cele care ofer servicii pentru populaie. n zon sunt doar cteva saloane cosmetice i centre de pariuri. Firmele de transport sunt prezente n numr de 12 uniti, iar activitatea imobiliar este desfurat de 25 de societi. Se remarc prezena activitilor de prestri servicii de tip clasic, cele inovative nedezvoltndu-se n aceast zon. Serviciile de tip financiar, servicii turistice, de publicitate i advertising nu sunt reprezentate n zona Baicului. Zona Baicului este important n plan strategic, fiind situat n apropierea centrului capitalei, cu o bun perspectiv pentru economia local. Cu toate acestea, zona prezint un aspect urban degradant, srccios, cu un nivel de dezvoltare mult mai scazut dect cel nregistrat de celelalte zone ale capitalei. Acest lucru se datoreaz infrastructurii de transport i utiliti deficitare, a nivelului sczut de instruire i de calificare profesional a locuitorilor zonei Baicului, a nivelului ridicat al infracionalitii, i implicit a nivelului de trai redus. Preponderente sunt companiile care au nregistrat o cifr de afaceri mai mic de 250.000 euro. Din punct de vedere economic, la nivelul capitalei piaa de retail a cunoscut o evoluie ascendent puternic n ultimii doi ajungnd la peste 60% din totalul comerului. Astfel, n Bucureti s-au construit noi supermarketuri, hipermarketuri, magazine de tip cash&carry, mall-uri, magazine de mai mici dimensiuni care fac parte din lanuri comerciale, precum i centre comerciale specializate. Aceast dezvoltare s-a datorat conjuncturii economice pozitive nregistrat n Romnia dup aderare, n special n Bucurei, i anume creterea salariilor, a consumului i scderea omajului. Cu toate acestea, n zona Baicului unde domin sectorul comercial, activitatea en-detail (n principal de alimente) se desfoar n micile magazine la parterul blocurilor, n chiocuri alimentare i ntr-o pia volant, special amenajat. Totodat, aceasta se axeaz doar pe vnzarea produselor de baz (pine, brnzeturi, lactate, mezeluri, patiserie, etc.) spre deosebire de marea varietate de produse i de calitate superioar oferite n cadrul comerului modern din capital. Dei n Bucureti, bncile i-au extins numrul de agenii, automate i i-au diversificat oferta de produse i servicii, iar ageniile de turism, publicitate i advertising au pus accentul pe creterea calitii serviciilor oferite, aceste tipuri de servicii nu sunt reprezentate n zona Baicului. Doar industria imobiliar a nregistrat un trend ascendent pe baza construciilor de ansambluri rezideniale. n plus n zona Baicului, lipsesc cu desvrire atraciile publice, monumentele istorice, bibliotecile i centrele culturale i locurile de distracie. n ceea ce privete infrastructura rutier, strzile sunt neasfaltate, autobuzul este singurul mijloc de transport n comun i nu exist piste pentru bicicliti. La nivel de capital, lungimea strzilor i rata lor de modernizare este necorespunztoare pentru o capital european i nu asigur condiiile necesare desfurrii unui trafic rutier optim. n plus, lipsa locurilor de parcare este o problem general generat de creterea semnificativ a numrului de autovehicule. Gara de Est - Obor care face legtura doar cu sud-estul rii, ofer multiple opiuni de dezvoltare n cazul dezafectrii pariale sau totale a acesteia.
26
Din punct de vedere educaional, n zona Baicului nu exist dect o coal de nvmnt primar i gimnazial i o grdini fiind insuficiente n raport cu numrul de copii. n plus, nivelul de studii al populaiei din zon este foarte sczut, cu toate c la nivelul de Bucureti nivelul este foarte ridicat. Totodat, lipsesc serviciile de asisten medical i social, locuitorii zonei Baicului apelnd la serviciile medicale oferite de celelalte policlinici si spitale din celelalte zone ale capitalei. Avnd n vedere cele mai de sus, zona Baicului necesit o serie de mbuntiri n vederea sprijinirii dezvoltrii mediului de afaceri i a aspectului urban.
2.3.2
Principalii ageni economici prezeni n zona Baicului
Cea mai important dintre cele 8 companii mari din zona Baicului, este compania Leykom Import Export Srl care n 2006 a nregistrat o cifr de afaceri de 3.855.205 euro, urmat de Gruppo Italiano Imballaggi Srl care a avut o cifr de afaceri de 3.629.999 euro. Acestea sunt urmate de Repacom Obor SA cu o cifr de afaceri de 1.457.121 euro i Sintofarm SA care raport la sfritul anului 2006, 1.356.500 euro. Firmelor romneti, 386 la numr, li se adaug 103 firme chineze, 27 de companii conduse de persoane de etnie arab i doar 31 europene. Tabelul de mai jos prezint n procente firmele din zona Baicului din punct de vedere al naionalitii. Rezult n mod evident c marea majoritate a companiilor sunt de naionalitate romn n proporie de 70% din totalul firmelor, urmat de firmele chinezeti (19%) i respectiv 5, 4 si 2% pentru rile Arabe, Europa i Italia.
Tara de provenienta a firmelor in zona Baicului Tara Romania China Tarile Arabe Europa Italia
Sursa: Studiu Grup Finance SRL, 2007
Nr. Firme 386 103 27 22 9
% 71% 19% 5% 4% 2%
Un element important n ceea ce privete companiile din sector este dimensiunea acestora i implicit, performana pe care o pot genera. Se poate constata preponderena prezenei firmelor avnd cifra de afaceri pn la 250.000 Euro (89%) i pn la 1.000.000 Euro (6%) i un numr sczut de companii cu o cifr de afaceri ntre 1.000.000 i 10.000.000 Euro (3%). Aceast structur a companiilor este generat i de tipul de activiti desfurate, n general, aa cum s-a precizat anterior, activiti de comer i servicii.
27
Prezenta companii in sector

Cifra de afaceri (Euro) 0 250.000 250.000 - 500.000 500.000 - 1.000.000 1.000.000 - 2.000.0000 2.000.000 - 10.000.000 Total
Sursa: Studiu Grup Finance SRL, 2007
Numar 488 32 13 10 4 547
Procent 89% 6% 2% 2% 1% 100%
2.3.3
Investiii n zon
Investitii private ncepand cu anul 2000, investiiile companiilor care i au sediul n zona Baicului au crescut permanent din anul 2000 n termeni nominali, remarcndu-se i o uoar cretere nregistrnduse i n totalul investiiilor realizate la nivel de Sector 2. Investiiile publice realizate pn n prezent au vizat reabilitarea de cldiri aflate n patrimoniu public, precum i reabilitarea de strzi (Baicului, Doamna Ghica, Bulevardul Obor). Investiiile private de dimensiuni mari au fost realizate n: sectorul industrial, constnd n principal n dotarea ntreprinderilor cu utilaje speciale i echipamente (Sintofarm, SIS SA, Kocher, Tyro Product, Leykom); n sectorul serviciilor: transportul de persoane - achiziia unui parc de maini de ctre compania C&I, telecomunicaii, etc.
Dintre toate sectoarele de activitate analizate la nivelul anului 2006 se poate remarca o cretere masiv a sectorului imobiliar, dezvoltatori privai realiznd investiii importante construirea de ansambluri rezideniale i spaii de birouri (Complexul Planorama, proiectul Bogart de pe Strada Turturea, noi imobile n zona Lehliul-Olimpiadei). Zona central, aflat n curs de dezvoltare - modernizare (curpins ntre arterele Baicului, Heliade ntre Vii, Turturea i Doamna Ghica), ofer terenuri i imobile la preuri convenabile, acestea reprezentnd locaii care se preteaz la construcia de ansambluri rezideniale, spaii de birouri, centre comerciale de tip mall, centre de servicii. Investitii publice Pentru a sustine activitile agenilor economici din zon i pentru a oferi condiii bune de locuit, n anul 2008, Primaria Sectorului 2 a implementat proiectul de reabilitare a reelei de apa i a sistemului de canalizare de pe Strada Calatorului (reeaua de ap), Comisul Buzinca (reeaua de ap i canalizare), Florica Pantazi (reeaua de ap i canalizare), Strada Lablanita (reeaua de ap i canalizare), Strada Degetarului (reeaua de ap i canalizare) i Strada Stefan Velicu (reeaua de ap i canalizare).
28
n anul 2002, o parte din investiiile Primriei Sectorului 2 s-au direcionat ctre reabilitarea reelelor de ap i canalizare pe strzile Lehliu, Semnalului, Olimpiadei, iar n decursul anului 2000 a beneficat de aceleai lucrri de reabilitare i strada Rodica. Sunt n curs de realizare lucrrile de modernizare ale reelelor de ap i canalizare pe urmtoarele strzi din cartierul Baicului: Intrarea Butiei, Intrarea Ceptura, Intrarea Sterului, Strada Chintalului, Flciei, lacobescu, Jugarului, Malului, Palmacului (reea nou de ap i canalizare), iar strzile Ceptura, Cristescu, Ni Ion i Strada Zidurii ntre Vii vor beneficia doar de reabilitarea sistemului de canalizare. Investiiile n zona Baicului au fost intensificate de ctre Consiliul Local Sector 2 Bucureti. Locuitorii sectorului 2 au la dispoziie un nou ambulatoriu dotat la standarde europene, integrat la spitalul clinic Dr. I. Cantacuzino, realizat prin finanarea integral de ctre Consiliul Local Sector 2 Bucureti cu suma de 4,6 miliarde lei vechi (464 mii lei). Activitatea ambulatoriului va fi n principal adresat populaiei sectorului 2 din zona Tei, Colentina, Doamna Ghica, Gherase i se va desfura n colaborare cu medicii de familie care au cabinete n aceast zon. ntreaga activitate medical se asigur de ctre personalul medical din structura spitalului clinic Dr. I. Cantacuzino. O alt investiie care va susine dezvoltarea social a zonei Baicului i prevenirea i stoparea violenei i criminalitii se refer la demararea lucrrilor n zona de studiu pentru realizarea noului sediu al Poliiei Comunitare Zona Baicului, Strada Casmalei nr 3. Valoarea total a investiiei este de 17.078,6743 mii Ron, respectiv 4657,0159 mii Euro i va fi alocat integral de la Bugetul general al Consiliului Sector 2. Din punct de vedere al calitii vieii n zona Baicului, Primria a urmrit promovarea unor proiecte de ecologizare a resurselor de ap (Lacul Fundeni) dar i de realizare a unor spaii publice, de tipul parcurilor. n acest sens, n 2007 s-a aprobat executarea proiectului Parcurile Viitorului n parteneriat cu S.C PETROM S.A, proiect ce a urmrit mbuntirea vieii n comunitate i n special a cetenilor rezideni n zona Lunca Florilor. Pentru estetica general a Sectorului 2 dar cu un impact important i asupra dezvoltrii Zonei Baicului, Primria a demarat o serie de proiecte de reconfigurare estetic a sectorului. Una dintre cele mai importante msuri n acest sens privete comerul ambulant de flori. Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat nc din 2007 reeaua de amplasamente a mobilierului urban pentru comercializarea florilor pe domeniul public din Sectorul 2, precum i a modelului de chioc i a ealonrii instalrii acestuia. n 2008 au fost realizate primele chioscuri conform noului model aprobat de Consiliul Local Sector 2 Bucureti, cu scopul de a crea o peisajistic decent zonei vizate. La nivelul zonei Baicului se vor prelua principiile utilizate la nivel de sector pentru a crea o armonie funcional i a integra spaiul public investiiilor moderne private. Investiiile Primriei Sector 2 n infrastructura rutier la nivel de Zona Baicului cunosc un trend constant ncepnd cu anul 2007. Astfel, n 2007 au intrat n programul de reabilitare strzilor la nivelul Primriei Sector 2 i strzi din zona Baicului. Intervenii au existat la nivelul Strzii Baicului, Cislan, Fraului, Heliade ntre Vii (cu reabilitarea sistemului rutier), Lehliu, sergent Nicoleta Curlea, Olimpiadei, Rmnic, Rauseni, Semnalului.
29
Din punct de vedere locativ, o serie de investiii au fost realizate n zona Baicului, intind n special reabilitarea bl 16 bl 17 din Lunca Florilor prin: - Refacerea instalaii de termoficare - Refacerea instalaiilor de ap-canal - Refacerea instalaiei electrice - Refacerea faadei - nlocuirea tmplriei exterioar i interioar - Mansardarea realizaeea a 8 apartamente de 2 camere pt fiecare bloc Programul de extindere a reelei de ap i canalizare al sectorului 2 prevede nceperea de lucrri n 2007 cu o suprafa a 1,6 km n zona Baicului 1. Pentru zona Baicului 2 (Heliade ntre Vii, Coifului, Ciorchinilor, Garbov, Zalelor, Pavezei, Pancota, Draguin Deleanu, Sighet) extinderea reelelor de ap prevzut este de 1,5 km. La nivelul zonei Baicului 3 peste 2,5 km la nivelul strzilor (Nita Ion, Utiesului, George Iacobescu, Ziduri intre Vii, Butiei, Ceptura, Clopoteilor, Malului, Marian Cristescu, Facliei, Palamacului, Jugarului, Sterului, Rodica, Versului, Chintalului). Penru anul 2008, Primaria Sectorului 2 si-a propus prin planul de investitii extinderea retelelor publice de apa si canalizare, unele initiate dj in anul 2007, in zona Baicului. Strazile vizate pentru interventie sunt: Str Calatorului, Str Comisul Buzinca, Intrarea Iablanita, Str Florica Pantazi. Pentru zona Baicului 2 sunt vizate urmatoarele interventii: Str Intrarea Heliade intre Vii, Strada Coifului, Str Heliade intre Vii, Str Dragusin deleanu, Intrarea Pancota, Str Zalelor, Str Pavezei, Str Sighet, Str Ciorchinilor, Str Garbov.
2.3.4
Analiza SWOT a situaiei economice
Analiza SWOT a situaiei economice din zona Baicului:

Analiza SWOT a situatiei economice a zonei Baicului Puncte tari Prezenta activa a sectoarelor de comert si servicii Zona aflata in expansiune rezidentiala Diversificarea economica Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltari economice Puncte slabe Infrastructura de afaceri deficitara Deficit de forta de munca calificata Nivel scazut de pregatire profesionala personala Securitatea in zona Starea infrastructurii publice
Oportunitati Extinderea retelei de internet Dezvoltarea infrastructurii de afaceri Educatie anteprenoriala adresata tinerilor din zona Baicului Dezvoltarea de structuri de tip start up Atragerea investitiilor Amenintari Slaba absorbtie a fondurilor pentru dezvoltarea economica Scaderea competitivitatii companiilor Deplasarea interesului investitirilor catre zone mai dezvoltate ale municipiului Bucuresti Incalcarea normelor de mediu de catre agentii economici
30
2.4
2.4.1
Dinamica investiiilor n zona de aciune urban

Investiii imobiliare
Cea mai important cretere n ultimii ani se nregistreaz n sectorul imobiliar. Dezvoltrile imobiliare au un potential deosebit n zon, potenial datorat n special terenurilor libere disponibile prin dezafectarea fostelor ntreprinderi de pe platforma industrial Baicului Electronicii, dar i datorit investiiilor publice realizate de ctre autoritile publice locale n reelele de utiliti. Un potenial major investiional n zona Baicului l au proiectele de dezvoltare rezidenial. n ultimii 4 ani au fost iniiate o serie de proiecte rezideniale, care vor genera cel putin 3820 de apartamente noi. Acest input imobiliar este important i din punctul de vedere al eterogenitii locuitorilor zonei Baicului, eterogenitate ce va genera o nou structur social i modificri culturale, de habitat, comportamente de consum, educaie, etc. n zona de referin putem vorbi de 3 categorii de juctori: companiile locale 25 societi (companii mici ca dimensiuni i ca volum de afaceri), persoanele fizice din zon sau care au proprieti n zon precum i companii sau dezvoltatori din afara cartierului. n urma lucrrilor de modernizare a infrastructurii locale din 2005 au fost iniiate mai multe proiecte majore pe segmentul comerial i rezidenial, de exemplu complexul PLANORAMA ansamblu de locuine i birouri n oseaua Gherase nr. 118 (actual Str. Doamna Ghica nr. 32B) ce realizeaz un numr de cca 1.120 de apartamente, 800 de locuri de parcare, 4.500 m.p. de zone verzi, spaii comerciale lucrrile vor fi finalizate n 2009. Un alt proiect important este NeoPeninsula proiect n valoare de total de 300 milioane euro, situat n estul capitalei, n zona Heliade ntre Vii, fiind mrginit de Rul Colentina i de Lacul Fundeni. Complexul va oferi un numr total de 2.700 de uniti, de la garsoniere si apartamente cu 2, 3 si 4 camere la apartamente de lux cu terase la ultimele etaje ale turnurilor. Proiectul va fi dezvoltat n perioada 2006-2009. Sunt i alte proiecte n dezvoltare de anvergur mai mic precum i cteva n curs de demarare cum ar fi cel din zona strzii Baicului 51. Se remarc dezvoltarea sectorului imobiliar n partea de Nord nord vest, zona limitrof cartierului Colentina. Ca potenial de dezvoltare, piaa imobiliar a cartierului poate fi mprit n 8 subzonefuncionale n funcie de tipul construciilor, grad de dezvoltare, prezena utilitilor, Gara, aglomerare etc. Pe aceste zone, n funcie de potenial rezidenial sau comercial, sunt n analiz mixuri de politici ce pot crete valoarea i investiile n zonele amintite, i anume: pentru strzile cu concentrare mare de blocuri, inta este de a dezvolta proiecte de reabilitare termic a apartamentelor. continuarea investiiilor n utiliti i drumuri, precum i conectarea acestora la noduri rutiere importante ale Bucuretiului pentru expunerea mai mare a cartierului la cererea potenial din sector i nu numai. dezvoltarea de proiecte de agreement in subzonele cu aglomerari de locuinte, in zona scolii si a gradinitei. evaluarea unui proiect de dezvoltare a zonei grii, att ca valorioficare a infrastructurii feroviare, ct i ca proiect commercial. Principalele dezvoltri imobiliare cu impact asupra dezvoltrii urbane a zonei sunt urmtoarele:
31
Ansamblul Rezidenial Planorama a fost construit pe o suprafa de 18.000 mp dispunnd de 1.104 apartamente i 1.100 locuri de parcare. Termenul de terminare a lucrrilor a fost estimat la finele anului 2008. Planorama va include: o zon rezidenial, un centru comercial, un parc n centrul complexului ce va cuprinde dotri pentru: jocuri pentru copii, bnci, zone acoperite s.a., parcri subterane pe dou nivele, un club pentru practicarea sportului, pentru distracie i relaxare. Acest proiect conine 4 cldiri construite n jurul unei mari piee centrale (2.000 mp). Strada principal a cartierului va avea o zon comercial cu magazine i alte servicii. Ansamblul rezidenial Romfelt Plaza este un complex imobiliar situat pe un teren de 13.815 mp avnd 616 apartamente, aproximativ 1.100 de locuri de parcare. Termen estimat de finalizare a construciei este 27 august 2009. Complexul rezidenial Romfelt Plaza este alctuit din 9 blocuri, 1 bloc cu 24 de etaje, 4 blocuri cu 16 etaje i 4 blocuri cu 4 etaje, avnd n total 616 apartamente cu 1, 2, 3 si 4 camere. Parterul este dedicat n intregime spaiilor comerciale i sociale. n urma finalizrii acestui ansamblu rezidental se vor construii dou strzi noi conform PUZ aferent, care vor delimita ansamblul la sud intersectnd Strada Ziduri ntre Vii i cealalt fiind delimitarea la vest intersectnd Strada Paharnicul Turturea i noua strad la sud. Acestea vor genera i prelua un volum de trafic raportat la noul complex rezidenial. Ansamblu Rezidential Peninsula Heliade intre Vii situat pe peninsula Heliade intre Vii va duce la realizarea a 2600 de apartamente , 3590 locuri de parcare, cu 33.000 mp de zone verzi, gradinite club, spatii comerciale. Lucrarile incepute in 2007 se preconizeaza a fi incheiate in perioada 2009 2012.
2.4.2
Alte investiii economice
Cu exceptia investiiilor n cretere din sectorul imobiliar, n anul 2005 se observ o cretere a valorii investiiilor n sectorul serviciilor (9,8%) i n transporturi i telecomunicaii (15,1%). Cea mai mare valoare s-a nregistrat n cazul sectorului industrial (64%), cu investiii centrate pe Strada Baicului i os. Electronicii. Din 2005 ns, structura valorii investiiilor realizate pe sectoare a s-a schimbat mult, construciile lund mult din cota de pia a industriei i a comerului (ambele n scdere). Un element important este faptul c, comparativ cu datele din 2005, creterile au avut loc n sectorul construciilor (+21%), din sectorul transporturilor (+3%) i din sectorul serviciilor (+1%). n scdere sunt n schimb industria (-2 1%) i comerul (-4%). Unul dintre proiectele importante de investiii care implic i Consiliul Local Sector 2 Bucureti este realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru creterea interesului investitorilor in zona Baicului. Pe o suprafata de 900 de mp se urmareste realizarea unui complex agro alimentar, prevazut a fi realizat dinspre str Paharnicul Turturea, de pe aleea din fata blocului 50. Zona se inscrie in intravilanul municipiului Bucuresti , cartier Baicului si este caracterizata prin conservarea unui nucleu residential cu preponderenta locuintelor colective medii intr-o zona industriala care acum se afla in procese de reconversie functionala fara de specificul initial. Proiectul pesupune realizarea proiectului tehnic, a execuiei lucrrilor i exploatarea prin Companie de proiect sau o alt form de organizare, conform prevederilor legii, a unei locaii constituit din Complex agroalimentar i pia tradiioanl i Centru multifuncional
32
S+P+1, localizat n Bucureti, Sectorul 2, ntre strzile Baicului, Paharnicul Turturea i Popa Nicolae.
Structura investitiilor pe activitati la nivelul anilor 2005, respectiv 2008

70% 6 0% 50% 40% 3 0% 20% 10% 0% Servicii Transport Industrie 2005
Sursa: Institutul Natio nal de Statistica
64%
43%
15% 10% 11%
18% 10% 6% 1%
22%
Comert
Constructii
2008
2.4.3
Analiza SWOT privind investiiile
Analiza SWOT privind investiiile n zona Baicului:
Analiza SWOT privind investitiile in zona Baicului Puncte tari Amplificarea investitiilor din sectorul constructiilor Existenta fortei de munca necalificata, pretabila pentru activitati in sectorul constructiilor Expansiune rezidentiala Puncte slabe Infrastructura din zona Baicului Nivel scazut de educatie al populatiei zonei Baicului Pretul ridicat al factorilor de productie
Oportunitati Accesarea finantarilor destinate IMM-urilor (POS CCE, etc) pentru sporirea inovarii si cresterea competitivitatii Dezvoltarea sectorului servicii ca rezultat al exploziei imobiliare din zona Baicului
Amenintari Slaba absorbtie a fondurilor in sector Scaderea competitivitatii inteprinderilor productive din zona Baicului Criza financiara globala
33
2.4.4
Infrastructura public - spaii verzi i parcri
Pentru a surprinde ct mai bine situaia existent au fost efectuate o serie de observaii n teren, iar rezultatele au fost mapate. S-au avut n vedere dotarea infrastructurii publice i echiparea teritoriului, ct i forma de utilizare real a premiselor existente (spaiile verzi, publice i private, parcrile formale i informale, trotuarele existente, pubelele de gunoi, semnalizarea trecerilor de pietoni). n urma analizei se observ o distribuie echilibrat a spaiilor publice libere care nu sunt ntotdeauna i spaii publice verzi. n special n zona blocurilor aceste spaii sunt ocupate dezorganizat de maini sau sub forma unor curi private de ctre locatarii mai ntreprinztori, sau pur i simplu de gunoaie. Permeabilitatea sporit a esutului urban, fr nici o funciune, devine astfel un factor de risc ce conduce la o slab observare natural a spaiului i anume la o facilitare a criminalitii n zon. n zona Baicului se gsete un singur parc amenajat n partea de nord-vest, pe Str. Doamna Ghica, n vecintatea colii i a grdiniei. n timpul observaiilor efectuate acesta era utilizat de un public divers. Un loc de joac este amenajat n vecintatea str. Paharnicul Turturea, a staiei de autobuz i a zonei comerciale existente. Spre deosebire de parc, acest loc de joac nu era ocupat i a fost slab utilizat pe ntreaga durat a zilei n care s-au desfurat observaiile. .
34
Parcare formala Parcare informala Spatii verzi Sit in constructie Vacant Sport
35
2.4.5
Infrastructura public transportul public

Linie Autobuz Calea Ferata
36
Este foarte important nu doar prezena transportului public, ci i accesibilitatea statiilor transportului public. Pentru ca o zon s fie uor accesibil cu transportul n comun i pentru a favoriza utilizarea acestuia, este considerat optim o distan nu mai mare de 5 minute de mers pe jos ntre orice locuin si staia de transport. Harta de mai jos arat zona de acoperire a staiilor existente. Se observ c n condiiile actuale rmnand greu accesibile zonele de nord-est i est ale ariei de studiu (zone rezideniale de confort sczut, lipsite n parte i de infrastructur) i fostele zone industriale.
Aria de acoperire a statiilor de transport public 0-400m (5 minute mers) 400-800m (10 minute mers) 800-1200m (15 minute mers)
37
Transportul public, n zona Baicului, este reprezentat de o singur linie de transport n comun, i anume 143, cu urmtorul traseu: (ducere): Baicului, Str. Baicului, Str. Electronicii, Str. Heliade ntre Vii, Str. Doamna Ghica, os. Colentina, Str. Ziduri Moi, Bd. Ferdinand, os. Mihai Bravu, Bucur Obor. (ntoarcere): Bucur - Obor, os. Colentina, Str. Doamna Ghica, Str. Heliade ntre Vii, Str. Electronicii, Str. Baicului, Baicului.
Intervalul mediu de succesiune este de 20 minute, iar intervalul de funcionare este [4 :30; 23 :30]. La elaborarea strategiei de dezvoltare urban a zonei Baicului a fost consultat i Studiul de analizp a transporturilor, realizat n cadrul unui proiect contractat de ctre Consiliul Local Sector 2 Bucureti. V rugm s v referii la Anexa 3. Acest studiu de analiz a transporturilor are incorporat urmatoarele elemente: prezentarea situaiei actuale; condiii de trafic n zona Baicului; diagnostic al sistemelor inteligente de transport; aspecte privind sigurana rutier; caracteristici cost/ persoana; date numerice cu privire la transport.
2.4.6
Sistemul de transport public - privat
Componenta traficului este eterogen, avnd o distribuie variat cu mai multe tipuri de vehicule care prin gabaritul n dimensiune i greutate influenteaz comoditatea traficului urban prin manevrabilitate, caracteristici de demaraj i frnare, nscrierea n viraje i n intersecii. Fluxurile de trafic se compun din: trafic de origine, generat de activitile economice desfurate n zon i, nu n ultimul rnd, din trafic local. Viitoarea penetraie Dna Ghica-intersecia Bd. Chiinau cu oseaua Pantelimon va prelua o parte din traficul de cltori i de vehicule generat de cei care calatoresc din cartierul Colentina n cartierul Pantelimon, conducnd la descongestionarea traficului pe oseaua Colentina i n interseciile Obor i Ferdinad. Aceast strpungere va constitui o rut de tranzit vital pentru zona de nord-est a Municipiului Bucureti. Zone de transport n Studiul de analiz a transporturilor n zona Baicului au fost identificate urmtoarele zone de transport: n partea nordic , zona Baicului este strabtut de la un cap la altul de strada Doamna Ghica. Construcia noului pasaj va face legatura ntre Dna Ghica i intersecia Bd. Chiinu cu oseaua Pantelimon. Aceasta va fi o rut de tranzit vital pentru zona de nord-est a Municipiului Bucureti. Ruta Bdul Garii Obor oseaua Baicului este intens folosit de ctre traficul de autoturisme i de vehicule de transport marf de tip autoutilitare pe asiu de microbuz, precum i de ctre autovehiculele de transport pasageri (microbuze i autobuze transport public n comun), dar i de ctre fluxuri importante de autovehicule grele, adiacente zonei industriale.
38
Strzile Baicului, Paharnicul Turturea i Heliade ntre Vii au cunoscut n ultimii ani o intensificare a traficului datorit apariiei construciilor noilor complexe rezideniale: Romfelt Plaza, poziionat pe strada Paharnicul Turturea i complexul Planorama situat pe Strada Heliade ntre Vii. O dat cu inaugurarea acestor aglomerri urbane, zona funcional Baicului se va schimba n mod fundamental, din punct de vedere al fluxurilor de circulaie care se desfaoar n zon, gradul de motorizare i potenialele de generare-atracie a traficului crescnd cu rate anuale semnificative. Majoritatea relaiilor de trafic de tip origine destinaie se deruleaz pe ruta Paharnicul Turturea Heliade ntre Vii.
Cele trei noi complexe rezideniale au dus la crearea a 2.200 de locuri de parcare precum i 3 nivele subterane. Pe baza regimului juridic al drumurilor, studiul de analiz a transporturilor a prezentat segmentele omogene. Astfel, conform tabelului prezentat n Anexa 4, reiese faptul c reeaua stradal din zona Baicului necesit imbuntiri semnificative, 62,5% din strzi (30 din 48 de strzi) aflndu-se ntr-o stare proast sau foarte proast fiind acoperite de pmnt, piatr cubic, piatr spart sau pietruit. Reeaua de drumuri este clasificat n mai multe categorii, conform urmtoarelor atribute: numr de benzi pe sens de deplasare, osea dubl sau simpl, un sens sau dou, benzi pentru autobuz-tramvai sau prioritate acordat acestora, parcarea pe strad. n zona Baicului, majoritatea strzilor fac parte din categoria a III-a strad colectoare care conform Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane, trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici tehnice: numr de benzi: 2; lime band: 3-3,5 m; vitez de proiectare 40-50 km/h i intensitate medie a traficului: 160-360 de atoturisme.
Cu toate acestea, nu toate condiiile au fost ntrunite, existnd i benzi cu o lime de doar 2,5 m, iar n orele de vrf, intensitatea traficului depaete media prestabilit. n plus, n zona analizat exist doar 13 strzi din categoria a II-a cu 4 benzi, dar nici o magistral. Potrivit normei tehnice din 27/01/1998 privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane, aparut n Ordinul Ministrerului Transporturilor nr. 49/1998, condiiile tehnice din prezentele norme trebuie respectate la repararea, reabilitarea sau modernizarea strzilor existente.
39
Sursa: Norma tehnica din 27.01.1998
2.4.7
Condiii de trafic n zona Baicului
n cadrul Studiului de analiz a transporturilor n zona Baicului a fost inclus i un studiu de circulaie care a analizat capacitatea de circulaie n: - intersecia str. Baicului str. Paharnicul Turturea; - pe strada Baicului; - intersecia str. Paharnicul Turturea str. Heliade ntre Vii; - pe strada Heliade ntre Vii; - pe oseaua Electronicii. Analiza de trafic a acoperit sub-zonele detaliate n Anexa 5. n cadrul studiului de circulaie au fost luate n considerare urmtoarele categorii de autovehicule pentru modelului de trafic: autoturisme, autovehicule de teren, microbuze, autofurgonete i autocamionete (cu sau fr remorc), motociclete cu ata: toate tipurile de autoturisme, autovehicule de teren, microbuze cu maximum 10 locuri; autofurgonete i autocamionete cu greutate maxim autorizat pn la 3,5 t; alte autovehicule cu asiu de autoturism; autobuze (transport public n comun); autocamioane i derivate cu 2 osii: autobasculante cu 2 osii, autocisterne cu 2 osii, alte autovehicule cu asiu de camion cu 2 osii i greutate maxim autorizat mai mare de 3,5 t; Autocamioane i derivate cu 3 i 4 osii: autobasculante cu 3 sau 4 osii, autotractoare cu 3 sau 4 osii, automacarale 3 sau 4 osii; autovehicule articulate (tip TIR), autovehicule cu peste 4 osii, autotractoare rutiere cu remorc: autotractoare rutiere cu remorc sau peridoc, autotractoare cu mai mult de 4 osii, automacarale cu mai mult de 4 osii, alte autovehicule cu mai mult de 4 osii; remorci ataate la autotractoare sau autocamioane (trenuri rutiere).
40
Studiul de circulaie privind structura i dezvoltarea circulaiei rutiere, publice sau private, de persoane sau de mrfuri, pentru reeaua rutier a zonei Baicului, a avut n vedere: a) dezvoltarea diferitelor sisteme de transport cum sunt: circulaia autoturismelor i a vehiculelor asimilate; circulaia vehiculelor de transport marf; transporturile regulate (posibil n comun); deplasarea pietonilor; deplasarea biciclitilor (unde este cazul). b) structura liniilor de transport n comun precum i dimensionarea parcului de vehicule necesare a inclus analiza cererii de transport respectiv generarea fluxurilor pe direciile origine-destinaie (O-D). c) Realizarea planului de transport general pe baza integrrii i corelrii diferitelor structuri ale traseelor de transport individualizate. Analiza de trafic a furnizat date numerice cu privire la transport, n ceea ce privete intensitatea traficului. Rezultatele msurtorilor de trafic (detaliate n Anexa 6), desfurate pe o durat de 8 ore, n intervalul orar 07:00 11:00 si 14:00 18:00, au fost extrapolate la trafic zilnic folosind urmtoarea distribuie a traficului orar, exprimat n vehicule etalon autoturisme:
Se poate observa faptul c n intervalul 07:00-21:00 intensitatea traficului orar este mai mare dect media zilnic orar. De asemenea, exist dou perioade de vrf, n care intensitatea orar depaete de aproape 1.5 ori media zilnic orar, i anume intervalele 7 :00 9 :00, respectiv 17 :00 19 :00. La obinerea mediei zilnice anuale a fost aplicat urmtoarea distribuie lunar a traficului:
41
La determinarea variaiei lunare a intensitii traficului au fost folosite rezultatele numrtorilor automate de trafic, desfurate cu contorii PEEK, dispuse pe ntreaga reea de drumuri naionale, date de trafic puse la dispozitie de ctre CESTRIN-CNADNR. Pentru luna septembrie, coeficientul de trecere la MZA2 este 1.05. n studiul de analiz a transporturilor n zona Baicului sunt recomandate o serie de msuri prioritare: amenajarea trotuarelor n special pe axa principal a zonei (i anume oseaua Electronicii Str. Baicului Str. Paharnicul Turturea Str. Heliade ntre Vii) i reabilitarea lor acolo unde exist, dar sunt deteriorate, cu scopul creterii gradului de siguran pentru traficul pietonal; lrgirea la 4 benzi a str. Baicului, de la intersecia cu Str. Paharnicul Turturea i pn la viitoarea penetraie Dna Ghica B-dul Chiinau i eliminarea trecerii la nivel cu calea ferat; lrgirea la 4 benzi a Strzii Heliade ntre Vii, de la Str. Paharnicul Turturea pn la oseaua Electronicii, pentru a satisface viitoarea cerere de trafic generat de finalizarea i darea n exploatare a ansamblurilor rezideniale; construcia de spaii de parcare; introducerea unor restricii de viteza pe oseaua Electronicii, unde, datorit lipsei zonelor rezideniale adiacente, autovehiculele circul cu viteze excesive, existnd permanent pericolul producerii unor accidente rutiere; amenajarea de piste pentru bicicliti pe Strada Paharnicul Turturea; ntruct intersecia Strzii Baicului cu Strada Paharnicul Turturea depete numrul de 1.000 de Veh/h se impune reamanajarea sa n intersecie cu circulaie canalizat, dirijat cu semafoare. Dezvoltarea viitoare a infrastructurii de transport i rezideniale impune creterea capacitii de circulaie a acestei intersecii;
MZA Media Zilnica Anuala
42
reamenajarea interseciei Strada Paharnicul Turturea cu Strada Heliade ntre Vii (care funcioneaz n prezent la nivelul de serviciu C) n intersecie cu prioritate de flux n sistem canalizat prevzute cu indicatoare, marcaje, eventual semafoare de atenionare; amenajarea de marcaje pe suprafaa carosabil i a indicatoarelor rutiere pentru a facilita traversarea Strzii Paharnicul Turturea de ctre pietoni i de a crete sigurana acestora n trafic. mbuntirea transportului public; mbuntirea gestionrii sistemelor de trafic; iniierea de ctre agenii economici din zona Baicului a unor proiecte de mediu sau a unor programe de educaie ecologic. Atragerea surselor de finanare pentru susinerea dezvoltrii unui transport durabil n zona Baicului i promovarea unor sisteme de transport capabile s satisfac cerinele de mobilitate a populaiei urbane i care s aib impact minim asupra factorilor de mediu; Reducerea intervalului mediu de succesiune a autobuzelor; Practicarea unor tarife difereniate printr-un nou sistem de organizare a biletelor; O mai bun informare a pasagerilor n toate staiile; Micorarea limitelor pentru emisiile masinilor, vehiculelor comerciale cu tonaj redus i cu tonaj depit, ca urmare a aplicrii msurilor adoptate prin anumite Directive Europene. Repartizarea reelei de transport public de suprafa n vederea acoperirii ntregii suprafee urbane, astfel nct s poat fi ncurajat acest mod de realizare a mobilitii n zona aglomerat.
2.4.8
Analiza SWOT a transporturilor
Analiza SWOT a transporturilor

Puncte tari Dezvoltare proiecte rezidentiale Proiecte de investitie in infrastructura Cresterea numarului de parcari Imbunatatirea transportului public Imbunatatirea traficului Largirea benzilor de circulatie Asfaltarea drumurilor Atragere surse de finantare pentru sustinerea dezvoltarii durabile Implementare proiecte specifice de catre primarie Puncte slabe Stare deteriorata a strazilor Procent mare al strazilor din categoria a-III-a Un singur mijloc de transport public Grad redus de securitate in statiile de autobuz Parc auto invechit Grad ridicat de poluare in zona Insuficienta numarului de parcari Inexistenta pistelor pentru biciclisti
Oportunitati
Amenintari Dezvoltari necontrolate zone rezidentiale si comerciale Imposibilitatea largirii benzilor de transport Intarzieri in finalizarea proiectelor de infrastructura
Puncte forte Mare densitate a zonelor rezideniale cu perspective bune de dezvoltare (trei proiecte rezideniale majore n faza de construcie); Existena proiectelor majore de investiie n infrastructur aflate n derulare de ctre Primria Municipiului Bucureti, respectiv Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti (Strpungerea B-dul Doamna Ghica B-dul Chiinau); 43
Dezvoltarea ansamblurilor rezideniale a condus la crearea de noi locuri de parcare sub i supraterane i de strzi rezideniale. Puncte slabe Infrastructura de transport rutier deficitar; Multiple tronsoane de strzi, pe care se circul cu vitez redus datorit lucrrilor de construcii rezideniale; Serviciile publice de transprot n comun sunt deficitare (existena unei singure linii de transport); Lipsa la nivel local a unui instrument de planificare a transportului i a unei baze de date centralizate despre transport. tipare de mobilitate, infrastructur, metode de utilizare a teritonului; Inexistena benzilor de circulaie pentru bicicliti sau a benzilor de oprire pentru bicicliti; Lipsa facilitatilor n staiile transportului public; Inexistena unor linii speciale pentru transportul n comun pe arterele principale. Securitatea social din staii este mic grad ridicat de infracionalitate; Infrastructur de staionare deficitar; Insuficienta dotare a parcului auto aflat n exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care s corespund standardelor Euro; preponderena vehiculelor nvechite n parcul auto aflat n administrarea RATB i folosite pentru transportul n comun n zona Baicului; Concentraiile poluanilor provenii din trafic se menin la un nivel ridicat ca urmare a creterii parcului de autovehicule n condiiile preponderenei parcului auto nvechit; Absena sistemelor de management de trafic care s regleze fluxurile de trafic i s prioritizeze transportul public; Prezena parcrilor neregulamentare care afecteaz traficul i insuficiena parcrilor amenajate. Oportuniti Contribuia Programelor Uniunii Europene la infrastructura de transport (Programul Operaional Regional 2007 2013); Demararea i implementarea proiectelor specifice de ctre Primria Municipiului Bucureti i primriile de sector: reabilitare infrastructura urban (etapa I i etapa a II a); modernizarea liniilor de transport n comun; managementul traficului, inclusiv sistemul de pozitionare global a autovehiculelor RATB. Ameninri Dezvoltri necontrolate ale diverselor zone rezideniale i comerciale; Lipsa fondurilor publice pentru realizarea proiectelor de infrastructur; Buget alocat necorespunztor n vederea realizrii proiectelor de infrastructur; Imposibilitatea lrgirii benzilor de circulaie; Creterea gradului de motorizare a populaiei; Creterea numrului de deplasri pentru transportul privat; Lipsa unei cereri de abordare a gestiunii n transport nu favorizeaz transportul public.
44
2.4.9
ncadrare urban
Analiza aprofundat a situaiei existente a fost elaborat pornind de la scara larg a zonei de studiu i a ariilor de influen a acesteia n ansamblul oraului macro la scara intern a zonei ce reprezint focusul acestui studiu micro, bazat pe date obiective din teren i pe studiul tendinelor actuale de dezvoltare a zonei Baicului. Zona de studiu se afla in centrul Sectorului2, in imediata vecinatate a Garii Obor, si a fostei zonei industriale Electronica. Aceasta este delimitata de calea ferata si de Bulevardul Garii Obor la Est, Sud si Sud-Vest, de Strada Heliade intre vii la Vest si de Lacul Fundeni la Nord. Conform PUGului actual, desi aceasta sitatie este in curs de schimbare rapida, zona cuprindea mai mult de 50% zone cu functiuni preponderent industriale incluzand si triajul garii Obor, arii residentiale colective si individuale si arii vacante si verzi. Pe baza acestui plan se poate comenta faptul ca zona se prezinta destructurata, iar dezvoltarea prezenta a zonei nu a fost prevazuta. Aceasta situatie este partial remediata de Planul de Urbanism Zonal al PS2 si de planurile de urbanism zonale ulterioare. Insa in continuare se poate spune ca nu exista o viziune clara si completa pentru dezvoltarea ulterioara a zonei.
45
Extras din PUG (2001) Zonificare Funcional
46
Extras din Reglementri zonificare funcional i ci de comunicare, PUZ Sector 2 (2002)
47
Localizare Planuri Urbanistice Zonale n zona de studiu
n contextul unei dezvoltri rapide precum n acest Sector este esenial nu doar situaia curent a zonei ci i planurile imediate de dezvoltare ale acesteia. n acest scop s-au consultat Planurile de Urbanism Zonale puse la dispoziie de ctre reprezentanii Primriei Sectorului 2. Prelungirea Str. Dna Ghica pn la Bdul Pantelimon va avea un impact major asupra fluidizrii traficului n zon. Se poate remarca rezolvarea, prin planurile de urbanism, a dou intersecii importante: Str. Baicului cu Bdul Grii Obor i Str. Dna. Ghica cu calea ferat. Deasemenea se observa o tendin a redezvoltrii zonelor industriale n ansambluri rezideniale cu nlime i densitate mai ridicat decat a celor existente. Acest fapt atrage atentia asupra nevoii sporite de servicii in zona, avand in vedere faptul ca dj in momentul actual zona se confrunta
48
cu dificultati in satisfacerea acestor nevoi, precum institutii de invatamant, gradinite, alimentatie publica piete, transport in comun, servicii de sanatate si servicii sociale. Acest aspect se poate regasi comentat si in paragraful referitor la distributia functiunilor. Deasemenea se remarca o arie destul de vasta in vechile arii industriale, in care se preconizeaza noi dezvoltari. Este important ca acestea sa aiba in vedere nevoia de a reconfigura zona din punct de vedere spatial si anume de a o face mai permeabila si mai accesibila petru pietoni, de a creste oferta de servicii si de spatii publice. Alturi de metodele tradiionale de analiz a esutului urban s-a creat i s-a analizat un model spaial GIS. Imaginea de mai jos reprezint rezultatul analizei accesibilitii spaiale a Bucuretiului. Acest tip de analiz relev ariile la care se poate ajunge cel mai usor din toate celelalte puncte i ca atare cu cel mai ridicat potenial de utilizare. n cazul de fa, utiliznd doar structura spaial ca baz (spatial network analysis), analiza extrage axele majore ale oraului i ale Sctorului 2.
49
Zona de studiu se afl n centrul Sectorului 2, n imediata vecintate a Grii Obor, i a fostei zonei industriale Electronica. Aceasta este delimitat de calea ferata i de Bulevardul Grii Obor la Est, Sud i Sud-Vest, de Strada Heliade ntre Vii la Vest i de Lacul Fundeni la Nord.
50
n cazul de fa, utiliznd doar structura spaial ca baz (spatial network analysis), analiza exrage axele majore ale oraului i ale Sectorului 2 (colorate n culori calde rou-galben) pe fundalul esutului mai putin accesibil (culori reci verde-albastru) specific zonelor rezideniale.
51
Accesibilitate globala
ridicata
medie
scazuta
500
1,000
meters
Analiza ilustreaz modul n care situl este plasat ntre dou axe foarte accesibile: oseaua Pantelimon-oseaua Iancului i oseaua Colentina. ns marea majoritate a sitului este segregat, n interiorul esutului urban, departe de fluxurile majore de micare ale acestuia.
52
ridicata
medie
scazuta
500
1,000
meters
Acest tip de analiza vorbeste despre potentialul unei zone din punctul de vedere al configuratiei spatiale. Cunoastem faptul ca functionalitatea unei zone depinde in mare masura de nivelul e activitate pe care aceasta il poate atrage, iar aceasta inseamna ca pentru fiecare tip de zona anumite fnctiuni vor fi mai potrivite decat altele. Din acest punct de vedere se poate remarca faptul ca zona de studiu poate fi considerata potrivita pentru o dezvoltare mixta cu caracter preponderent rezidential si cu serviciile necesare acestora. Asa cum se demonstreaza in continuarea studiului, in zona invecinata strapungerii Dna Ghica se poate miza pe dezvoltarea functiunilor comerciale ce se adreseaza unui public mai larg, in afara zonei de studiu. Interventii majore precum strapungerea in continuarea Bd. Ferdinand pana la strada Paharnicul Turturea ar putea creste potentialul acesteia si al fostelor arii industriale de a concentra functiuni cu caracter comercial, birouri.
53
Inserarea axei ce continu Str. Doamna Ghica pn la intersecia cu oseaua Pantelimon (proiectul strpungerea Doamna Ghica-Pantelimon), va schimba accesibilitatea n zon, plasnd-o de-a lungul unei axe de o importan ridicat la nivelul oraului i al Sectorului 2. Prin finalizarea acestei investiii se va permite preluarea autovehiculelor din oseaua Colentina ctre cartierul Pantelimon i invers, astfel nct s se elibereze cele dou artere principale de circulaie, intersecia de la Bucur Obor, precum i strada Ziduri Moi. Acest fapt dovedete oportunitatea proiectului strpungerea Doamna Ghica-Pantelimon de a intensifica activitile i de a anima zona nvecinat noii axe de circulaie. Deasemenea, n zona respectiv, transportul n comun se desfoar cu precdere de-a lungul axelor cele mai accesibile, zona de studiu fiind deservit de o singur linie de transport n comun (autobuzul 143) ce urmarete strzile mai accesibile din interiorul sitului, respectiv Str. Baicului, Str. Paharnicul Turturea, Str. Heliade ntre Vii.
54
55
n contextul unei dezvoltri rapide precum n acest Sector este esenial nu doar situaia curent a zonei ci i planurile imediate de dezvoltare ale acesteia. n acest scop s-au consultat Planurile de Urbanism Zonale puse la dispoziie de ctre reprezentanii Primriei Sectorului 2. Acestea arat o tendin a redezvoltrii zonelor industriale n ansambluri rezideniale cu nlime i densitate mai ridicat decat cele existente. Prelungirea Str. Dna Chica pn la Bdul Pantelimon va avea un impact major asupra fluidizrii traficului n zon. Se poate remarca rezolvarea, prin planurile de urbanism, a dou intersecii importante: Str. Baicului cu Bdul Grii Obor i Str. Dna. Ghica cu calea ferat.
56
Localizare Planuri Urbanistice Zonale n zona de studiu
57
2.4.10
Analiza esutului urban existent
In continuare se va analiza tesutul urban din punct de vedere al domeniului public si al mediului construit. S-au stabilit o serie de observaii cu scopul de a servi n evaluarea spaiului public a zonei Baicului. Urmtoarele pagini prezint o analiz local a subzonelor delimitate, ct i la nivelul relaiilor cu zona major. Observaiile privesc ocuparea terenului/funciunile existente i prevzute de planurile existente, spaiile verzi i ariile ocupate de parcare, orientarea intrrilor i ariile deservite de mijloacele de transport n comun. Deasemenea se analizeaz structura spaial a zonei ce sprijin sau poate inhiba potenialul de dezvoltare. Din observaiile fcute la locul respectiv deducem c o parte din populaie, care ocup locuine sociale, este omer. Aria aferent lacului deservete strict casele aflate pe malul acestuia, pentru restul populaiei accesul la lac fiind ngreunat att din cauza calitii drumurilor- neasfaltate, sinuoase - ct i datorit siguranei: populaia din zona respectiv, locuitori ai unui habitat deficitar, a format o comunitate greu penetrabil. Se observ preferina pentru transportul auto i n acelai timp insuficiena spaiilor de parcare. Singurul mijloc de transport n comun n aria analizata este linia de autobuz 143. Celelalte mijloace, att de suprafata ct i subterane, se afl la o distan prea mare pentru a fi accesate fr un alt mijloc. Linia de cale ferat este n imediata vecintate a zonei de locuine individuale i reprezint o surs de zgomot. S-a realizat deasemenea o analiz calitativ a zonei cu scopul de a defini caracterul urban specific, de a evalua planul existent i a stabili potenialul local. Ca parte a evaluarii calitative se prezint o serie de fotografii realizate n perioada 15 -20 septembrie 2008. Problemele marilor ansambluri de locuit se regsesc i in cazul de fata, n mare parte din zona de studiu, aa cum sunt evideniate n tabelele de mai jos. O component major care genereaz o mare parte dintre aceste problemele este configuraia spaial/structura acestora, enclavarea, configuraia distinct a unui esut urban tradiional i bine definit. Maparea spaiului ne arat cteva caracteristici comune: scara esutului urban este mult redus i densificat; structura spaial este foarte complex iar ansamblurile prezint o segregare structural fa de restul oraului.
58
Probleme cu care se confrunta marile ansambluri rezidentiale in zona Baicului Spatiale si functionale Configurare slaba definire a spatiilor permeabilitate excesiva monofunctionalitate lipsa controlului natural accesibilitate globala scazuta (segregare la nivel global) si uniformitatea tesutului local lipsa axelor de integrare care sa conecteze interiorul cartierului cu aria inconjuratoare. configurarea data de repetitie si simplificare Siguranta: surse de poluare trafic intens lipsa marcajelor / semnalelor rutiere starea aleilor / drumurilor de circulatie ; trotuare lipsa corpurilor de iluminat public Confort: densitatea mare de constructii lipsa spatiilor libere posibil a fi utilizate in scopul completarii cu dotari necesare armonia volumetrica densitatea mare a populatiei lipsa/insuficienta spatiilor vezi / starea acestora sistem inestetic de imprejmuiri lipsa/insuficienta spatiilor de parcare / starea acestora lipsa/insuficienta spatiilor de garare / starea / pozitionarea acestora existenta unor constructii provizorii pozitionate inadecvat / inextetice lipsa/insuficienta locurilor de joaca / starea acestora lipsa/insuficienta mobilierului urban / starea acestora lipsa/insuficienta dotarilor / starea acestora sisteme inadecvate/insalubre de colectare a gunoiului Economicitate: starea proasta a retelelor edilitare / pierderi pe aceste retele lipsa locurilor de munca in zona, relatii proste de circulatie cu alte zone, si cu institutiile publice administrative insuficienta preocupare pentru gestionarea corecta a zonei pozitie proasta pe piata imobiliara (terenuri si imobile prost cotate) renume prost grad crescut de infractionalitae grupuri neintegrate social lipsa coeziunii comunitare costuri mari de locuire polarizare sociala lipsa unor programe de conturare a comunitatii lipsa spatiilor de intalnire si manifestare comunitara insuficienta punere in valoare a specificului local lisa locurilor de informare si avizare publica aspect dezolant, insalubru iluminare insuficienta dezinteres, blazare, vandalism, tendinta de distrugere a bunurilor publice tendinte de parasire a zonei
Sursa: Tabelul referitor la problemele spatiale si functionale reprezinta analiza consultantului. Tabelul care contine problemele fizice si spatiale, precum si cele comunitare reprezinta are drept sursa: Ghid pentru stabilirea programeloor cadru de reabilitare urban complex a marilor ansambluri de blocuri de locuine, URBANPROIECT, 2001
Fizice si spatiale
Comunitare
2.4.10.1 Zonificare morfo-funcional - Caracter urban

S-a realizat o analiza calitativa a zonei cu scopul de a defini caracterul urban specific, de a evalua planul existent si a stabili potentialul local. S-au delimitat opt zone in functie de varietatea caracterului urban si diversitatea functiunilor. Includ zonele de interes local: parcul Lunca Florilor, centrul comercial, centrul de refugiati. Aceasta etapa a analizei este insotita de fotografii, ale fiecarei subzone stabilite.
59
Subzone cu caracter urban distinct
1 3 5 7
Locuinte individuale Str. Doamna Ghica Locuine individuale 2 Arie industrial
2 4 6 8
Arie ocupat de imobile Nod educaional Arie vacant n prezent Gara Obor
60
2.4.10.1.1 Subzona 1 Locuine individuale
Localizare: Zona delimitat de Str. Dna Ghica la sud, calea ferata la sud-est, lacul Fundeni la Nord, i un nou ansamblu rezidenial Peninsula la nord-vest. Acces transport: Zona este situat la intersecia strzilor Heliade ntre Vii i Dna Ghica, care fac legtura cu restul oraului i asigur circulaia cu mijloace de transport n comun. Mixitate funcional: Insula este ocupat de locuine unifamiliare P (parter), dispuse pe loturi nguste. (vernacular), (materiale). Infrastructura: Aria este lipsit de canalizare, alimentarea cu ap se face prin fntani. Drumurile de acces sunt neasfaltate, n unele locuri diferena de nivel nu permite circulaia auto. S-a presupus c datorit cotei nivelului solului (mai joas dect n restul zonei) apar probleme mai pronunate legate de reeaua de canalizare. Particulariti: Prezena lacului n vecintatea imediat poate fi punct de interes printr-un program de dezvoltare a ariei. Disfuncionaliti Calea ferata aflata la sud-est traverseaz o zona de locuine, producnd zgomot.
61
62
2.4.10.1.2 Subzona 2 Strada Doamna Ghica
Localizare: Str. Dna Ghica va lega os. Colentina i Piaa Delfinului. Acces transport: Strada este n acest moment n lucru, n curs de asfaltare, dar deschis circulaiei auto. Va asigura circulaia ntre cartierele Tei, Colentina i Pantelimon. Particulariti: Dimensiunile i permit s preia o mare parte din trafic. Delimiteaz zona de locuine de zona de imobile. Este lipsit de front pe latura stang, cu locuine. Planul de urbanism aferent acestei construcii a fost eliberat la data de 21.12.2006.
63
64
2.4.10.1.3 Subzona 3 Locuine individuale (2)
Localizare: Este delimitat de Str. Dna Ghica la nord-vest i zona de imobile la nord-est. Acces transport: Aria se ntinde pn la 400m de staia de autobuz. Mixuri funcionale: Locuine unifamiliare i spaii de comer i servicii private: magazin alimentar, service auto. Loturi nguste, nlimi P, P+1. n spaiul analizat exist o Biseric. Infrastructura: Canalizarea este excepional, drumurile sunt asfaltate. Disfuncionaliti: Zona este dezavantajat, se afl n vecintatea cii ferate i a ntreprinderii Electronica.
65
66
2.4.10.1.4 Subzona 4 Arie industrial
Localizare: Insule marginite de loturi de locuine att mai vechi ct i de noi ansambluri rezideniale. Acces transport: Acces facilitat de traseul autobuzului. Mixuri funcionale: Pe suprafaa ariei industriale se gsete o ntreprindere de electronice, o fabric de sticl, depozite, etc. Particulariti: nvecinate cu insule ocupate de locuine.
67
68
2.4.10.1.5 Subzona 5 Arie ocupat de imobile
Localizare: n centrul ariei studiate, delimitat de Str. Dna Ghica n nord-est, zona industrial n sud-vest i sud-est. Acces transport: Strabtut de linia de autobuz. Mixuri funcionale: Imobile de locuine, P+4 si P+3. O parte din acestea sunt locuine sociale, exist un cmin de refugiai, un fost centru comercial n care acum funcioneaz cteva magazine, o cofetrie, o farmacie, pot. Infrastructura: Canalizare, ap curent, gaze, drumuri de acces asfaltate. Particulariti: n zon se gasete un parc cu terenuri de joac. n prezent se lucreaz la noi proiecte rezideniale n zon.
69
70
2.4.10.1.6 Subzona 6 Nod educaional
Localizare: Aria se afl la intersecia strzilor Heliade ntre Vii i Paharnicul Turturea. Acces transport: Se afl n aria deservit de linia de autobuz. Mixuri funcionale: Este zona gazd a colii i a grdiniei. De asemenea, spaiul este ocupat de locuine unifamiliale, P si P+1. O parte din acestea au spaii de comer la parter sau au fost transformate integral n spaiu producie - atelier mobil, comer (exist o teras), sau servicii - spltorie auto. Infrastructura: Canalizare, ap curent, gaze, drumuri de acces asfaltate. Particulariti: Prin varietatea dotrilor aceast subzon este activ, atrage un anumit numr de oameni din aria aferent ct i din subzonele vecine.
71
72
2.4.10.1.7 Subzona 7 Arii vacante n prezent
Localizare: Subzone de dimensiuni variabile, dispersate n plan, situate ntre Gara Obor i Str. Paharnicul Turturea. Acces transport: n apropierea liniei de autobuz. Mixuri funcionale: Spaii vacante, foste zone industriale, unele dintre ele sunt rezervate pentru noi proiecte. Infrastructura: Canalizare, ap curent, gaze, drumuri de acces asfaltate. Particulariti: Suprafee disponibile mari, nvecineaz zone de locuine.
73
74
2.4.10.1.8 Subzona 8 Gara Obor
Localizare: Bvd. Grii Obor Acces transport: Reprezint n sine un nod de transport interorenesc. Mixuri funcionale: Sit gazd al Grii Obor, i al anexelor corespunztoare. Spaii de comer: magazine, terase. Disfuncionaliti: n vecintate se afl zone de locuine ce pot fi deranjate de zgomotul circulaiei trenurilor. Este un potenial pol de activitate.
75
76
Aceste subzone se pot grupa la rndul lor n patru zone: -Zona de locuine: acest areal este dominat de blocuri cu 4-5 etaje datnd din anii 1970, de o calitate slab, nebeneficiind de nici un program de reabilitare pn n prezent. Nu exist o difereniere clar ntre proprietile publice i cele private, o parte din spaiile publice fiind transformate de ctre ceteni n spaii de parcare sau grdini particulare. Strzile necesit modelare. Principalele locuri de joac i parcul sunt localizate de asemenea n aceast zon (subzonele 2, 3, 5,6). Potential: Remodelarea si utilizarea spatiilor reziduale, imbunatatirea calitatii spatiilor publice si a fondului construit. - Zona industrial: caracterizat printr-o concentrare de uniti industriale de mici, medii i mari dimensiuni, situate n partea de est a zonei Baicului i n partea de nord a liniei de cale ferata. O parte din aceste uniti industriale se gsesc ntr-o stare degradant, n timp ce altele se gsesc ntr-o stare mai bun. Oportunitile oferite de aceast platforma industrial sunt diverse: reconversia fostelor uniti industriale i construirea de noi ansambluri rezideniale, spaii comerciale (dezvoltri cu folosin multipl), restructurarea parial a acestor uniti industriale i reintroducerea lor n circuitul productiv (subzonele 4 si 7). Potential: Reconversie funcional: -Gara i fascicolul de linii ferate aceasta separ zona Baicului de restul Sectorului 2, i se caracterizeaz printr-o performan sczut datorit gradului redus al traficului feroviar. Dezafectarea / reconversia pariala sau total a acestei zone va crea noi oportuniti de dezvoltare n zon (subzona 8). Potential: Generarea unui nod local de transport sustinut de activitati comerciale si servicii, recuperarea de spatiu liber in vederea dezvoltarii uneui nou parc de dimensiuni largi pentru intreaga zona rezidentiala, ce va completa oferta de petrecere a timpului liber in zona, imbunatatirea conditiilor de trafic prin eventuala largire a drumurilor din zona si crearea de noi cai de acces.
Zona de pe malul Lacului Fundeni - aceast zon reprezint un peisaj cu o nfiare deosebit pentru zona Baicului. Necesit mbuntiri majore ale arealului, n prezent malul fiind locuit de comunitatea de rromi (subzona 1). Potential:
77
Imbunatatirea calitatii infrastructurii si a locuirii in zona, dezvoltarea unei arii de agrement in vecinatatea lacului Fundeni si de noi spatii publice usor accesibile, dezvoltarea de functiuni mixte de-a lungul str. Dna Ghica, Structura Urbana - accesibilitatea global i local O zon care este integrat global i distinct la nivel local va aduce o diversitate de utilizatori rezideni, lucrtori, vizitatori ocazionali i prin aceasta un ingredient pentru vitalitate urban, coeziune social i siguran investiional. De aceea este esenial s analizm i s nelegem att esutul urban existent ct i potenialul de dezvoltare al acestuia. Utiliznd un model computerizat n sistem GIS n care sunt nregistrate diverse variabile, acest studiu evalueaz esutul urban existent n contextul sau i n detaliu. Facilitile disponibile oamenilor ntr-o anumit zon urban sunt o caracteristic ce influeneaz att specificul local ct i dinamica oamenilor n spaiul respectiv. Diversitatea folosirii terenului duce la o activitate susinut n vecintatea zonei. Comerul i serviciile vor atrage un numr variabil de oameni in timpul unei zile, in timp ce restaurantele si cafenelele vor atrage un numar mai mare de oameni ntr-un anumit moment al zilei. ns viabilitatea acestor funciuni este dat de locaia acestora i de accesibilitatea fie pietonal, fie auto a acestora. De aceea este important s se neleag c o configuraie spaial adecvat i un mix funcional coerent este esenial pentru funcionalitatea unei zone. In urmatoarele doua harti se poate observa faptul c la nivel global zonele cele mai accesibile din zona studiat sunt reprezentate de Strada Baicului, Str. Doamna Ghica, Strada Heliade ntre Vii i Strada Paharnicul Turturea. n aceste zone se poate observa o densitate sporit a funciunilor comerciale de interes general , a transportului n comun i n general o densitate mare a traficului. Situaia propus de planurile de urbanism existente se va modifica, reorientnd accesibilitatea global n zona noii strpungeri Dna Ghica Bd. Pantelimon. Utiliznd acest model se va realiza o analiz n situaia reconfigurrii reelei stradale n zona Grii Obor, creat prin desfiinarea liniilor de cale ferat.
78
2.4.10.2 Modelul accesibilitii globale n situaia existent
ridicata
medie
scazuta
79
2.4.10.3 Modelul accesibilitii globale n situaia propus de planurile de urbanism aprobate
Accesibilitate global
ridicata
medie
scazuta
80
n analiza ierarhiei interne a spaiilor n funcie de accesibilitatea acestora, modelul este modificat, accentuandu-se Str. Vasile Stolnicul, n special intersecia cu Str. Ruseni, n apropierea Parcului Lunca Florilor. Acest fapt se poate observa in urmatoarele doua harti. Acest model se coreleaz foarte bine cu fluxurile de micare pietonal observate n interiorul zonei i cu distribuia utilitilor comerciale de interes local.
81
2.4.10.4 Modelul accesibilitii locale n situaia existent
Accesibilitate locala
ridicata
medie
scazuta
82
n situaia propus de PUZ-urile existente nodul central de accesibilitate ridicat se extinde ctre zona de nord i ctre Strada Baicului i ceea ce este mai important este c acest se reconecteaz cu nodurile importante la scara global. nsa dei situaia este mbuntit din punct de vedere al potenialului de dezvoltare aceasta nu afecteaz n mod pozitiv zona de la malul Lacului Fundeni.
83
2.4.10.5 Modelul accesibilitii globale n situaia propus de planurile de urbanism aprobate
Accesibilitate locala
ridicata
medie
scazuta
84
2.4.10.6 Structura urban - Permeabilitate

Imaginea prezint analiza dimensiunii insulelor urbane. Aceasta investigheaz permeabilitatea esutului urban. Cu ct este mai mic amprenta construciilor, cu att e mai uor s foloseti zona nconjuratoare n calitate de pieton. n consecin, distana ntre un loc i cellalt este minimalizat, crend o uoar interaccesibilitate care creeaz un centru i o funcionalitate a zonei, n special pentru dezvoltarea ariilor comerciale ce suport economia local. n acelai timp ns o permeabilitate prea crescut ntr-o zona rezidenial reprezint un factor de risc pentru sigurana, spaiile neputnd fi supravegheate n mod natural printr-un numr constant de utilizatori. n aceast zon exist cteva insule de dimensiuni medii, nsa n interiorul zonei de blocuri acestea sunt foarte mici i dense, iar mprejurul zonei de studiu exist o zon ntins impermeabil care mpiedic buna interaccesibilitate, una dintre calitile importante a centrelor i zonelor urbane de succes.
85
Dimensiunea insulelor (mp) 64,000to 1,000,000 32,000to 64,000 16,000to 32,000 10,000to 16,000 6,000to 10,000 3,000to 6,000 0 to 3,000
86
2.4.10.7 Structura urban. Utilizarea terenului. Funciuni

n zona analizat exist un centru comercial dezorganizat, devenit insuficient populaiei ariei deservite i nendreptat ctre a atrage oameni din afara ariei. Slaba diversitate funcional produce o activitate sczut rndul dinamicii populaiei. Zona, destinat predominant locuirii, nu ofer alternative de petrecere a timpului liber. Analiza arat un amestec de funciuni, n mod particular n lungul strzilor Heliade ntre Vii i Paharnicul Turturea, strzi principale de acces n zona analizat i n strada Vasile Stolnicul care se detaeaz n structura intern a zonei de studiu (accesibilitate pietonal). Se remarc o zon omogen de locuine. Exist un nod comercial n centrul ariei, o coal i o grdini n nord vest i mici zone de comert i servicii, organizate la nivel subzonal.
87
Distribuia funciunilor. Situaia existent. Nivelul 0

Legenda Comert Locuinte Locuinte sociale Camin refugiati Depozite Alimentatie publica Educatie In constructie Industrie Biserica Servicii Spatiu vacant Transport
88
Distribuia funciunilor. Situaia existent. Nivelele superioare
89
Dup cum se poate observa, att din sit ct i prin consultarea planurilor existente, este prezent o puternic tendin de a redezvolta ariile industriale crend ansambluri rezideniale. Distribuia funciunilor. PUZ uri aprobate. Nivelele superioare
Comert Locuinte Locuinte sociale Camin refugiati Depozite Alimentatie publica Educatie In constructie Industrie Birouri Servicii Spatiu vacant Transport
90
Regimul de nlime Se poate observa un regim de nlime constant n fiecare dintre subzonele determinate. Datorit nlimii n majoritate P+3, P+4 - i a modului de ocupare a terenului, se remarc o structur aerisit a spaiului n zona imobilelor de locuine. n acelai timp, noile investiii vor intensifica n mod considerabil utilizarea terenului introducnd nlimi mult mai ridicate.
2.4.10.8 Analiza domeniului public. Intrri

Aceast hart arat locaia intrrilor n cldiri. n general, un numr mare de intrri ctre strad contribuie la supravegherea natural siguran i activitate pietonal n domeniul public. Aceasta ne arat ca n zon se gsesc att segmente de strazi bine supravegheate de trecatori, ns i arii largi neobservabile sub-utilizate, ce pot fi periculoase.
91
92
Imagine ce ilustreaz un spaiu verde fr intrri, fr trafic pietonal, nefuncional
93
In situatia prezentata se observa potentialul dezvoltarilor ulterioare de a diversifica si promova mixitatea functionala si in acelasi timp de a diversifica oferta de servicii si spatii publice. Zona poate fi imaginata ca fiind o dezvoltare mixta cu caracter preponderent rezidential, cu un
94
nod de interes in zona prelungirii Dna Ghica, cu o densitate mai ridicata in fostele arii industriale. Deasemenea, redezvotarea garii Obor si a zonei de triaj aferent acesteia reprezinta o mare oportunitate pe de o parte de a crea un nou focus, un nou centru de atractie si o poarta de intrare in cartier, si in acelasi timp de a facilita traficul ingreunat in zona. Este deasemenea necesara imbunatatirea calitatii si functionalitatii spatiilor publice din cadrul ansamblurilor de ocuinte colective. Aceste oportunitati sunt rediscutate in analiza SWOT si in stabilirea prioritatilor de dezvoltare a zonei.
2.4.10.9 Factori ce influeneaz modul de utilizare a spaiului public

Cativa dintre factorii ce influeneaz modul de utilizare a spaiului public sunt prezentati in continuare cu scopul de a introduce principiile de proiectare ce stau la baza unei bune functionalitati a zonei de studiu si pot fi incorporate in viziunea de dezvoltare a acesteia Cercetri aprofundate3 au evideniat existena a ase factori principali ce influenteaz modul de utilizare al spaiului public: 1 2 Proximitatea unor trasee cu nivel ridicat al micarii pietonale spaiile publice funcionale sunt localizate aproape de trasee cu nivel ridicat al micarii pietonale. Buna accesibilitate din zona nvecinat spaiile publice funcionale sunt localizate n puncte strategice n reeaua de micare pietonal (ca de exemplu la intersecia celor mai importante rute de micare pietonal). Traseele de micare traverseaz spaiul pentru a atinge un nivel bun de utilizare, este important ca rutele s aduc micare din mai multe direcii prin inima spaiului i s nu ocoleasc pe la marginile acestuia. Perspective n mai multe direcii spre imprejurimi oamenii utilizeaz mai mult spaiile publice care dau vizibilitate bun nspre direcia de micare i siguran. Asemntor, oamenii prefer s stea acolo unde exist o bun vizibilitate spre zonele nvecinate. Proximitatea unor utilizri atractive modul de utilizare a terenului ca de exemplu comer i alimentaie public atrag activiti n plus fa de amenajarea spaiului i contribuie la supravegherea natural a spaiului prin asigurarea unei prezene umane n spatiu. Staionarea n spaiul public i mobilierul urban condiii bune pentru staionare, iluminare i calitate ridicat a peisajului care ncurajeaz staionarea informal n cadrul spaiului public.
Sursa: Town Centre Survey 2003 2004: Summary Report, July 2004, Accent Marketing Research for TfLSurface Transport, London
95
2.4.10.10 Analiza SWOT privind dezvoltarea urban

Analiza SWOT privind dezvoltarea urbana Puncte tari Localizarea in vecinatatea axelor majore de trafic din Sectorul 2, Bd. Pantelimon si Bd. Colentina. Prezenta lacului Fundeni. Oportunitati Noua axa de trafic la nivelul orasului, Dna Ghica Sos Pantelimon, ce va imbunatatii legatura dintre aceasta zona si restul orasului. Zona din vecinatatea Lacului Colentina poate deveni elementul distinctuv al cartierului, poate oferi o serie de activitati comerciale si de petrecere a timpului liber pentru cei din zona in combinatie cu functiuni rezidentiale. Arii vacante in mare parte recuperate din fostele zone industriale in care se pot dezvolta functiuni mixte care sa ofere atat noi tipologii de resedinte cat si functiuni comerciale si noi locuri de munca pentru a crea o concentrare de activitati necesara pentru o dezvoltare urbana durabila. Gara Obor reprezinta un potential nod de transport public si ca atare un generator de miscare si de activitati comerciale in zona ce se pot baza pe aceasta facilitate. Ariile din vecinatatea garii cu un caracter industrial ce nu mai sunt folosite in situatia actuala ofera o noua oportunitate de dezvoltare a unor functuni ce se pot armoniza cu infrastructura existenta. Amenintari Slaba conectivitate locala a noii axe de trafic si alaturi de modul in care este normat traficul (viteza admisa, trecerile de pietoni) poate face ca aceasta sa devina o noua bariera in tesutul urban. Prioritizarea dezvoltarilor cu caracter pur rezidential, segregate de fluxurile de miscare pietonala locala in jurul Lacului Fundeni in detrimentul interesului public, si al imaginii si identitatii zonei. Dezvoltari foarte dense ce ofera putin spatiu public, si nealocarea interesului necesar pentru a crea un domeniu public permeabil, sigur si bine deservit. O atentie deosebita trebuie acordata dezvoltarii limitelor zonei de studiu definite de calea ferata tinand cont atat de sursa de poluare creata de acestea cat si de faptul ca o izolare a acestora si neincluderea lor in tesutul urban, va avea efectua de a accentua segregarea spatiala generata de acestea.
Prezenta Garii Obor care ofera multiple optiune de dezvoltare prin dezafectarea partiala sau totala a acesteia.
Prezenta noilor dezvoltari in zona de studiu si in ariile invecinate reprezinta un sprijin dar si o nevoie pentru a regenera aceasta arie urbana. Prezenta ariilor largi disponibile pentru dezvoltare.
Densitate actuala destul de scazuta. Puncte slabe Calitatea scazuta a fondului construit existent.
Lipsa dotarilor de infrastructura in zona de locunte individuale din vecinatatea lacului Fundeni. Slaba conectivitatea a zonei determnata de prezenta cailor ferate, a lacului, si a zonelor industriale. Bariera creata la nivelul tesutului urban de catre zonele industriale.
Slaba permeabilitate a ariei din vecinatatea Lacului Fundeni.

2.4.11
Analiza pieei imobiliare n zona Baicului
La elaborarea strategiei de dezvoltare urban a zonei Baicului s-a luat n considerare i Studiul de analiz a pieei imobiliare, elaborat n cadrul unui proiect contractat de ctre Consiliul Local Sector 2 Bucureti. Principalele elemente de analiz selectate pentru elaborarea strategiei sunt urmtoarele: componentele pieei imobiliare; structura utilitilor; infrastructura de comunicaii.
96
2.4.11.1 Componentele pieei imobiliare pe categorii de proprieti
n tabelul de mai jos sunt prezentate suprafeele totale de teren din zona Baicului aflate n proprietate public, respectiv privat.
Terenuri pe categorii de proprietati
Teren Teren patrimoniu public Teren patrimoniu privat: proprietate persoana fizica proprietate persoana juridica Total patrimoniu zona Baicului
Sursa: PUG, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara
Suprafata (ha) 40.62 59.38 24.15 35.23 100
% 40.62% 59.38% 24.15% 35.23% 100%
n inventarul Primriei Sectorului 2, Bucureti se regsesc un numr de 45 de artere rutiere, de diferite categorii, care aparin acestei autoriti publice locale (domeniu public). Lista acestor strzi este prezentat mai jos:
97
Strazi aflate in domeniul Primariei Sectorului 2, Bucuresti Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Tip artera Intrare strada intrare intrare strada strada intrare intrare alee strada strada alee strada strada intrare strada Strada Intrare Strada Strada Intrare Intrare Strada Strada Strada Strada Strada Intrarea Strada Strada Intrarea Strada Strada Strada Strada Strada Strada Intrarea Strada Strada Strada Strada Strada Strada Strada Denumire artera Abanosului Baicului Butiei Calatorului Carausilor Ceptura Ceptura Chintalului Cislau Comisul Buzinca Costache Conachi Cozia Cristescu Marian Culea Nicolae serg. Degetarului Deleanu Dragusin Fantanica Falciei Fraului Heliade Intre Vii Iablanita Jugarului Lehliu Lunca Florilor Malului Nita Ion Plt. Olimpiadei Palmacului Pantazi Florica Popa Niculae Ramnic Rauseni Rodica Rosetti Mircea Semnalului Silistea Slugeriu Dumitru Sterului Stolnicul Vasile Tampa Telia Utiesului Velicu Stefan Sold. Vulcanei Ziduri Intre Vii
Sursa:Inventarul realizat de Primaria Sectorului 2, Bucuresti
98
Clasificarea din punct de vedere al tipurilor de construcii ofer urmtorul clasament: cile de acces ocup cea mai mare suprafa (32,80%), fiind urmate de construciile industriale (29,85%) i locuinele unifamiliale (18,32%).
Tipuri de constructii
Constructii Locuinte unifamiliale Locuinte multifamiliale (vila) Locuinta tip apartament Proprietati de tip industrial Proprietati de tip comercial Spatii de birouri Constructii administrative, culturale Spatii de depozitare Cai de acces Total Suprafata (ha) 18.32 5.83 6.88 29.85 0.57 3.75 0.37 1.63 32.8 100 % 18.32% 5.83% 6.88% 29.85% 0.57% 3.75% 0.37% 1.63% 32.80% 100%
Sursa: PUG, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara
2.4.11.2 Aspectul urbanistic al zonei

Structura zonei este cea a unui cartier margina, srac, subdezvoltat. Criminalitatea, grupurile de rromi care nu s-au integrat n comunitatea local, nivelul sczut de instruire i de calificare profesional, bandele de cartier i, mai ales, aspectul improvizat al strzilor i locuinelor, fac din Baicului un cartier subdezvoltat, cu o imagine negativ. Aceasta zon este totui destul de important n plan strategic, zona Baicului fiind n apropierea centrului capitalei, cu o bun perspectiv pentru economia local. Zona este lipsit de un centru de activiti economice i sociale, iar imobilele existente sunt de calitate scazut. Lipsesc cu desvrire atraciile publice, monumentele istorice, bibliotecile i centrele culturale, locurile de distracie i localurile pentru tineri i familii. n aceast zon se gsesc n general blocuri cu 4 etaje, construite n anii 70, nsa niciunul nu prezint risc seismic. Spaiile locuibile sunt nengrijite, de calitate sczuta i prost finisate. Blocurile care nu beneficiaz de programe de modernizare sau reabilitare termic sunt deteriorate, att faadele, ct i balcoanele sau spaiile din faa blocurilor. n zona aflat n vecinatatea lacului se gsesc barcile rromilor, strzile sunt neasfaltate iar nivelul de poluare este ridicat din cauza diferitelor tipuri de deeuri depozitate. Strzile Olimpiadei, Lehliu i Frului sunt conectate la toate reelele de utiliti. Pe aceste strzi calitatea caselor este modest, dar se pot vedea i cldiri noi, finisate i cu o structur P+3 diferit de locuinele monofamiliale cu parter. Totodat, aspectul urban din apropierea fascicolului de ci ferate (poriunea Strada Semnalului) este degradant.
99
n Anexa 7 sunt prezentate strzile pe care se gsesc numai imobilele aflate n proprietate privat. Astfel, se poate observa c imobilele private sunt concentrate mai ales n zona din apropierea barierei feroviare din zona Baicului (pe strzile Lehliu, Olimpiadei, Culea, Velicu), cea a cii ferate (Electronicii, Calatorului Velicu) i pe strzile din exteriorul perimetrului ocupat de blocuri n care este concentrat populaia (strzile Grozdea, Cozia, Ceptura). n total sunt 367 cldiri. Potrivit graficului de mai jos privind distribuia imobilelor private pe strzi, cel mai mare procent al cldirilor se afl pe strada Ceptura (12,53%), urmat de strada Vulcanei (11,72%), strada Olimpiadei (11,44%), Lehliu i Fraului (10%).
n mod similar, histograma aferent imobilelor colective (incluznd blocuri de locuine, instituii statale i complexe industriale) se regsesc n Anexa 8. Astfel de cldiri sunt prezente n mod special pe strzile Popa Nicolae i Stolnicul Vasile (unde locuiete cea mai mare parte a populaiei din zona Baicului) i n mprejurimi (Lunca Florilor, Bistricioara). Totalul de 101 imobile se refer att la blocuri, ct i la alte structuri (industriale sau de birouri din strzile Electronicii, Turturea, Cozia). 18% din imobilele colective (aproape n totalitate blocuri) sunt situate pe strzile Popa Nicoale i Stolnicul Vasile (11%). Pe strzile nvecinate - Silitea (10%), Lunca Florilor (10%), Bistricioara (10%) i Abanosului (5%) sunt prezente circa 35% din imobilele colective din zon.
2.4.12

Reeaua de utiliti n zona Baicului
Aspecte privind asigurarea utilitilor (alimentare cu ap, instalaii de canalizare, alimentare cu gaz metan, alimentare cu energie electric, telefonie, televiziune prin cablu, internet); Aspecte privind asigurarea utilitilor sunt prezentate n Anexa 9.
100
Reeaua de gaz Distrigaz Sud este furnizorul de gaz metan la nivelul Bucuretiului. Cu o experien de 30 de ani n domeniul distribuiei i comercializrii gazelor naturale, Distrigaz i-a extins reeaua n ultimii ani i n cartierele periferice ale capitalei. Astfel, la nivelul zonei Baicului, cei mai muli locuitori beneficiaz de serviciile Distrigaz, fiind legai la reeaua de gaz metan. n Anexa 10 se poate vedea harta de la Distrigaz pentru zona Baicului, pe care sunt prezentate staiile de reglare, delimitrile liniilor de distribuie i microcentralele. n zona Baicului, reeaua de gaz acoper deja strzile principale, asa cum reiese i din hrile din Anexa 10. La est de Str. Baicului, toate strzile beneficiaz de reeaua de gaze naturale. ntre Str. Paharnicul Turturea i Drguin Deleanu, respectiv Ni Ion reeua de gaze naturale este prezent doar pe strzile principale, n timp ce ntre Str. Bistricioara i lac nu exist nici un abonat racordat. Zona din apropierea lacului, locuit n general de populaie de etnie rrom nu are conexiuni la reelele de ap, canalizare sau gaz. Infrastructura de comunicaii Liniile telefonice n tabelul de mai jos sunt prezentate numrul persoanelor juridice i al familiilor abonate la liniile telefonice, pe fiecare strad. n total sunt 1.226 de familii conectate la reelele de telefonie fix i 162 de firme.
Analiznd concentrarea abonailor telefonici persoane juridice, observm c aproape n totalitate, acetia sunt pe strzile Heliade ntre Vii (22%), Strada Baicului (43%), os. Electronicii (7%) i n Vasile Stolnicu (5%). 23% din abonaii rmai sunt mprii pe celelalte strzi din perimetrul zonei Baicului.
101
Di stri b uti a p e strazi a fi rm el or con ectate l a reteaua de tel efon i e
24%
22%
5%
7%
42% Baicului Electronicii V. Stolnicu Altele
Heliade Intre Vii
Reeaua de cablu tv Cu privire la reeaua de cablu tv, RCS - RDS, unul dintre cei mai importani furnizori de cablu tv n zona de Est a Europei, acoper aproape toat zona Baicului oferind servicii de cablu tv, internet i telefonie. RDS - RCS este singurul furnizor prin cablu, ceilali operatori prezeni folosind sistemul digital. Reeaua de cablu TV, acoper ntreg perimetrul delimitat de: Str. Heliade ntre Vii, Bdul Garii Obor, Str. Baicului, Lacul Fundeni.
2.5
2.5.1
Nevoi de dezvoltare identificate n zona de aciune urban

Opinii privind situaia existent n zona Baicului
n vederea fundamentrii opiunilor de dezvoltare durabila a zonei Baicului prin corelarea acestora cu nevoile de dezvoltare ale colectivitii locale (cca 20.000 locuitori, dintre care aproximativ 10% sunt de etnie rom) i ale comunitii de afaceri (reprezentat de 6 ntreprinderi mijlocii, 3 IMM -uri i cca 350 mici ageni economici), Consiliul Local Sector 2 Bucureti a organizat in luna septembrie 2008 un proces de consultare public privind dezvoltarea durabil a zonei Baicului. Consultarea public s-a realizat prin intermediul unui sondaj de opinie, care a constat n transmiterea a doua tipuri de chestionare, unul adresat gospodariilor (prin intermediul asociaiilor de proprietari 400 de persoane intervievate), i un altul agenilor economici din cadrul comunitii zonei Baicului. n urma acestor consultari publice au reieit opiniile celor intervievati cu privire la situatia existenta in zona Baicului, precum si nevoile si prioritatile de dezvoltare la nivelul acestei zone, n vederea rezolvrii problemelor de infrastructur local i a serviciilor de sprijin din zona Baicului.
102
Asadar, consultarea public realizat de ctre Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti a condus la identificarea opiniilor locuitorilor zonei Baicului, i anume cunoaterea gradului de satifsfacie /insatisfacie privind situaia actual n zon. La ntrebarea n ce msur suntei mulumii de situaia actual n zona Baicului?, respondenii au oferit urmtoarele informaii: la nivelul gospodriilor din cadrul comunitii locale din zona Baicului:
Gradul de satisfacere a cetatenilor privind situatia actuala a zonei Baicului

Elemente a. iluminatul stradal b. spatiile verzi c. sistemul rutier (sosele, strazi, alei) d. retele de apa e. retele de canalizare f. retele de gaze g. curatenie h. transportul in comun i. spatiile de joaca j. gasirea unui loc de munca pentru tineri k. poluarea in zona l. activitatea sportiva in zona (terenuri de fotbal, tenis), etc. m. activitatile culturale in zona n. protejarea securitatii personale (agresiuni fizice, furturi) o. protejarea locuintelor si a bunurilor personale p. zonele de agrement q. fluenta traficului rutier r. locurile de parcare s. posibilitatile locale de aprovizionare cu alimente t. numarul si starea unitatior de asistenta medicala u. numarul si starea unitatilor de invatamant din zona v. accesul la internet in zona. Multumiti 35.3% 26.8% 26.9% 29.4% 22.0% 39.7% 15.1% 14.1% 20.6% 11.1% 9.1% 9.7% 8.9% 11.2% 11.9% 14.7% 11.5% 13.9% 22.8% 16.5% 23.8% 49.5% Nemultumiti 30.5% 47.9% 45.3% 41.3% 54.8% 35.7% 63.5% 62.4% 53.8% 70.9% 70.0% 65.5% 71.3% 73.2% 69.0% 58.5% 73.5% 72.1% 51.9% 65.4% 52.5% 30.2% Nu au o opinie conturata 34.2% 25.2% 27.9% 29.2% 23.2% 24.5% 21.4% 23.6% 25.6% 18.0% 20.9% 24.8% 19.8% 15.6% 19.1% 26.8% 15.0% 14.1% 25.3% 18.1% 23.8% 20.3% Total (%) 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Aadar, cele mai mari nemulumiri ale populaiei sunt legate de lipsa de fluen a traficului rutier (74% dintre respondeni fiind nemulumii de aceasta), de modul cum este protejat securitatea personal (agresiuni fizice, furturi 73%), de lipsa locurilor de parcare (72%), precum i de poluarea accentuat n zon (70%). Majoritatea populaiei (71%) este nemulumit de lipsa activitilor culturale din zon precum i de lipsa locurilor de munc pentru tineri. De altfel, populaia mai este nemulumit i de modul n care este asigurat protejarea locuinelor i a bunurilor personale (69% dintre persoanele intervievate avnd o atitudine de nemulumire) , de starea cureniei n zon (65%) i de transportul n comun (62%). De asemenea, numrul i starea unitilor de asisten medical genereaz o stare de nemulumire pentru 65% din populaia zonei. la nivelul agenilor economici din zona Baicului:
103
Gradul de satisfacere a agentilor economici privind situatia actuala a zonei Baicului Elemente a. iluminatul stradal b. sistemul rutier (sosele, strazi, alei) c. retele de apa d. retele de canalizare e. retele de gaze f. curatenie g. transportul in comun h. poluarea in zona i. fluenta traficului rutier j. locurile de parcare k. posibilitatile locale de aprovizionare ale firmei l. numarul si starea unitatior de asistenta medicala m. accesul la internet in zona. Multumiti 54.44% 16.49% 35.56% 27.08% 48.89% 33.33% 36.26% 19.79% 4.12% 14.58% 25.00% 32.61% 47.31% Nemultumiti 15.56% 56.70% 30.00% 50.00% 30.00% 35.42% 38.46% 52.08% 84.54% 66.67% 50.00% 40.22% 21.51% Nu au o opinie conturata 30.00% 26.80% 34.44% 22.92% 21.11% 31.25% 25.27% 28.13% 11.34% 18.75% 25.00% 27.17% 31.18% Total (%) 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Cea mai mare parte dintre reprezentanii comunitii de afaceri s-a declarat nemulumit de fluena traficului rutier (85% dintre respondeni avnd aceast nemulumire ), de locurile de parcare (67%), de sistemul rutier (osele, strzi, alei din zon 57%) i de poluarea zonei (52%). Principalele nemulumiri ale populaiei n zona Baicului sunt:
Pri n ci p al el e n em ul tum i ri al e p op ul ati ei i n zon a Bai cul ui
po luarea in zo na gasirea unui lo c de munca pentru tineri activitatile culturale in zo na lo curile de parcare pro tejarea securitatii perso nale (agresiuni fizice, furturi) fluenta traficului rutier 68.00% 69.00% 70.00% 71 .00% 72.00% 73.00% 70.00% 70.90% 71 .30% 72.1 0% 73.20% 73.50% 74.00%
Sursa: Rapo rt privind sustinerea pro cesului de co nsultare publica (Etapa I), Institutul Irecso n, Septembrie 2008
Principalele nemulumiri ale agenilor economici din zona Baicului sunt:
104
Pri n ci p al el e n em ul tum i ri al e com un i tati i de afaceri i n zon a Bai cul ui
po luarea in zo na
52.08%
sistemul rutier (so sele, strazi, alei)
56.70%
lo curile de parcare
66.67%
fluenta traficului rutier
84.54%
0.00%
1 0.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%
Dup cum se poate observa, nemulumirile populaiei i ale comunitii de afaceri sunt n linii mari aceleai i sunt legate de: lipsa de fluen a traficului rutier; lips locurilor de parcare; poluarea; sistemul rutier (osele, strzi, alei) .
Populaia mai reclam lipsa locurilor de munc pentru tineri, lipsa de protejare a securitii personale precum i a locuinelor / bunurilor personale.
De asemenea, locuitorii zonei sunt nemulumii de starea transportului n comun precum i de starea i numrul unitilor sanitare.
2.5.2
Nevoi de dezvoltare identificate prin sondaj de opinie
Un alt scop al sondajului de opinie realizat de ctre Primaria Sectorului 2, Bucureti a fost acela de a obine opiniile populaiei, respectiv ale agenilor economici cu privire la nevoile de dezvoltare la nivelul comunitii din zona Baicului. ntrebrile din chestionar au fost grupate pe urmtoarele sectoare: Transport Constructii si infrastructur edilitar Curenia stradal, ntreinera spaiilor verzi i zone de agrement. ngrijirea sntaii i modernizarea nvamntului Comer i servicii Sigurana ceteanului i protejarea mediului nconjurtor
105
La nivelul gospodriilor au fost exprimate urmtoarele msuri de mbuntjire a situaiei actuale: Transport
Necesar 74.34% 80.04% 86.00% 84.23% Nu este necesar 12.56% 10.62% 6.91% 7.35% Nu au o opinie conturata* 13.10% 9.34% 7.09% 8.42% Total (%) 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona

Elemente a) cresterea numarului de vehicule pe liniile existente b) infiintarea de linii noi care sa acopere transportul pubic spre punctele importante ale Capitalei c) imbunatatirea conditiilor de transport d) fluidizarea traficului rutier
*considera ca este necesar si ca nu este necesar in egala masura. Sursa: Raport privind sustinerea procesului de consultare publica (Etapa I), Institutul Irecson, Septembrie 2008
Marea majoritate a cetenilor doresc mbuntirea condiiilor de transport (86% susinnd aceast nevoie), fluidizarea traficului rutier (84%) i nfiinarea de linii noi care s acopere transportul public spre punctele importante ale Capitalei (80%).
Nevoi al e p op ul ati ei i n dom en i ul tran sp ortul ui
cresterea numarului de vehicule
74.34%
infiintarea de linii no i
80.04%
fluidizarea traficului rutier
84.23%
imbunatatirea co nditiilo r de transpo rt 0% 1 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
86.00%
90%
1 00%
Constructii si infrastructur edilitar
106

Elemente a) extinderea / modernizarea retelei de apa b) extinderea / modernizarea retelei de canal c) extinderea / modernizarea retelei de gaz d) extinderea retelelor de electricitate e) reabilitarea sistemului rutier (sosele, strazi, alei) f) imbunatatirea iluminatului public in zona g) imbunatatirea izolatiei apartamentelor din vechile blocuri h) cresterea numarului locurilor de parcare
Necesar 75.36% 76.23% 64.03% 66.20% 76.16% 70.47% 86.59% 85.04%
Nu este necesar 7.91% 7.44% 14.50% 14.08% 9.68% 12.68% 5.89% 6.89%
Nu au o opinie conturata* 16.73% 16.33% 21.47% 19.72% 14.16% 16.85% 7.52% 8.07%
Total (%) 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
n domeniul construciilor i infrastructurii edilitare, n opinia populaiei, msurile trebuie s fie ndreptate n principal spre: mbuntirea izolaiei apartamentelor din vechile blocuri (8 7% susinnd aceast msur) creterea numrului locurilor de parcare (85%) extinderea / modernizarea reelei de canal (76%) reabilitarea sistemului rutier (76%).
Nevoi al e p op ul ati ei p ri vi n d con structi i l e si i n frastructura edi l i tara
reabilitarea sistemului rutier (so sele, strazi, alei)
76.1 6%
extinderea / mo dernizarea retelei de canal
76.23%
crestera numarului lo curilo r de parcare
85.04%
imbunatatirea izo latiei apartamentelo r 0% 1 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
86.59%
90%
1 00%
Comer i servicii
107

Elemente a) construirea de noi piete agro-alimentare b) modernizarea pietei agro-alimentare din zona c) construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum d) construirea de spatii de alimentatie publica (restaurante, terase, etc) e) cresterea accesului la internet in zona f) cresterea serviciilor bancare in zona (bancomate, sucursale bancare)
Necesar 86.12% 78.22% 76.60% 59.29% 51.00% 70.26%
Nu este necesar 5.87% 11.25% 10.49% 20.83% 25.95% 17.37%
Nu au o opinie conturata* 8.01% 10.53% 12.92% 19.89% 23.05% 12.38%
Total (%) 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Majoritatea populaiei consider c este necesar construirea de noi piee agro -alimentare (86% susinnd aceast nevoie). Acest lucru trebuie s se fac n paralel cu modernizarea pieei agroalimentare existente n zon, susin 78% i de asemenea, n opinia a 77% dintre ceteni ar trebui avute n vedere construirea de centre comerciale pentru bunuri de larg consum.
Nevoi al e p op ul ati ei p ri vi n d com ertul si servi ci i l e
cresterea serviciilo r bancare
70.26%
co nstruirea de centre co merciale
76.60%
mo dernizarea pietei agro alimentare din zo na
78.22%
co nstruirea de no i piete agro -alimentare 0% 1 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
86.1 2%
90%
1 00%
Sigurana ceteanului i protejarea mediului nconjurtor

Elemente a) cresterea numarului de politisti in zona b) cresterea colaborarii dintre cetateni si politia comunitara c) cresterea preocuparilor cetatenilor din zona pentru protectia mediului
Necesar 87.34% 88.97% 90.91%
Nu este necesar 5.53% 4.70% 3.21%
Nu au o opinie conturata* 7.13% 6.33% 5.88%
Total (%) 100.00% 100.00% 100.00%
n ce privete mediul nconjurtor peste 90% dintre ceteni doresc creterea preocuprilor populaiei din zon pentru protecia mediului . La capitolul sigurana ceteanului aceasta poate fi mbuntit prin creterea colaborrii dintre ceteni i poliia comunitar ( susin 89% dintre respondeni) i prin creterea numrului de poliiti comunitari n zon ( n opinia a 87%).
108
Nevoi al e p op ul ati ei p ri vi n d si guran ta cetatean ul ui si p rotej area m edi ul ui i n con j urator

cresterea numarului de po litisti co munitari in zo na 87.34%
cresterea co labo rarii dintre cetateni si po litia co munitara
88.97%
cresterea preo cuparilo r cetatenilo r din zo na pentru pro tectia mediului
90.91 %
0%
1 0%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
1 00%
La nivelul agenilor economici au fost exprimate urmtoarele msuri de mbuntjire a situaiei actuale: Transport
Opinii ale agentilor economici cu privire la necesitatea unor masuri in zona

Elemente a) cresterea numarului de vehicule pe liniile existente b) infiintarea de linii noi care sa acopere transportul pubic spre punctele importante ale Capitalei c) imbunatatirea conditiilor de transport d) fluidizarea traficului rutier
Necesar 68.89% 77.65% 78.95% 86.96%
Nu este necesar 8.89% 15.29% 8.42% 4.35%
Nu au o opinie conturata* 22.22% 7.06% 12.63% 8.70%
Total (%) 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Peste 86% dintre reprezentanii comunitii de afaceri susin nevoia de fluidizare a traficului rutier. De asemenea ar trebui avute, dup cum susin peste 77% dintre o amenii de afaceri din zon, mbuntirea condiiilor de transport precum i nfiinarea de linii noi care s a copere transportul public spre punctele importante ale Capitalei .
109
Nevoi al e com un i tati i de afaceri i n dom en i ul tran sp ortul ui
cresterea numarului de vehicule pe liniile existente infiintarea de linii no i care sa aco pere transpo rtul public imbunatatirea co nditiilo r de transpo rt
68.89%
77.65%
78.95%
fluidizarea traficului rutier
86.96%
0%
1 0%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
1 00%
Constructii si infrastructur edilitar

Elemente a) extinderea / modernizarea retelei de apa b) extinderea / modernizarea retelei de canal c) extinderea / modernizarea retelei de gaz d) extinderea retelelor de electricitate e) reabilitarea sistemului rutier (sosele, strazi, alei) f) imbunatatirea iluminatului public in zona g) cresterea numarului locurilor de parcare
Necesar 85.23% 86.36% 82.76% 64.10% 86.02% 76.09% 85.11%
Nu este necesar 0.00% 4.55% 3.45% 12.82% 5.38% 6.52% 6.38%
Nu au o opinie conturata* 14.77% 9.09% 13.79% 23.08% 8.60% 17.39% 8.51%
Total (%) 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Pentru mbuntirea situaiei actuale, oamenii de afaceri consider c este nevoie de extinderea/ modernizarea reelei de canal (86% avnd aceast opinie), reabilitarea sistemului rutier (86%), de extinderea / modernizarea reelei de ap (85%) i de creterea numrului locurilor de parcare (85%).
110
Nevoi al e com un i tati i de afaceri p ri vi n d con structi i l e si i n frastructura edi l i tara

crestera numarului lo curilo r de parcare 85.1 % 1
extinderea / mo dernizarea retelei de apa
85.23%
reabilitarea sistemului rutier (so sele, strazi, alei)
86.02%
extinderea / mo dernizarea retelei de canal 0% 1 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
86.36%
90%
1 00%
2.5.3
Nevoi de dezvoltare identificate in urma analizei diagnostic 2.5.3.1 Nevoi de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier
Zona Baicului se intinde pe o suprafata de aproximativ 100 ha. Zona cuprinde 62 de strazi, majoritatea de categoria a III-a, cu 2 benzi, o parte din acestea fiind reabilitate, iar altlele se afla in stare de degradare, fiind greu accesibilie transportului (piatra sparta, pietris, pamant in special zona care se intinde de la Doamna Ghica nou spre Lacul Fundeni). Astfel, traficul este ingreunat, iar viteza de circulatie este foarte redusa. Zona centrala a zonei Baicului, aflata in curs de dezvoltare - modernizare (cuprins ntre arterele Baicului, Heliade ntre Vii, Paharnicul Turturea si Doamna Ghica), a oferit terenuri i imobile la preturi convenabile, acestea reprezentnd locaii pretabile pentru construcia de ansambluri rezideniale, spaii de birouri, centre comerciale. Pentru a susine activitile agenilor economici din zona i pentru a oferi condiii bune de locuit celor existenti in zona, Primaria Sectorului 2 a implementat proiecte de reabilitare a strazilor, a retelei de apa si a sistemului de canalizare pe anumite strzi. Infrastructura de utilitati hidroedilitare (apa-canal) din zona depresionara (se intinde de la Doamna Ghica nou spre Lacul Fundeni) este in curs de executie, in doua luni de la finalizarea acesteia fiind necesara si constructiaa infrastructurii rutiere si pietonale (carosabil si trotuare). In aceasta zona vor fi construite 23 de strazi, acestea fiind in prezent neasfaltate. In prezent, o mare parte din trotuare sunt ocupate de automobile, iar o parte din spatiile comune sunt ocupate abuziv (garaje improvizate). Din aceste motive s-a constat nevoia de a organiza locurile de parcare si in acelasi timp de a planifica spatii verzi si trotuare ce vor putea fi utilizate ca atare. Atragerea in zona de noi utilizatori ai functionalitatilor care vor putea fi puse la dispozitie (de exemplu o noua zona de agrement in zona lacului Fundulea), precum si utilizatori ai altor puncte de interes va necesita un numar suplimentar de locuri de parcare.
111
De asemenea, cu exceptia celor doua spatii verzi, amenajate prin eforurile Primariei Sectorului 2, in zona nu exista alte spatii care pot oferi oportunitati de petrecere a timpului liber si nici conexiuni rutiere cu celelalte cartiere ale capitalei. Lipsa spatiilor verzi si aglomerarea sunt motive importante pentru initierea unui proiect de dezvoltare durabila, de amenajare a pistelor pentru biciclisti, care sa aiba un impact semnificativ in ceea ce priveste fluidizarea traficului in Zona Baicului si sa constituie un element educational pentru utilizarea mijloacelor nepoluante de deplasare. In scopul imbunatatirii infrastructurii de transport rutier, trebuie luate o serie de masuri dupa cum urmeaza: asfaltarea/ modernizarea drumurilor; asfaltarea trotuarelor; dezafectarea totala / partiala si reconversia Garii Obor (Garii de Est); reconectarea zonei unde in prezent se afla triajul la infrastructura de transport; crearea de noi locuri de parcare supraterane sau subterane; ingustarea trotuarelor prin inserarea de locuri de parcare acolo unde este posibil; largirea carosabilului pe arterele principale si numai daca este stricta nevoie. Aceasta masura poate fi luata doar pe baza rezultatelor unui studiu efectuat in acest sens, si care sa marcheze exact locurile unde este necesar acest lucru. realizarea de studii cu privire la posibilitatea construirii unor noi pasaje.
2.5.3.2
Nevoi de dezvoltare a transportului rutier
In cadrul Masterplanului de Dezvoltare Durabila a zonei Baicului, componenta transport detine o pondere importanta, fiind in stransa legatura cu toate elementele legate de infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de circulatie in Zona Baicului presupune, intr-o abordare moderna, organizarea si gestionarea tuturor activitatilor ce concura la asigurarea unor conditii optime pentru desfasurarea circulatiei. In acest sens, avand in vedere si ansamblul actiunilor de reforma si descentralizare este necesar sa se acorde o atentie mai mare managementului sectorului rutier, atat la nivelul unitatii de administrare/gestiune a retelei stradale, cat si a executantilor de servicii de sector. Sistemul de trafic este afectat si de proiectele rezidentiale in desfasurare. Transportul public este reprezentat de o linie de autobuz, neexistand nici o linie de tramvai sau metrou. Autobuzele nu sunt echipate cu platforma de ridicare si nici cu suport pentru scaunele cu rotile, iar statiile de autobuz nu dispun de un sistem de informare detaliat. Numai un management performant al tuturor acestor activitati, care sa tinda spre o optimizare a relatiei capacitate fizica si financiara si performanta in exploatare, va permite utilizatorilor sa beneficieze de serviciul unei retele stradale care sa asigure o circulatie fluenta in siguranta si in conditii de confort. La nivelul zonei Baicului a fost realizat un studiu de trafic, si a constat in analiza critica a infrastructurii retelei de circulatie a traficului urban,, inclusiv pentru transportul in comun, precum si a modului de organizare a desfasurarii circulatiei. Analiza critica a circulatiei existente a evidentiat urmatoarele:
112
caracteristicile traficului de vehicule, pietoni, biciclisti si a fluxurilor de calatori cu mijloacele de transport in comun; dotarea si amenajarea tehnica a retelei de strazi si intersectii, trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti; caracteristicile dotarilor necesare traficului activ si pasiv; organizarea desfasurarii traficului si echiparea tehnica pentru dirijarea transporturilor.
Caracteristicile traficului care intervin la studiile de circulatie constau din: intensitatea traficului si structura relatiilor de circulatie; valorile de trafic de pe arterele de penetratie stabilite pe baza de recensaminte; valorile de trafic greu local; intensitatea traficului total. Studiul de analiza a transporturilor in zona Baicului recomanda ca masuri imediate si prioritare: amenajarea trotuarelor in special pe axa principala a zonei (si anume Soseaua Electronicii Str. Baicului Str. Paharnicul Turturea Str. Heliade Intre Vii) si reabilitarea lor acolo unde exista, dar sunt deteriorate, cu scopul cresterii gradului de siguranta pentru traficul pietonal; largirea la 4 benzi a Str. Baicului, de la intersectia cu Str. Paharnicul Turturea si pana la viitoarea penetratie Dna Ghica B-dul Chisinau si eliminarea trecerii la nivel cu calea ferata; largirea la 4 benzi a Strazii Heliade Intre Vii, de la Str. Paharnicul Turturea pana la Soseaua Electronicii, pentru a satisface viitoarea cerere de trafic generata de finalizarea si darea in exploatare a complexelor rezidentiale; constructia de spatii de parcare, acolo unde acest lucru nu ar conduce la diminuare spatiilor verzi din jurul blocurilor de locuit; introducerea de mijloace de calmare a traficului unde, datorita lipsei zonelor rezidentiale adiacente, autovehiculele circula cu viteze excesive, existand permanent pericolul producerii unor accidente rutiere; amenajarea de piste pentru biciclisti pe Strada Paharnicul Turturea; intrucat in intersectia Strazii Baicului cu Strada Paharnicul Turturea se depaseste numarul de 1.000 de Veh/h, se impune reamanajarea acesteia prin introducerea semaforizarii (circulatia va fi canalizata). Dezvoltarea viitoare a infrastructurii de transport si cea aferenta proiectelor rezidentiale impune cresterea capacitatii de circulatie in cadrul acestei intersectii; reamenajarea si transformarea intersectiei dintre Strada Paharnicul Turturea cu Strada Heliade intre Vii (care functioneaza in prezent la nivelul de serviciu C) in intersectie cu prioritate de flux in sistem canalizat, prevazuta cu indicatoare, marcaje, eventual semafoare de atentionare; amenajarea de marcaje pe suprafata carosabila si a indicatoarelor rutiere pentru a facilita traversarea Strazii Paharnicul Turturea de catre pietoni si de a creste siguranta acestora in trafic; reducerea timpului de transport catre zonele de interes, reducerea congestionarii drumurilor, realizarea transportului multimodal pentru sprijinirea impactului rezultat din dezvoltarea terenului; imbunatatirea transportului pietonal din zonele de locuinte la centrele comerciale, birouri; protejarea vecinatatilor de impactul traficului regional; reducerea accesului in vecinatati a mijloacelor de transport de mare tonaj; reducerea impactului zgomotului cauzat de transportul rutier si feroviar;
113
reducerea impactului asupra mediului (apa, aer, sol), reducerea poluarii; asigurarea unui transport sigur prin: cresterea sigurantei pietonilor, imbunatatirea iluminatului stradal, mentinerea calitatii controlului de trafic la intersectii, mentinerea strazilor in conditii superioare; cresterea numarului de locuri de parcare; extinderea/ infiintarea de noi linii de autobuz; modernizarea mijoacelor de transport public; modernizarea statiilor de autobuz; introducerea in statii a unui sistem de informare publica; asigurarea securitatilor calatorilor in statiile de autobuz prin introducerea unui sistem de supravegere video; posibilitatea infiintari unei linii de tramvai de-a lungul strazii Dna Ghica; extinderea retelei de utilitati.
Ca masura de dezvoltare pentru perioada urmatoare se propune executarea unor lucrri de amenajare a interseciilor: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea i strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade ntre Vii, intersectii care prezinta un flux rutier ridicat, mai ales in perspectiva finalizarii noilor ansambluri rezidentiale. Amenajarea celor doua intersectii prevede introducerea unui sens giratoriu, daca se considera oportun in urma unui studiu de fezabilitate, precum si elemente de dirijare / controlare a traficului rutier (semafoare, marcaje, indicatoare rutiere).
2.5.3.3
Nevoi de dezvoltare a retelelor de utilitati publice
Dezvoltarea viitoare a retelelor de apa-canal din zona Baicului ia in considerarea derularea de proiecte de investitii de catre Primaria Sectorului 2, Bucuresti in vederea modernizarii si extinderii retelelor de apa-canal in zona Baicului.
114
Investitii de extindere a retelelor de apa si canalizare

Nr. Denumire strada 1 Intr. Butiei 2 Calatorului 3 Intr. Ceptura 4 Str. Ceptura 5 Chintalului 6 Buzinca Comisul 7 Cristescu Marian 8 Degetarului 9 Pantazi 10 Falciei 11 Iablanita 12 Iacobescu 13 Jugarului 14 Lehliu 15 Malului 16 Nita Ion 17 Olimipadei 18 Palmacului 19 Rodica 20 Semnalului 21 Velicu Stefan 22 Intr. Sterului 23 Ziduri intre vii
Sursa: 1. Primaria Sector 2 2. Analiza Finance & Consulting Group
Retele apa/ canal apa/canal canal apa/canal canal apa/canal apa/canal canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal apa/canal canal
Investitii in derulare 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2008 2002 2008 2008 2002 2008 2000 2002 2008 2008 2008
Analiza dezvoltarii mai prevede si reconectarea la reteau de gaz, electricitate a zonelor care nu beneficiaza in prezent, precum si a terenurilor intravilane. In plus, reteaua de utilitati (alimentare cu apa, instalatii de canalizare, alimentare cu gaz metan, alimentare cu energie electrica, telefonie, televiziune prin cablu, internet) nu acopera inca intreaga zona.
115
2.5.3.4
Nevoi de dezvoltare a spatiului public
Pe de o parte rezultatele sondajelor publice au aratat ca populatia existenta a identificat nevoia de a imbunatatii spatiile publice, spatiile verzi, cat si nevoia de a reda siguranta in zona. Toate aceste aspecte sunt legate de problemele generale ale marilor ansambluri de locuit. O componenta majora care genereaza o mare parte dintre aceste probleme este configuratia spatiala/structura acestor anasambluri de locuit, enclavarea, distincta configuratie a unui tesut urban traditional si bine definit. Maparea spatiului ne arata cateva caracteristici comune: scara tesutului urban este mult redusa si densificata; structura spatiala este foarte complexa, iar ansamblurile prezinta o segregare structurala fata de restul orasului. In prezent in Zona Baicului exista un singur spatiu verde amenajat Parcul Lunca Florilor, si un loc de joaca in vecinatatea strazii Paharnicul Turturea. Din analiza zonei s-a observat existenta mai multor spatii neutilizate, si a caror functiune nu sunt bine definite. Se considera necesar transformarea unei parti din aceste spatii neutilizate in spatii verzi, amenajate corespunzator (parcuri, locuri de joaca, terenuri de sport in aer liber). Pentru a imbunti aceste aspecte se recomanda ca masuri: definirea spatiilor dintre blocuri prin functiuni, exista o mare suprafata de spati neutilizate; efectuarea unui studiu de rezidentializare, ceea ce semnifica o analiza detaliata si operatiuni adecvate de amenajare si de definire a spatiilor publice, private si semi-private, la nivelul fiecarei insule urbane; amenajarea spatiilor publice impreuna cu si in vecinatatea functiunilor publice/sociale. In general aceste spatii publice trebuie sa se gaseasca in zone cu public mixt si cu activitati variate care sa ofere control asupra zonei.
2.5.3.5
Nevoi de dezvoltare a serviciilor sociale
Populatia zonei Baicului a manifestat nevoi specifice de dezvoltare a serviciilor sociale, considerate in momentul realizarii sondajului de opinie la nivelul populatiei si agentilor economici. Principalele nevoie de dezvoltare in domeniul social raspund acelor probleme structurale generate de deficientele serviciilor sociale livrate. Primaria Sectorului 2 a promovat si continua promovarea de investitii in infrastructura sociala Populatia din zona Baicului a enuntat nevoile de dezvoltare la nivel de zona prin sondajul de opinie realizat4 in cadrul proiectului. Necesitatile sociale pot fi plasate in zona nevoilor de curatenie, politici pozitive de educatie, securitate, asistenta medicala. O alta nevoie importanata a zonei este rezolvarea problemelor priveste realizarea unor servicii dedicate populatiei rrome cu o situatie sociala dificila sau populatiei cu probleme sociale. Un alt aspect important al dezvoltarii serviciilor din zona Baicului se refera la realizarea unei infrastructuri sociale prin realizarea unui centru social pentru asistenta populatiei cu probleme
4
Institutul Ireccson
116
sociale si de sanatate dar si realizarea unui birou de consiliere antidrog, dat fiind incidenta mare a consumatorilor de droguri in acest areal. Primaria Sectorului 2 a sprijinit modenrizarea spitalelor care desevesc aceasta zona (Fundeni, Pantelimon) si va continua investitiile in realizarea unor servicii dedicate acestei zone. In acest sens, propunerile de dezvoltare a Baicului cuprind o serie de proiecte soft si de infrastructura care pot genera pe termen mediu si lung un impact asupra populatiei. ngrijirea sntaii i modernizarea nvamntului
Opinii ale populatiei cu privire la necesitatea unor masuri in zona Elemente a) infiintarea de noi centre de asistenta medicala b) construirea de noi gradinite c) construirea de scoli d) modernizarea unitatilor de invatamant (scoli, gradinite)
Necesar Nu este necesar 87.88% 78.39% 76.11% 84.79% 5.53% 10.36% 9.45% 7.51%
Nu au o opinie conturata* 6.60% 11.25% 14.44% 7.69%
Total (%) 100.01% 100.00% 100.00% 100.00%
2.5.3.6
Nevoi de dezvoltare a serviciilor publice
Serviciile publice sunt un element esential pentru dezvoltarea integrata a zonei Baicului si integrarea acesteia in contextul mai larg de dezvoltare al sectorului 2. Curenia stradal, ntreinerea spaiilor verzi i zone de agrement, securitatea si alte elemente de infrastructura sunt aspecte operationale ale acestei nevoi. In prezent, situatia serviciilor publice din zona este una negativa, cu un trend dinamic de crestere a investitiilor primariei. n domeniul ngrijirii sntii i modernizrii nvmntului, cei mai muli dintre cetateni susin nevoia nfiinrii de noi centre de asisten medical (88% dintre ceteni avnd aceast opinie) i de modernizare a unitilor de nvmnt ( 85%). Trebuie avut n vedere i construirea de grdinie i chiar de coli, dup cum susin peste76% dintre respondeni.
117
Nevoi al e p op ul ati ei i n dom en i ul san atati i si al i n vatam an tul ui
co nstruirea de sco li
76.1 % 1
co nstruirea de no i gradinite mo dernizarea unitatilo r de invatamant (sco li, gradinite) infiintarea de no i centre de asistenta medicala 0% 1 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
78.39%
84.79%
87.88%
80%
90%
1 00%

Elemente a) necesitatea colectarii, transportului si depozitarii gunoiului b) intretinerea mai buna a spatiilor verzi existente c) intretinrea mai buna a spatiilor de joaca existente d) amenajarea de noi spatii de joaca e)deschiderea unor centre de agrement in zon (sali spectacole, expozitii, etc) f) incurajarea activitatii sportive prin construirea de terenuri de sport g) amenajare piste pentru biciclisti
Necesar 84.20% 85.77% 81.36% 78.95% 73.66% 76.90% 59.08%
Nu este necesar 6.82% 4.86% 4.48% 6.53% 11.64% 9.57% 25.22%
Nu au o opinie conturata* 8.98% 9.37% 14.16% 14.52% 14.70% 13.53% 15.70%
Total (%) 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Marea majoritate a populaiei (cca 85%) consider c este nevoie de o mai bun ntreinere a spaiilor verzi i de mbuntirea colectrii, transportului i depozitrii gunoiului (84%). De asemenea este nevoie o ntreinere mai bun a spaiilor de joac existente ( susin 81% dintre ceteni) i chiar de amenajarea de noi spaii de joac (susin 79%). Lipsesc terenurile de sport i centrele de agrement n opinia a peste 70% dintre ceteni.
118
Nevoi al e p op ul ati ei p ri vi n d curaten i a stradal a, i n treti n erea sp ati i l or verzi si zon el or de agrem en t
incurajarea activitatii spo rtive prin co nstruirea de terenuri de spo rt amenajarea de no i spatii de jo aca intretinerea mai buna a spatiilo r de jo aca existente 76.90%
78.95%
81 .36%
intretinrea mai buna a spatiilo r verzi existente 0% 1 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
85.77%
90%
1 00%
Pentru mbuntirea serviciilor din zona Baicului, comunitatea de afaceri consider c este nevoie de nfiinarea de noi centre de asisten medical (74% dintre oamenii de afaceri intervievai avnd aceast opinie), precum i de mbuntirea colectrii, transportului i depozitrii gunoiului (6 9%). Necesitatea creterii serviciilor bancare n zon (bancomate, sucursale bancare) este susinut de 61% dintre managerii participani la procesul de consultare public .
Nevoi al e com un i tati i de afaceri i n dom en i ul servi ci i l or
cresterea accesului la internet in zo na
55.56%
cresterea serviciilo r bancare imbunatatirea co lectarii, transpo rtului si depo zitarii guno iului infiintarea de no i centre de asistenta medicala 0% 1 0% 20% 30% 40% 50%
60.92%
68.89%
74.42%
60%
70%
80%
90%
1 00%
Sigurana ceteanului
119

Elemente a) cresterea numarului de politisti in zona b) cresterea colaborarii dintre firme si politia comunitara
Necesar 87.34% 88.97%
Nu este necesar 5.53% 4.70%
Nu au o opinie conturata* 7.13% 6.33%
Total (%) 100.00% 100.00%
Pentru comunitatea de afaceri din zona Baicului, creterea numrului de poliiti comunitari n zon (82% dintre oamenii de afaceri avnd aceast opinie) ar putea conduce la mbuntirea siguranei ceteanului coroborat cu creterea colaborrii dintre firme i poliia comunitar (dup opinia a 78% dintre respondeni).
Nevoi al e com un i tati i de afaceri p ri vi n d si guran ta cetatean ul ui
1 00% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 1 0% 0% cresterea co labo rarii dintre firme si po litia co munitara cresterea numarului de po litisti co munitari in zo na
77.53% 82.42%
Sursa: Rapo rt privind sustinerea pro cesului de co nsultare publica (Etapa I), Institutul Irecso n, Septembrie
2.6
Potenial de dezvoltare a zonei de aciune urban
Potrivit Ageniei Naionale de Cadastru numai 41% (40,62 ha) din suprafaa terenului aferent zonei Baicului intr n patrimoniu public, restul apartinnd domeniului privat. n prezent Consiliul Local Sector 2 Bucureti este implicat ntr-o serie de procese de retrocedare de proprieti. Marea majoritate a proiectelor de investiii n infrastructura de transport, social necesit recurgerea la procese de naionalizare, care de cele mai multe ori se dovedesc anevoioase i costisitoare. mproprietrirea, respectiv expropierea reprezint bariere n derularea proiectelor de construcii publice (caz ntlnit i la construirea pasajului suprateran Doamna Ghica). n vederea implementrii proiectelor de dezvoltare a infrastructurii i a proiectelor imobiliare n zona Baicului este necesar delimitarea suprafeelor de teren disponibile din patrimoniul public, precum i identificarea de posibile terenuri / imobile care vor trebui naionalizate.
120
2.6.1
Infrastructura public urban
Planurile integrate de dezvoltare urban al zonelor de aciune urban vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii publice urbane degradate - aciuni de reabilitare a strzilor, parcurilor, a zonelor degradate, etc. Dorinele locuitorilor din zona Baicului sunt:

eliminarea degradrii caselor din cartier; recuperarea caselor i a spaiilor publice; refacerea strzilor, a pieei i a grdinilor.
Zona centrala a zonei Baicului, aflata in curs de dezvoltare - modernizare a oferit terenuri i imobile la preturi convenabile, acestea reprezentnd locaii pretabile pentru construcia de ansambluri rezideniale, spaii de birouri, centre comerciale). n prezent exist 2 proiecte rezideniale n curs de derulare: Planorama i Romfelt, mbuntind astfel imaginea acestei zone i crescnd atractivitatea acesteia. Afluxul de persoane n aceast zon va atrage dezvoltarea economic a zonei, dezvoltarea setorului serviciilor, necesitatea diversificrii opiunilor de petrecere a timpului liber, dezvoltarea infrastructurii rutiere i de utiliti edilitare. Majoritatea blocurilor din zona Baicului sunt vechi (de tip comunist) n principal cu 4 etaje, construite n anii 70. Spaiile locuibile sunt adesea nengrijite, de calitate sczut i prost finisate. Faadele sunt degradate, iar n zonele mrginae se ntind barcile rromilor. In prezent, o mare parte din trotuare sunt ocupate de automobile, iar o parte din spaiile comune sunt ocupate abuziv (garaje improvizate). De asemenea, cu exceptia celor doua spatii verzi, amenajate prin eforturile Primariei Sectorului 2, in zona nu exista alte spatii care pot oferi oportunitati de petrecere a timpului liber si nici conexiuni rutiere cu celelalte cartiere ale capitalei. Lipsa spatiilor verzi si aglomerarea sunt motive importante pentru amenajarea de piste pentru biciclisti, transformarea unei parti din spatiile neutilizate in spatii verzi i amenajarea corespunztoare a acestora (parcuri, locuri de joaca, terenuri de sport in aer liber). n ultimii ani, n zona Baicului s-au facut mari eforturi de modernizare, zona traversnd n prezent o perioad de mbuntire a imaginii. n zona Baicului s-au asfaltat strzile, s-au efectuat modernizri i s-a amenajat parcul Lunca Florilor. De asemenea, pasajul suprateran strpungerea Doamna Ghica os. Pantelimon este construit deasupra liniilor de cale ferat a Grii Obor, podul urmnd s uneasc cartierele Colentina i Pantelimon. Un important nod feroviar pentru transportul de mrfuri i cel de cltori nainte de anul 1989, Gara de Est nu mai reprezint n acest moment dect o surs de poluare fonic i mizerie. Date fiind greutile provocate traficului rutier de fascicolul de cai ferate ce traverseaz aceast zon, precum i eficiena din ce n ce mai sczut a traficului feroviar, administraia local a sectorului 2 ia n considerare dezafectarea acesteia, i preluarea traficului de ctre Gara Pantelimon. Aceast soluie face parte integrant din strategia privind mbuntirea condiiilor de trafic promovat de Consiliul Local Sector 2 Bucureti. Ecologizarea terenului aferent triajului i dezvoltarea unei artere rutiere ar facilita fluidizarea traficului n zon i ar asigura o mai bun
121
legtur cu centrul capitalei ar duce la o reconversie funcional a zonei. Dac terenul de 9 hectare situat ntre Gara de Est i Halta 23 August va deveni parc municipal, printr-un proiect iniiat de Consiliul Local Sector 2 Bucureti, zona Baicului ar putea avea o cretere spectaculoas. n momentul n care Gara de Est nu ar mai fi funcional, s-ar elimina i bariera de pe strada Baicului, unde se formeaz zilnic cozi uriae de maini. Dezafectarea total sau parial a Grii Obor, respectiv reconversia funcional a acesteia poate oferi i alte opiuni de dezvoltare n zon, i anume: crearea unui centru multifuncional/muzeu al Cilor Ferate Romane n cadrul cldirii, redimensionarea acestei gri i transformarea ei ntr-un punct intermodal, care va atrage construcia unui metrou suprateran i/sau aducerea n zon a altor linii de transport n comun, i / sau construcia unei linii de metrou subteran. Prin modernizarea zonei ar fi posibil i lrgirea oselei Baicului, ceea ce ar fluidiza traficul rutier n intreg cartierul. Pentru zona Baicului direciile de dezvoltare a infrastructurii urbane ar putea fi ndreptate ctre urmtoarele finaliti principale:

Eliminarea degradrii urbanistice din anumite zone din perimetrul analizat, prin modernizarea cldirilor aflate n folosin i reutilizarea celor prsite; Eliminarea degradrii urbane pe care o ofer blocurile i barcile care ies n eviden, apelnd la accesibilitate, dotare de servicii, integrarea diverselor funcii, rennoirea destinaiilor; Modernizarea i extinderea infrastructurii rutiere (asfaltarea strzilor din zona depresionar situat ntre strada Doamna Ghica i malul lacului Fundeni i modernizarea altor strzi din zon); Modernizarea sistemului de management al traficului amenajarea corespunztoare a interseciilor n vederea dirijrii controlate a traficului auto; Crearea de noi locuri de parcare care sa acopere necesarul prezent i viitor; Realizarea de proiecte sociale care s i propun integrarea diferitelor clase de oameni centre de asisten social care sa ofere servicii de consiliere, tratament medical, cazare i mas persoanelor care se confrunt cu diverse probleme sociale grave; Oferirea de spaii de petrecere a timpului liber spaii de joac, zon de agrement, amenajarea malului lacului Fundeni, parcuri, amenajarea de piste ciclabile, etc.
Utiliznd aceste instrumente, Administraia Sectorului 2 ar putea dezvolta urban zona Baicului, prin recuperarea multor zone periferice i abandonate din punct de vedere urbanistic, garantnd locuitorilor acestei zonei posibilitatea accesrii diferitelor funciuni ale zonei, cu implicaii pozitive la nivelul comunitii locale, al sectorului 2 i al Municipiului Bucureti.
2.6.2
Infrastructura social
Zona Baicului se confrunta cu o serie de probleme sociale majore, conflicte si violente, segregare sociala i riscuri sanitare. In contextul socio-economic actual, segregarea sociala ntre populaia rrom, refugiai i ceilali locuitori ai zonei Baicului este datorata, in special, nivelului sczut de educaie i veniturilor mici. n acest context au luat amploare fenomene sociale reprezentate de violena n familie, consumul de droguri / alcool, criminalitate, delicven juvenil, abandonul colar, abandonul i instituionalizarea copiilor .a.m.d.
122
Numrul crescut al infraciunilor care se petrec in zona Baicului maresc gradul de nesiguranta al locuitorilor si vizitatorilor acestei zone, dand o imagine negativ acesteia. Potrivit analizelor socio-economice, in zona Baicului aproximativ 15% din tineri svresc infraciuni. Corectarea/ ndreptarea comportamentului agresiv trebuie s inceapa n cadrul unitilor de nvmnt (clasele primare i gimnaziale). n ceea ce privete structura demografic, raportul socio-economic arat c sunt 28 de tineri la 1.000 de aduli, un procent mai sczut dect media naional. Problema major n domeniul specializrii resurselor umane este generat de lipsa unitilor de nvmnt i nivelul salarial al locuitorilor. n zona Baicului exist un singur liceu teoretic privat, o scoal general i o grdini. Numrul anual al elevilor s-a redus semnificativ de la 700 de copii n 1996 la 300 de copii n 2007. Aproximativ 70% dintre elevi sunt de etnie rrom, ceea ce explic rata mare a abandonului colar nainte de absolvirea celor 8 clase, prinii recurgnd la trimiterea acestora la cerit. Datele statistice arat c: 1% dintre tineri urmeaz studii superioare; 60% dintre tineri urmeaz colile de Arte i Meserii; 10%-15% dintre tienri sunt necalificai; 155 dintre tineri svresc infraciuni sau risc s devin infractori.
Dezvoltarea proiectelor rezideniale din zona Baicului va aduce un flux de tineri n zon, ceea ce va crea nevoia de urgentare a proiectelor de construcie a noi uniti de invmnt publice i private, i creterea potenialului de dezvoltare pe care l reprezint zona. Plasarea unui sistem de supraveghere n zonele care prezint risc infracional, precum i n incinta unitilor de nvmnt vor conduce la reducerea gradului de infracionalitate, i implicit asigurarea siguranei locuitorilor i securitii locuinelor. De asemenea, crearea unui centru de asisten sociala reprezint o necesitate n zona Baicului, n contextul situaiei socio-economice actuale, pe fondul segregrii sociale ntre populaia rrom, refugiai i ceilali locuitori ai zonei Baicului. Oferirea de servicii de protejare, asistare i consiliere a diverselor categorii defavorizate, pe fondul adncirii fenomenului de srcie, a insecuritii socio-economice ar oferi rspuns la o mare parte din problemele sociale cu care se confrunt n prezent locuitorii acestei zone (violena n familie, consumul de droguri / alcool, delicven juvenil, abandonul colar, abandonul i instituionalizarea copiilor .a.m.d.). Asistarea prin programe specializate a diverselor grupuri marginalizate i ntarirea securitii i siguranei publice vor preveni fenomenele sociale degradante la adresa persoanelor i implicit vor mbuntii condiiile de via ale locuitorilor.
2.6.3
Infrastructura de afaceri
Datorit faptului c zona Baicului este limitat ca teritoriu, este dificil de punctat o anumit integrare a activitilor sau clusterizare. Nu exist lanuri integrate ci mai degrab o disparitate a activitilor economice din zon care nu permit realizarea unor economii de scal. Investiiile n infrastructura de afaceri n zona Baicului ar putea crea un cadru de atragere a investiiilor locale / externe i ar putea conduce la crearea de noi locuri de munc durabil.
123
Proiectele de acest tip ar trebui s rspund nevoilor de dezvoltare ale zonei Baicului, prezentnd urmtoarele avantaje: crearea i dezvoltarea industriilor de nalt tehnologie; mbuntirea calitii i productivitii produselor; ridicarea nivelului cunotinelor i tehnologiilor utilizate.
Dotarea infrastructural a terenului pentru realizarea de centre de afaceri cont n: construirea / modernizarea / extinderea de cldiri i anexe aferente, care vor fi utilizate de operatorii economici; echiparea tehnico-edilitar: racordarea la reeaua de alimentare cu ap, cu gaz, cu electricitate a municipiului Bucureti; echiparea cu reea de drumuri de transport rutier, i amenajarea de spaii verzi a parcelelor din incinta centrului de afaceri.
n prezent Consiliul Local Sector 2 Bucureti nu dispune de terenuri libere sau cldiri aflate n afara circuitului de producie, acest lucru reprezentnd o restricie major n accesarea fondurilor structurale n cadrul Programului Operaional Regional, i n special n cadrul axei prioritare 1, domeniul major de intervenie 1.1.
124
2.7
Analiza SWOT a zonei Baicului
n tabelul urmtor sunt prezentate punctele tari i punctele slabe ale zonei Baicului, precum i tendinele care genereaz oportuniti sau poteniale riscuri pentru aceast zon.
Analiza SWOT a zonei Baicului Puncte tari
Situatia economica Prezenta activa a sectoarelor de comert si servicii Zona aflata in expansiune rezidentiala Diversificarea economica Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltari economice Investitii Amplificarea investitiilor din sectorul constructiilor Existenta fortei de munca necalificata, pretabila pentru activitati in sectorul constructiilor Expansiune rezidentiala Caracteristici sociale Multiculturalism Indicatori sociali si demografici stabili Expansiune rezidentiala cu implicatii asupra indicatorilor demografici, economici si sociali Extinderea retelei de internet Dezvoltarea infrastructurii de afaceri Educatie anteprenoriala adresata tinerilor din zona Baicului Dezvoltarea de structuri de tip start up Atragerea investitiilor Investitii Accesarea finantarilor destinate IMM-urilor (POS CCE, etc) pentru sporirea inovarii si cresterea competitivitatii Dezvoltarea sectorului servicii ca rezultat al exploziei imobiliare din zona Baicului Caracteristici sociale Accesarea finantarilor din Fondul Social European Integrarea populatiei rrome cu ajutorul proiectelor europene Propunerea si dezvoltarea de proiecte sociale
Oportunitati
Situatia economica
Dezvoltarea proiectelor de centre medicale si gradinite (private/publice) ca urmare a expansiunii rezidentiale Forta de munca disponibila Situatia demografica Situatia demografica Populatie tanara Crearea de locuinte sociale Indicatori demografici stabili Implicarea comunitatii in rezolvarea problematicilor sociale Zona aflata in expansiune rezidentiala Accesarea oportunitatilor de finantare privind crearea de obiective de infrastructura sociala Cresterea participarii la actul educational Transport Transport Dezvoltare proiecte rezidentiale Imbunatatirea transportului public Proiecte de investitie in infrastructura Imbunatatirea traficului Cresterea numarului de parcari Largirea benzilor de circulatie Asfaltarea drumurilor Atragere surse de finantare pentru sustinerea dezvoltarii durabile Implementare proiecte specifice de catre primarie Dezvoltare urbana Dezvoltare urbana Localizarea in vecinatatea axelor majore de trafic din Sectorul 2, Bd. Noua axa de trafic la nivelul orasului, Dna Ghica Sos Pantelimon, ce va Pantelimon si Bd. Colentina. imbunatatii legatura dintre aceasta zona si restul orasului. Prezenta lacului Fundeni. Zona din vecinatatea Lacului Colentina poate deveni elementul distinctuv al cartierului, poate oferi o serie de activitati comerciale si de petrecere a timpului liber pentru cei din zona in combinatie cu functiuni rezidentiale. Prezenta Garii Obor care ofera multiple optiune de dezvoltare prin Arii vacante in mare parte recuperate din fostele zone industriale in care dezafectarea partiala sau totala a acesteia. se pot dezvolta functiuni mixte care sa ofere atat noi tipologii de resedinte cat si functiuni comerciale si noi locuri de munca pentru a crea o concentrare de activitati necesara pentru o dezvoltare urbana durabila. Prezenta noilor dezvoltari in zona de studiu si in ariile invecinate reprezinta Gara Obor reprezinta un potential nod de transport public si ca atare un un sprijin dar si o nevoie pentru a regenera aceasta arie urbana. generator de miscare si de activitati comerciale in zona ce se pot baza pe Prezenta ariilor largi disponibile pentru dezvoltare. Ariile din vecinatatea garii cu un caracter industrial ce nu mai sunt folosite in situatia actuala ofera o noua oportunitate de dezvoltare a unor functuni ce se pot armoniza cu infrastructura existenta. Densitate actuala destul de scazuta.
125
Analiza SWOT a zonei Baicului Puncte slabe

Situatia economica Infrastructura de afaceri deficitara Deficit de forta de munca calificata Nivel scazut de pregatire profesionala personala Securitatea in zona Starea infrastructurii publice Investitii Infrastructura din zona Baicului Nivel scazut de educatie al populatiei zonei Baicului Pretul ridicat al factorilor de productie Caracteristici sociale Nivelul de trai al populatiei Nivelul somajului Nivelul de educatie Serviciile de educatie (ca acces si rezultate) Accesul la serviciile medicale in zona Securitatea cetatenilor Situatia demografica Nivel de educatie Problematica integrarii minoritatilor Saracie Absenta spatiilor pentru dezvoltarea de obiective publice Transport Stare deteriorata a strazilor Procent mare al strazilor din categoria a-III-a Un singur mijloc de transport public Grad redus de securitate in statiile de autobuz Parc auto invechit Grad ridicat de poluare in zona Insuficienta numarului de parcari Inexistenta pistelor pentru biciclisti Dezvoltare urbana Calitatea scazuta a fondului construit existent.
Amenintari
Situatia economica Slaba absorbtie a fondurilor pentru dezvoltarea economica Scaderea competitivitatii companiilor Deplasarea interesului investitirilor catre zone mai dezvoltate ale Incalcarea normelor de mediu de catre agentii economici Investitii Slaba absorbtie a fondurilor in sector Scaderea competitivitatii inteprinderilor productive din zona Baicului Criza financiara globala Caracteristici sociale Dezvoltarile rezidentiale - potential de segregare al noii populatii Migratia din zona Baicului Gradul de integrare al populatiei rrome Lipsa proiectelor sociale Capacitate redusa de pregatire a proiectelor Situatia demografica Slaba absorbtie a fondurilor in sector Capacitatea de mobilizare civica scazuta (asociativitate) Scaderea nivelului educational Migratia catre zone mai dezvoltate ale Bucurestiului Transport Dezvoltari necontrolate zone rezidentiale si comerciale Imposibilitatea largirii benzilor de transport Intarzieri in finalizarea proiectelor de infrastructura
Lipsa dotarilor de infrastructura in zona de locunte individuale din vecinatatea lacului Fundeni. Slaba conectivitatea a zonei determnata de prezenta cailor ferate, a lacului, si a zonelor industriale. Bariera creata la nivelul tesutului urban de catre zonele industriale.
Dezvoltare urbana Slaba conectivitate locala a noii axe de trafic si alaturi de modul in care este normat traficul (viteza admisa, trecerile de pietoni) poate face ca aceasta sa devina o noua bariera in tesutul urban. Prioritizarea dezvoltarilor cu caracter pur rezidential, segregate de fluxurile de miscare pietonala locala in jurul Lacului Fundeni in detrimentul interesului public, si al imaginii si identitatii zonei. Dezvoltari foarte dense ce ofera putin spatiu public, si nealocarea interesului necesar pentru a crea un domeniu public permeabil, sigur si O atentie deosebita trebuie acordata dezvoltarii limitelor zonei de studiu definite de calea ferata tinand cont atat de sursa de poluare creata de acestea cat si de faptul ca o izolare a acestora si neincluderea lor in tesutul urban, va avea efectua de a accentua segregarea spatiala generata
Slaba permeabilitate a ariei din vecinatatea Lacului Fundeni.

126
Strategia dezvoltrii zonei de aciune urban

3.1 Fundamentarea strategiei zonei Baicului
Strategia definit, obiectivele/ prioritile identificate, planul de aciune ales pentru zona Baicului se bazeaz pe analiza cadrului strategic, a contextului socio-economic, de mediu, de transport i pe piaa imobiliar, precum i pe baza sugestiilor partenerilor/ actorilor locali consultai.
Uniunea Europeana Romania
Regiunea Bucuresti Ilfov
Zona Baicului
Primaria Municipiului Bucuresti
Primaria Sectorului 2 Bucuresti
3.1.1
Elemente externe zonei
Master planul de dezvoltare durabil a zonei Baicului, Sector 2, Bucureti este elaborat n concordan cu prioritile stabilite la nivelurile: Uniunii Europene, naional, regional i local.
3.1.1.1
Prioriti la nivelul UE
Romnia trebuie s se racordeze att la Politica de Coeziune a Uniunii Europene (urmarete trei obiective: convergen, competitivitate regional i cooperare teritorial european), ct i la prioritile Agendei Lisabona, la realizarea crora va trebui s-i aduc propria contribuie. Romnia se ncadreaz cu toate regiunile n obiectivul Convergen, care i propune reducerea disparitilor de dezvoltare economic i social n regiunile din cadrul UE, cu un PIB<75%. Scopul acestui obiectiv este de a accelera convergena Statelor membre i regiunilor mai puin dezvoltate, prin mbuntirea condiiilor pentru cretere i ocuparea forei de munc. Acest obiectiv finaneaz proiecte de dezvoltare prin cele trei fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), Fondul Social European (FSE) i Fondul de Coeziune (FC).
127
Este de menionat c propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale n perioada de programare 2007-2013 reflect o reorientare n sensul susinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale incluse n Agenda Lisabona i Agenda Gteborg, respectiv creterea competitivitii, ocuparea deplin i protecia durabil a mediului.
3.1.1.2
Prioriti la nivel naional
La nivel naional, principalele documente strategice care ofer un cadru general de dezvoltare strategic a Romniei sunt: Planul Naional de Dezvoltare (PND) (2007 2013); Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei; Cadrul Strategic Naional de Referin (2007 2013); Programul Operaional Regional (2007 2013);
Planul National de Dezvoltare (PND) a Romniei pe perioada 2007 2013 este instrumentul fundamental prin care Romnia ncearc s recupereze ntr-un timp ct mai rapid disparitile de dezvoltare socio-economic fa de Uniunea European. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economic i social i reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar multianual, elaborat ntr-un larg parteneriat, care va orienta i stimula dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. n strategia PND sunt menionate ase prioriti naionale de dezvoltare, ce grupeaz n interior o multitudine de domenii i sub-domenii prioritare: creterea competitivitii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere; dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport; protejarea i mbuntirea calitii mediului; dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuprii i a incluziunii sociale i ntrirea capacittii administrative; dezvoltarea economiei rurale i creterea productivitii n sectorul agricol; diminuarea disparitilor de dezvoltare ntre regiunile rii.
Programul Operaional Regional (POR) este documentul strategic care implementeaz elemente ale Strategiei Naionale de Dezvoltare Regional din cadrul Planului Naional de Dezvoltare (PND) i contribuie, alturi de celelalte programe operaionale la realizarea obiectivului Strategiei Naionale de Dezvoltare Regional i al Cadrului Naional Strategic de Referin, respectiv diminuarea disparitilor de dezvoltare economic i social dintre Romnia i media dezvoltrii statelor membre ale UE. Programul Operaional Regional se adreseaz celor 8 regiuni de dezvoltare ale Romniei. Obiectivul general al POR const n sprijinirea i promovarea dezvoltrii locale durabile, att din punct de vedere economic, ct i social, n regiunile Romniei, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i a mediului de afaceri, care susin creterea economic. POR urmreste reducerea disparitilor de dezvoltare economic i social dintre regiunile mai dezvoltate i cele mai puin dezvoltate. Programul Operaional Regional din Romnia este finanat prin Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), sprijinind regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media european UE27.
128
Programul Operaional Regional acoper ase arii principale, denumite Axe prioritare. Fiecare dintre aceste ase axe prioritare tematice este divizat n seciuni mult mai specifice, denumite Domenii cheie de intervenie. Prima ax prioritar Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere, domeniul major de intervenie Planuri integrate de dezvoltare urban urmrete creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc, prin reabilitarea infrastructurii urbane, mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului. n favoarea acestei axe prioritare au fost alocate 30% din totalul fondurilor alocate Programului Operaional Regional.
3.1.1.3

Prioriti la nivel regional
La nivel regional au fost adoptate urmtoarele planuri i strategii: Planul de Dezvoltare Regional Bucureti Ilfov 2007 2013 (PDR BI); Strategia regional de inovare a regiunii Bucureti Ilfov; Planul regional de aciune pentru ocuparea forei de munc i incluziune social i Planul de implementare a planului regional de aciune 2006 + 2008, Bucureti Ilfov; Cadrul Strategic Regional pentru Regiunea Bucureti Ilfov.
Pentru perioada de programare multi-anual 2007 2013, obiectivul general al procesului de planificare / programare regional regsit n documentele de lucru (Planul de Dezvoltare Regional Bucureti-Ilfov 2007 2013 PDR BI) este: pn n 2015, calitatea vieii n regiunea Bucureti-Ilfov va atinge nivelul altor regiuni ale capitalelor europene, n termeni de acces la servicii publice, ntr-un context de cretere susinut i durabil i de creare de locuri de munc de calitate pentru toi. De asemenea, acesta va contribui la atingerea coeziunii teritoriale, economice i sociale. PDR BI 2007 2013 stabilete strategia de dezvoltare a regiunii Bucureti Ilfov, n coeren cu obiectivele i politicile naionale de dezvoltare i de coeziune. Documentul se adreseaz cadrului de timp 2007 2013 (aferent programrii multi-anuale a Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene), cu scopul de a oferi o baz solid portofoliului regional de proiecte de investiii publice care vor putea primi finanare prin Programele Operaionale sectoriale i regionale, concentrate pe: transport, mediu, infrastructur social, turism, cultur, dezvoltare i regenerare urban, ntrirea capacitii administrative, cooperare transnaional. n profil teritorial regiunea Bucureti-Ilfov este regiunea capitalei Romniei. Este format din oraul-capital Bucureti i din judeul Ilfov, limitrof. Regiunea este foarte urbanizat, peste 90% din populaie locuind n zone urbane. La nivelul regiunii Bucureti Ilfov au fost stabilite patru obiective specifice, articulate pe patru prioriti de dezvoltare, pe baza unei analize a nevoilor care a identificat i evaluat principalele dispariti n termeni de convergen cu regiunile capitale europene.
129
Lista de obiective specifice si prioritati de dezvoltare la nivelul regiunii de dezvoltare Bucuresti - Ilfov Obiective specifice
1)Imbunatatirea capacitatii administrative regionale 2) Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii 3)Imbunatatirea calitatii mediului, inclusiv utilizarea eficienta a resurselor de energie 4)Stimularea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca
Sursa: Analiza KPMG
Prioritati
1)Administrare regionala 2)Accesibilitate si mobilitate 3)Mediu 4)Crestere economica si crearea locurilor de munca
Obiectiv 1: mbuntirea capacitii administrative guvernarea regional constituie o int a strategiei regionale de dezvoltare. Dimensiunea investiiilor necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu, de trafic i sociale ale regiunii Bucureti-Ilfov necesit eforturi extraordinare pentru promovarea unui nivel nalt de capacitate administrativ, indispensabil pentru coordonarea intregului proces investiional.
2. Obiectiv 2: mbuntirea accesibilitii i mobilitii - cea mai important prioritate regional. Regiunea Bucureti trebuie s asigure legturi eficiente ale infrastructurii de transport cu Coridoarele Pan Europene de Transport. Dou coridoare Pan-Europene multimodale vor traversa regiunea Bucureti-Ilfov: Coridorul IV: Berlin Nmberg Praga Budapesta Bucureti Constana Salonic Istanbul (legtura EU-Drumul Sud-Est European; calea ferat; legtura la Dunre prin feribot; aeroporturi; porturi; transport combinat. Lungime total: 3.258 km) i Coridorul IX: Helsinki S. Petersburg Moscova Pskov Kiev Liubashevska Chiinu Bucureti Dimitrovgrad Alexandropolis (strzi; cale ferat ; ieire la port; lungime total: 6 500 km).
130
Avnd n vedere faptul c: i) unul dintre Coridoarele Pan Europene de Transport este fluviul Dunrea, cu portul Giurgiu, localizat la 50 km distan fa de Bucureti, i ii) Bucuretiul este un centru feroviar important, mbuntirea accesibilitii poate conduce la reducerea dependenei de transportul rutier i la creterea multi-modalitii i a interoperabilitii att pentru transportul de pasageri, ct i pentru cel de marf. Calitatea mediului ar putea fi mbuntit prin reducerea dependenei de transportul rutier, deci reducerea traficului, reducerea emisiilor de gaze de la autoturisme, a costurilor de transport i a impactului negativ asupra sntii umane. Reducerea timpului de deplasare poate oferi noi oportuniti de locuri de munc pentru locuitorii din regiunile nvecinate. n cele din urm, nivelul nalt de accesibilitate este o pre-condiie pentru investiiile n activitile economice i este esenial pentru mbuntirea imaginii regionale. 3 Obiectiv 3: mbuntirea calitii mediului. Durabilitatea este principiul care st la baza acestei prioriti, i care va urmri calitatea mediului urban i rural al teritoriului i al aezrilor din cadrul regiunii Bucureti-Ilfov prin: dezvoltarea coerent a teritoriului, a zonelor urbane i rurale i a sistemelor de producie locale; compatibilitatea procesului de transformare a teritoriului cu protejarea integrittii fizice, precum i a identitii culturale a teritoriului; mbuntirea calitii vieii i a condiiilor de locuit; reducerea presiunii locuinelor rezideniale i productive asupra sistemelor naturale i de mediu, inclusiv printr-o intervenie corespunzatoare pentru reducerea impacturilor; prin mbuntirea calitii mediului natural, a mediului construit i social al teritoriului urban i prin regenerarea acestuia; consumarea de noi teritorii libere numai atunci cnd nu exist alternative de folosire i de refacere a spaiului construit existent i/sau pentru reorganizare i regenerare.
4. Obiectiv 4: Investiiile n inovare regional i internaionalizare, educaie i ocuparea forei de munc, turism i cultur, economie rural i marketing regional sunt necesare pentru mbuntirea structurii i performanei activitii economice n regiune. Scopul principal al strategiei de inovare i competitivitate economic este de a sprijini inovarea i mbuntirea productivitii, ca piloni-cheie ai creterii economice i a reducerii srciei. ntreprinderile trebuie sprijinite astfel nct s poat mbunti activitile, produsele i sistemele de gestiune la standardele cerute de competiia global i intern. n plus, internaionalizarea economiei regionale trebuie ncurajat prin sprijinirea IMM-urilor la accesarea pieelor i furnizorilor externi, precum i prin internaionalizarea sistemului regional de educaie i cercetare. Conform PDR Bucureti Ilfov 2007 2013 au fost identificate o serie de patru prioriti de dezvoltare ale regiunii Bucureti Ilfov, i anume: Prioritatea 1 guvernarea regional - are ca scop contribuia la dezvoltarea regional prin rspunderea i responsabilitatea deplin n alocarea i gestionarea resurselor fizice i nemateriale ale regiunii, inclusiv resursele virtuale, cum ar fi alocrile financiare din fonduri publice.
131
Prioritatea 2 acesibilitate i mobilitate are ca scop mbuntirea atractivitii regiunii Bucureti-Ilfov i dezvoltarea de oportuniti prin accesibilitate crescut n regiune i mobilitate ridicat ntre regiuni. Prioritatea 3 mediu are ca scop mbuntirea calitii vieii prin adoptarea unei abordri n dezvoltarea teritoriului care s reduc presiunea aezrilor umane i productive asupra sistemelor i resurselor naturale, ntr-un cadru de durabilitate i deplin conformitate cu acquisul comunitar i cu alte angajamente internaionale asumate de Romnia. Prioritatea 4 creterea economic i ocuparea forei de munc are ca scop sprijinirea educaiei i cercetrii, inovaia i mbuntirea productivitii, precum i diversificarea i internaionalizarea economiei regionale ca piloni ai creterii economice i ai crerii locurilor de munc, avnd astfel ca scop ocuparea deplin a forei de munc i incluziunea social.
3.1.1.4
Prioriti la nivelul municipiului Bucureti
Prioritile pentru realizarea obiectivelor strategice i a obiectivelor urbanistice de dezvoltare a Municipiului Bucureti sunt cuprinse n Planul Urbanistic General, plan ce seteaz direcia de dezvoltare a municipiului n perioada urmtoare. PUG este completat de Master Planul din domeniul Transporturilor, cu o viziune pn n anul 2027, i de direciile strategice din sectoarele economic i social. Obiectivele propuse de PUG sunt n armonie cu obiectivele strategice ale Primriei Sectorului 2 i, particular, ale zonei Baicului: obiectiv strategic nr. I accentuarea identitii Municipiului Bucureti n concordan cu aspiraia sa de a deveni o metropol european; obiectiv strategic nr. II - susinerea vitalitii i atractivitii Municipiului Bucureti potrivit rolului de Capital a Romniei; obiectiv strategic nr. III - dezvoltarea capitalei ca o Aglomeraie Urban avnd un rol activ i stimulativ la nivel regional i metropolitan; obiectiv strategic nr. IV ridicarea calitii vieii locuitorilor.
Concluzii: n procesul de elaborare al planurilor de dezvoltare naional i regional pentru perioada 2007 2013 s-a preferat o abordare bazat pe cele cinci domenii prioritare: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rural i mediu. Principalul motiv care a stat la baza pregtirii acestor documente (nivel naional i regional) a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene, conform reglementarilor comunitare n vigoare. Nivelurile regional i naional indic municipiul Bucureti drept principal pol de dezvoltare al acestor uniti teritoarele, asfel nct resursele se doresc a fi ndreptate ctre acesta pentru o multiplicare ulteioar dezvoltrii ctre celelalate zone. Nivelul municipal relev faptul c Bucuretiul i va susine n continuare rolul de pol de dezvoltare regional. Prioritile strategice ale Municipiului Bucureti se refer n principal la rolul identitar pe care ar trebui s l joace capitala, la noile funciuni generate de statutul asumat de Aglomerare Urban, la intele referitoare la creterea calitii vieii cetenilor.
132
3.1.2
Elemente specifice zonei
Dezvoltarea sectorului 2 este coordonat de autoritatea public local, Consiliul Local Sector 2 Bucureti, prin intermediul instituiei Primarului i a Consiliului Local. Aceste foruri sunt abilitate de a decide modul n care sunt alocate fondurile dedicate dezvoltrii de investiii la nivel local. Consiliul Local Sector 2 Bucureti a stabilit obiective de dezvoltare pentru perioadele de planificare a fondurilor europene, obiective care urmresc mbuntirea vieii locuitorilor. n mod special, zona Baicului este obiectul interveniei publice, datorit n special indicatorilor economici i sociali. Zona Baicului este unul din beneficiarii interveniilor publice ale PS 2, iar politicile publice dezvoltate pentru zona Baicului vor fi compatibile cu intervenia n alte zone ale sectorului 2:
3.1.2.1
Politici publice
Politicile publice identificate pentru implementarea unor programe, msuri i aciuni specifice, corelate cu nevoile identificate i obiectivele dezvoltrii sunt urmtoarele: Dezvoltarea mixt a zonei Baicului, pentru protejarea mediului i sntatea locuitorilor, prin: reabilitarea spaiilor publice, inclusiv a spaiilor verzi, renovarea cldirilor pentru a oferi spaiu unor activiti economice, sociale, ntr-un mod sustenabil i care protejeaz mediul, sporirea siguranei i prevenirea infracionalitii, implicarea rezidenilor n supravegherea cartierelor, mbuntirea iluminrii stradale; supraveghere cu camere cu circuit nchis; mbuntirea spiritului antreprenorial i acorduri de angajare a forei de munc prin: sprijin pentru companii, comer, asociaii mutuale i servicii pentru IMM-uri; crearea unor incubatoare de afaceri, crearea unor parteneriate public-privat, mai ales pentru a gestiona programele de dezvoltare economic integrat, asigurarea unor faciliti de ngrijire a copiilor (cree, grdinie), asigurarea unor faciliti de ngrijire i alte servicii pentru vrstnici i copii; Integrarea persoanelor excluse i acces real la serviciile de baz prin: consiliere individualizat, scheme de instruire i nvarea limbilor orientate spre nevoile specifice ale minoritilor, oferirea experienei de munc prin proiecte de reabilitare, mbuntirea serviciilor din domeniul sntii; centre de reabilitare pentru dependeni de droguri, legarea transportului public de zona de concentrare a locurilor de munc i de instruire n interiorul i n afara zonei, investiii n faciliti din domeniul educaiei i sntii (inclusiv centre de reabilitare pentru dependeni) la o scar potrivit pentru dezvoltarea local i pentru ocupare, promovarea educaiei integrate i individualizate i scheme de instruire care intesc reintegrarea persoanelor dezavantajate i marginalizate Dezvoltarea comunitar prin: mbuntirea capitalului social i a participrii la viaa comunitii, integrarea minoritilor, crearea anselor egale pentru persoanele defavorizate, creterea confortului vieii prin asigurarea accesului locuitorilor zonei Baicului la servicii medicale i alte servicii publice. Un element important n ceea ce privete calitatea vieii locuitorilor zonei l reprezint monitorizarea calitii aerului i reducerea zgomotului, aciuni de reducere a consumului de apa, managementul apelor reziduale, promovarea eficienei consumului de energie, promovarea surselor de energie ce pot fi rennoite. Dezvoltarea societii informaionale prin: sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informaionale i de comunicare pentru instruire, creterea ocuprii, educaie i cultur,
133
sisteme de informaie pentru managementul resurselor umane i oportunitile de ocupare, dezvoltarea serviciilor de interes public, mai ales n domeniul educaiei i instruirii, a sntii, a informaiilor despre mediu, sprijin pentru IMM-uri, mai ales n domeniul comerului electronic i al serviciilor de proximitate Pentru a putea genera modificari reale n zona Baicului, aciunea de intervenie urban trebuie s fie concertat ntre toi actorii cheie la nivelul arealului n dezbatere. Influena politicilor generate de ctre Primria Municipiului Bucureti este una major, iar Master Planul de intervenie pentru zona Baicului trebuie s ia n considerare acest lucru.
3.1.2.2
Prioriti de dezvoltare la nivelul Sectorului 2, Bucureti
Strategia de dezvoltare a zonei Baicului este fundamentat pe strategiile de dezvoltare adoptate la nivel local Sector 2, Bucureti i studiile de analiz: Plan Local de Dezvoltare Durabil a Sectorului 2 al Municipiului Bucureti, care cuprinde: o Strategia Local de Dezvoltare Durabil, o Planul Local de Aciune i o Portofoliul de proiecte. Analiza socio-economic a zonei Baicului; Analiza piaa imobiliar; Analiza transportului.
Pornind de la nivelul european, trecnd prin nivelul regional i municipal, putem proiecta dezvoltarea Zonei Baicului ca element intrinsec al dezvoltrii mai largi a Sectorului 2, dezvoltare ce ia n considerare elementele de dezvoltare durabil i constrngerile impuse de finanrile europene. Strategia de dezvoltare durabil a sectorului 2 puncteaz elementele de viziune strategic de dezvoltare a sectorului, n contextul exerciiului programatic naional privind atingerea intelor la nivel local de convergen i coeziune. Am extras din Strategia de dezvoltare durabil a Sectorului 2 aspectele relevante ce se refer la domeniile: economic, social, cultur i mediu. Obiective strategice n domeniul economic pentru sectorul 2 Creterea rolului economic i social al Sectorului 2 n cadrul regiunii Bucureti-Ilfov; Dezvoltarea echilibrat a tuturor zonelor Sectorului; Fluidizarea traficului; Valorificarea potenialului turistic; Dezvoltarea serviciilor; Dezvoltarea sectorului de construcii (construcii pentru activiti economice; construcii de ansambluri rezideniale). Din punct de vedere al proiectelor specifice de o importan deosebit pentru zona Baicului, n domeniul economic sunt inventariate mai multe proiecte majore de dezvoltare economic:
134
1. Reconversie funcional a platformei din zona industrial Baicului Electronicii; 2. Reconversia Grii de Est i a zonei aferente triajului n muzeu/centru cultural i parc cu transformarea cii de rulare n arter carosabil i, c alternativ, pstrarea funciunii cu modernizarea sistemului de transport i introducerea cii de rulare n subteran de la Gara de Est pn la intersecia cu calea ferat Bucureti-Constana traseu metrou; 3. Construirea Pieei Baicului (parteneriat public-privat); 4. Construirea de noi ansambluri rezideniale. Obiective strategice de dezvoltare social pe termen mediu i lung: Creterea nivelului educaional i a nivelului de acces la educaie; Creterea accesului la servicii de asisten medical i servicii comunitare; Creterea calitii vieii; Creterea accesului pe piaa muncii. Datorit structurii specifice a zonei Baicului, proiectele prioritare se adreseaz n special zonei de asisten social, calificrii resurselor umane, integrrii minoritilor i educaiei. Proiectele specifice sunt identificate n cadrul planului de aciune. Obiective strategice de dezvoltare cultural pe termen mediu i lung n sectorul 2: Reabilitarea patrimoniului cultural istoric; Valorizarea patrimoniului cultural istoric; Contientizarea publicului cu privire la valorile cultural - istorice locale; Integrarea aciunilor culturale n viaa comunitii locale; Atragerea de resurse financiare pentru valorificarea motenirii culturale. Pe baza consultrii studiilor puse la dispoziia de reprezentanii Primriei Sectorului 2, Bucureti s-a realizat o analiz diagnostic a principalelor domenii: economic, social, infrastructur de transport, infrastructur de utiliti. n completarea acestor analize s-au realizat analiza de urbanism. n vederea culegerii de date pentru o evaluare a spaiului public din zona Baicului s-au realizat o serie de observaii n teren. Observaiile privesc ocuparea terenului/funciunile existente i prevzute de planurile existente, spaiile verzi i ariile ocupate de parcare, orientarea intrrilor i ariile deservite de mijloacele de transport n comun. S-a analizat i structura spaial a zonei ce sprijin sau poate inhiba potenialul de dezvoltare. Pe baza informaiilor culese, am realizat o analiz local a subzonelor delimitate, ct i la nivelul relaiilor cu zona major, prezentat pe larg n capitolele urmtoare. Obiectivele strategice de mediu pentru sectorul 2: Creterea suprafeelor de spaii verzi; mbuntirea calitii apei; Gestionarea eficient a deeurilor; Reducerea polurii aerului i solului; Promovarea problematicii de mediu, educaia ecologic i aciuni comunitare; Utilizarea surselor de energie neconvenionale. Referitor la zona Baicului, proiectele de mediu vizeaz intervenii n infrastructura de mediu i de utiliti. Zona Baicului va fi beneficiarul unor investiii realizate de ctre Consiliul Local Sector 2, investiii care vor asigura aplicabilitatea unui Proiect integrat de dezvoltare a zonei. Principalele investiii de mediu se vor realiza n modernizarea reelelor de ap, dar i n informarea i contientizarea populaiei n privina gestiunii deeurilor, controlul polurii, etc.
135
Reele de ap prevzute a fi modernizate: ZONA BAICULUI 1: Reele ap: 1063 m Reele canalizare:1283 m Total: 2346 m ZONA BAICULUI 2: Reele ap: 1080 m Reele canalizare: 1347 m Reele pluviale: 1030 m Total: 3457 m ZONA BAICULUI 3: Reele ap: 1575 m Reele canalizare: 2411 m Reele pluviale: 1658 m Total: 5644 m
3.1.3
Principii de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabil a zonei Baicului
La elaborarea Strategiei de dezvoltare durabil a zonei Baicului se vor lua n vedere urmtoarele principii de dezvoltare: Dezvoltare durabil Reprezint un element esenial pentru dezvoltarea Zonei Baicului, integrat n arealul de dezvoltare a Sectorului 2. Strngerea legturilor ntre actorii instituionali i comunitatea local reprezint premise importante pentru asigurarea succesului acestui demers. Echitate social Distribuia inechitabil a bogiei nu numai c produce comportamentul nedurabil, dar face totodat ca acesta s fie mai dificil de modificat. Intenia este de a integra nevoile sociale fundamentale ale oamenilor, ca i programele de asisten sanitar, utilizare a forei de munc i a spaiului locativ, cu protecia mediului. Modele de utilizare durabil a terenurilor Administraia public local recunoate importana politicilor eficiente de planificare a utilizrii terenurilor i dezvoltrii, formulate de autoritile noastre locale, care cuprind evaluarea strategic din punct de vedere al mediului a tuturor planurilor elaborate. n realizarea programului de rennoire urban n zone urbane interioare, ct i n proiectarea noilor zone de intervenie, proiectul urmarete s identifice o combinaie de funcii pentru a reduce nevoia de mobilitate. Modele de mobilitate urban durabil Administraia public local va cuta s mbunteasc accesibilitatea i s susina bunstarea social i modurile de via urbane, cu un volum mai redus al transporturilor. tim c este
136
imperativ necesar pentru un ora durabil s-i reduc mobilitatea forat i s stopeze promovarea i susinerea utilizrii inutile a vehiculelor motorizate. Dezvoltarea zonei Baicului urmrete pe termen lung stimularea apariiei i utilizrii mijloacelor de transport adecvate din punct de vedere ecologic (mai ales mers pe jos, cu bicicleta, transport n comun). Mijloacele individuale de transport urban motorizat trebuie s reprezinte o funcie subordonat de facilitare a accesului ctre serviciile locale i meninere a activitii economice n ora. Cetenii ca factori principali i implicarea comunitii Pentru ndeplinirea mandatului dat de Agenda 21, document principal aprobat n cadrul ntlnirii la Vrf (Earth Summit) de la Rio de Janeiro, de a colabora cu toate sectoarele comunitilor locale - ceteni, firme, grupuri de interese proiectul de dezvoltare a Zonei Baicului trebuie s in cont de nevoile manifeste ale cetenilor din sector dar i a principalilor actori cu potenial rol n dezvoltarea local (proces participativ de elaborare). Realizarea strategiei locale printr-un proces participativ ofer locuitorilor zonei Baicului posibilitatea de ai aduce contribuia la creterea gradului de bunstare, dezvoltnd simul apartenenei la comunitatea local.
3.1.4
Viziunea strategic a Regiunii de Dezvoltare Bucureti Ilfov
Ca orice comunitate urban, comunitatea local din zona Baicului deine anumite caracteristici specifice, care i asigur o difereniere de alte comuniti similare. Intregul proces de planificare strategic a zonei Baicului ia n calcul aceste caracteristici, fiind fundamentat pe analizele diagnostic realizate n etape anterioare (mediul existent), consultarea unor documente oficiale care prezint date statistice, consultri publice cu actorii locali interesai. Elementele strategice pozitive i negative identificate n analizele efectuate (socio-economice, transport, urbanism, piaa imobiliar) sunt prezentate n tabelul de mai jos. Viziunea strategic definit la nivelul Regiunii de Dezvoltare Bucureti Ilfov pentru un orizont de timp care se ntinde pn n anul 2013 prevede inte generice: nivelul de calitate a vieii n Regiunea de Dezvoltare Bucureti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene, n contextul creterii susinute i durabile i a asigurrii locurilor de munc de calitate pentru toi. n linii mari, viziunea Zonei Baicului trebuie s in cont i de dezideratele Regiunii Bucureti Ilfov. Viziunea Regiunii este cuprins n Planul Regional de Dezvoltare (PRD), plan care urmrete urmtoarele prioriti: Prioritatea 1: Guvernare regional Alocri totale: 50 milioane Euro, din care 16 milioane din Fondul Social European Scopul prioritii Principalul scop este de a contribui la dezvoltarea regional prin rspunderea i responsabilitatea deplin n alocarea i gestionarea resurselor fizice i nemateriale ale regiunii, inclusiv resursele virtuale, cum ar fi alocrile financiare din fonduri publice. Prioritatea 2: Accesibilitate i mobilitate
137
Alocri totale: 3.834,084 milioane Euro, din care 600,584 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regional, 1030 milioane Euro din Fondul de Coeziune, 1413,5 finanare de la administraia local, 790 milioane Euro investiii private/FI. Scopul prioritii Principalul scop al acestei prioriti este de a mbuntii atractivitatea regiunii BucuretiIlfov i de a dezvolta oportunitile prin accesibilitate crescut n regiune i mobilitate ridicat ntre regiuni. Prioritatea 3: Mediul Alocri totale: 1.721 milioane Euro, din care 274 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regional, 300 milioane Euro din Fondul de Coeziune, 250 milioane Euro din Fondul de Dezvoltare Rural, 897 milioane investiii planificate de administraia local. Obiectivul prioritii Principalul obiectiv al strategiei de mediu a regiunii Bucureti-Ilfov este de a mbunti calitatea vieii prin adoptarea unei abordri n dezvoltarea teritoriului care s reduc presiunea aezrilor umane i productive asupra sistemelor i resurselor naturale, ntr-un cadru de durabilitate i deplin conformitate cu acquis-ul comunitar i cu alte angajamente internaionale asumate de Romnia. Prioritatea 4: Creterea economic i ocuparea forei de munc Alocri totale: 915,43 milioane Euro, din care 300 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regional, 521,43 milioane Euro din Fondul Social European i 94 milioane Euro de la administraiile locale. Obiectivul prioritii Principalul obiectiv al prioritii pentru creterea economic i crearea de locuri de munc este de a sprijini educaia&cercetarea, inovaia i mbuntirea productivitii, precum i diversificarea i internaionalizarea economiei regionale ca piloni ai creterii economice i ai crerii locurilor de munc, avnd astfel ca scop ocuparea deplin a forei de munc i incluziunea social. Prioritatea 5: Dezvoltarea urban i regenerarea Alocri totale: 714 milioane Euro, din care 270 milioane Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regional, 304 de la administraia local i 140 contribuie din surse private.
Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 i Programul Operaional Regional 2007-2013 reprezint resursele principale pentru ndeplinirea obiectivelor prioritilor menionate n PRD. Mergnd la nivelul guvernrii locale i la viziunea de dezvoltare a Primriei Sectorului 2, identificarea unor zone cheie n care s se realizeze intervenia financiar a Uniunii Europene este o prioritate strategic.
3.1.5
Viziunea administraiei locale
Demersul Primriei Sectorului 2 nu este un demers izolat ci este continuarea politicilor locale iniiate de ctre Consiliul Local i Primrie. Viziunea nu este aadar o imagine nou ci reprezint articularea obiectivelor sectorului 2.
138
2004 2007 2008 2012 2013 Politici publice Primaria Dezvoltarea mixta a zonei Baicului Dezvoltarea mixta a zonei Baicului Sector 2, Bucuresti Imbunatatirea spiritului antreprenorial Imbunatatirea spiritului antreprenorial Integrarea persoanelor excluse si acces real la Integrarea persoanelor excluse si acces real la serviciile de serviciile de baza baza Dezvoltarea comunitara Dezvoltarea comunitara Dezvoltarea societatii informationale Dezvoltarea societatii informationale Obiective specifice POR Os1: cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor Os2: imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare Os3: cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor Os4: cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri Os5: cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor
La nivelul administraiei locale, viziunea Primriei Sectorului 2, Bucureti promoveaz un nivel ridicat al capacitii administrative, n masur s asigure dezvoltarea proiectelor necesare: Consiliul Local Sector 2 Bucureti Bucureti i propune s devin un etalon al calitii la nivelul primriilor din Romnia prin obinerea i meninerea unui sistem de elit n furnizarea serviciilor ctre ceteni i ceilali clieni. Buna guvernare poate exista numai n condiiile existenei unei administraii publice eficiente. Conform studiului DG Regio Al aselea raport periodic privind situaia social i economic i dezvoltarea regiunilor n UE, guvernarea regional ar reprezenta 35% din competitivitatea teritorial total, iar restul de 65%, l reprezint ceilali patru factori (Accesibilitate i Mobilitate, Inovaie, Structura Activitii Economice i Eficacitatea Serviciilor pentru firme). Guvernarea regional nu poate exista dect n corelarea cu guvernarea local, n Municipiul Bucureti aceasta constnd n guvernarea la nivel de sector i Primria General a Bucuretiului. Viziunea de dezvoltare a Regiunii nu poate fiina fr o corelare cu viziunea de dezvoltare urban i metropolitan. O bun coordonare este indispensabil pentru a transforma provocrile pe care le ntmpin regiunea n oportuniti pentru creterea durabil i noi locuri de munc. O pre-condiie esenial este integrarea intereselor comunitilor locale sectoarelor cu cele ale sectorului privat5. Viziunea strategic a zonei Baicului a fost definit n concordan cu viziunea stabilit la nivel regional, respectiv de municipiu Bucureti i la nivelul Strategiei de dezvoltare durabil a Sectorului 2. Aceasta prevede mbunatirea vieii locuitorilor sectorului 2 prin intervenii i finanri publice n domeniile: regenerrii urbane / infrastructur, domeniul economic, resurse umane, proiecte sociale i dezvoltare comunitar, cultur i turism. Viziunea strategic a Zonei Baicului este strns legat de viziunea de dezvoltare a Municipiului Bucureti i viziunea Sectorului 2 fiind luate n considerare aspectele specifice zonei Baicului referitoare la compoziia social, motenirea arhitectural i funcionalitatea urban, necesitile impuse de coexistena etnic i prezena minoritilor.
PDR BI, 2007 - 2013
139
3.2
Obiectivele strategice ale dezvoltrii zonei Baicului
n urma consultrilor publice cu actorii locali interesai, Strategia de dezvoltare durabil a zonei Baicului urmreste urmtoarele obiective strategice i specifice pe termen mediu si lung: Obiectivul general: mbuntirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Baicului. Obiectivul general se transpune n urmatoarele trei obiective specifice: 1. mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului; 2. creterea gradului de ocupare n zona Baicului, asigurarea de oportuniti egale tuturor categoriilor sociale prin asigurarea accesului la educaie i formare, servicii medicale i sociale; 3. mbuntirea infrastructurii de baza n zona Baicului; 4. dezvoltarea i diversificarea activitilor economice n zona Baicului prin atragerea de investiii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri n mod durabil. Ca urmare a analizei diagnostic realizate la nivelul zenei Baicului, pentru perioada 2007 - 2017 au fost identificate urmtoarele 6 direcii strategice: 1. dezvoltarea urban durabil prin diminuarea disparitilor de dezvoltare existente ntre zona Baicului i celelalte zone ale Municipiului Bucureti ntr-un mediu sntos prin derularea de activiti care s se alinieze la standardele europene n domeniul calitii factorilor de mediu 2. infrastructura de transport: rezolvarea problemelor structurale cauzate de inexistena unei infrastructuri de transport corespunztoare; 3. infrastructura utilitar: rezolvarea problemelor cauzate de inexistena unei infrastructuri de utiliti corespunztoare; 4. dezvoltarea comunitar (cultur, sntate, servicii sociale, multiculturalism). 5. dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale: ncurajarea accesului la educaie, sprijinirea formrii i ocuprii resurselor umane, susinerea categoriilor sociale n dificultate, oferirea de anse egale. 6. competitivitatea economic: dezvoltarea mediului de afaceri n zona Baicului i creterea gradului de competitivitate a firmelor; n vederea atingerii acestor obiective, considerm esenial susinerea colectiv a strategiei din partea tuturor actorilor locali ai comunitii, precum i efortul comun n implementarea de proiecte de dezvoltare strategice la nivelul zonei Baicului.
Comentariu [M1]:
Comentariu [M2]:
3.3
3.3.1
Prioriti de dezvoltare
Restricii ale dezvoltrii urbane n zona Baicului 3.3.1.1 Capacitatea administrativ
Sarcina implementrii unui proiect integrat de dezvoltare a zonei Baicului revine n mare msur Primriei Sectorului 2. Capacitatea de gestionare a implementrii proiectelor de regenerare urban a zonei Baicului depind n mare msur de capacitatea instituional a Primriei Sectorului 2, msurat prin resurse de ordin uman, tehnic, financiar, capacitatea de ncheiere de parteneriate.
140
Expertiza capitalizat la nivel de primrie, susinut prin proiectele pregtite i implementate pn n prezent este una foarte important. Din perspectiva dezvoltrii instituionale, resursa uman existent n departamentele Primriei, att cele tehnice ct i n cadrul Direciei Management Proiecte i Integrare European a beneficiat de o serie de cursuri de instruire pe tematica finanrilor nerambursabile i management de proiect care permite o abordare profesionist a noilor proiecte care vor fi dezvoltate n perioadele de programare a finanrilor europene i de alt natur. Pincipalele atribute ale Primriei n sensul derulrii efective a proiectelor pregatite se refer la: Capacitatea de realizare i implementare a proiectelor; Existena unor resurse create n parteneriat, care permit accesarea unei game vaste de proiecte; Exercitiul realizat deja prin derularea de investiii majore la nivelul sectorului. Riscurile care pot aprea n implementarea noilor investiii avute n vedere se refer la: - Inexistena partenerilor viabili la nivel de sector; - Neimplicarea mediului privat n susinerea msurilor soft i hard de modernizare a zonei Baicului; - Riscuri generate de exerciiul programatic de dezvoltare la nivelul autoritilor centrale sau Primriei Generale, care pot duce la inadecvarea i necorelarea prioritilor identificate.
3.3.1.2
Capacitate financiar
Capacitatea financiar este determinat de bugetul multianual al Primriei.
3.3.1.3
Posibile litigii
Conform datelor furnizate de ctre Direcia Management Proiecte i Integrare European din cadrul Primriei Sectorului 2 Bucureti, urmtoarele imobile din zona Baicului fac obiectul litigiilor: Imobilul situat pe strada Sergent Nicolae Culea nr. 18 obiect uzucapiune teren; Imobilul situat pe Intr, Ceptura nr. 14 obiect uzucapiune i accesiune construcii; Imobilul situat pe strada Comisul Buzica nr. 18 obiect obligaie de a face; Imobilul situat pe strada Soldat Velicu nr. 3 obiect obligaie de a face; Imobilul situat pe strada Soldat Stefan Velicu nr. 19 obiect uzucapiune; Imobilul situat pe strada Cozia nr. 5-13 obiect anulare act administrativ; Imobilul situat pe strada Dumitru Slugeru nr. 31 obiect revendicare; Imobilul situat pe strada Ceptura nr. 27 obiect uzucapiune; Imobilul situat pe strada Rodica nr. 28 obiect obligaie de a face; Imobilul situat pe strada Rodica nr. 56 obiect uzucapiune; Imobilul situat pe strada Deliorman nr. 19 obiect obligaie de a face.
141
3.3.1.4
Expropriere terenuri
Legea nr. 184 din 21/10/2008 pentru modificarea i completarea Legii nr. 198/2004 privind unele msuri prealabile lucrrilor de construcie de autostrzi i drumuri naionale stabilete cadrul juridic pentru luarea unor msuri de pregtire prealabil a executrii lucrrilor de construcie de drumuri de interes naional, judeean i local prevzute la art. 5 din Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Articolul 2 alineatul (1) precizeaz ca fiind de utilitate public toate lucrrile de construcie de drumuri de interes naional, judeean i local. Municipiile reprezint expropriatorul pentru drumurile de interes local. Prin lucrri de construcie de drumuri, denumite lucrri, se nelege lucrri de construire, reabilitare, dezvoltare, modernizare ori extindere a drumurilor de interes naional, judeean i local. Terenurile necesare pentru relocarea utilitilor, pentru drumurile tehnologice, drumurile temporare, drumurile ocolitoare, precum i cele necesare gropilor de mprumut pot fi expropriate i se supun prevederilor acestei legi. Terenurile expropriate conform prevederilor alin. (4) se predau, dup finalizarea lucrrilor, autoritilor publice locale i nu pot fi nstrinate."
3.3.1.5
Expropriere imobile
Totodat, conform Legii nr. 33 din 27/05/1994 exproprierea de imobile, n tot sau n parte, se poate face numai pentru cauz de utilitate public, dup o dreapt i prealabil despgubire, prin hotrre judectoreasc. Instanele judectoreti competente vor putea hotr exproprierea numai dup ce utilitatea public s-a declarat potrivit prezentei legi. Cei interesai pot conveni att asupra modalitii de transfer al dreptului de proprietate, ct i asupra cuantumului i naturii despgubirii, cu respectarea dispoziiilor legale privind condiiile de fond, de form i de publicitate, fr a se declana procedura de expropriere prevzut n prezenta lege. Utilitatea public se declar pentru lucrri de interes naional sau de interes local. Potrivit articolului 6 sunt de utilitate public lucrrile privind: prospeciunile i explorrile geologice; extracia i prelucrarea substanelor minerale utile; instalaii pentru producerea energiei electrice; cile de comunicaii, deschiderea, alinierea i lrgirea strzilor; sistemele de alimentare cu energie electric, telecomunicaii, gaze, termoficare, ap, canalizare; instalaii pentru protecia mediului; ndiguiri i regularizri de ruri, lacuri de acumulare pentru surse de ap i atenuarea viiturilor; derivaii de debite pentru alimentri cu ap i pentru devierea viiturilor;
142
staii hidrometeorologice, seismice i sisteme de avertizare i prevenire a fenomenelor naturale periculoase i de alarmare a populaiei, sisteme de irigaii i desecri; lucrri de combatere a eroziunii de adncime; cldirile i terenurile necesare construciilor de locuine sociale i altor obiective sociale de nvmnt, sntate, cultur, sport, protecie i asisten social, precum i de administraie public i pentru autoritile judectoreti; salvarea; protejarea i punerea n valoare a monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice, precum i a parcurilor naionale, rezervaiilor naturale i a monumentelor naturii; prevenirea i nlturarea urmrilor dezastrelor naturale - cutremure, inundaii, alunecri de terenuri; aprarea rii, ordinea public i sigurana naional. Utilitatea public se declar de ctre Guvern pentru lucrrile de interes naional i de ctre consiliile judeene i Consiliul Local al Municipiului Bucureti pentru lucrrile de interes local. Declararea utilitii publice se face numai dup efectuarea unei cercetri prealabile i condiionat de nscrierea lucrrii n planurile urbanistice i de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localiti sau zone unde se intenioneaz executarea ei. Dup declararea utilitii publice, expropriatorul imobilului va executa planurile cuprinznd terenurile i construciile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum i a ofertelor de despgubire. Proprietarii i titularii altor drepturi reale asupra imobilelor n cauz pot face ntmpinare n termen de 45 de zile de la primirea notificrii.
3.3.2
Prioriti de dezvoltare identificate pe baza sondajului de opinie
n vederea fundamentrii opiunilor de dezvoltare a zonei Baicului prin corelarea acestora cu nevoile colectivitii locale (cca 20.000 locuitori, dintre care aproximativ 10% sunt de etnie rom) i ale comunitii de afaceri (reprezentat de 6 ntreprinderi mijlocii, 3 IMM -uri i cca 350 mici ageni economici), Consiliul Local Sector 2 Bucureti a organizat n luna septembrie 2008 un proces de consultare public privind dezvoltarea durabil a zonei Baicului. n urma acestor consultri publice au reieit anumite prioriti de dezvoltare n vederea rezolvrii problemelor de infrastructur local i a serviciilor de sprijin din zona Baicului. Aadar, 68% dintre cetenii intervievai consider c este nevoie de implicarea Primriei Sectorului 2, Bucureti. Aceeai opinie o au i majoritatea oamenilor de afaceri participani la procesul de consultare public, 75% dintre acetia susinnd nevoia de implicare a Primriei n rezolvarea pe viitor a problemelor legate de infrastructur i a serviciilor de sprijin. Rspunsurile persoanelor intervievate la ntrebarea deschis privind principalele probleme care trebuie rezolvate n zon s-au referit la: numrul mic al parcrilor din zon; curenia i amenajarea spaiilor destinate colectrii gunoiului i ridicarea acestuia; reabilitarea i mbuntirea izolaiei cldirilor; fluidizarea traficului rutier; implicarea mai bun a poliiei pentru sigurana cetenilor; creterea colaborrii dintre ceteni i poliia comunitar;
143
ntreinerea spaiilor verzi; nfiinarea de noi centre medicale; bariera de cale ferat din zon.
n urma rezultatelor sondajului, a reieit ca problemele comunitii de afaceri sunt asemntoare cu cele ale populaiei: numrul mic de parcri, fluidizarea traficului rutier, gradul redus de implicare a poliiei pentru protejarea bunurilor, i curenia din zon. Oamenii de afaceri sunt de prere c domeniile de activitate care ar putea s se dezvolte la nivelul zonei sunt: nvmntul - prin construcia de coli i grdinie; serviciile financiar-bancare; construciile - prin construirea de malluri, supermarket -uri i complexe comerciale, de piee agroalimentare, de locuine pentru tineri; serviciile de asisten medical prin construirea de spitale i de cmine pentru btrni. n opinia oamenilor de afaceri proiectele care ar putea fi realizate n Zona Baicului i care ar trebui s conduc la creterea potenialului de dezvoltare a mediului de afaceri sunt legate de: dezvoltarea infrastructurii; creterea numrului locurilor de parcare; construcia de locuine; construcia de piee agroalimentare, de magazine, hypermarketuri sau malluri. Prioritile de dezvoltare identificate la nivelul gospodriilor i comunitii de afaceri din zona Baicului prin sondaj public corespund prioritilor de dezvoltare identificate pe baza analizei diagnostic.
Dezvoltare urbana Probleme identificate in urma sondajului Obiective operationale ale prioritatii public realizat Reabilitarea si imbunatatirea cladirilor Intretinerea spatiilor verzi izolatiei Masuri
1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil la mijloacele de transport in comun, accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare viitoare pentru proiectele viitoare din zona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mix functional care sa completeze oferta existenta 1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice. 4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice 5. Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement. 1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului. 3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii). 4. Infiintarea unei linii de metrou subteran. 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. 2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (puncte de reciclare la nivelul asociatilor de locatari). 1. Amenajarea lacului 1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. 2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale).
b) Dezvoltare urbana mixta a zonei
Bariera de cale ferata din zona
a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice
Curatenia si amenajarea spatiilor destinate a) Modernizarea managementul deseurilor colectarii gunoiului si ridicarea acestuia a) Reducerea poluarii
b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public
a) Constientizarea dezvoltarii durabile
populatiei
privind
obiectivele 1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privind protectia mediului.
144
Dezvoltarea infrastructurii de transport Probleme identificate in urma sondajului Obiective operationale ale prioritatii public realizat Masuri
Numarul mic al parcarilor din zona
Fluidizarea traficului rutier
1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera 2. Crearea de parcari subterane si supraterane. pentru fluidizarea circulatiei 3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. 4. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri. 1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta. b) Optimizarea circulatiei 2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului. a) Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de 1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrou transport
Dezvoltarea infrastructurii de utilitati Probleme identificate in urma sondajului Obiective operationale ale prioritatii public realizat Masuri
a) Modernizarea retelei de utilitati publice
1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajere si preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere a retelelor hidroedilitare se vor realiza pe domeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor). 3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor.
a) Extinderea utilitatilor in zonele intravilane
1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in intravilanul existent.
Dezvoltarea comunitara Probleme identificate in urma sondajului Obiective operationale ale prioritatii public realizat Implicarea mai buna a politiei pentru a) Activitati recreationale (sportive / culturale) siguranta cetatenilor Cresterea colaborarii dintre cetateni si politia b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea comunitara criminalitatii a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dezabilitati. Infiintarea de noi centre medicale b) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii sociale c) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala pentru cetateni a) Exploatarea potentialului multicultural din zona Baicului a) Dezvoltarea activitatilor recreationale Masuri 1. Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. 2. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului. 3. Crearea unui centru multifunctional. 4. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte. 1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti. 2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.
1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.
1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali 1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) 1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2 1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor.
Dezvoltarea resurselor umane Probleme identificate in urma sondajului Obiective operationale ale prioritatii public realizat Masuri
1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o existente / infiintarea de noi unitati de invatamant cresa). 3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. b) Programe de pregatire continua c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor 1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala, adaptarea la cerintele pietei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii. 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat
Dezvoltare si competitivitate economica Probleme identificate in urma sondajului Obiective operationale ale prioritatii public realizat a) Organizarea de targuri de locuri de munca a) Acces sporit la infrastructura IT a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare Masuri 1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii de practica) tinerilor 1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). 2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante
145
3.3.3
Prioriti de dezvoltare identificate pe baza analizei diagnostic 3.3.3.1 Dezvoltarea urban
n prezent se observ nu doar o cretere a dimensiunilor oraelor (dezvoltarea de noi cartiere, apropierea de zonele rurale), ci i o cretere a influenei acestora. Acest fenomen de tranziie urban ofer oportuniti semnificative de dezvoltare, i implicit de mbuntire a calitii vieii locuitorilor, dar valorificarea acestor oportuniti depinde n mare msur de modul n care aceste orae sunt conduse, precum i de politicile publice adoptate la nivel local, regional i naional. Pe termen lung, dezvoltarea urban nsoeste dezvoltarea economic, acest lucru contribuind n mod semnificativ la bunstarea comunitii locale. n cadrul dezvoltrii urbane a zonei Baicului au fost identificate urmtoarele direcii de dezvoltare: - infrastructur urban; - reabilitarea zonelor industriale/ de transport feroviar n vederea dezvoltrii de noi activiti; - rezolvarea problemelor de mediu; - creterea gradului de contientizare a populaiei, a actorilor publici i privai privind problemele de mediu. Dezvoltarea urban viitoare a zonei Baicului va trebui s se realizeze innd cont de urmtoarele principii ale amenajrii teritoriului i urbanismului: - dezvoltarea economic i social echilibrat a zonei, cu respectarea specificului acesteia; - mbuntirea calitii vieii locuitorilor; - gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului; - utilizarea raional i eficient a teritoriului; - ameliorarea condiiilor de via prin eliminarea disfuncionalitilor, asigurarea accesului la servicii publice i locuine convenabile pentru toi locuitorii; - crearea condiiilor pentru satisfacerea cerinelor speciale ale copiilor, vrstnicilor, ale persoanelor marginalizate (populaia rrom, refugiai, persoane cu venituri reduse, persoane cu handicap); - utilizarea eficient a terenurilor, n acord cu funciunile urbanistice adecvate; - asigurarea calitii cadrului construit, amenajat i plantat.
146
Obiective de dezvoltare Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil la mijloacele de transport in comun, accesul pietonal in aria noilor zone devenite operationale). A. Reabilitarea infrastructurii de transport a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare urban viitoare pentru proiectele viitoare din zona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mix functional care sa completeze oferta existenta B. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit b) Dezvoltare urbana mixta a zonei pentru noi activitati - spatii publice, centre sportive, sociale, educationale, recreationale. 1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice. 4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice 5. Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement. 1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului. 3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii). 4. Infiintarea unei linii de metrou subteran. 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. 2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (puncte de reciclare la nivelul asociatilor de locatari). 1. Amenajarea lacului 1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. 2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale).
1.1 Infrastructura urbana
1. Dezvoltare urbana
1.2 Reabilitarea zonelor industriale/ de transport feroviar in vederea dezvoltarii de noi activitati.
A. Reabilitarea/reconversia zonei afectate transportului feroviar la nivelul zonei Baicului a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice B. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati parcuri. A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. Amenajarea spatiilor publice a) Modernizarea managementul deseurilor a) Reducerea poluarii
1.3 Rezolvarea problemelor de mediu
C. Surse de energie alternativa
b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public
1.4 Cresterea gradului de constientizare a A. Schimbarea mentalitatii populatiei, a actorilor publici si privati privind comportamentului fata de mediu problemele de mediu
si
a a) Constientizarea dezvoltarii durabile
populatiei
privind
obiectivele 1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privind protectia mediului.
3.3.3.2
-
Dezvoltarea infrastructurii de transport
Urmtoarele prioriti de dezvoltare a infrastructurii de transport au fost considerate prioritare: infrastructura de transport rutier: reabilitarea i extinderea infrastructurii rutiere existente i conectarea zonei la rutele de circulaie majore la nivelul Municipiului Bucureti; ncurajarea transportului alternativ; crearea de noi locuri de parcare; optimizarea circulaiei prin amenajarea corespunztoare a interseciilor; infrastructura urban (mbuntirea condiiilor oferite de transportul n comun).
Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Masuri 1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera 2. Crearea de parcari subterane si supraterane. pentru fluidizarea circulatiei 3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. 4. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri. 1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta. b) Optimizarea circulatiei 2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului. A. Extinderea/ modernizarea sistemului de a) Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de 1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrou transport public urban transport A. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale. Obiective operationale ale prioritatii
Obiective de dezvoltare Axe strategice
2. Dezvoltarea infrastructurii de transport
2.1 Infrastructura de transport rutier
3.3.3.3
Dezvoltarea infrastructurii de utiliti
Pentru a susine activitile agentilor economici din zon i pentru a oferi condiii bune de locuit, Consiliul Local Sector 2 Bucureti a implementat proiecte de reabilitare a reelei de ap i a sistemului de canalizare pe anumite strzi. Cu toate acestea, n prezent, reeaua de utiliti (alimentare cu ap, instalaii de canalizare ap menajer i precipitaii) nu acoper nc ntreaga zon, fiind necesare noi proiecte de investiii de reabilitare i extindere. O astfel de zon este cea depresionar care se ntinde de la strada Doamna Ghica spre lacul Fundeni, unde sunt necesare lucrri de modernizare a reelei de canalizare. Tot n aceast zon sunt necesare lucrri de extindere a infrastructurii de drumuri, iar programarea acestora pentru execuie va necesita corelarea permanent cu lucrrile de utiliti.
Obiective de dezvoltare Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajere si preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere a retelelor hidroedilitare se vor realiza pe domeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor). 3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor.
3. Dezvoltarea infrastructurii de 3.1 Infrastructura de utilitati utilitati
A. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare, epurare ape reziduale, apa potabila, a) Modernizarea retelei de utilitati publice gaze.
B. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal, gaze, energie a) Extinderea utilitatilor in zonele intravilane termica, electricitate, linii telefonice, cablu TV, internet, precum si in zonele intravilane).
147
3.3.3.4
Dezvoltarea comunitar (cultur, sntate, servicii sociale)
Dezvoltarea comunitar la nivel local este un proces care i propune crearea de condiii de progres economic i social pentru ntreaga comunitate, cu participarea activa a acesteia. Pentru dezvoltarea comunitar viitoare a zonei Baicului au fost identificate urmatoarele prioriti de dezvoltare: dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane i dezvoltarea culturii care presupun: ncurajarea desfurrii activitilor de educaie fizic att n rndul locuitorilor, ct i n rndul colarilor; asigurarea unor spaii adecvate pentru desfurarea de activiti culturale, creterea ofertei culturale; dezvoltarea sistemului de servicii sociale, care presupune: dezvoltarea operaional a serviciului public de asisten social acordat persoanelor aflate n dificultate (populaia cu venituri reduse, populaia rrom, persoanele refugiate, persoanele victime ale violenei n familie, persoane dependente de alcool i droguri, persoane cu handicap, copiii dezinstituionalizai i cei care sunt victime ale violenei n familie); dezvoltarea de relaii multiculturale, care presupune: Necesitatea promovrii de politici publice multiculturale; Contientizarea problematicii rrome; Organizarea de evenimente culturale; Valorificarea potenialului multicultural al zonei Baicului.
Obiective de dezvoltare Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. 2. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului. 3. Crearea unui centru multifunctional. 4. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte.
1.1 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane
A. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru a) Activitati recreationale (sportive / culturale) timpul liber. Cresterea accesului la cultura.
B. Securitatea cetatenilor din zona Baicului 1. Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism) 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale. A. Reabilitarea infrastructurii sociale
b) Asigurarea sigurantei locuitorilor si prevenirea 1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti. criminalitatii 2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice. a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dezabilitati.
1.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale 1.4 Dezvoltarea culturii
A. Integrare inter-etnica A. Reabilitarea/ reconversia spatiilor publice
b) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii 1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali sociale c) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala 1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) pentru cetateni a) Exploatarea potentialului multicultural din zona 1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2 Baicului a) Dezvoltarea activitatilor recreationale 1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor.
3.3.3.5
Dezvoltarea resurselor umane
Dezvoltarea resurselor umane din zona Baicului nu se poate realiza fr: - asigurarea accesului la educaie i formare a populaiei zonei Baicului; - creterea gradului de ocupare la nivelul zonei Baicului. Trebuie subliniat necesitatea implicrii tuturor factorilor responsabili (instituiile statului oficiile de ocupare a forei de munc, unitile de nvmant, administraia public local, ageni economici) n politica de dezvoltare a resurselor umane, n creterea gradului de ocupare i n combaterea excluziunii sociale.
148
Obiective de dezvoltare Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia A. Reabilitarea infrastructurii de educatie. 2.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Baicului Obiective operationale ale prioritatii Masuri 1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o existente / infiintarea de noi unitati de invatamant cresa). 3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. 1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala, adaptarea la cerintele pietei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii. 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat 1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii de practica) tinerilor
2. Dezvoltarea resurselor umane
B. Modernizarea procesului de invatamant b) Programe de pregatire continua obligatoriu, si cel profesional si tehnic
C. Modernizarea procesului de invatamant c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor obligatoriu si vocational. 2.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul A. Servicii de consiliere, orientare, organizare a) Organizarea de targuri de locuri de munca zonei Baicului jobshop-uri.
3.3.3.6
Dezvoltare i competitivitate economic
Dezvoltarea i competitivitatea economic local subsumeaz celelalte obiecive de dezvoltare ale zonei Baicului. Principalele surse de dezvoltare economic a zonei Baicului sunt: dezvoltarea capitalului uman, o mai bun reprezentare a sectorului de servicii, atragerea investitorilor, dezvoltarea infrastructurii de transport i edilitare; implicarea activ a instituiilor locale. Principalele direcii de dezvoltare i competitivitate economic identificate sunt: - dezvoltarea mediului economic (nlesnirea accesului la infrastructura IT, programe de atragere a investiiilor); - dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane (dezvoltarea de spaii comerciale).
Obiective de dezvoltare Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia A. Dezvoltarea serviciilor publice electronice 1. Dezvoltare si competitivitate economica 1.1 Dezvoltarea mediului economic B. Dezvoltarea de servicii pentru mediul a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor antreprenorial 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice A. Comercializarea produselor agroalimentare a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare urbane Obiective operationale ale prioritatii a) Acces sporit la infrastructura IT Masuri 1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). 2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante
3.3.4
Indicatori propui pentru msurarea implementrii Master Planului de dezvoltare durabil a Zonei Baicului
Indicatorii sunt msurtori specifice ale obiectivelor enunate n Master Planul Zona Baicului. Indicatorii, n cazul unui raport de activitate creeaz posibilitatea de a msura calitatea i modul de ndeplinire a obiectivelor. Indicatorii care vor fi utilizai pentru msurarea eficacitii obiectivelor propuse pentru Zona Baicului sunt de dou tipuri: - Indicatorii obiectivi (avize de construcii, certificate de urbanism, controale efectuate); - Indicatorii subiectivi sunt indicatori de satisfacie a consumatorului, satisfactie exprimat n date de opinie public, numr de plngeri sau petiii, numr de articole favorabile-nefavorabile de pres, etc. Pentru fiecare Proiect identificat la nivelul Portofoliului de Proiecte vor fi utilizai indicatori de program: Input (Intrri) pentru corelarea resurselor implicate raportat la rezultate; Output (Ieiri) pentru a msura rezultatele imediate, msurabile ale proiectelor; Impact pentru a msura efectul real n societate, eventual pe termen lung.
149
Indicatori propusi pentru masurarea performantelor implementarii Master Planului de Dezvoltare Durabila a zonei Baicului
Directii strategice Proiecte de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire Proiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala Proiect nr. 3 - Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor publice in Zonei Baicului Componenta 1 - Realizarea infrastructurii rutiere Componenta 2 - Crearea de parcari supraterane in zona Baicului Componenta 3 - Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) Componenta 4 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii) Componenta 5 - Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului Proiect nr. 4 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Proiect nr. 5 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare) Proiect nr. 6 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor
Indicatori
Indicatori de masurare a performantei Set de masuri de reconfigurare spatiala PUZ-ul actualizat Numarul de kilometri de strazi amenajate / construite Numarul de noi locuri de parcare supra si subterane create in zona Baicului Numar de noi parcuri / spatii verzi /locuri de joaca amenajate Numarul de utilizatori ai infrastructurii recreationale nou create Numarul de intersectii (re)amenajate Numarul de kilometri de piste ciclabile amenajate in zona Baicului O zona de agrement in zona lacului Fundeni Numar de spatii comune din jurul spatiilor de locuinte redefinite si reamenajate Un studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor. Dezafectarea si reconversia Garii Obor : -un centru multifunctional - o noua artera rutiere construita in locul triajului - o zona de agrement si un parc sau Redimensionarea Garii Obor: - Gara Obor nou punct intermodal - o linie de metrou in zona Baicului Numarul de centre de colectare diverse tipuri de deseuri Lacul Fundeni igienizat Numarul de panouri solare amplasate deasupra celor doua blocuri de locuinte sociale Numarul de panouri publicitare solare amplasate in zona Baicului Numarul de stalpi de iluminat stradal care folosesc ca sursa de energie celulele fotovoltaice Numarul de persoane care au fost informate cu privire la avantajele si beneficiile pentru mediu oferite de colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Numar de proiecte dezvoltate la nivel de comunitate in vederea reducerii poluarii si protectia mediului Cantitatea de deseuri colectate selectiv Numar de kilometri construiti care leaga strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv Bulevardul Garii Obor Numarul de statii de transport in comun (autobuz) reamenajate Un studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, o data cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului. Numarul de noi kilometri de retele de apa construite/ reabilitate Numarul de noi kilometri de retele de canal construite / reabilitate Numarul de statii de pompare ape uzate menajere si numarul de statii de preepurare ape pluviale amplasate Numarul de locuinte sociale reabilitate termic Un studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului O sala de sport construita si amenajata (utilizata de catre elevi si alti locuitori ai zonei Baicului) Biblioteca existenta amenajata Numarul de infractiuni realizate la nivelul zonei Baicului Reducerea procentuala inregistrata la nivelul infractiunilor din zona Baicului Rata criminalitatii Un sistem de monitorizare si supraveghere functional amplasat stradal Un sistem de monitorizare si supraveghere functional amplasat in incinta unitatiii de invatamant din zona Baicului Numarul de infractiuni realizate la nivelul zonei Baicului Reducerea procentuala inregistrata la nivelul infractiunilor din zona Baicului Numarul suplimentar de politisti care sunt realocati la nivelul zonei Baicului Un centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate Numarul de persoane dezavantajate care beneficiaza de serviciile centrului de asistenta sociala
Regenerare urbana
Proiect nr. 7 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent
Proiect nr. 8 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului Proiect nr. 9 - Igienizarea Lacului Fundeni Proiect nr. 10 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare Proiect nr. 11 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Proiect nr. 12 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte
Proiect nr. 13 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora
Dezvoltarea infrastructurii de transport
Proiect nr. 14 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv bulevardul Garii Obor Proiect nr. 15 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor Proiect nr. 16 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului Proiect nr. 17 - Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect nr. 18 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale Proiect nr. 19 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului Proiect nr. 20 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului. Proiect nr. 21 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte
Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
Proiect nr. 22 - Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism)
Proiect nr. 23 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului
Proiect nr. 24 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate.
Proiect nr. 25 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni Numarul de persoane recrutate si pregatite pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona asistenta sociala din zona. Proiect nr. 26 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in Un centru de diagnostic care sa ofere servicii de asistenta medicala in ambulatoriu cadrul centrului de asistenta sociala Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul Proiect nr. 27 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului zonei Baicului Numar de persoane rrome din Lunca Florilor pregatite pe tema integrarii rromilor in viata comunitara Numar de persoane rrome consiliate cu privire la reinsertiei pe piata muncii Numar de persoane rrome consiliate cu privire la necesitatea obtinerii actelor de identitate Proiect nr. 28 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este Rata de alfabetizare a copiilor rromi Rata abandonului scolar in randul populatiei rrome din zona Baicului integrarea rromilor in viata comunitara Numarul total al persoanelor care au participat la programele de pregatire profesionala continua si Proiect nr. 29 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii Proiect nr. 30 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate initiala Numarul de femei de etnie rroma care detin un loc de munca Numar de persoane rrome care au intrat in legalitate Numarul de noi organizatii reprezentante ale minoritatii rromilor Numarul persoanelor implicate in activitati de voluntariat reprezentative pentru minoritatea rroma Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala. Numarul de job-shopuri/ targuri de locuri de munca organizate pentru locuitorii zonei Baicului Numarul de burse / internshipuri oferite annual de catre mediul de afaceri din zona Baicului Rata somajului la nivelul zonei Baicului Numarul de persoane care au obtinut un loc de munca in urma acestor job-shopuri
Dezvoltarea resurselor umane
Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala
Proiect nr. 32 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului.
Dezvoltare si competitivitate economica
Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Proiect nr. 33 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv Baicului oportunitatea infiintarii unor puncte de informare Numarul de utilizatori de internet Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului Proiect nr. 34- Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Numar start-upuri nou create la nivelul zonei Baicului Baicului Numarul de noi agenti economici creati in diverse sectoare de activitate - sectorul productiv, sectorul servicii, sectorul suport Volumul investitiilor atrase in zona Baicului Proiect nr. 35 - infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare O piata agro-alimentare construita si amenajata corespunzator
150
Planul de aciune
4.1 Portofoliu de proiecte la nivelul zonei Baicului
Strategia de dezvoltare a zonei Baicului se raporteaz la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate la nivel sectorial, precum i prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, naional, regional i municipal i corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente. n urma analizelor, consultrilor publice i dezbaterilor publice organizate la nivelul zonei Baicului a fost creionat profilul strategic al zonei Baicului totalitatea trsturilor locale care sunt susceptibile a afecta n mod pozitiv sau negativ zona, influennd pe termen lung dezvoltarea. Iniial s-a pornit de la creionarea obiectivului general i a obiectivelor specifice de dezvoltare a zonei Baicului, iar ulterior au fost identificate cele ase direcii strategice de dezvoltare pe baza nevoilor i a potenialului de dezvoltare a zonei. n cadrul fiecrei axe strategice au fost identificate o serie prioriti de dezvoltare a zonei, pentru fiecare dintre acestea fiind trasate obiectivele specifice, aria de intervenie precum i msurile a fi luate n vederea rezolvrii problemelor identificate, care ulterior au generat proiecte individuale de dezvoltare. Pe baza analizei diagnostic realizate anterior i a nevoilor de dezvoltare identificate n urma consultrilor publice au fost identificate mai multe prioriti de dezvoltare, care prin corelare cu potenialul de dezvoltare al zonei au generat un numar de 39 de proiecte de dezvoltare care adreseaz regenerarea urban a zonei Baicului prin prisma a) celor trei obiective specifice de dezvoltare: 1 mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului; 2 Incluziune social, egalitate de anse, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale 3 Imbunatatirea infrastructurii de baza 4 Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice n zona Baicului prin atragerea de investiii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri n mod durabil. b) celor ase direcii de dezvoltare: 1 Dezvoltare urban; 2 Dezvoltarea infrastructurii de transport; 3 Dezvoltarea infrastructurii de utiliti; 4 Dezvoltarea comunitar (cultur, sntate, servicii sociale, multiculturalism); 5 Dezvoltarea resurselor umane; 6 Dezvoltarea i competitivitatea economic.
4.1.1
Lista proiectelor
O1 OBIECTIV SPECIFIC mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului
D1 Direcia strategic Dezvoltare urban
151
SURS DE FINANARE: Bugetul local Proiect nr. O1-D1-1 - Set de msuri de reconfigurare spaial care s fie luate n considerare n momentul n care se acord autorizaiile de construire. Proiect nr. O1-D1-2. - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de msuri de reconfigurare spaial Proiect nr. O1-D1-5 - Realizarea unei zone de agrement n apropierea Lacului Fundeni Proiect nr. O1-D1-6 - Redefinirea i reamenajarea spaiilor comune din jurul spaiilor de locuine (Rezidenializare) Proiect nr. O1-D1-7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Grii Obor Proiect nr. O1-D1-16 Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului Proiect nr. O1-D1-17 Sisteme de management al traficului (interseciile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade ntre Vii) SURS DE FINANARE: Programul Operaional Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere Proiect nr. O1-D1-3 - Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi) Proiect nr. O1-D1-4 - Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului Proiect nr. O1-D1-15 - Amenajri parcri zona Baicului SURS DE FINANARE: Programul Operaional Regional Axa Prioritar 2: mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport Proiect nr. O1-D1-8 - Reconversia total/ parial a Grii Obor i a triajului aferent SURS DE FINANARE: Fondul de Mediu Guvernul Romaniei Proiect nr. O1-D1-9 nfiinarea de centre de colectare de diverse tipuri de deeuri la nivelul zonei Baicului Proiect nr. O1-D1-10 Igienizarea lacului Fundeni Proiect nr. O1-D1-14 Campania de contientizare privind colectarea selectiv a deeurilor i reciclarea acestora
152
SURS DE FINANARE: Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice Axa prioritar 4 Creterea eficienei energetice i a siguranei n furnizarea energiei electrice, n condiiile combaterii schimbrilor climatice Domeniul Major de Intervenie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde Proiect nr. O1-D1-11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare Proiect nr. O1-D1-12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Proiect nr. O1-D1-13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte O1 OBIECTIV SPECIFIC mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului
D2 Direcia strategic Dezvoltarea infrastructurii de transport
SURS DE FINANARE: Programul Operaional Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere Proiect nr. O1-D1-3 - Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi) Proiect nr. O1-D1-4 - Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului Proiect nr. O1-D1-15 - Amenajri parcri zona Baicului Proiect nr. O1-D2-19 - Reamenjarea staiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderen a celor situate pe fosta platforma industrial (oseaua Electronicii) n vederea asigurrii securitii cetenilor SURS DE FINANARE: Programul Operaional Regional Axa Prioritar 2: mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport Proiect nr. O1-D2-18 - Construcia unui drum care s lege strada Paharnicul Turturea de oseaua Electronicii, i respectiv Bulevardul Grii Obor SURS DE FINANARE: Bugetul local
153
Proiect nr. O1-D2-20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crerii de noi linii de transport, odat cu punerea n funciune a unei noi strazi n zona Baicului O1 OBIECTIV SPECIFIC mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului
D3 Direcia strategic Dezvoltarea infrastructurii de utiliti
SURS DE FINANARE Programul Operaional Sectorial Mediu Axa Prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat Proiect nr. O1-D3-21 Extinderea reelelor de ap i canalizare SURS DE FINANARE: Programul Operaional Sectorial Mediu Axa Prioritar 3 Reabilitarea sistemelor municipale de termoficare Proiect nr. O1-D3-22 Reabilitarea termic a locuinelor sociale SURS DE FINANARE: Bugetul local Proiect nr. O1-D3-23 - Studiu cu privire la eficiena reelelor de termoficare n zona Baicului O2 OBIECTIV SPECIFIC Incluziune social, egalitate de anse, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale
D4 Direcia strategic Dezvoltarea comunitar (cultur, sntate, servicii sociale, multiculturalism) SURS DE FINANARE: Bugetul local Proiect nr. O2-D4-24 - Construirea unei sli de sport utilizata att de ctre elevi, ct i de ctre locuitorii zonei Baicului Proiect nr. O2-D4-25 - Amenajarea bibliotecii existente i extinderea funcionalitii acesteia, nnoirea fondului de carte
154
Proiect nr. O2-D4-27 - Mrirea numrului de poliiti n vederea asigurrii securitii locuitorilor zonei Baicului Proiect nr. O2-D4-29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, n special feminin, n vederea pregtirii acestora pentru a deveni asisteni sociali n cadrul centrului de asisten social din zon SURS DE FINANARE: Programul Operaional Regional Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere Proiect nr. O2-D4-26 - Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului SURS DE FINANARE: Programul Operaional Regional Axa Prioritar 3: mbuntirea infrastructurii sociale Proiect nr. O2-D4-28 - nfiinarea unui centru de asisten social acordat grupurilor dezavantajate Proiect nr. O2-D4-30 - Dezvoltarea unui centru de asisten medical primar (oferire de servicii de asisten medical n ambulatoriu) n cadrul centrului de asisten social O2 OBIECTIV SPECIFIC Incluziune social, egalitate de anse, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale
D5 Direcia strategic Dezvoltarea resurselor umane
SURS DE FINANARE: Bugetul local Proiect nr. O3-D5-31 - Plan de aciune privind organizarea de cursuri de pregtire profesional iniial i continu la nivelul zonei Baicului Proiect nr. O3-D5-35 - Plan de aciune privind pregtirea profesional iniial i continu care prevede i componenta antreprenorial. SURS DE FINANARE: Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa Prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale Domeniul major de intervenie 6.1 Dezvoltarea economiei sociale
155
Proiect nr. O3-D5-32 - Program de pregtirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Proiect nr. O3-D5-34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate Proiect nr. O3-D5-36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului SURS DE FINANARE: Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa Prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale Domeniul major de intervenie 6.2 mbuntirea accesului i a participrii grupurilor vulnerabile pe piaa muncii Proiect nr. O3-D5-33 - Program de pregtire profesional iniial a populaiei rrome nomade, a crui tem este inseria pe piaa muncii O3 OBIECTIV SPECIFIC Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice n zona Baicului prin atragerea de investiii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri n mod durabil
D6 DIRECIA STRATEGIC Dezvoltarea i competitivitatea economic
SURS DE FINANARE: Bugetul local Proiect nr. O3-D6-37 - Studiu de oportunitate i accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatic a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiinrii unor puncte de informare Proiect nr. O3-D6-38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea gzduirii unui centru de afaceri pe vechea platform industrial Obor - Baicului. SURS DE FINANARE: Parteneriat Public Privat Proiect nr. O3-D6-39 - nfiinarea i amenajarea unei piee agro-alimentare
156
Prezentare generala si pe programe prioritare

Sectiunea I - Constructia, renovarea si reabilitarea infrastructurii locale Politica SI-A1: Creterea accesibilitii i a mobilitii Programe: SI-A1-1: Reabilitarea i modernizarea reelei de strzi i drumuri urbane (cuprinznd infrastructura aferent: trotuare, pasaje, poduri, sistem de iluminat etc.) SI-A1-2: Amenajarea de locuri de parcare in zona Baicului SI-A1-3: Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Baicului Politica SI-B1: Fluidizarea si decongestionarea traficului in zona Baicului Programe: SI-B1-1: Realizarea sistemului de management al traficului in zona Baicului SI-B1-2: Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Baicului Politica SI-C1: Cresterea atractivitatii domeniului public: Programul SI-C1-1: Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi, locuri de joaca, spatii intre blocuri Politica SI- A2: mbuntirea infrastructurii sociale n zona Baicului Programe: SI-A2-1: Construirea, modernizarea centrelor sociale i diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate n situaie de risc social ( persoanele cu nevoi speciale, minori cu prini plecai in strintate, vrstnici, copii i aduli cu dizabiliti, persoanele fara adapost din zona Baicului Programe: SI-A2-2: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de santate Programe: SI-A2-3: Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului
Politica SI-A3: mbuntirea infrastructurii educaionale n zona Baicului Programe: SI-A3-1: Dezvoltarea infrastructurii scolare
157
Sectiunea SII - Infrastructura de mediu
Politica SII-A1: Construcia, reabilitarea, modernizarea i extinderea i sistemelor de ap i ap uzat Programe: SII-A-1: Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare Politica SII- A2. Dezvoltarea sistemului de management al deeurilor n zona Baicului Programe: SII-A2-1: Gestionarea eficienta a deseurilor
PoliticaSII- A3: Creterea eficienei energetice Programe: SII-A3-1: Reabilitarea termica a locuintelor sociale Politica SII-A4. Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatice Programe: SII-A4-1: Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica inclusiv colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora SII-A4-2: Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice SII-A4-3: Cresterea suprafetelor de spatii verzi SII-A4-4: Igienizarea lacurilor de agrement
Sectiunea III - Infrastructura economic
Politica SIII-A1. Reabilitarea siturilor industriale poluate i neutilizate i pregtirea pentru noi activiti Programe: SIII-A3-1: Reabilitarea sitului industrial Obor-Baicului in vederea realizarii unui centru de afaceri
158
Seciunea IV Dezvoltarea resurselor umane i a capacitii administrative

Politica SIV-A1. Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Programe SIV-A1-1: Recrutarea, instruirea i perfecionarea personalului din sectorul serviciilor sociale Politica SIV-A2. Promovarea incluziunii sociale pe piaa muncii Programe
SIV-A2-1: Integrarea pe piaa muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap i a rromilor

Politica SIV-A3. Intarirea capacitii administrative Programe: SIV-A3-1: Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului
159
4.1.2
Matricea proiectelor de dezvoltare urban
Obiective generale, specifice, prioritati la nivelul zonei Baicului Obiective specifice de dezvoltare Directii strategice Masuri Proiecte individuale
1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil la mijloacele de transport in comun, accesul pietonal in aria Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire. noilor zone devenite operationale). Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare Proiect nr. 2. - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala. din zona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mix functional care sa completeze oferta existenta 1. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. 2. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) 3. Cresterea functionalitatii spatiilor publice. 4. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice 5. Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement. 1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului. 3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii). 4. Infiintarea unei linii de metrou subteran. 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. 2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (puncte de reciclare la nivelul asociatilor de locatari). 1. Amenajarea lacului I. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Baicului 1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. 2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale). 1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privind protectia mediului. 1. Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. 2. Crearea de parcari subterane si supraterane. 3. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. 4. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri. 2. Dezvoltarea 1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta. infrastructurii de transport 2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului. Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Proiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare)
Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent
Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect nr. 3: Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) Proiect nr. 15: Amenajari parcari zona Baicului Proiect nr. 16: Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea si strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii) Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii si respectiv bulevardul Garii Obor
1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrou
Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului
3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajere si preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere a retelelor hidroedilitare se vor realiza pe domeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor). 3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor. 1. Extinderea tuturor retelelor de utilitati in intravilanul existent. 1. Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. 2. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului. 3. Crearea unui centru multifunctional. 4. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte.
Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale Proiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului
Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Proiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte Proiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului Proiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Recomandam ca PS2 sa adreseze aceasta masura in cadrul proiectului de intarire a capacitatii administrative. Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent Recomandam PS2 sa elaboreze un set de masuri cu privire la construirea de crese, gradinite in cadrul marilor ansambluri rezidentiale, si care sa fie impuse in conditiile acordarii autorizatiilor de construire.
1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti. 1. Dezvoltarea comunitara 2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice. (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism) 1. Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. 1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali II. Incluziune sociala, egalitate de sanse, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale 1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) 1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2 1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o cresa). 3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii. 2. Dezvoltarea resurselor umane
Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului 1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala, Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara. adaptarea la cerintele pietei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii. Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii. Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate. 1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala. 1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii de Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului. practica) tinerilor 1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de 2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. informare. Proiect nr. 38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului.
III. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. economice in zona Baicului prin atragerea 1. Dezvoltare si de investitii strategice, dezvoltarea competitivitate economica mediului de afaceri in mod durabil. 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante
Proiect nr. 39 - Infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare
160
Analiza nivelului de integrare si corelare Obiective strategice mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Politici Creterea accesibilitii i a mobilitii Programe Constructia, reabilitarea i modernizarea reelei de strzi i drumuri urbane (cuprinznd infrastructura aferent: trotuare, pasaje, poduri, sistem de iluminat etc.) Proiecte Realizarea infrastructurii rutiere in zona Baicului Studiu de oportunitate privind dezafectarea Garii Obor Reconversia totala, partiala a Garii Obor si a triajului aferent. Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii si respectiv Bulevardul Garii Obor Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/crearii de noi linii de transport Crearea de parcari supraterane Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Sisteme de management al traficului (intersectiile Biacului cu Paharnicul Turturea, Paharnicul Turturea cu Eliade Intre Vii) Reamenajarea statiilor de autobuz cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor
Amenajarea de locuri de parcare in zona Baicului Amenajarea de piste ciclabile pe strazile din zona Baicului Fluidizarea si decongestionarea traficului in zona Baicului Realizarea sistemului de management al traficului in zona Baicului Reamenajarea statiilor de autobuz din zona Baicului
Creterea gradului de ocupare n zona Baicului, asigurarea de oportuniti egale tuturor categoriilor sociale prin asigurarea accesului la educaie i formare, servicii medicale i sociale
mbuntirea infrastructurii i a serviciilor sociale n zona Baicului
Construirea, modernizarea centrelor sociale i diversificarea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane aflate n situaie de risc social (persoanele cu nevoi speciale, minori cu prini plecai in strintate, vrstnici, copii i aduli cu dizabiliti, persoanele fara adapost) din zona Baicului
Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate
161
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii serviciilor de santate
Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara in cadrul centrului de asistenta sociala
Cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului mbuntirea infrastructurii educaionale n zona Baicului Dezvoltarea infrastructurii scolare
Marirea numarului de politisti in vederea sigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului Crestrea sigurantei si prevenirea criminalitatii in zona Baicului Construirea unei Sali de sport Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte
Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Recrutarea, instruirea i perfecionarea personalului din sectorul serviciilor sociale
Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin in vederea pregatirii acestuia pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului
Promovarea incluziunii sociale pe piaa muncii
Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala
162
Integrarea pe piaa muncii a persoanelor cu nevoi speciale/handicap i a romilor
Program de pregatire profesionala initiala pentru populatia de etnie roma din lunca Florilor, cu tema integrarii romilor in viata comunitara Program de consiliere cu tematica identificarea si convingerea populatiei rome de a intra in legalitate Program de pregatire profesionala initiala a populatie rome nomade, cu tema insertia pe piata muncii
mbuntirea infrastructurii de baz intr-un mediu sanatos
Cresterea atractivitatii economice a domeniului public
Reabilitarea si amenajarea de noi spatii publice: zone verzi, locuri de joaca, spatii intre blocuri
Amenajarea de noi spatii publice (spatii verzi, locuri de joaca) Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (rezidentializare)
Construcia, reabilitarea, modernizarea i extinderea i sistemelor de ap i ap uzat Dezvoltarea sistemului de management al deeurilor n zona Baicului
Extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare
Extinderea retelelor de apa si canalizare
Gestionarea eficienta a deseurilor
Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului
Creterea eficienei energetice
Reabilitarea termica a locuintelor sociale
Reabilitarea termica a locuintelor sociale
163
Reducerea polurii i diminuarea efectelor schimbrilor climatice
Promovarea problematicii de mediu si educatie ecologica inclusiv colectarea selective a deseurilor.
Campanie de constientizare privind colectarea selectiva si reciclarea deseurilor
Utilizarea surselor de energie neconventionala pentru asigurarea sustenabilitatii energetice
Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale prin instalarea de panouri solare Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Utilizarea celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte
Creterea capacitii administrative
Igienizarea lacurilor de agrement
Igienizarea lacului Fundeni
Intarirea capacitatii administrative a PS2
Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea unor puncte de informare. Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului
Dezvoltarea i diversificarea activitilor economice prin atragerea de investiii strategice, dezvoltarea mediului de afaceri
Reabilitarea siturilor industriale poluate i neutilizate i pregtirea pentru noi activiti
Reabilitarea sitului industrial OborBaicului in vederea realizarii unui centru de afaceri
Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor-Baicului Reabilitarea sitului industrial OborBaicului in vederea realizarii unui centru de afaceri
164
4.2
Surse de finanare
4.2.1. Programul Operaional Regional
ntre toate programele operaionale exist complementariti. Programul Operational Regional ajut la impulsionarea dezvoltrii regionale, acionnd n complementaritate cu celelalte intervenii structurale n domeniul transportului, competitivitii economice, mediului, dezvoltrii rurale i a resurselor umane, care sunt incluse n alte programe operaionale. Proiectele de dezvoltare propuse pentru regenerarea urban a zonei Baicului (portofoliul de proiecte) au ca potential surs de finanare/ co-finanare att bugetul local al Primriei Sectorului 2, Bucurei, ct i alte surse de finanare internaional nerambursabil (Fondurile Structurale) i rambursabil (Banca European de Reconstrucie i Dezvoltare co-finanare). Programul Operaional Regional, Axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere are ca scop creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc, prin reabilitarea infrastructurii urbane, mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului. n cadrul Axei prioritare 1 exist un singur domeniu major de intervenie: 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urban, fiind prevzute trei sub-domenii, n funcie de tipul beneficiarilor de finanare nerambursabil: poli de cretere, poli de dezvoltare urban, centre urbane (orae/municipii cu peste 10.000 de locuitori, altele dect polii de cretere i polii de dezvoltare urban). Obiectivul acestui domeniu major de intervenie l reprezint creterea calitii vieii i crearea de noi locuri de munc n orae, prin reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului. Proiectele individuale (eligibile), incluse n planurile integrate de dezvoltare urban ce vor fi finanate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenie 1.1 al POR trebuie s se ncadreze n urmtoarele categorii de operaiuni i activiti eligibile: a) reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban: - infrastructura public urban - transport i mobilitatea populaiei - patrimoniu cultural mondial (UNESCO), naional i local, din mediul urban b) dezvoltarea durabil a mediului de afaceri; c) reabilitarea infrastructurii sociale. Din punct de vedere al potenialului de ndeplinire a obiectivelor, resursele financiare aflate la dispoziia Primriei Sectorului 2 pentru susinerea interveniei n Zona Baicului sunt urmtoarele:
165
Alocarile financiare estimate in cadrul Planului pentru Dezvoltare Regionala 2007-2013 (perioada de plata: 2007-2015) Fondul European pentru Agricultura Fondul pentru Dezvoltare Rurala Administratie locala Privat si/ sau PPP finantate de Ifs Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
Fondul de Coeziune
Prioritati
Fondul Social European
Total
Prioritatea 1: Guvernare regionala Prioritatea 2: Accesibilitate si Mobilitate Prioritatea 3: Mediu Prioritatea 4: Crestere economica si ocuparea fortei de munca Prioritate teritoriala 1: Dezvoltare si regenerare urbana 2: Dezvoltare rurala, abordarea LEADER Total
16.00 1,030.00 300.00 600.58 274.00 300.00 270.00 1,330.00 1,444.58 537.43 5.00 255.00 521.43 250.00
34.00 1,413.50 897.00 94.00 582.00 2.00 3,022.50
790.00
50.00 3,834.08 1,721.00 915.43
% 0.66% 50.94% 22.87% 12.16% 13.18% 0.19% 100.00% 992.00 14.00 7,526.51
140.00 7.00 937.00
4.2.1.1

Alte fonduri nerambursabile
Programul Operaional Sectorial Mediu Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
4.2.2
Fonduri rambursabile
O potenial surs de finanare a proiectelor municipale o reprezint Banca European de Reconstrucie i Dezvoltare.
4.2.2.1
Banca European de Reconstrucie i Dezvoltare
Banca European de Reconstrucie i Dezvoltare este cel mai mare investitor instituional din Romnia. Banca investete att n sectorul privat ct i n cel public, n domenii ca energie, transport i infrastructur municipal precum i n instituii financiare. Dup aderarea Romniei la Uniunea European, BERD acord sprijin pentru maximizarea beneficiilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene i a conformrii la standardele Uniunii Europene. Totodat, Banca va sprijini Romnia n demersul de a-i consolida structurile administrative i capacitatea de utilizare a fondurilor UE. Pentru a veni in sprijinul restructurrii, consolidrii si dezvoltrii companiilor locale, BERD este pregatit s i asume un risc mai mare dect cel pe care instituiile financiare private sunt dispuse s i-l asume n mod obinuit. Banca va lrgi cooperarea cu municipalitile locale n strns coordonare cu programele UE dedicate ameliorrii serviciilor de alimentare cu ap i canalizare, a celor de tratare a apelor uzate ct i transport. Infrastructura municipal BERD recunoate importana infrastructurii i a nevoii de investiii pentru regenerarea acesteia pentru dezvoltarea economic. Banca desfoar operaiuni din 1995, cnd a nceput s finaneze investiii importante n infrastructura sistemului de alimentare cu ap i canalizare. De atunci, rolul BERD s-a amplificat pe aceast direcie i BERD a nceput o colaborare strns cu
166
Uniunea European pentru cofinanarea de proiecte de modernizare a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare (programele PHARE si ISPA). n baza experienei acumulate n domeniul finanrii infrastructurii sistemelor de alimentare cu ap i canalizare, BERD i-a extins sprijinul i la alte tipuri de infrastructur: modernizarea sistemului de nclzire centralizat, modernizarea oselelor, mbuntirea transportului public, modernizarea liniilor de tramvai, nnoirea parcului de autobuze, reabilitarea infrastructurii din centrul istoric al Bucuretiului i mbuntirea infrastructurii privind deeurile solide. Cu o abordare flexibil i creativ, Banca a colaborat ndeaproape cu clienii si pentru conceperea unor proiecte care s rspund necesitilor municipalitilor i judeelor. mprumuturile au fost completate cu fonduri de asisten tehnic atrase de la donatori i din programe dedicate ale Comunitii Europene i au contribuit la realizarea unor proiecte cu efect pozitiv asupra nivelului de trai al populaiei, care au dus la creterea gradului de confort i a calitii serviciilor municipale. mprumuturile acordate au condus la servicii mai eficiente, traduse n minimizarea pierderilor de energie, realizare de economii de energie, oferind astfel municipalitilor posibilitatea de a direciona economiile bugetare ctre alte domenii prioritare de investiii.
4.2.2.2
Obligaiuni municipale Instituii bancare
Alte surse de creditare
4.2.3
Surse Proprii Consiliul Local Sector 2 Bucureti
Sursele proprii de finanare a proiectelor provin din bugetul Consiliului Local al Sectorului 2.
167
4.2.4
Poteniale surse de finanare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului
Proiecte individuale Alte alternative POR Axa Prioritara 2 Bugetul local Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului Proiect nr. 15: Amenajari parcari zona Baicului Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor Proiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv Bulevardul Garii Obor Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire Proiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Proiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare) Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor Proiect nr. 16: Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului Proiect nr. 17: Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii) Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului Proiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului Proiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte Proiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de informare Proiect nr. 38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului Proiect nr. 39 - Infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare
Potentiale surse de finantare ale proiectelor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului Potentiale surse de finantare Alternativa 1
POR Axa Prioritara 1
Bugetul local
Bugetul local
Bugetul local POS Mediu Bugetul local Bugetul local Bugetul local
POS CCE Axa Prioritara 4
POS DRU, Axa Prioritara 6
Bugetul local
Fondul de Mediu POS Mediu Axa Prioritara 1 POS Mediu Axa Prioritara 3
POS Mediu, Bugetul local Bugetul local POS Mediu, Bugetul local POR Axa Prioritara 2 Bugetul local Bugetul local
Bugetul local
Parteneriat Public Privat
Bugetul local
168
4.3
Lista proiectelor eligibile n cadrul Programului Operaional Regional
Din portofoliul de proiecte de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului, au fost selectate patru proiecte individuale de dezvoltare, eligibile n cadrul Programului Operaional Regional 2007 -2013, Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere; Domeniul de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban, Sub-domeniul: Centre urbane, proiecte care pot primi co-finanare din Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR). Au fost propuse patru proiecte individuale de dezvoltare , ale cror operaiuni / componente acoper: 1 reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; 2 reabilitarea infrastructurii sociale.
Lista proiecte prin POR

Nr. Denumire proiect 1 Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) 2 Amenajari parcari zona Baicului 3 Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului 4 Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului Cod O1-D1-3 O1-D1-15 O1-D1-4 O2-D4-26
Cele patru Fie de propuneri de proiecte de investiii sunt prezentate n anexa nr. 17.
4.3.1
Proiect 1 - Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi)
Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti i Primria Municipiului Bucureti Persoane de contact: Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureti, Direcia Administraia Domeniului Public Obiective Obiectiv general: dezvoltarea economic, social, echilibrat i durabil a localitii, corespunztor nevoilor identificate i resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltrii urbane, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc n care s investeti i s munceti.. Obiectiv pe termen lung: mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Obiective specifice: dezvoltarea urban a zonei Baicului mbuntirea accesibilitii i a legturilor cu zonele nconjurtoare; creterea competitivitii economice a zonei; creterea calitii infrastructurii i a serviciilor sociale; creterea rolului societii civile n dezvoltarea zonei;
169
asigurarea proteciei mediului n toate activitile ce se desfoar n zona Baicului. Harta zonei de actiune poate fi consultata in anexa 14.
4.3.2
Proiect 2 - Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului
Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti i Primria Municipiului Bucureti Persoane de contact: Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureti, Direcia Administraia Domeniului Public Obiective Obiectivul strategic principal const n dezvoltarea economic, social, echilibrat i durabil a zonei, corespunztor nevoilor identificate i resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltrii urbane, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc n care s investeti i s munceti. Obiectiv pe termen lung: mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Obiective specifice: dezvoltarea urban a zonei Baicului mbuntirea accesibilitii i a legturilor cu zonele nconjurtoare; creterea competitivitii economice a zonei; creterea calitii infrastructurii i a serviciilor sociale; creterea rolului societii civile n dezvoltarea zonei; asigurarea proteciei mediului n toate activitile ce se desfoar n zona Baicului.
4.3.3
Proiect 3 - Amenajri parcri zona Baicului
Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti i Primria Municipiului Bucureti Persoane de contact: Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureti, Direcia Administraia Domeniului Public Obiective Obiectiv general: reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Baicului. Obiectiv pe termen lung: mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Obiective specifice: sporirea confortului n utilizarea spaiului carosabil i al trotuarelor; crearea de noi locuri de parcare rezidentiale pentru locuitori; mai bun utilizare a spaiilor publice.
4.3.4
Proiect 4 - Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului
Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti n parteneriat cu Poliia Comunitar, Sector 2, Bucureti Persoane de contact: Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti si Poliia Comunitar
170
Obiective: Obiectivul strategic principal const n dezvoltarea economic, social, echilibrat i durabil a zonei, corespunztor nevoilor identificate i resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltrii urbane, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc n care s investeti i s munceti. Obiectivul pe termen lung este asigurarea siguranei, securitii locuitorilor i elevilor din zona Baicului. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradal i n incinta i proximitatea colii, care s asigure: prevenirea i combatearea actelor de violen n spaiile publice; prevenirea i combaterea actelor de violen n coal; prevenirea i reducerea consumului de droguri n spaiile publice i n incinta colii din zona Baicului. Harta zonei de actiune poate fi consultata in anexa 14.
4.4
4.4.1
Bugetul estimat al proiectelor

Bugetul estimat al tuturor proiectelor
Bugetele estimative pentru realizarea obiectivelor de investiii propuse i asisten tehnic n implementare, pentru cele 39 de proiecte de dezvoltare sunt prezentate n tabelul urmtor:
171
Bugete estimate de implementare a proiecteor de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului

Nr. Denumire proiect 1 Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire 2 Proiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala 3 Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) 4 Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului 5 Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni 6 Proiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare) 7 Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor 8 Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent 9 Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului 10 Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni 11 Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare 12 Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara 13 Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Cod O1-D1-1 O1-D1-2 O1-D1-3 O1-D1-4 O1-D1-5 O1-D1-6 O1-D1-7 O1-D1-8 O1-D1-9 O1-D1-10 O1-D1-11 O1-D1-12 O1-D1-13 Buget estimat (Euro) 20.000 40.000 2.000.000 400.000 1.650.000 400.000 25.000 5.000.000 50.000 1.600.000 300.000 150.000 500.000 15.000 1.850.000 50.000 200.000
14 Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si O1-D1-14 reciclarea acestora 15 Proiect nr. 15 - Amenajari parcari zona Baicului O1-D1-15 16 Proiect nr. 16 - Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului O1-D1-16 17 Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii) 18 Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv bulevardul Garii Obor. 19 Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor 20 Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului 21 Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare 22 Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale 23 Proiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului 24 Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului. 25 Proiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte 26 Proiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului 27 Proiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului 28 Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. 29 Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona 30 Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala 31 Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului 32 Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 33 Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii 34 Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate 35 Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala 36 Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului. 37 Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de informare 38 Proiect nr. 38- Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului 39 Proiect nr. 39 - infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare Total O1-D1-17
O1-D2-18 O1-D2-19
2.000.000 80.000
O1-D2-20 O1-D3-21 O1-D3-22 O1-D3-23 O2-D4-24 O2-D4-25 O2-D4-26 O2-D4-27 O2-D4-28 O2-D4-29
25.000 1.000.000 500.000 45.000 500.000 50.000 735.000
700.000 75.000
O2-D4-30 O2-D5-31 O3-D5-32 O3-D5-33 O3-D5-34 O2-D5-35 O3-D5-36 O3-D6-37
200.000 50.000 75.000 75.000 100.000 50.000 100.000 15.000
O3-D6-38 O3-D6-39
15.000 300.000 20.940.000
172
4.4.2
Bugetul estimat al proiectelor cu finanare POR
Bugetele estimative pentru realizarea obiectivelor de investiii propuse i asisten tehnic n implementare, pentru fiecare din cele patru proiecte de dezvoltare sunt prezentate n tabelul urmtor:
Buget estimat de implementare al proiectelor propuse spre finantare in cadrul POR Axa Prioritara 1 Denumire proiect / componenta proiect / lucrari Proiect nr. 1 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) - reabilitare / realizare infrastructura rutiere strazi (16 strazi, suprafata totala 21,000 mp) - asfaltare unui numar de 25 strazi in zona depresionara (suprafata totala de 35,000 mp) - activitati de proiectare, management Proiect nr. 2 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baiculu - amenajarea de noi spatii verzi (8,000 mp) - amenajarea de noi locuri de joaca (6 noi locuri de joaca, cu o suprafata totala de 3,000 mp) - mobilier urban - iluminat - activitati de proiectare, management Proiect nr. 3 - Amenajari parcari zona Baicului Cantitate Suprafata - mp Lungime - m Pret unitar (euro) Buget total (euro) Observatii
21.000 3.500 35.000
50 23 5%
1.947.750,00 Buget estimat la valoarea de 2,000,000 euro 1.050.000,00 805.000,00 92.750,00 399.000,00 Buget estimat la valoarea de 400,000 euro 200.000,00 120.000,00 20.000,00 40.000,00 19.000,00 1.745.625,00 Buget estimat la valoarea de 1,850,000 euro 62.500,00 1.600.000,00 83.125,00 735.000,00 735.000,00
8.000 3.000
25 20.000
5%
- realizaera de 100 de noi locuri de parcare la sol 100 2.500 -realizarea de 200 de noi locuri de parcare etajate in 200 sistem tip KLAUSS - activitati de proiectare, management Proiect nr. 4 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului - realizare lucrari de amplasare sistem de monitorizare - activitati de proiectare, management Total buget proiecte individuale de dezvoltare (buget de investitii si activitati de proiectare, management)
25 8.000 5%
5%
700.000,00 35.000,00 4,985,000.00 EUR (valoarea estimata a bugetului de investitii)
n Ghidul solicitantului pentru Axa prioritar 1 Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere, Domeniul de intervenie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban, sub-domeniul: centre urbane se face precizarea cu privire la limitele minime i maxime ntre care trebuie s se ncadreze valoare total a proiectului de dezvoltare pentru fiecare dintre cele trei operaiuni eligibile: - proiectele care se ncadreaz n cadrul operaiunii Reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban: ntre 1.700.000 lei i 90.000.000 lei; - proiectele care se ncadreaza n cadrul operaiunii Dezvoltarea durabil a mediului de afaceri: ntre 1.700.000 lei i 85.000.000 lei; - proiectele care se ncadreaz n cadrul operaiunii Reabilitarea infrastructurii sociale: ntre 350.000 lei i 3.500.000 lei. Valoarea total a proiectului reprezint suma cheltuielilor eligibile i neeligibile inclusiv a TVA ului aferent acestora. Alocarea financiar disponibil pentru Programul Operaional Regional 2007 -2013, Axa prioritar 1- Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor poli urbani de cretere, Domeniul major de intervenie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urban, Sub-domeniul: Centre urbane la nivelul regiunii de dezvoltare Bucureti Ilfov este de 123,26 milioane euro.
173
4.5
4.5.1
Perioada de implementare a proiectelor

Perioada de implementare a proiectelor
Alocarea in timp a proiectelor de dezvoltare propuse pentru zona Baicului

2009 Nr. Nume proiect pentru POR 1 Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire 2 Proiect nr. 2 - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala 3 Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) 4 Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului 5 Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni 6 Proiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare) 7 Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor 8 Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent 9 Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Baicului 10 Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni 11 Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare 12 Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara 13 Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte 14 Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora 15 Proiect nr. 15 - Amenajari parcari zona Baicului 16 Proiect nr. 16 - Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului 17 Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea, strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii) 18 Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua Electronicii, si respectiv bulevardul Garii Obor. 19 Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii cetatenilor 20 Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului 21 Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare 22 Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale 23 Proiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului 24 Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului. 25 Proiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte 26 Proiect nr. 26 - Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului 27 Proiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor zonei Baicului 28 Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate. 29 Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta sociala din zona 30 Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala 31 Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului 32 Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara 33 Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii 34 Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate 35 Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala 36 Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului. 37 Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de informare 38 Proiect nr. 38- Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe vechea platforma industriala Obor - Baicului 39 Proiect nr. 39 - infiintarea si amenajarea unei piete agroalimentare TOTAL T1 T2 T3 T4 T1 20.000 40.000 2.000.000 400.000 1.650.000 400.000 25.000 5.000.000 50.000 1.600.000 300.000 150.000 500.000 15.000 1.850.000 50.000 T2 2010 T3 T4 T1 T2 2011 T3 T4 T1 T2 2012 T3 T4 T1 T2 2013 T3 T4 T1 T2 2014 T3 T4
200.000
2.000.000
80.000
25.000 1.000.000 500.000 45.000 500.000 50.000
735.000 0 700.000
75.000
200.000
50.000
75.000
75.000
100.000
50.000
100.000
15.000
15.000 300.000 5.770.000 11.365.000 1.305.000 2.500.000 0 0
174
4.5.2
Perioada de implementare a proiectelor POR
Perioadele de implementare a celor patru proiecte individuale de dezvoltare propuse spre finantare sunt: - Proiect nr 1 - Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi): 2009 -2012; - Proiect nr. 2 - Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului: 2010 2011; - Proiect nr. 3 - Amenajri parcri zona Baicului: 2009 2013. - Proiect nr. 4 - Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului : 2010 2011. La nivel de Sector 2, Bucureti este n curs de contractare un proiect care vizeaza instalarea unui sistem de supraveghere la nivel de sector 2 (31 intersecii monitorizate prin 112 camere de supraveghere). De asemenea, exist un proiect la nivelul Primriei Sectorului 2, Bucureti de realizare a unui sistem de monitorizare a 80 din cele 102 uniti de nvmnt de la nivelul sectorului. n strns corelare cu aceste dou proiecte de monitorizare este propus i proiectul de investiii mai sus amintit proiect nr. 4.
4.6
4.6.1
Harta zonelor de aciune

Proiecte finanare POR
Localizarea celor patru proiecte individuale de dezvoltare propuse pentru obinerea de finanare n cadrul Programului Operaional Regional - axa prioritar 1 este urmtoarea: - Proiect nr 1 - Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi): 2009 -2012 - arealul delimitat de urmtoarele strzi: Strada Baicului,Linia de cale ferata, Gara Obor, Strada Rodica cu tranzit catre Strada Fantanica, Lacul Fundeni si strada Gherase; - Proiect nr. 2 - Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului: 2010 2011 arealul delimitat de urmtoarele strzi: Heliade ntre Vii, Slugerul Dumitru, Paharnicul Turturea, Baicului, Ni Ion i lacul Fundeni. - Proiect nr. 3 - Amenajri parcri zona Baicului: 2009 2013 - arealul delimitat de urmtoarele strzi: Heliade ntre Vii, Slugerul Dumitru, Paharnicul Turturea, Baicului, Ni Ion i lacul Fundeni. - Proiect nr. 4 - Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului : 2010 2011 - arealul ndeaproape monitorizat este delimitat de urmtoarele strzi: Lunca Florilor, Stolnicul Vasile, Doamna Ghica, Dimitrie Grozdea, Marian Cristescu, Nita Ion, Rauseni i Rnov. (reprezentare grafic pe hart)
175
4.6.2
Alte proiecte
PROIECT Nr. O1-D1-1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire Zona de studiu definita de Bdul Garii Obor la sud, str. Heliade intre Vii la Vest, Lacul Fundeni la nord si liniile de cale ferata la Est
176
FI PROIECT Nr. O1-D1-5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni
177
FI PROIECT Nr. O1-D1-6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare)
178
FI PROIECT Nr. O1-D1-8 - Reconversia totala/partiala a Garii Obor
Au fost identificate doua posibile variante alternative de dezvoltare. Varianta 1 : toata aria este folosita pentru amenajarea unui parc la scara metropolitana. Vitalitatea este produsa de sinergia intre functiunile complementare parcului (loc de relaxare, de plimbare, de distractie, de educatie civica) si de cladirile cu functiuni comerciale/servicii publice existente in zona.
179
Varianta 2: Parcul cu functiuni mixte integreaza Gara Obor pastrata in folosinta. In ambele variante zona va fi traversata de strazi ce vor conecta B-dul Garii Obor cu zona Baicului, acestea avand rolul de a facilita accesul in cartier atat pentru cei ce utilizeaza transportul in comun cat si pentru cei ce folosesc automobilul personal. Se vor crea astfel insule urbane adecvate functiunilor mixte.
180
FI PROIECT Nr. O1-D1-9 - nfiinarea de centre de colectare de diverse tipuri de deeuri la nivelul zonei Baicului
181
4.7
4.7.1
Managementul implementrii planului integrat

Justificarea metodologica a etapelor utilizate
Etapele utilizate n realizarea Planului integrat sunt etapele unei analize standard de politic public, capabil s reflecte toate elementele implicate n evaluarea local: 1. Definirea problemei
2. Cartografierea intereselor prilor (stakeholders) 3. Analiza rezistenei instituionale i presiunii pentru schimbare
4. Antrenarea prilor 5. Construirea consensului
6. Implementarea 7. Analiza rezultatului, nvare, feedback
4.7.2
Metodele de implementare
Metodele de implementare urmresc msurarea corect a potenialului zonei de interventie, a nevoilor sale i a oportunitilor care pot fi accesate n perioada urmatoare cu ajutorul finanrilor europene sau de alt natur. Astfel, metodele de analiz vor fi de tip cantitativ i calitativ: Metode cantitative Metode calitative Analiz economic sociala Asociere: - Reanalizarea asocierilor existente i studierea oportunitii unor noi asocieri; - Identificarea potenialelor asocieri de tip public privat Planificarea indicatorilor
182
Indicatorii care vor fi urmrii pe tot parcursul realizrii strategiei de dezvoltare durabil sunt de mai multe tipuri:
- Indicatorii obiectivi; - Indicatori subiectivi; - Impact care se schimba ca rezultat al programului; - Durabilitate (n acord cu strategiile Lisabona, Gteborg) - Eficacitate - Eficien. Evaluarea Planului Integrat
Evaluarea demersului de realizare a planului integrat este extrem de important n economia proiectului. Pentru a remedia eventuale probleme de management sau de coeren n derularea activitilor proiectului, abordarea metodologic se bazeaza pe trei etape: - evaluarea ex-ante: cu scopul de a asigura o alocare potrivit a resurselor i un design adecvat - evaluarea intermediar: cu scopul de a afla dac strategia i atinge obiectivele, dac poate fi mbuntit managementul acesteia - evaluarea ex-post: cu scopul de a analiza ce s-a obtinut, care a fost impactul implementarii strategiei; aceasta este o etap care poate fi realizat la nivel local prin intermediul funcionarilor instruii n proiect.
4.7.3
Alte beneficii
Pe lng avantajele generate de interesul mediului de afaceri, Planul integrat de dezvoltare este necesar i datorit altor beneficii conexe: pentru a crea o viziune a comunitii locale cu privire la dezvoltarea sa n viitor; pentru a asigura beneficii egale pentru toi membrii comunitii; pentru a stabili i a agrea scopuri comune de dezvoltare a localitii; pentru a implica ct mai muli beneficiari n acest proces: mediul educational, comunitatea de afaceri, ONG-uri; pentru a vedea costurile monetare, de resurse umane i timp care sunt implicate n dezvoltarea local; pentru a fi folosit ca instrument de atragere a investiiilor, att din partea mediului de afaceri, ct i din partea Primariei.
4.7.4
Managementul implementarii 4.7.4.1 Concepte i entiti
Managementul implementrii se refer la implementarea Master planului de dezvoltare durabil a zonei Baicului i a proiectelor inidividuale de dezvoltare propuse, fie c acestea sunt finanabile prin Programul Operaional Regional (prioritate principal), fie c sunt realizate cu ajutorul altor surse de finanare. Managementul este realizat n funcie de modul de bugetare temporar i financiar a proiectelor propuse n cadrul planului.
183
Perioada de finanare propus pentru finanarea i implementarea Planului Integrat Zona Baicului este de 5 ani, respectiv 2009-2014, i o bugetar total pe proiect de aproximativ 5 milioane de Euro (finanare proprie i confinantare din fonduri externe), innd cont i de disponibilitatea de finanare sau cofinantare a Primriei Sectorului 2. Perioada de implementare propus pentru aceste proiecte poate fi mai mare de 5 ani, anii propui spre implementare, prelungire care poate fi generat de procedura public de implementare efectiv a proiectelor. Planificarea implementrii pe termen scurt, vizeaz atragerea surselor de finanare extern din Programul Operaional Regional, Axa 1.1., pentru perioada 2009-2012 fiind estimat o realizare / implementare a unor proiecte individuale de dezvoltare prioritizate de aproximativ 5 milioane Euro. Principalii parteneri strategici identificai n etapa de elaborare a Planului Intergrat Zona Baicului sunt urmtorii: a. Aplicant 1. Consiliul Local al Sectorului 2, Bucuresti Departamentul Management Proiecte Departamentul Investiii Departamentul Achiziii Publice ADP Sector 2 Departamentul Economic Poliia Comunitar a Sectorului 2
b. Instituii strategice publice i private Agenia de Dezvoltare Regional Bucureti Ilfov Primria Municipiului Bucureti AMOFM Agenia de Mediu Direcia de Sntate Public Ministerul Transporturilor Apele Romne
c. Companii de interes public Electrica Distrigaz Sud Apa Nova Luxten
d. Alte instituii relevante Companii de consultan i proiectare Asociaii comunitare Asociaii de locatari din Zona Baicului ONG-uri sociale Agenia Naional pentru Rromi
184
Managementul planului integrat Structura de management propus pentru implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urban a zonei Baicului (PIDU) va fi responsabil cu implementarea i coordonarea proiectelor individuale asociate PIDU, precum i cu managementul general al PIDU. Pentru a implementa proiectele individuale de dezvoltare, dat fiind complexitatea acestora i caracterul lor integrat, structura de management propus este adecvat implementrii.
n continuare se va descrie capacitatea operaional, tehnic si financiar necesar implementrii Planului Integrat de Dezvoltare, in timpul si in condiiile estimate. S-a creat o Unitate de Implementare a Planului Integrat coordonat de Primarul Sectorului 2. Unitatea este format din reprezentani ai principalelor direcii cu atribuii n domeniul dezvoltrii urbane:
Direcia Managementul Proiectelor i Integrare European va susine activitatea echipelor de implementare asigurnd transferul de know how privind implementarea proiectelor cu finanare extern. Direcia Economic va asigura resursele financiare necesare implementrii proiectelor. Direcia Juridic va asigura suportul necesar privind aspectele juridice din cadrul proiectelor. Direcia Urbanism i Gestionarea Teritoriului va sprijini implementarea proiectelor din perspectiva reglementrilor urbanistice. Direcia Investiii i Servicii Publice se va implica n rezolvarea problemelor ce in de avize, acorduri, autorizaii i n ceea ce privete reglementrile referitoare la investiiile publice. Serviciul Strategii, Planificare i Managementul Calitii va asigura monitorizarea ndeplinirii indicatorilor la nivelul planului integrat i este responsabil de asigurarea calitii n derularea activitii, inclusiv elaborarea unor proceduri de lucru care s asigure ndeplinirea obiectivelor propuse. Grupul de Coordonare este compus din:
Manager coordonator, Director DMPIE- Angela Toderi Reprezentant Dir.Economic, Director DE- Ion Marin Reprezentant Dir. Juridic, Director Elena Ni Reprezentant DUGT, Director Bogdan Prvanu Reprezentant DRP, Director Mariana Georgescu Reprezentant DISP, Director Corneliu Drug
185
n procedura de evaluare intern sunt implicai toi membrii unitii, evaluarea propusa fiind una participativ. Se va avea grij sa existe un flux informaional permanent astfel nct toi participanii s dispun de informaiile necesare. Evaluarea se va realiza dup parcurgerea etapelor cheie, rolul managerului de proiect i al echipei fiind determinant n sensul c astfel se vor stabili eventualele corecii necesare n derularea proiectului.
186
Unitatea de implementare a Planului integrat de dezvoltare urban a zonei Baicului- Masterplan de dezvoltare durabil a zonei Baicului din Sectorul 2 Bucureti (UIP PIDU Baicului) Reprezentant legal al Beneficiarului- Primar Neculai Onanu Manager coordonator Reprezentant Dir.Economic Reprezentant Dir. Juridic Reprezentant DUGT Reprezentant DRP Reprezentant DISP Director DMPIE- Angela Toderi Director DE- Ion Marin Director Elena Ni Director Bogdan Prvanu Director Mariana Georgescu Director Corneliu Drug
Unitatea de monitorizare Reprezentant Serviciul Strategii, Planificare i Managementul Calitii ef Serviciu- Irina Ionescu
Proiect: Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi) Manager proiectResponsabil tehnicResponsabil achizitiiResponsabil financiarInginer (Conform FIDIC) Consultant
Proiect: Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului Manager proiectResponsabil tehnicResponsabil achizitiiResponsabil financiarInginer (Conform FIDIC) Consultant
Proiect: Amenajri parcri zona Baicului. Manager proiectResponsabil tehnicResponsabil achizitiiResponsabil financiarInginer (Conform FIDIC) Consultant
Proiect: Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului Manager proiectResponsabil tehnicResponsabil achizitiiResponsabil financiarInginer (conform FIDIC) Consultant
187
Atribuiile managementului Planului integrat de dezvoltare urbana a zonei Baicului constau n:
o Identificarea nevoilor si evaluarea posibilitilor de atingere a obiectivelor propuse o Evaluarea iniiala a costurilor de proiectare si a costurilor necesare pentru a implementa masurile propuse; o Reevaluarea Planului Integrat, adaptarea noile cerine legale (daca este cazul) si elaborarea Cererilor de Finanare o Realizarea caietelor de sarcini cu scopul de a face studiile de fezabilitate necesare aplicrii masurilor propuse (Studii de Fezabilitate, Analiza CostBeneficiu, Plan de Afaceri, Studii de Impact); o Realizarea achiziiei publice o Inserarea elementelor tehnice si financiare in PIDU si n Cererile de Finanare a proiectelor; o Realizarea variantei finale a PIDU si a cererilor de finanare o Analiza informaiilor o Realizarea unei dezbateri publice si inserarea propunerilor celor implicai o Obinerea Acordurilor si Avizelor necesare masurilor propuse si realizarea Documentelor Administrative pentru depunerea Cererilor de Finanare (Certificat Fiscal, Scrisoare de bonitate financiara, Titluri de Proprietate sau Contracte de nchiriere, CV-uri, etc.); o Obinerea Hotrrii Consiliului Local Sector 2 pentru obinerea finanrii proiectelor prioritare si asigurarea co-finanrii din bugetul local; o Depunerea documentaiei de finanare la OI ADR Bucureti Ilfov.
La nivel orizontal, structura propune o coordonare pentru fiecare din cele 4 proiecte prioritare de investiii ale PIDU: Modernizare strzi zona Baicului (24 strzi); Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului; Amenajri parcri n zona Baicului; Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului.
Pentru fiecare proiect individual de dezvoltare, managementul va fi realizat de ctre o echip mixt, alctuit din: 1 Manager proiect; 2 Responsabil tehnic; 3 Responsabil achiziii; 4 Responsabil financiar; 5 Consultant. Componena echipelor responsabile cu implementarea celor patru proiecte individuale de dezvoltare va fi alcatuit din personal specializat din diferite structuri i anume: 1 Administraia Domeniului Public a Sectorului 2 (pentru proiectele de infrastructur)
188
2 3 4 5
Poliia Comunitar a Sectorului 2; Departamentul Economic; Departamentul Management Proiecte. Alte direcii la nivelul Primriei Sectorului 2;
Membrii echipei de implementare vor trebui s asigure pregtirea n timp util a tuturor materialelor necesare pentru implementarea proiectului. n acest sens, structura de management propus va avea urmtoarele responsabiliti:
o Monitorizarea evoluiei proiectului sub aspectul ncadrrii activitilor in bugetul estimat si in graficul de timp; o urmrirea ndeplinirii indicatorilor asumai prin documentaia de finanare; o asigurarea respectarea legislaiei specifice domeniului pe durata efecturii lucrrilor de investiie; o Realizarea si monitorizarea achiziiilor publice de servicii si lucrri, o Monitorizarea activitii firmei care va asigura managementul proiectului finantat; o Asigurarea managementului de risc al proiectului; o Asigurarea comunicrii dintre beneficiar si Organismul Intermediar; o Asigurarea respectrii cerinelor si procedurilor de identitate vizuala. o Aprobarea draft-urilor rapoartelor de progres i a raportului final elaborate de consultant o ntocmirea cererilor de pre-finanare si de rambursare; o Monitorizeaz activitatea firmei care va asigura managementul proiectului finanat; o elaborarea graficului de depunere a cererilor de rambursare o ntocmirea notificrilor privind depunerea cererilor de pre-finanare / rambursare pentru trimestrul urmtor.
Etape cheie n cadrul Implementrii PIDU 1. Elaborarea documentaiei pentru achiziii publice i contractarea proiectelor tehnice/ detalii de execuie; 2. Semnarea contractelor pentru pregtirea proiectelor tehnice; 3. Elaborarea documentaiei pentru achiziii publice i contractarea n vederea atribuirii contractului; 4. Semnarea contractelor de prestare servicii i execuie a lucrrilor; 5. Pregtirea i depunerea Cererii de Prefinanare; 6. Realizarea Rapoartelor Iniiale i a Rapoartelor de Progres (pe toata durata proiectului); 7. Realizarea cererilor de rambursare; 8. Contractarea serviciilor de audit.
189
Autoritati responsabile cu implementarea proiectelor individuale de dezvoltare propuse la nivelul zonei Baicului Obiective dezvoltare specifice de Directii strategice Proiecte individuale Proiect nr. 1 - Set de masuri de reconfigurare spatiala care sa fie luate in considerare in momentul in care se acorda autorizatiile de construire. Proiect nr. 2. - Actualizarea PUZ-ului la nivelul zonei Baicului cu acest set de masuri de reconfigurare spatiala. Proiect nr. 3 - Modernizare strazi zona Baicului (24 strazi) Proiect nr. 4 - Amenajare arhitecturala si peisagistica in zona Baicului Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Proiect nr. 6 - Redefinirea si reamenajarea spatiilor comune din jurul spatiilor de locuinte (Rezidentializare) Autoritatea responsabila cu implementarea
Primaria Sectorului 2, Bucuresti prin Directia de Urbanism Primaria Sectorului 2, Bucuresti/ Consiliul Local al Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti
Proiect nr. 7 - Studiu de oportunitate cu privire la dezafectarea Garii Obor Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent 1. Dezvoltare urbana
Primaria Sectorului 2 Directia Integrare Europeana Primaria Sectorului 2/Primaria Municipiului Bucuresti/Ministerul Transporturilor
Proiect nr. 9 - Infiintarea de centre de colectare de diverse tipuri de deseuri la nivelul zonei Primaria Sectorului 2, Bucuresti / compania de colectare a Baicului deseurilor Proiect nr. 10 - Igienizarea Lacului Fundeni Proiect nr. 11 - Asigurarea sustenabilitatii energetice a locuintelor sociale din zona Baicului prin instalarea de panouri solare Proiect nr. 12 - Introducerea de panouri publicitare folosind energia solara Proiect nr. 13 - Utilizarea tehnologiei celulelor fotovoltaice pentru iluminatul pe timp de noapte Proiect nr. 14 - Campania de constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor si reciclarea acestora Proiect nr. 3 - Realizarea infrastructurii rutiere - 25 strazi din zona Baicului Proiect nr. 15 - Amenajari parcari zona Baicului Proiect nr. 16: Crearea de piste ciclabile la nivelul principalelor artere rutiere din zona Baicului Proiect nr. 17 - Sisteme de management al traficului (intersectiile: strada Baicului cu strada Paharnicul Turturea si strada Paharnicul Turturea cu strada Heliade Intre Vii) 2. Dezvoltarea Proiect nr. 18 - Constructia unui drum care sa lege strada Paharnicul Turturea de soseaua infrastructurii de transport Electronicii si respectiv bulevardul Garii Obor Primaria Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2 Directia Integrare Europeana Primaria Sectorului 2 Directia Integrare Europeana Primaria Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti/ Consiliul Local al Sectorului 2, Bucuresti
I. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii in zona Baicului
Primaria Sectorului 2, Bucuresti/ Consiliul Local al Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti
3. Dezvoltarea infrastructurii de utilitati
Proiect nr. 19 - Reamenjarea statiilor de autobuz din zona Baicului, cu preponderenta a celor situate pe fosta platforma industriala (soseaua Electronicii) in vederea asigurarii securitatii Primaria Municipiului Bucuresti cetatenilor Proiect nr. 20 - Studiu de oportunitate privind necesitatea extinderii/ crearii de noi linii de Primaria Sectorului 2 Directia Integrare Europeana transport, odata cu punerea in functiune a unei noi strazi in zona Baicului Proiect nr. 21 - Extinderea retelelor de apa si canalizare Proiect nr. 22 - Reabilitarea termica a locuintelor sociale Primaria Sectorului 2, Bucuresti Proiect nr. 23 - Studiu cu privire la eficienta retelelor de termoficare in zona Baicului Proiect nr. 24 - Construirea unei sali de sport utilizata atat de catre elevi, cat si de catre locuitorii zonei Baicului Proiect nr. 5 - Realizarea unei zone de agrement in apropierea Lacului Fundeni Proiect nr. 25 - Amenajarea bibliotecii existente si extinderea functionalitatii acesteia, innoirea fondului de carte Primaria Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti Primaria Sectorului 2, Bucuresti / Ministerul Educatiei si Cercetarii
Proiect nr. 26 -Sistem de supraveghere video si management informational pentru cresterea sigurantei sociale si prevenirea criminalitatii in arealul Baicului Primaria Sectorului 2, Bucuresti si Politia Comunitara Proiect nr. 27 - Marirea numarului de politisti in vederea asigurarii securitatii locuitorilor Primaria Sectorului 2/ Politia Comunitara si Politia Capitalei 1. Dezvoltarea comunitara zonei Baicului (Ministerul de Interne si Reformei Administrative) (cultura, sanatate, servicii Consiliul Local al Sectorului2, Bucuresti, Directia de Protectie sociale, multiculturalism) Proiect nr. 28 - Infiintarea unui centru de asistenta sociala acordata grupurilor dezavantajate Sociala Proiect nr. 29 - Recrutarea la nivelul zonei Baicului de personal, in special feminin, in vederea pregatirii acestora pentru a deveni asistenti sociali in cadrul centrului de asistenta Primaria Sectorului 2 Directia Integrare Europeana sociala din zona Proiect nr. 30 - Dezvoltarea unui centru de asistenta medicala primara (oferire de servicii de Consiliul Local al Sectorului2, Bucuresti, Directia de Protectie asistenta medicala in ambulatoriu) in cadrul centrului de asistenta sociala Sociala Recomandam ca PS2 sa adreseze aceasta masura in cadrul proiectului de intarire a capacitatii administrative. Proiect nr. 8 - Reconversia totala/ partiala a Garii Obor si a triajului aferent Recomandam PS2 sa elaboreze un set de masuri cu privire la construirea de crese, gradinite in cadrul marilor ansambluri rezidentiale, si care sa fie impuse in conditiile acordarii autorizatiilor de construire. Proiect nr. 31 - Plan de actiune privind organizarea de cursuri de pregatire profesionala initiala si continua la nivelul zonei Baicului Proiect nr. 32 - Program de pregatirea profesionala initiala pentru populatia de etnie rroma din Lunca Florilor, a carui tema este integrarea rromilor in viata comunitara. Proiect nr. 33 - Program de pregatire profesionala initiala a populatiei rrome nomade, a carui tema este insertia pe piata muncii. Proiect nr. 34 - Program de consiliere avand ca tematica identificarea si convingerea populatiei rrome de a intra in legalitate. Proiect nr. 35 - Plan de actiune privind pregatirea profesionala initiala si continua care prevede si componenta antreprenoriala. Proiect nr. 36 - Intarirea capacitatii administrative a PS2 pentru medierea si stimularea oportunitatilor de angajare in zona Baicului. Proiect nr. 37 - Studiu de oportunitate si accesibilitate privind informatizarea/ modernizarea informatica a zonei Baicului, inclusiv oportunitatea infiintarii unor puncte de informare. Primaria Sectorului 2 Directia Management Proiecte si Integrare Europeana Primaria Sectorului 2, Bucuresti Directia Integrare Europeana Primaria Sectorului 2, Bucuresti Directia Integrare Europeana Primaria Sectorului 2, Bucuresti Directia Integrare Europeana Primaria Sectorului 2, Bucuresti / Compania care se va ocupa de colectarea deseurilor
II. Incluziune sociala, egalitate de sanse, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
III. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor Primaria Sectorului 2, Bucuresti economice in zona Baicului 1. Dezvoltare si prin atragerea de investitii Proiect nr. 38 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea gazduirii unui centru de afaceri pe competitivitate economica Primaria Sectorului 2, Bucuresti strategice, dezvoltarea vechea platforma industriala Obor - Baicului. mediului de afaceri in mod Proiect nr. 39 - Infiintarea si amenajarea unei piete agro-alimentare Primaria Sectorului 2, Bucuresti durabil.
Primaria Sectorului 2 Directia Management Proiecte si Integrare Europeana Primaria Sectorului 2 Directia Management Proiecte si Integrare Europeana
190
Informarea publicului n procesul elaborrii planului

5.1
5.1.1
Informarea publicului
Consultarea publica
Scopul consultarii publice pe tot cuprinsul realizarii proiectului a fost de a implica populatia si comunitatea de afaceri din zona Baicului in decizia de politica publica, de a incuraja exprimarea lor libera fata de autoritatea publica si implicarea acestora in dezvoltarea durabila a zonei Baicului. Consultarea publica a avut ca scop colectarea opiniilor populatiei si comunitatii de afaceri cu privire la continutul si masurile Master planului de dezvoltare durabila a zonei Baicului, optiunile de dezvoltare propuse si potentialele proiecte de dezvoltare, disponibilitatea privind transferurile de proprietate in sprijinul proiectelor si obtinerea acceptului din partea grupurilor tinta. Grupurile tint ale consultrii publice au fost formate din principalii actori la nivel local: - Comunitatea locala (cca 20000 locuitori dintre care 2000 locuitori de etnie rom); - Comunitatea de afaceri (reprezentat de 6 ntreprinderi mijlocii, 3 IMM-uri si circa 350 mici ageni economici). Fazele principale ale organizarii procesului de consultare publica au fost: - Identificarea publicului (publicul afectat ori posibil afectat sau care are un interes n procesul decizional inclusiv organizatiile neguvernamentale relevante); - Stabilirea locului unde pot fi consultate informatiile disponibile; - Stabilirea modalitatii de informare a publicului (afisaj pe o anumita zona teritoriala, fluturasi, anunturi publice n presa, anunturi n media electronica, organizarea unor expoziiti cu planuri, schite etc); - Determinarea modalitatii de consultare a publicului; - Fixarea unor intervale de timp. Metoda de consultare publica utilizata a fost audierea publica. Motivele alegerii acestei metode au fost urmatoarele : - Audierea publica este o procedura de consultare publica prin care orice structura de interese, de la autoritatea publica, ONG-un, coalitii, aliante, organisme, organizatii, si aduce contributia transparenta la actul decizional al politicilor publice. - n comparatie cu alte proceduri de consultare, audierea publica ofera un cadru riguros si eficace de colectare a unui numar considerabil de opinii si puncte de vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul in dezbatere prezinta importanta. - Caracteristica esentiala a unei audieri publice este aceea ca ea ofera posibilitatea reprezentantilor administratiei publice locale de a asculta si de a auzi parerile cetatenilor nainte de a lua decizia finala. Prile implicate ntr-o sesiune de audieri publice au roluri bine definite, care trebuie ndeplinite pentru atingerea eficienei procedurii. Organizatorul dezbaterii este Comisia de iniiere a audierii publice. Componenta comisiei de iniiere urmeaz s fie stabilit de ctre Direcia Management Proiecte i Integrare
191
European. Ea alege tema de dezbatere i ofer publicului larg posibilitatea de a-i exprim opiniile n legatur cu Master planul de dezvoltare durabil a zonei Baicului. Comisia va invita la dezbatere grupurile int. Este interesat s colecteze ct mai multe opinii despre Master planul de dezvoltare durabil a zonei Baicului. Martorii sunt reprezentanii grupurilor de interese care formuleaz o depoziie. Orice persoan interesat poate s-i expun punctul de vedere (depoziia) referitor la subiectul supus dezbaterii, ea fiind denumit n prezenta procedura martor. Martorul se va nscrie la audierea public depunnd n scris, la adresa specificat de Comisia de iniiere a audierii, punctul su de vedere, ntr-o formul sintetic de maxim 3 pagini. Aceast condiie obligatorie i ofer posibilitatea de a se exprima public n cadrul audierii publice i de a-i susine opinia ntr-o expunere de maxim 5 minute, timp specificat de organizator la nceputul evenimentului. n felul acesta, organizatorii stiu sigur c cei ce vor lua cuvntul se vor referi strict la tema supus dezbaterii. Comisia de experi a audierii publice asigur expertiza opiniilor prezentate. Organizatorul identific experii necesari subiectului, fie din cadrul organizaiei proprii, fie independeni. Acetia au rolul de a colecta opiniile martorilor i de a efectua sinteza depoziiilor acestora, sub forma de raport. n timpul desfurarii audierilor, ei au dreptul s pun ntrebri clarificatoare martorilor. Mass-media are rol de observator n timpul desfurrii audierii publice. Ea consemneaz opinii ale martorilor i, dup audiere, le poate lua interviuri sau i poate invita n emisiuni audio/TV. Va fi invitat ulterior la o conferin de pres pentru prezentarea raportului audierii, completat cu recomandrile experilor, document public pe care l va primi fiecare redacie n parte. Publicul interesat (orice cetean interesat de subiect) poate participa la audierea public n calitate de spectator. El are rol strict de observator, n condiiile n care nu s-a nscris, n prealabil, ca martor la Comisia de iniiere a audierii. Pentru promovarea proiectului si internalizarea discutiilor pe marginea identificarii prioritatilor de dezvoltare ale zonei Baicului, au fost utilizate o serie de instrumente metodologice: 1. Ancheta sociologica 2. Intalnirile de lucru cu actorii cheie la nivel local 3. Dezbaterile realizate cu Primaria, consultantii si Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov 4. Consultarea publica la finalizarea proiectului prin care publicul tinta si actorii cheie la nivel decizional au fost implicati in formularea de feedback pe marginea propunerilor din Master Plan Primaria Sectorului 2 a intreprins acele activitati care conduc la implicarea comunitatii in dezbaterea pe marginea documentului strategic si la colectarea acelor perceptii si necesitati care au condus la realizarea Master Planului. a. Consultarea populatiei prin sondaj statistic cu privire la opinia fata de intentia de a reabilita/dezvolta zona inclusiv cu identificarea de nevoi:
192
A constituit un element important pentru a identifica nevoile comunitatii de afaceri si cetatenilor la nivelul zonei Baicului. Rezultatele sondajului, integrate in acest Master Plan, justifica interventia publica propusa de Primaria Sectorului 2. De asemenea, punctele enuntate de cetatenii zonei au fost armonizate cu opiniile exprimate in cadrul Grupurilor de Lucru de catre expertii implicati. b. Consultarea actorilor decizionali in cadrul Grupurilor de Lucru Este unul dintre elementele cheie propuse de consultanti in colaborare cu Primaria Sectorului 2. Au fost realizate intalniri de lucru cu expertii Primariei si coordonatorii principalelor servicii publice la nivel de autoritate locala. De asemenea, au fost consultati actori cu un potential impact in design-ul si derularea proiectului: Departamentele Primariei si Administratia Domeniului Public, Politia Comunitara ADR Bucuresti Ilfov Reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai locatarilor din zona (Asociatii de Locatari si Proprietari) Ministerul Dezvoltarii a fost institutia informata permanent de dezvoltarile realizate in cadrul proiectului
c. Informarea populatiei prin campanie specifica (publicitate vizuala, materiale publicitare, publicitate audio); Primaria Sectorului 2 a derulat o serie de actiuni de informare cu privire la proiect. Toate documentele din proiect au urmarit respectarea regulilor de identitate vizuala solicitate de catre programul de finantare al Uniunii Europene. Printre rezultatele finale ale proiectului putem enumera: Mapa de prezentare Dezvoltam zona Baicului Pe mana cui iti lasi cartierul? Brosura de prezentare a proiectului Dezvoltarea sustenabila a comunitatilor urbane, un ghid al dezvoltarii locale destinat dezvoltarii zonei dar si altor comunitati Pliante de prezentare.
Documentele dezvoltate in cadrul proiectului urmaresc sa aiba un impact atat la nivelul zonei Baicului cat si la nivelul sectorului 2 sau al intregului municipiu. Activitatile de informare, consultare si promovare realizate de consultanti au indeplinit scopul proiectului, de implicare a publcului pentru asigurarea sustenabilitatii abordarii. d. Consultarea populatiei prin audiere publica cu privire la elemente din cadrul Masterplanului propuneri de directii de dezvoltare si proiecte, urmata de revizuirea planului integrat in functie de concluziile consultarii. Etapa cheie a realizarii Master Planului, consultarea publica a fost realizata conform metodologiei specifice de consultare propusa prin intermediul legii 52/2003 privind transparenta decizionala.
5.1.2
Asocieri i parteneriate n cadrul administraiei publice
Tipuri de asociere i parteneriat n cadrul administraiei publice pentru discutarea strategiei.
193
Parteneriat ntre autoriti locale (Consiliul Local Sector 2 Primria Municipiului Bucureti Primrii de Sector ADR Bucureti Ilfov)
n temeiul prevederilor Legii 215/2001 privind administraia public local, cu modificrile i completrile ulterioare, autoritile administraiei publice locale au dreptul ca, n limitele competenelor lor, s coopereze i s se asocieze cu alte autoriti ale administraiei publice locale din ar sau din strintate, n condiiile legii (Art.11, alin.1). De asemenea, pentru protecia i promovarea intereselor lor comune autoritile administraiei publice locale au dreptul de a adera la asociaii naionale i internaionale, n condiiile legii. Art. 12. - Autoritile administraiei publice locale pot ncheia ntre ele acorduri i pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniierea i la realizarea unor programe de dezvoltare regional, n condiiile legii. Art. 13. - (1) Consiliile locale i consiliile judeene din unitile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontier pot ncheia acorduri de cooperare transfrontalier cu autoritile similare din rile vecine, n condiiile legii. (2) Aceste acorduri se vor ncheia numai n domeniile ce sunt de competena consiliilor locale sau judeene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislaiei interne i a angajamentelor internaionale asumate de statul romn. (3) Prin acordurile de cooperare transfrontalier pot fi create i pe teritoriul Romniei organisme care s aib, potrivit dreptului intern, personalitate juridic. Aceste organisme nu au, n sensul prezentei legi, competene administrativ-teritoriale. (4) Consiliile locale i consiliile judeene, care au ncheiat acorduri de cooperare transfrontalier, au dreptul s participe, n alte state, la organismele create prin respectivele acorduri, n limita competenelor ce le revin potrivit legii. Art. 14. (4) Acordurile sau conveniile ncheiate de autoritile administraiei publice locale nu angajeaz dect responsabilitatea consiliului local sau judeean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise n virtutea respectivelor acorduri sau convenii au n dreptul intern aceeai valoare juridic i aceleai efecte ca i actele administrative adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi. Art. 15. Consiliile locale i consiliile judeene pot hotr asupra participrii cu capital sau cu bunuri, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, la constituirea de societi comerciale sau la nfiinarea unor servicii de interes public local ori judeean, dup caz, n condiiile legii. n condiiile Legii 215/2001 privind administraia public local, cu modificrile i completrile ulterioare, ncheierea de asocieri i parteneriate se numr printre atribuiile Consiliilor Locale sau Judeene. 2 3 Asociere APL ONG i/sau ageni economici Acordurile de parteneriat
Sunt tipurile de asociere cele mai des ntlnite, fiind utilizate mai ales n relaia dintre administraia public local i mediul asociativ. Funcioneaz n baza Legii 215/2001 privind administraia public local, cu modificrile i completrile ulterioare i a Ordonanei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii, aprobat prin Legea nr.246 din 18 iulie 2005. Potrivit acestei legi, n capitolul VIII - Relaiile cu autoritile publice, sunt prevzute:
194
Art. 49. - (1) Autoritile administraiei publice locale vor sprijini persoanele juridice constituite n temeiul prezentei ordonane prin: a) punerea la dispoziia acestora, n funcie de posibiliti, a unor spaii pentru sedii, n condiiile legii; b) atribuirea, n funcie de posibiliti, a unor terenuri n scopul ridicrii de construcii necesare desfurrii activitii lor. (2) Autoritile administraiei publice locale ntocmesc, la cererea persoanelor juridice ndreptite, liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevzute la alin. (1). Art. 50. - Autoritile publice sunt obligate s pun la dispoziia asociaiilor, fundaiilor i federaiilor informaiile de interes public, n condiiile legii. Art. 51. - (1) n cadrul Camerelor Parlamentului, Preediniei Romniei, Secretariatului General al Guvernului, instituiei Avocatul Poporului, autoritilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i autoritilor administraiei publice locale funcioneaz structuri organizatorice pentru relaia cu asociaiile i fundaiile. Art. 51 - (2) Autoritile publice menionate la alin. (1) se pot consulta cu reprezentanii asociaiilor i fundaiilor care i desfoar activitatea n sfera lor de competen, n vederea stabilirii unor programe sau activiti comune. Art. 52. - (1) Dup constituirea lor, asociaiile, fundaiile i federaiile interesate vor solicita autoritilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i autoritilor administraiei publice locale s fie luate n evidena acestora, n funcie de domeniul n care activeaz. Este cel mai des folosit n cazul proiectelor realizate n parteneriat de administraia public local cu societatea civil (fundaii, asociaii neguvernamentale etc.) 4 Acordurile tip asociere n participaie
Reprezint asocierea prin nfiinarea unei societi comerciale care s aib ca acionari principali statul pe de o parte i sectorul privat pe de alt parte, beneficiile i riscurile (pierderile) fiind repartizate n funcie de contribuia fiecrei pri n realizarea investiiei. ex. nfiinare parc tehnologic sau industrial (OUG nr. 14 din 24 ianuarie 2002 privind constituirea i funcionarea parcurilor tiinifice i tehnologice ), ntreinere i exploatare obiective de interes local etc. 5 Parteneriate public-private Sunt constituite n baza Ordonanei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobat prin Legea nr.470 din 9 iulie 2002, cu modificrile i completrile ulterioare. Se refer la situaia n care un investitor privat avanseaz mijloacele financiare, experiena i capacitile n vederea realizrii unui proiect de investiii n colaborare cu autoritile centrale sau locale, rezultatul constnd n realizarea unui bun public care, la sfritul perioadei contractuale, devine proprietatea exclusiv a statului sau a unitilor administrativ-teritoriale. Parteneriatul nu poate depi 49 de ani.
195
Ordonana se aplic oricrui bun public; acesta este definit ca "bunurile aflate in proprietatea public sau privat a statului sau a unitilor administrativ-teritoriale i care alctuiesc, conform legii, domeniul public sau privat al statului sau unitilor administrativ teritoriale. 6 Parteneriat, comunicare i transparen n relaiile dintre administraie i societate Pentru ca planul integrat de dezvoltare a zonei Baicului s fie acceptat de ctre populaia beneficiar i s aib susinerea actorilor cheie implicai, Consiliul Local Sector 2 Bucureti va utiliza o serie de instrumente de popularizare i informare, instrumente care au la baza norme i legi privind participarea public a cetenilor i societii civile. Prezentarea Master Plan-ului Zona Baicului se bazeaz pe o etap important de consultare a publicului, etapa initiat de Consiliul Local Sector 2 Bucureti odat cu iniierea studiilor pentru identificarea problemelor din areal. O alt etap important a consultrii s-a realizat odat cu realizarea studiilor de percepie cu privire la dezvoltarea zonei Baicului. A treia etapa a dezbaterii planului integrat de intervenie pentru zona Baicului va presupune o dezbatere pe marginea planului integrat final, dezbatere la care vor fi invitai s participe toi locuitorii sectorului.
5.1.3
Legislaie relevant privind informarea public i transparena decizional
LEGEA numrul 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, cu modificrile i completrile ulterioare reglementeaz i garanteaz accesul liber i nengrdit la informaiile de interes public. Astfel, se prevd urmtoarele: Art. 1. Accesul liber i nengrdit al persoanei la orice informaii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul din principiile fundamentale ale relaiilor dintre persoane i autoritile publice, n conformitate cu Constituia Romniei i documentele internaionale ratificate de Parlamentul Romniei. Art. 5. /- (1) Fiecare autoritate sau instituie public are obligaia s comunice din oficiu urmtoarele informaii de interes public: a) actele normative care reglementeaz organizarea i funcionarea autoritii sau instituiei publice; b) structura organizatoric, atribuiile departamentelor, programul de funcionare, programul de audiene al autoritii sau instituiei publice; c) numele i prenumele persoanelor din conducerea autoritii sau a instituiei publice i ale funcionarului responsabil cu difuzarea informaiilor publice; d) coordonatele de contact ale autoritii sau instituiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail i adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul i bilanul contabil; f) programele i strategiile proprii; g) lista cuprinznd documentele de interes public; h) lista cuprinznd categoriile de documente produse i/sau gestionate, potrivit legii;
196
i) modalitile de contestare a deciziei autoritii sau a instituiei publice n situaia n care persoana se consider vtmat n privina dreptului de acces la informaiile de interes public solicitate. (2) Autoritile i instituiile publice au obligaia s publice i s actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informaiile prevzute la alin. (1). (3) Autoritile publice sunt obligate s dea din oficiu publicitii un raport periodic de activitate, cel puin anual, care se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a II-a. (4) Accesul la informaiile prevzute la alin. (1) se realizeaz prin: a) afiare la sediul autoritii sau al instituiei publice ori prin publicare n Monitorul Oficial al Romniei sau n mijloacele de informare n mas, n publicaii proprii, precum i n pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autoritii sau al instituiei publice, n spaii special destinate acestui scop. Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public stabilete regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenei decizionale n cadrul autoritilor administraiei publice centrale i locale, alese sau numite, precum i al altor instituii publice care utilizeaz resurse financiare publice, n raporturile stabilite ntre ele cu cetenii i asociaiile legal constituite ale acestora. n sensul acestei legi (Art. 3) obligaia de transparen reprezint obligaia autoritilor administraiei publice de a informa i de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative i la minutele edinelor publice. n acelai temei, asociaia legal constituit reprezint orice organizaie civic, sindical, patronal sau orice alt grup asociativ de reprezentare civic. Ordonana Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitii de soluionare a petiiilor, aprobat prin Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002 reglementeaz modul de exercitare de ctre ceteni a dreptului de a adresa autoritilor i instituiilor publice petiii formulate n nume propriu, precum i modul de soluionare a acestora. Potrivit Art. 6, autoritile publice sunt obligate s organizeze un compartiment distinct pentru relaii cu publicul, care s primeasc, s nregistreze, s se ngrijeasc de rezolvarea petiiilor i s expedieze rspunsurile ctre petiionari.
197
Anexe
6.1
6.1.1
Anexe caracterizarea general i specific a zonei

Anexa 1 Cuprins studiu analiz piaa imobiliar
Studiu de analiza a pietei imobiliare in zona Baicului, Sector 2, Bucuresti
Bucuresti August 2008 REV 1
198
199
6.1.2
Anexa 2 Cuprins studiu de analiz socio-economic
200
201
202
6.1.3
Anexa 3 Cuprins studiu de analiz transport
203
204
6.1.4
Anexa 4 Descriere segmente omogene
205
206
207
6.1.5
Anexa 5 Locaii analizate
Locaia 1: Intersecia Str. Baicului Str. Paharnicului Turturea Relaii de trafic recenzate: Spre Strada Heliade ntre Vii; Spre B-dul Grii Obor Locaia 2: Str. Baicului Relaii de trafic recenzate: Spre B-dul Doamna Ghica Spre B-dul Grii Obor Locaia 3: Intersecia Str. Paharnicul Turturea Str. Heliade ntre Vii Relaii de trafic recenzate: Spre B-dul Doamna Ghica Spre Str. Baicului Locaia 4: Str. Heliade ntre Vii Relaii de trafic recenzate: Spre oseaua Electronicii Spre B-dul Doamna Ghica Locaia 5: oseaua Electronicii Relaii de trafic recenzate: Spre Str. Baicului Spre Str. Heliade ntre Vii
208
6.1.6
Anexa 6 Relaii de trafic recenzate
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
Pentru echivalarea categoriilor de vehicule la autoturisme au fost folosii urmtorii coeficieni de echivalare: Biciclete, motociclete 0.50 Autoturisme 1.00 Autocamioane cu 2 osii 2.50 Autocamioane cu 3 sau cu 4 osii 3.00 Autocamioane articulate (5 sau mai multe osii) 4.00 Trenuri rutiere (autocamioane cu remorci) 4.00 Autobuze 4.00.
KPMG Roma 2009 KPMG Romania SRL. All rights reserved.
219
6.1.7
Anexa 7 Imobile private
Lista strazi cu imobile private

Nr. Strazi 1 Comisul Buzinca 2 Olimpiadei 3 Lehliu 4 Fraului 5 Sarg. N.Culea 6 Degetarului 7 Telia 8 Vulcanei 9 Rodica 10 Electronicii 11 Stefan Velicu 12 Florica Pantazi 13 Al.Cozia 14 Ceptura 15 Utiesului 16 Dimitrie Grozdea 17 Intr. Calatorului Total
Sursa: Analiza de teren Finance & Consulting Group
Suprafata (ha) 16 42 35 35 16 36 43 13 6 9 9 2 46 14 11 7 367 27

50 45 40 35 30 25 20 1 5 1 0 5 0
Strazi cu i m ob i l e p ri vate
is ul Bu O zi n lim ca pi ad e Le i hl Sa F iu rg rau . N lu D .C u i eg le et a ar ul ui Te Vu l ia lc an Ro e i El e d St c t ic a e f ron Fl an i ci or Ve i ic a li cu Pa nt Al azi .C o Ce zi a pt D im U ur i tr tie a s i In e G ulu tr . C roz i a l de at a or ul ui
Co m
Units
Suprafata (ha)
220
6.1.8
Anexa 8 Imobile collective
Lista strazi cu imobile colective

Nr. Denumire strada 1 Stolnicul Vasile 2 Rauseni 3 Popa Nicolae 4 Lunca Florilor 5 Al.Silistea 6 Paharnicul Turturea 7 Ziduri intre vii 8 Rasnov 9 Abanosului 10 Bistricioara 11 Rodica 12 Electronicii 13 Stefan Velicu 14 Al. Cozia 15 Dimitrie Grozdea Total
Strazi cu i m ob i l e col ecti ve

1 8 1 6 1 4 1 2 1 0 8 6 4 2 0
Imobile colective 11 17 9 9 1 3 7 5 9 7 3 4 3 6 101
Units
St o ln ic ul
Va s Ra ile Po us pa e L u Ni ni n c co a l ae Fl Pa o ha Al r i l o rn icu .Sili r l T ste Zi ur a d u tu ri re a in tre v R ii Ab asn an ov Bi osu st l ric ui io ar R a El od ic e St ctro a ef n an ici Ve i D im A licu i tr l . C ie o G zia ro zd ea
Imobile colective
221
222
223
Distributia blocurilor rezidentiale pe strazi

Nr Strazi 1 Comisul Buzinca 2 Stolnicul 3 Rauseni 4 P.Nicolae 5 Lunca Florilor 6 Silistea 7 Turturea 8 Rasnov 9 Abanosului 10 Bistricioara 11 Cozia 12 Grozda Total blocuri
Di stri b uti a b l ocuri l or rezi den ti al e p e strazi

Nr. 2 11 7 17 9 9 1 7 5 9 3 6 86
1 8 1 6 1 4 1 2 1 0 8 6 4 2 0
Units
Co
m is ul
Bu z in St ca ol ni c Ra u l us en P Lu . Nic i nc ol a a Fl e or il o Si r lis t T u ea rtu re Ra a sn Ab an ov o Bi s u lu st ric i io ar a Co zi G a ro zd a

Numar blocuri
224
6.1.9
Anexa 9 Reele de ap i canalizare

Depozite gunoaie ad-hoc / / /
Asigurarea utilitatilor
Denumire strada C.Buzinca Stolnicul Vasile Rauseni Blocuri (numar) 19, 16 33, 30, 29 bis, 27, 10, 8, 6, 5, 3, 60, 61 15, 16, 17, 28, 29, 31 , 26 21, 30, 22, 31, 23, 24, 25, 1, 3, A, B, C, 3, 51, 52, 9, 10 12, 15, 17, 49 bis, 11, 14, 16, 48, 49 3, 5, 6, 8, 10, 2, 4, 7, 9 74 Nu 3, 7, 42, 50, 55, 62 1, 2, 3, 4, 5 65, 66, 67, 68, 43, 44, 45, 48, 49 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu 6, 7, 8 Nu Nu 75, 82, 53, 63, 81, 80 Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Total 2 11 7 Arii degradate X / X Reamenajat spatii verzi X / X Retea stradala / / / Apa/ canalizare X X X
Popa Nicolae Lunca Florilor Aleea Silistea P.Turturea Ziduri intre Vii Rasnov Abanosului Aleea Bistricioara Olimipiadei Lehliu Fraului N.Culea Iablanita Degetarului Telia Telia Vulcanei Rodica Electronicii Stefan Velicu Pantazi Aleea Cozia Ceptura Utiesului Dimitrie Grozda Casmatei Calatorului D.Slugeru Intr. Falciei Palmacului Intr. Jugarului Rosetti Mircea Intr. Sterului Chintarului D. Deleanu Str. Zalelor Total
17 9 9 1 0 7 5 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 86
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X /
X Parcul Florilor X X X X X X / X X X X X X X X / X X / X / / / / / / X X X X X X X /
/ X / / X X / / / / / / / / / / X X / / / / / / / / / / / / / / / / / X /
X / / / / X / / / / / / / / / / X / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /
X X X X X X X X X X X 238 m 124 m 100 m 227 m X X X 340 m 126 m 208 m X 379 m 138 m X 135 m 180 m X 40 m 40 m 50 m 50 m 40 m 35 m 417 m 3067 m
225
Strazi fara retea de apa si canalizare

Nr. Denumire strada 1 N.Culea 2 Iablanita 3 Degetarului 4 Telia 5 Electronicii 6 Stefan Velicu 7 F.Pantazi 8 Ceptura 9 Utiesului 10 Casmatei 11 Calatorului 12 Intr. Falciei 13 Palmacului 14 Intr. Jugarului 15 Rosetti Mircea 16 Intr. Sterului 17 Chintarului 18 Dr. Deleanu 19 Str. Zalelor Total
Sursa: 1. Primaria Sector 2 2. Analiza Finance & Consulting Group
Strazi fara retel e de ap a si can al i zare

450 400 350 300
Neacoperire (m) 238 124
227 340 126 208 379 138 135 180 40 40 50 50 40 35 417 200 3067
Units
100
250 200 1 50 1 00 50 0
.C u Ia l ea bl D an eg it et a ar ul ui El Te ec l ia St tro ef an ni ci Ve i F. licu Pa nt Ce azi pt U ura tie Ca sulu sm i Ca ate la t i In o ru l tr . F ui Pa al c i l In ma ei tr . cu Ro Jug lui se ar tti ulu i In Mi r c tr . S ea te Ch ru i n lui D tar r. u D lu i e St lea n r. Za u le lo r
Neacoperire (m)
226
6.1.10
Anexa 10 Reea distribuie gaz, staii de reglare i microcentralele
227
6.1.11
Anexa 11 Reeaua de linii telefonice
228
Strazi conectate la retele de telefonie Denumire strada

L.Florilor N.Popa Abanosului Heliade Intre Vii Silistea Ceptura Ziduri Vii Buzinca Grozdea Turturea Rasnov Bistricioara Baicului Electronicii Aleea cozia Rauseni D.Deleanu Rodica Olimpiadei Degetarului Vulcanei Utiesului Chintalului Jugarului Telia Palmacului Malului Falciei Calatorului Ciorchinilor Semnalului Slugeru Garbov Zalelor Velicu Lehliu Fraului V. Stolnicu N.Culea M.Cristescu Nita Ion Total
Nr. Firme Nr. Familii

0 4 0 35 0 0 9 1 2 0 4 1 69 11 1 3 2 0 2 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 4 1 0 8 1 1 1 162 133 183 33 65 28 29 77 6 44 12 28 59 40 2 15 30 15 14 30 9 16 10 1 3 16 3 4 0 4 7 1 5 2 20 5 15 20 209 5 6 22 1226
Sursa: Analiza de teren - Finance & Consulting Group
229
6.1.12
Anexa 12 Reeaua de internet i cablu TV
Strzile pe care nu exist abonai sunt puine la numr, aa cum rezult i din tabelul alturat. Strzile pe care nu exist reea de televiziune prin cablu sunt situate ntre D. Grozdea i Str. Baicului i n zona lacului. De asemenea, o serie dintre strzile de la est de Str. Baicului nu sunt conectate la reeaua RCS- RDS. Zona este acoperit i la nivelul reelei de internet, numrul abonailor fiind ns ceva mai mic. La nord de strada Doamna Ghica nu mai exist linie de internet, i de asemenea nici la est de Strada Baicului. Pe oseaua Electronicii nu exist abonai la reeua de internet RCS RDS.
Reteaua RCS-RDS Nr. Denumire strada 1 B.dul Garii Obor 2 Electronicii 3 Str.Ziduri intre Vii 4 Intr.Ramnicului 5 Str.Heliade intre Vii 6 Intr. D.Slugeru 7 Str.Paharnicul Turturea 8 Str.Nicolae Popa 9 Str.Vasile Stolnicul 10 Intr.Buzinca Comisul 11 Str.Baicului 12 Str. Cozia 13 Telia 14 Str.Florica Pantaz 15 Deliorman x x x x x x Internet x x x x x x Cablu TV x x x x x x x
Reteaua RCS-RDS Nr. Denumire strada 16 Dragusin Deleanu 17 Garbov 18 Ciorchinilor 19 Coifului 20 Zalelor 21 Pavezei 22 Rauseni 23 Intr.Ocalei 24 N.Ghivan 25 Casmalei 26 Rodica 27 Str.N.Culea 28 Str.Fraului 29 Str. Greblei 30 Str.Vulcani Internet x Cablu TV x x x x x -
Reteaua RCS-RDS Nr. Denumire strada 47 Intr.Falciei 48 Intr. Palmacului 49 Intr.Jugarului 50 Intr.Sterului 51 Intr. Chintalului 52 M.Cristescu 53 Malului 54 Intr.Butiei 55 Intr.Ceptura 56 Str.Ceptura 57 Intr.Utiesului 58 Mircea Rosetti 59 Stefan Velicu 60 Degetarului 61 Intr. Calatorului Internet Cablu TV x x x x x x
Reteaua RCS-RDS Nr. Denumire strada 31 Str.Silistea 32 Lunca Florilor 33 Aleea Silistea 34 Str.Rasnov 35 Aleea Bistricioara 36 Str.Preluca 37 Intr.Abanosului 38 Aleea Cozia 39 Intr. Mistriei 40 Gh.Iacobescu 41 Doamna Ghica 42 Str. Ion Nita 43 Str.D.Grozdea 44 Str.Lehliu 45 Olimpiadei 46 Iablanita Internet x x x x x x x x Cablu TV x x x x x x x x x x x -
230
6.2
Anexa 13 - List participani la consultri publice
Lista participanilor care au luat parte la consultarea publica organizat n cadrul Primriei Sectorului 2, Bucureti pe data de 16 octombrie 2008 este: Adriana Bagdasar Primaria sectorului 2 Dalia Stegarus Primaria sectorului 2 Irina Sevciuc Primaria sectorului 2 Corneliu Drug Primaria sectorului 2 Daiana Tanasescu Politia Comunitara sector 2 Dan Nicula Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov Cristina Ceciu Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov Alina Neagoe Agentia de Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov Alexandrina Popescu Supercom Rodica Ciachiris Romfelt Real Estate Marin Popescu Scoala nr. 145 Barbuceriu Maria Gradinita 235 Bogdan Chiriac Finance & Consulting Group Tomasso Busini Finance & Consulting Group
231
6.3
Anexa 14 - Lista de obiective, prioriti, msuri de dezvoltare strategic a zonei Baicului

Obiective specifice de dezvoltare Axe strategice Prioritati de dezvoltare Aria de interventia Obiective operationale ale prioritatii Masuri A. Reabilitarea urban 1.1 Infrastructura urbana infrastructurii de 1. Dezvoltarea unui tesut permeabil, accesibil tuturor locuitorilor zonei Baicului (accesul facil la mijloacele de transport in comun, accesul pietonal in aria transport a) Configurarea spatiala viabila pentru dezvoltarile noilor zone devenite operationale). Aceasta se poate realiza prin impunerea si promovarea unor norme si modele de dezvoltare pentru proiectele viitoare din viitoare zona. Recomandam ca dezvoltarile viitoare sa includa un mix functional care sa completeze oferta existenta 1. 2. 3. 4. 5. Dezvoltarea unor spatii publice pentru activitati recreationale. Recuperarea ariilor vacante prin dezvoltarea unor functiuni mixte (in functie de situatia juridica a terenurilor) Cresterea functionalitatii spatiilor publice. Intretinerea si amenajarea de noi parcuri / zone verzi dupa normele urbanistice Amenajarea malului lacului ca spatiu public pentru activitati de agrement.
Obiective generale, specifice, prioritati la nivelul zonei Baicului Obiectiv general de dezvoltare
B. Dezafectarea/ reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit b) Dezvoltare urbana mixta a zonei pentru noi activitati - spatii publice, centre sportive, sociale, educationale, recreationale. A. Reabilitarea/reconversia zonei afectate transportului feroviar la nivelul zonei Baicului B. Reconversia zonelor industriale in vederea reintroducerii in circuit pentru noi activitati parcuri. A. Actiuni in domeniul gestionarii deseurilor B. Amenajarea spatiilor publice a) Reabilitarea/ Reconversia spatiilor publice
1.2 Reabilitarea zonelor industriale/ de transport feroviar in vederea dezvoltarii de noi activitati.
1. Crearea unui centru cultural multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor. 2. Dezvoltarea unei zone de agrement sau a unei artere rutiere prin ecologizarea terenului aferent triajului. 3. Redimensionarea Garii Obor si transformarea intr-un punct intermodal pentru traficul de calatori (constructia unui metrou suprateran si/ sau intensificarea transportului in comun prin aducerea in zona a altor linii de transport si propunerea de noi statii). 4. Infiintarea unei linii de metrou subteran. 1. Crearea de centre de colectare prin co-interesarea populatiei. 2. Crearea unui nou sistem de management al deseurilor, bazat pe colectare si reciclare (puncte de reciclare la nivelul asociatilor de locatari). 1. Amenajarea lacului 1. Utilizarea energiei solare pentru iluminatul public pe timp de noapte. 2. Utilizarea energiei solare pentru producerea energiei termice (cu focus pe locuinte sociale).
a) Modernizarea managementul deseurilor a) Reducerea poluarii
1.3 Rezolvarea problemelor de mediu C. Surse de energie alternativa b) Utilizarea energiei alternative in domeniul public
1.4 Cresterea gradului de constientizare a A. Schimbarea mentalitatii populatiei, a actorilor publici si privati privind comportamentului fata de mediu problemele de mediu I. Imbunatatirea accesibilitatii mobilitatii in zona Baicului si
si
a a) Constientizarea dezvoltarii durabile
populatiei
privind
obiectivele
1. Permanentizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei zonei Baicului privind protectia mediului.
2.1 Infrastructura de transport rutier 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport
A. Reabilitarea si imbunatatirea infrastructurii de transport rutier locale.
1. a) Crearea de noi obiective de infrastructura rutiera 2. pentru fluidizarea circulatiei 3. 4.
Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru absorbtia fluxului ridicat de trafic rutier greu si de tranzit. Crearea de parcari subterane si supraterane. Crearea de piste pentru biciclisti pe arterele principale ale zonei. Constructia/ modernizarea de strazi, drumuri.
b) Optimizarea circulatiei
1. Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligenta. 2. Conectarea zonei Baicului la rutele de circulatie majore la nivelul municipiului.
A. Extinderea/ modernizarea sistemului de a) Imbunatatirea accesului locuitorilor la mijloace de 1. Extinderea/ infiintarea de linii de autobuz/ tramvai/ metrou transport public urban transport
Obiectivul general: Imbunatatirea nivelului de trai al locuitorilor din zona Baicului
3. Dezvoltarea infrastructurii de 3.1 Infrastructura de utilitati utilitati
A. Imbunatatirea infrastructurii de utilitati: canalizare, epurare ape reziduale, apa potabila, a) Modernizarea retelei de utilitati publice gaze.
1. Modernizarea retelelor de apa-canal. 2. Construirea in zonele depresionare ale zonei Baicului de statii de pompare ape uzate menajere si preepurarea apelor pluviale (lucrarile de extindere a retelelor hidroedilitare se vor realiza pe domeniul public cu racorduri de bransamente pina la limita de proprietate a imobilelor). 3. Reabilitarea centralelor termice la nivel de cartier, reabilitarea centralelor termice a blocurilor.
B. Racordarea tuturor gospodariilor la retelele de alimentare (apa-canal, gaze, energie a) Extinderea utilitatilor in zonele intravilane termica, electricitate, linii telefonice, cablu TV, internet, precum si in zonele intravilane).
A. Crearea si modernizarea facilitatilor pentru a) Activitati recreationale (sportive / culturale) timpul liber. Cresterea accesului la cultura. 1.1 Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane
1. 2. 3. 4.
Construirea de noi sali de sport in incinta unitatilor de invatamant. Realizarea unei baze sportive pentru cetatenii zonei Baicului. Crearea unui centru multifunctional. Modernizarea bibliotecilor scolare existente si innoirea fondului de carte.
1. Dezvoltarea comunitara (cultura, sanatate, servicii sociale, multiculturalism)
B. Securitatea cetatenilor din zona Baicului
b) Asigurarea sigurantei locuitorilor criminalitatii
si prevenirea 1. Marirea numarului si/ sau frecventei de patrule mixte, formate din cetateni ai zonei si politisti. 2. Plasarea de camere de supraveghere in spatii publice.
a) Realizarea unor investitii in infrastructura sociala destinata categoriilor de persoane marginalizate si/ sau cu dezabilitati. 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale. II. Incluziune sociala, egalitate de sanse, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale 1.3 Dezvoltarea de relatii multiculturale 1.4 Dezvoltarea culturii A. Integrare inter-etnica A. Reabilitarea/ reconversia spatiilor publice A. Reabilitarea infrastructurii sociale
b) Pregatirea resurselor umane suport pentru servicii 1. Dezvoltarea serviciilor sociale in zona Baicului prin formarea de asistenti sociali sociale c) Infiintarea unui serviciu de asistenta medicala 1. Dezvoltarea unui centru de diagnostic (servicii de asistenta medicala in ambulatoriu) pentru cetateni a) Exploatarea potentialului multicultural din zona 1. Crearea unui post de referend cultural in cadrul Primariei Sectorului 2 Baicului a) Dezvoltarea activitatilor recreationale 1. Crearea unui centru multifunctional prin dezafectarea cladirii Garii Obor.
A. Reabilitarea infrastructurii de educatie.
1. Modernizarea unitatilor de invatamant existente. a) Modernizarea infrastructurii unitatilor de invatamant 2. Infiintarea de unitati de invatamant primar si gimnazial (o noua gradinita; o noua scoala; o cresa). existente / infiintarea de noi unitati de invatamant 3. Infiintarea de unitati profesionale: scoala profesionala/ de meserii.
2.1 Asigurarea accesului la educatie si formare a populatiei zonei Baicului
B. Modernizarea procesului de invatamant b) Programe de pregatire continua obligatoriu, si cel profesional si tehnic
1. Infiintarea de centre de pregatire profesionala initiala si continua (in vederea asigurarii (re)insertiei pe piata fortei de munca; reconversia profesionala, adaptarea la cerintele pietei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului) - corelate cu nevoile pietei muncii.
C. Modernizarea procesului de invatamant c) Educatie civica si antreprenoriala a tinerilor obligatoriu si vocational. 2.2 Cresterea gradului de ocupare la nivelul A. Servicii de consiliere, orientare, organizare a) Organizarea de targuri de locuri de munca zonei Baicului jobshop-uri. III. Dezvoltarea si diversificarea A. Dezvoltarea serviciilor publice electronice a) Acces sporit la infrastructura IT activitatilor economice in zona 1.1 Dezvoltarea mediului economic 1. Dezvoltare si competitivitate Baicului prin atragerea de investitii B. Dezvoltarea de servicii pentru mediul economica a) Elaborarea unui program de atragere a investitiilor strategice, dezvoltarea mediului de antreprenorial afaceri in mod durabil. 1.2 Dezvoltarea sistemului de servicii publice A. Comercializarea produselor agroalimentare a) Construirea si amenajarea de piete agroalimentare urbane
1. Dezvoltarea unor cursuri de educatie civica si de antreprenoriat 1. Implicarea autoritatilor locale si a mediului de afaceri in organizarea de targuri de locuri de munca; acordarea de stimulente (burse de studiu, stagii de practica) tinerilor 1. Utilizarea metodelor de e-business prin implicarea autoritatilor in extinderea retelei de IT (inclusiv retele de wireless public). 2. Realizarea de centre de informare pentru cetateni. 1. Construirea unui centru de afaceri care sa includa si un incubator de afaceri. 1. Construirea unei piete agroalimentare si/ sau cresterea numarului de puncte volante
232
6.4
Anexa 15 - Lista proiectelor individuale cu finanare POR

Perioada de implementare Buget proiect Valoare nerambursabil solicitat (VNS)7 (lei) (7) Contribuie proprie costuri eligibile (CPCE)8 (lei) (8) Costuri neeligibile (CN)9 (lei) (9)
Nr. crt.
Denumire proiect
Solicitant
Obiectiv i activiti propuse
Anul nceperii
Anul finalizrii
Total (lei)
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(10)=(7)+(8) +(9)
Obiectiv general: dezvoltarea economic, social, echilibrat i durabil a localitii, corespunztor nevoilor identificate i resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltrii urbane, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc n care s investeti i s munceti.. Obiectiv pe termen lung: mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Obiective specifice: dezvoltarea urban a zonei Baicului mbuntirea accesibilitii i a legturilor cu zonele nconjurtoare; creterea competitivitii economice a zonei; creterea calitii infrastructurii i a serviciilor sociale; creterea rolului societii civile n dezvoltarea zonei; asigurarea proteciei mediului n toate activitile ce se desfoar n Consiliul zona Baicului. Modernizare strzi Local n vederea implementrii acestui proiect integrat se vor realiza o serie de zona Baicului (24 Sector 2 activiti: 2009 strzi) Bucureti 1. Elaborarea documentaiilor de atribuire, lansarea licitaiei publice, Bucureti evaluarea., selectarea i contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de ntocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini i detalii de execuie pentru investiiile propuse; 2. Elaborarea documentaiei conform specificaiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1: 2.1 Documentaia de avizare pentru lucrrile de intervenie (inclusiv Analiza cost-beneficiu si avize, acorduri, autorizaii) i anexe: Studiu de trafic Studiu geo-tehnic Studiu topografic 2.2 Cererea de finanare, inclusiv rezumatul proiectului 3. Lansarea licitaiei publice, evaluarea, selectarea i contractarea constructorului (ilor) pentru realizarea investiiilor; 4. Monitorizarea implementrii proiectului de investiii
2012
VNS1
CPCE1
CN1
2.000.000 euro
6 7
Informaiile incluse n aceast coloan trebuie s corespund cu cele menionate n Cererea de finanare pentru proiectul respectiv la seciunea 1 Informaii privind solicitantul Valorile incluse n aceast coloan trebuie s corespund cu cele menionate n Cererea de finanare pentru proiectul respectiv 8 Valorile incluse n aceast coloan trebuie s corespund cu cele menionate n Cererea de finanare pentru proiectul respectiv 9 Valorile incluse n aceast coloan trebuie s corespund cu cele menionate n Cererea de finanare pentru proiectul respectiv
233
Obiectivul strategic principal const n dezvoltarea economic, social, echilibrat i durabil a zonei, corespunztor nevoilor identificate i resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltrii urbane, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc n care s investeti i s munceti. Obiectiv pe termen lung: mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Obiective specifice: dezvoltarea urban a zonei Baicului; mbuntirea accesibilitii i a legturilor cu zonele nconjurtoare; creterea competitivitii economice a zonei; creterea calitii infrastructurii i a serviciilor sociale; creterea rolului societii civile n dezvoltarea zonei; asigurarea proteciei mediului n toate activitile ce se desfoar n zona Baicului. n vederea implementrii acestui proiect integrat se vor realiza o serie de Consiliul Amenajare activiti: Local arhitectural i 1. Elaborarea documentaiilor de atribuire, lansarea licitaiei publice, Sector 2 2010 peisagistic n zona evaluarea., selectarea i contractarea companiei(iilor) care se va/vor Bucureti Baicului ocupa de ntocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, Bucureti caietelor de sarcini i detalii de execuie pentru investiiile propuse; 2. Elaborarea documentaiei conform specificaiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urban, sub domeniul centre urbane: a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (i avize, acorduri, autorizaii) b) Cererea de finanare, inclusiv rezumatul proiectului 3. Lansarea licitaiei publice, evaluarea, selectarea i contractarea constructorului(ilor) pentru realizarea investiiilor; 4. Monitorizarea implementrii proiectului de investiii Tema de studiu are n vedere urmtoarele obiective: Redefinirea zonelor verzi din mediul urban la standarde europene; Dotarea cu mobilier urban; Echipamente de informare i comunicare pentru accesul larg al cetenilor la informaii de interes public; Amenajarea locurilor de joac pentru copii. Obiectiv general: reabilitarea infrastructurii urbane a zonei Baicului. Obiectiv pe termen lung: mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Obiective specifice: Consiliul sporirea confortului n utilizarea spaiului carosabil i al trotuarelor; Local Amenajri parcri Sector 2 2009 crearea de noi locuri de parcare rezidentiale pentru locuitori; zona Baicului Bucureti mai bun utilizare a spaiilor publice; Bucureti n vederea implementrii acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activiti: 1. Elaborarea documentaiilor de atribuire, lansarea licitaiei publice, evaluarea., selectarea i contractarea companiei (iilor) care se
2011
400.000 euro
2013
VNS2
CPCE2
CN2
1.850.000 euro
234
va/vor ocupa de ntocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini i detalii de execuie pentru investiiile propuse; 2. Elaborarea documentaiei conform specificaiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urban, sub domeniul centre urbane: a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (i avize, acorduri, autorizaii) b) Cererea de finanare, inclusiv rezumatul proiectului 3. Lansarea licitaiei publice, evaluarea, selectarea i contractarea constructorului (ilor) pentru realizarea investiiilor; 4. Monitorizarea implementrii proiectului de investiii Spatiile de parcare vor fi amenajate dup cum urmeaz : dimensiuni : 5,00 m x 2,5 m + calea de acces; lucrri de amenajare : parcaje asfaltate, lucrate pe paviment cu vopsea i ncadrate cu borduri din beton pentru delimitarea locaiilor; se vor prevede plantari perimetrale; se va proteja pe cat posibil vegetaia existenta; vor fi prevzute couri de gunoi. Obiectivul strategic principal const n dezvoltarea economic, social, echilibrat i durabil a zonei, corespunztor nevoilor identificate i resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltrii urbane, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc n care s investeti i s munceti. Obiectivul pe termen lung este asigurarea siguranei, securitii locuitorilor i elevilor din zona Baicului. Obiective specifice: Instalarea unui sistem de supraveghere stradal i n incinta i proximitatea colii, care s asigure: prevenirea i combatearea actelor de violen n spaiile publice; Consiliul prevenirea i combaterea actelor de violen n coal; Local prevenirea i reducerea consumului de droguri n spaiile publice i n Sector 2 2010 incinta colii din zona Baicului. Bucureti n vederea derulrii acestui proiect sunt previzionate urmtoarele activiti: Bucureti n vederea implementrii acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activiti: 1. Elaborarea documentaiilor de atribuire, lansarea licitaiei publice, evaluarea., selectarea i contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de ntocmirea studiilor de fezabilitate, caietelor de sarcini i detalii de execuie pentru investiiile propuse; 2. Elaborarea documentaiei conform specificaiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urban, sub domeniul centre urbane: a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (i avize, acorduri, autorizaii)
Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n arealul Baicului
2011
735.000 euro
235
b) Cererea de finanare, inclusiv rezumatul proiectului 3. Lansarea licitaiei publice, evaluarea, selectarea i contractarea companiei (iilor) n vederea achiziionrii si montarii sistemului de monitorizare; 4. Monitorizarea implementrii proiectului de investiii. Total (buget proiecte) Costuri implementare Plan integrat10 TOTAL 4.985.000 euro
VNSi
i =1
CPCEi
i =1
CN
i =1
4.985.000 euro
10 Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezint cheltuieli eligibile n cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaional Regional, trebuind s fie asigurate de ctre promotorul/promotorii PIDU
236
6.5
Anexa 16 - Harta zonei de actiune
237
238
6.6
6.6.1
Anexa 17 - Fie propuneri de proiecte

Anexa 17.1 - Fie proiecte POR
FI - PROPUNERE PROIECT 1 ROMNIA REGIUNEA BUCURETI-ILFOV
I. INFORMAII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabil cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Modernizare strazi - zona Baicului (24 strazi) Bucuresti, sector 2 2009 7 luni Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti Str. Chiristigiilor nr.11-13, Sector 2 Bucuresti Director Toderita Angela 0372 106 199 Fax 021 209 62 52
239
II. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. 2. 3. 4. 5. Obiectivele proiectului (obiectiv general, obiectiv specific) Zonele int i / sau grupurile int Principalele activiti din proiect Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national) Dezvoltarea economica, sociala prin imbunatatirea conditiilor de infrastuctura si ale mediului de afaceri in zona Baicului Strazi cu sistem rutier grav degradat Elaborare documentatie Studiu de fezabilitate care cuprinde documentatie de modernizare drumuri, studii topo, studii geo si studiu de trafic. Asigurarea unui trafic fluent care sa permita accesul salvarii, masinilor de pompieri in cazuri de urgenta, autospecialelor de salubritate si accesul autovehiculelor la riveran Impact local
III. INCADRARE IN TIMP : 1. Incadrare in timp - Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: - Situatia curenta a proiectului: 2010 2011 Realizarea documentaiei proiectului la faza SF
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Estimai costul total al proiectului 10.700.811,49 RON sau 2.493.838,47 mii e uro
V. PRINCIPALA SURSA DE FINANTARE: Programul Operaional Regional, Axa Prioritara 1, domeniul major de intervenie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urban, sub domeniul centre urbane
240
FI - PROPUNERE PROIECT 2 ROMNIA REGIUNEA BUCURETI-ILFOV I. Identificarea proiectului 1. Titlul proiectului: Amenajare arhitectural i peisagistic n zona Baicului 2. Beneficiar: Consiliul Local Sector 2 Bucureti, Bucureti i Primria Municipiului Bucureti 3. Persoane de contact: Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureti, Direcia Administraia Domeniului Public II. Obiective Obiectivul strategic principal const n dezvoltarea economic, social, echilibrat i durabil a zonei, corespunztor nevoilor identificate i resurselor specifice, prin concentrarea asupra dezvoltrii urbane, prin mbuntirea condiiilor de infrastructur i ale mediului de afaceri pentru a face din zona Baicului un loc mai atractiv pentru a fi locuit, un loc n care s investeti i s munceti. Obiectiv pe termen lung: mbuntirea accesibilitii i mobilitii n zona Baicului Obiective specifice: dezvoltarea urban a zonei Baicului mbuntirea accesibilitii i a legturilor cu zonele nconjurtoare; creterea competitivitii economice a zonei; creterea calitii infrastructurii i a serviciilor sociale; creterea rolului societii civile n dezvoltarea zonei; asigurarea proteciei mediului n toate activitile ce se desfoar n zona Baicului.
241
III. ncadrare n timp 1 2 3 Data de ncepere a proiectului: 2010 Data ncheierii proiectului: 2011 Situatia curent a proiectului: n planificare
IV. Localizare: Arealul delimitat de urmtoarele strzi: Heliade ntre Vii, Slugerul Dumitru, Paharnicul Turturea, Baicului, Ni Ion i lacul Fundeni. Zonele int - locaii din cartierul Baicului propuse pentru amenajare i reamenajare ca amplasamente independente V. Necesitatea proiectului: n prezent, n Zona Baicului exist un singur spaiu verde amenajat Parcul Lunca Florilor, i un loc de joac n vecintatea strzii Paharnicul Turturea. Din analiza zonei s-a observat existena mai multor spaii neutilizate, i a cror funciune nu sunt bine definite. Se consider necesar transformarea unei pri din aceste spaii neutilizate n spaii verzi, amenajate corespunztor (parcuri, locuri de joac, terenuri de sport n aer liber). Imaginea degradant a zonei Baicului are un impact negativ asupra atragerii investiiilor i dezvoltrii de activiti economice, fiind caracterizat prin: infrastructur de acces deficitar infrastructur economic i de comunicaii slab dezvoltat, ceea ce determin activiti comerciale cu volum redus. lipsa de integrare a comunitii rome densitate mare a populaiei infrastructur tehnic(utiliti) care necesit extinderi i modernizri importante un fond de locuine vechi, de o calitate foarte slab a mediului construit; lipsa spaiilor verzi; lipsa atraciilor publice n zon; probleme de poluare;
242
starea infracional (criminalitate organizat, consum de droguri).
VI. Descrierea proiectului: Proiectul vizeaz reabilitarea infrastructurii urbane i mbuntirea serviciilor urbane, prin amenajarea arhitectural i peisagistic a zonei. Proiectul i propune urmtoarele obiective: - redefinirea zonelor verzi din mediul urban la standarde europene; - dotarea cu mobilier urban; - echipamente de informare i comunicare pentru accesul larg al cetenilor la informaii de interes public; - amenajarea locurilor de joac pentru copii. VII. Descrierea principalelor activiti: n vederea implementrii acestui proiect integrat se vor realiza o serie de activiti: 1. Elaborarea documentaiilor de atribuire, lansarea licitaiei publice, evaluarea., selectarea i contractarea companiei (iilor) care se va/vor ocupa de ntocmirea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, caietelor de sarcini i detalii de execuie pentru investiiile propuse; 2. Elaborarea documentaiei conform specificaiilor din Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa Prioritara 1.1, domeniul major de intervenie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urban, sub domeniul centre urbane: a) Studiul de fezabilitate, inclusiv Analiza cost-beneficiu (i avize, acorduri, autorizaii) b) Cererea de finanare, inclusiv rezumatul proiectului 3. Lansarea licitaiei publice, evaluarea, selectarea i contractarea constructorului (ilor) pentru realizarea investiiilor; 4. Monitorizarea implementrii proiectului de investiii VIII. Impactul estimat al proiectului - reducerea nivelului polurii n zon; - mbuntirea utilizrii spaiului disponibil de ctre locuitori; - crearea de spaii verzi n vederea petrecerii timpului liber; - mbuntirea calitii vieii; - creterea valorii zonei. IX. Parteneriat
243
1. Internaional: N/A (nu este cazul) 2. Intern: Consiliul Local al Sectorului 2, Bucureti, Direcia Administraia Domeniului Public X. Buget estimativ: 854.316 euro
FI PROIECT 3 <<AMENAJARI PARCARI IN ZONA BAICULUI>>> I. INFORMAII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Titlul proiectului Localizarea proiectului Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabil cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului Amenajari parcari in zona Baicului Zona Baicului, Sector 2, Bucuresti 2009 4 luni Primaria Sector 2 Bucuresti Primaria Sector 2 Bucuresti Str. Chiristigiilor nr. 11-13
II. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Obiectivele proiectului (obiectiv general, obiectiv specific) Dezvoltarea economica si sociala a zonei Baicului prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura si ale mediului de afaceri. Obiective specifice: dezvoltarea urbana a zonei Baicului; imbunatatirea accesibilitatii si a legaturilor cu zonele inconjuratoare; cresterea competitivitatii economice a zonei; cresterea calitatii infrastructurii si a
244
serviciilor sociale; cresterea rolului societatii civile in dezvoltarea zonei; asigurarea protectiei mediului in toate activitatile ce se desfasoara in zona Baicului. 2. 3. 4. 5. Zonele int i / sau grupurile int Principalele activiti din proiect Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national) Zona Baicului Amenajare parcari, spatii verzi, trotuare Infrastructura de acces deficitara; infrastructura economica si de comunicatii slab dezvoltata; densitate mare a populatiei Impact local
III. INCADRARE IN TIMP : 1. Incadrare in timp - Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: - Situatia curenta a proiectului: 15 Iulie 2009 15 Noiembrie 2009 Studiu de fezabilitate
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Estimai costul total al proiectului 270.000 EURO
245
FIA - PROPUNERE PROIECT 4 ROMNIA REGIUNEA BUCURETI-ILFOV
I. INFORMAII GENERALE DESPRE PROIECT: 1. 2. Titlul proiectului Localizarea proiectului Sistem de supraveghere video i management informaional pentru creterea siguranei sociale i prevenirea criminalitii n Zona BAICULUI Proiectul ia n considerare monitorizarea arealului denumit Zona Baicului, situat n partea central a sectorului 2, delimitat de Str. Heliade ntre Vii la vest, Bd. Grii Obor la sud, Str. Baicului (pn la C.F.) la est i Str. Drguin Deleanu-Str. Greblei (pn la malul Lacului Fundeni) la nord. 2009-2010 12 luni Consiliul Local al Primriei Sector 2 Consiliul Local al Primriei Sector 2 Str. Chiristigiilor nr. 11 -13
3. 4. 5. 6. 7.
Anul realizarii investitiei Durata proiectului Beneficiarul proiectului /Parteneri Entitatea responsabil cu implementarea proiectului Coordonatele de contact ale beneficiarului
246
proiectului II. DESCRIEREA PROIECTULUI: 1. Obiectivele proiectului (obiectiv general, obiectiv specific) Obiectivul general al proiectului: mbuntirea nivelului de trai al locuitorilor din Zona BAICULUI prin creterea nivelului siguranei sociale i a securitii acestora. Obiectivul specific al proiectului: Supravegherea video permanent (24/7) i n timp real a zonei delimitate de str. Heliade ntre Vii, bd. Grii Obor, str. Baicului (pn la calea ferat) i str. Delea Draguin - str.Greblei (pn la malul lacului Fundeni), precum i a unor obiective locale de interes cuprinse n aceast zon, modernizarea managementului operaional i al resurselor, eficientizarea activitilor de depistare, combatere i instrumentare juridic a infraciunilor i creterea gradului de protecie a mediului. Zonele int ale proiectului sunt reprezentate de perimetrele cu potenial ridicat de producere a fenomenelor infracionale: Zonele de trafic intens (principalele artere rutiere i interseciile acestora, n special spaiile de trafic pietonal) Zonele de aglomerare urban (spaiile limitrofe zonelor comerciale, zona Grii Obor, zona din proximitatea complexului Piaa Baicului) Zonele frecventate de elevi (zona de proximitate a colii 145 din Heliade ntre Vii nr. 36) Zonele de agrement (parcul Lunca Florilor, spaii verzi amenajate) Zonele cu grad ridicat de poluare prin deeuri i resturi menajere (malul Lacului Fundeni) Zona de proximitate a Centrului de Refugiai nr. 2 din Str. Vasile Stolnicu nr. 15 A Grupurile int ale proiectului sunt reprezentate de entitile care beneficiaz direct sau indirect de creterea nivelului de securitate a zonei BAICULUI: Populaia care domiciliaz n zon coli Instituii
2.
Zonele int i / sau grupurile int
247
3.
Principalele activiti din proiect
Ageni economici Persoane care tranziteaz zona Organizarea Unitii de Implementare a Proiectului (UIP) ndeplinirea formalitilor de achiziie public Obinerea proiectului de execuie Achiziia echipamentelor i execuia lucrrilor de instalare i testare a sistemului de supraveghere Auditul proiectului Asigurarea activitilor de informare i publicitate colarizarea i instruirea operatorilor sistemului mbuntirea securitii locuitorilor din sectorul 2 al capitalei, n special din zonele cu risc ridicat de producere a infraciunilor, asigurarea unui serviciu public de calitate i gestionarea eficient a resurselor aflate la dispoziia PC sector 2, este condiionat de cantitatea, veridicitatea ordinelor de misiune i distribuirea lor n teritoriu precum i calitatea informaiilor necesare pentru stabilirea activitilor personalului. La momentul actual, aceste informaii au ca principale surse datele transmise de personalul distribuit n teritoriu i serviciile publice gen 112, date insuficiente mai ales pentru prevenirea infracionalitii. Din punct de vedere edilitar, se constat dispariti de dezvoltare ntre Zona Baicului i celelalte zone ale Bucuretiului, caracterizate printr-un nivel ridicat al omajului, nivel redus de educaie, condiiile precare de locuit, lipsa serviciilor medicale i sociale, rata ridicat a criminalitii. n zona de interes se nregistreaz un grad ridicat de separare social ntre populaia rrom (10 % din totalul populaiei zonei), populaia de refugiai i restul locuitorilor, datorit nivelului sczut de educaie i a veniturilor reduse. Aceast segregare a condus la procese de formare a inegalitilor i la o distanare social (marginalizare i chiar izolare) a populaiei defavorizate, ceea ce duce la creterea nivelului de agresivitate social. Potrivit analizelor socio - economice, n Zona Baicului aproximativ 15% din tineri svresc infraciuni. Corectarea comportamentului antisocial al acestora trebuie s nceap de la nivelul colilor, fiind necesar acordarea unei atenii deosebite pentru asigurarea siguranei elevilor n unitile de nvmnt din zon i n proximitatea acestora. Instituiile de nvmnt preuniversitar coala General nr. 145 de pe str.
4.
Justificarea proiectului: nevoi identificate in Zona
248
5.
Impactul estimat al proiectului (impact local, regional, national)
Heliade ntre Vii i de nvmnt precolar 2 grdinie, dispuse n zone relativ izolate, sunt predispuse la aciuni de agresare a elevilor i cadrelor didactice, n special pe timpul serii precum i altor pericole sociale, cum ar fi consumul i traficul de droguri, comercializarea unor produse contrafcute i duntoare, consumul de buturi alcoolice, rspndirea de materiale pornografice etc. De asemenea, o importan special trebuie acordat i Centrului de Refugiai nr.2, care reprezint un obiectiv cu risc ridicat. Principalele infraciuni, desfurate n Zona Baicului n ultimul an, sunt reprezentate de 112 accidente auto soldate cu 4 mori, 66 rnii grav i 124 rnii uor precum i cele 49 fapte de tlhrie (43 stradale, 2 n Parcul Lunca Florilor, 4 n staiile mijloacelor de transport n comun), 56 furturi din buzunare, poete i geni, 139 fapte de furturi din auto, 114 distrugeri i 54 infraciuni privind traficul i consumul de droguri. Nivelul crescut de infracionalitate din Zona Baicului a creat o percepie negativ a acesteia n rndul populaiei sectorului 2, ceea ce conduce la necesitatea lurii unor msuri suplimentare pentru asigurarea siguranei locuitorilor din zon i creterea nivelului de securitate social. Creterea nivelului de securitate social i siguran a ceteanului Creterea ncrederii cetenilor n instituiile publice Prezentarea direct i intuitiv a situaiei obiectivelor supravegheate; Asigurarea determinrii din timp a apariiei condiiilor ce favorizeaz producerea de evenimente; Scderea timpului de rspuns n cazul interveniilor pentru situaii de urgen i criz; Analiza statistic a fenomenului infracional n arealul de interes; Gestionarea eficient a resurselor pe baza unui management informaional modern; Crearea de baze de date centralizate i rapoarte statistice intuitive privind situaia infracionalitii n teritoriu i temporal, precum i de planificare a resurselor, pe intervale medii i lungi de timp Prevenirea infraciunilor i a operaiunilor ilegale; Asigurarea de baze de date pentru analiza evenimentelor;
249
III. INCADRARE IN TIMP : 1. Incadrare in timp - Data de incepere a proiectului: - Data incheierii proiectului: - Situatia curenta a proiectului:
Asigurarea de probe juridice; Asigurarea unui instrument obiectiv pentru definirea i testarea altor sisteme; Crearea factorului psihologic pentru scderea infracionalitii n zonele de risc; Crearea de reflexe sociale benefice pentru societate la nivelul infractorilor i al victimelor acestora (teama de svrire a infraciunilor la vedere, creterea gradului de ncredere a cetenilor poteniale victime, etc.) Creterea gradului de protecie a mediului n zona vizat
2009 2010 Studiu de fezabilitate
IV. BUGET ESTIMATIV AL PROIECTULUI : 1. Estimai costul total al proiectului 662.050 euro / 2.845.888 lei la cursul 4,2986 lei/euro din 02.03.2009, fr TVA
250

Media 20100503104531 440

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Media 20100503104531 440

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consiliul Local Sector 2 Bucureti Plan integrat de dezvoltare urban pentru zona Baicului Decembrie 2008

CONSILIUL LOCAL SECTOR 2 Bucureti

PLAN INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBAN PENTRU ZONA BAICULUI SECTOR 2 BUCURETI

Caracterizarea general a zonei de aciune urban

2008 KPMG Romania SRL. All rights reserved.

99 101 101 104 110 119 120 121 122 124

Strategia dezvoltrii zonei de aciune urban

Informarea publicului n procesul elaborrii planului

Obiectivele proiectului de consultan

- Documente de planificare urban:

Contextul de dezvoltare a zonei Baicului

Caracterizarea general a zonei de aciune urban

Identificarea i justificarea alegerii zonei de aciune urban

n zona Baicului pot fi identificate 62 de strzi:

Sursa: Directia Administrarea Patrimoniului, Primaria Sectorului 2, Bucuresti

Caracteristici demografice i sociale ale zonei de aciune urban i comparaie cu oraul

95.8% Zona Baicului Alte zone

Distributia populatiei pe strazi in zona Baicului

Principalii indicatori sociali n zona Baicului

Sursa: Institutul National de Statistica

Analiza SWOT a situaiei demografice

Analiza SWOT a situatiei demografice in zona Baicului

Indicatori demografici stabili Zona aflata in expansiune rezidentiala

Dezvoltarea Resurselor Umane

Sursa: Institutul National de Statistica

Analiza SWOT privind caracteristicile sociale

Analiza SWOT privind caracteristicile sociale ale zonei Baicului:

Secto r industrial 20%

Secto r servicii 28%

Sector com ercial

Principalii ageni economici prezeni n zona Baicului

Nr. Firme 386 103 27 22 9

Prezenta companii in sector

Numar 488 32 13 10 4 547

Procent 89% 6% 2% 2% 1% 100%

Analiza SWOT a situaiei economice

Analiza SWOT a situaiei economice din zona Baicului:

Dinamica investiiilor n zona de aciune urban

Alte investiii economice

Structura investitiilor pe activitati la nivelul anilor 2005, respectiv 2008

15% 10% 11%

Analiza SWOT privind investiiile

Analiza SWOT privind investiiile n zona Baicului:

Infrastructura public - spaii verzi i parcri

Sursa: Analiza Consultantului

Infrastructura public transportul public

Sursa: Analiza Consultantului

Sursa: Analiza Consultantului

Sistemul de transport public - privat

Sursa: Norma tehnica din 27.01.1998

Condiii de trafic n zona Baicului

Analiza SWOT a transporturilor

Analiza SWOT a transporturilor

Extras din PUG (2001) Zonificare Funcional

Sursa: Analiza Consultantului

Extras din Reglementri zonificare funcional i ci de comunicare, PUZ Sector 2 (2002)

Sursa: Analiza Consultantului

Localizare Planuri Urbanistice Zonale n zona de studiu

Sursa: Analiza Consultantului

Sursa: Analiza Consultantului

Sursa: Analiza Consultantului

Sursa: Analiza Consultantului

Sursa: Analiza Consultantului