OSCILOSCOAPE VIRTUALE Masurarea parametrilor semnalelor 1. Scopul lucrarii Realizarea si studiul osciloscoapelor virtuale. 2. Notiuni teoretice Osciloscopul este un instrument de masurare care se util az pentru vizualizarea si Inregistrarea formei de variafie in timp a unei mérimi y=*(t) (cand marimea de vizualizare se aplic’ la borna y) sau pentru studierea dependentei a doua m&rimi y=f(x) (cele doua marimi fiind dependente de timp y=y(t) $i x=ft), ‘cand y(t) este aplicat la intrarea Y, iar x(t) la intrarea X, In Figura 1 este prezentat lantul de prelucrare in amplitudine a semnalului aplicat la intarea Y, alcatuit din atenuatorul, AT, preamplificatorul de deflexie pe verticala, PAY si amplificatorul de deflexie pe verticala, ADY. Vicm Ww v GAIN DC BALANCE 20nF AC Scar y. 1-0; \-© SHIFT si y ik, T spre placile de input @-Lo [PAY] >{ADY, DC GND R, ‘deflexie pe 1MQ vertical 10pF Figura1 _Lanful de prelucrare pe ¥ al unui osciloscop Atenuatorul (divizor de tensiune RC compensat in frecventé si adaptat) are rolul de a reduce semnalul aplicat la intrare la valoarea necesard si nepericuloasa pentru electronica din aval. Semnalul de la intrarea Y se aplic& atenuatorului prin intermediul comutatorului k, cu trei pozitii (AC, DC si GND). Pe pozifia DC semnalul de la intrare este aplicat integral atenuatorului, pe pozifia AC se aplic& numai componenta altemativa (componenta continua este rejectaté de condensatorul de capacitate 20nF), iar pe pozitia GND intrarea atenuatoruului este conectata la masa. Pozitia AC se utllizeazi pentru mésurarea si vizualizarea componentelor altemative ale unor semnale de valori mici si sunt suprapuse peste o ‘component continu’ de valoare mare, ‘Masurari Electronice gi Instrumentafje VirtualaOSCILOSCOAPE VIRTUALE Pe pozitia GND (0) se regleaza pozitia spotului pe ecran fr a Intrerupe semnalul aplicat la intrarea Y_ Reglajul atenuarii se realizeaz cu ajutorul comutatorului dublu Vim cand pozifia potentiometrului Rp asigura rezistenfé maxima Preamplificatorul si amplificatorul de deflexie pe vertical’ sunt de tip diferential, cu 0 buna rejectie a semnalelor parazite. Deplasarea semnalului pe verticala se realizeaz’ din Y SHIFT. Echilibrarea si castigul amplificatorului se efectueaz& de la potentiometrele DC BALANCE, respectiv GAIN. x @saier . our % ah Sore paced 4 detlexe pe onzontalé x macn Figura2 _Lanful de prelucrare pe X al unui osciloscop Lanful de prelucrare in amplitudine a semnalului aplicat la boma X INPUT confine numai amplificatorul de deflexie pe orizontalé ADX (de aceeasi natura cu ADY). Asupra acestuia se poate actiona prin intermediul potentiometrelor X SHIFT $i X MAGN. Din X SHIFT se deplaseaz& semnalul pe orizontala, ‘din X MAGN se poate modifica factorul de amplificare al ADX. Pentru a se obtine pe ecranul tubului catodic forma semnalului aplicat la Y INPUT trebuie ca deflexia pe orizontalé s& fie facuté de baza de timp BT (generator de semnal in forma de dinfi de fierastrau, Figura 3 ). Figura 3 Forma tensiunii bazei de timp 60 ‘Masurdr Electronice gi instrumentay_ _ _Masurarea parametrior semnalelor ‘in cadrul schemei bloc s-au facut urmatoarele notatii CS reprezinta comparatorul de sincronizare; GID — generator de impulsuri de declangare (circuit bistabil tip JK cu intrare T care basculeazé conditionat de CR); CR ~ circuit de rearmare (circuit logic SAU); GP ~ generator poartd (circuit logic SI-NU); | — integrator; P circuit poart; C.RET — circuit de retinere format din circuitul de intarziere, Cl (monostabil al carui timp de menfinere activat este reglat de la potenjiometrul STAB) si comparatorul C. i L ‘STAB HOLB-OFF} 9 ie Ces es. Dela sursa sineronizare Us Lever © Figura4 Schema bloc a bazei de timp a unui osciloscop Baza de timp poate fi declangata pentru a produce tensiunea liniar variabila in dou moduri ‘* periodic, cand declangarea BT se repet in mod periodic la un numar de perioade ale semnalului de vizualizat; * singular, c&nd declangarea BT se realizeaz’ o singura dat& de catre fenomenul de vizualizat sub comanda operatorului. Aceasta declansare se realizeaz& pentru vizualizarea si m&surarea semnalelor singulare, neperiodice. Funcfionarea bazei de timp este urmatoarea cnd circuitul de intarziere al C.RET este activat (starea sus) circuitul de rearmare determina dezactivarea generatorului de impulsuri de declangare gi al generatorului poarta. Circuitul de intarziere este activat un interval de timp egal cu timpul de retinere, t: (te = t+ f, unde ti este timpul invers, timp In care fascicolul de electroni baleiaz& ecranul de la dreapta la stanga, iar t, este timpul ‘Msurdr Electronice gi Instrumentajio Virtual aOSCILOSCOAPE VIRTUALE de pauza, in care fascicolul de electroni este blocat in st4nga ecranului tubului catodic). Dupa epuizarea acestui timp reglabil din STAB, circuitul de refinere este dezactivat (starea jos), ceea ce determina ca circuitul de rearmare s& armeze GID gsi GP. La sosirea primului impuls de la circuitul de sincronizare, GID basculeaza pe iesire si determina aparijia unui impuls la iesirea GP, impuls ce determina initierea producerii tensiunii liniar variabile in dinji de fierastrau ‘de cdtre integrator. in acest moment incepe formarea pantei liniar cresc&toare a tensiunii bazei de timp. Cand aceast& tensiune atinge valoarea Una comparatorul circuitului de retinere basculeaz& determinand activarea circuitului de intarziere care trimite un impuls circuitului de rearmare care dezactiveaz’ GID si GP. Incepe timpul de refinere. Dupa epuizarea acestui timp, ciclul se reia. La modu! de lucru “singular” baza de timp este declangat& de c&tre operator sau pe bazai software prin inchiderea contactului normal deschis SINGLE si a contactului RESET. ex wrl TRIGG ae ia 0c PANTA sre 20nF ac ‘8 WTO) @anr FT oo iF 3: HASE ho oS Fe} thee sll De, Unt LeveL © Figura 5 ‘Schema bloc a circuitului de sincronizare al unui osciloscop: ‘in Figura 5 este prezentata schema bloc a circuitului de sincronizare, circuit ce are rolul de a forma semnalul pentru declansarea bazei de timp. Sursa de sincronizare poate fi interna (k; pe pozitia INT), extema (k, pe pozifia EXT TRIG) cand sursa se conecteaza la bona cu acelasi nume sau un semnal de 50Hz cu amplitudine si faz’ reglabile (kp pe pozifia LINE). De la comutatorul ks se poate selecta modul de cuplaj al sursei de sincronizare (Figura 5). Cu ajutorul comuatorului k;' de PANTA si LEVEL se poate obfine forma de und& a semnalului aplicat la Y INPUT din orice punct dort. 62 ~ Masurari Electronice gi instrumentatie VirtualMasurarea parametilor semnalelor 3. Platforma experimentala * software HP VEE 3.1 Evaluation Kitt; * object HP VEE care simuleaza lanjul de prelucrare pe Y al unui osciloscop; * Instrument Emulator Version 1.01 4. Chestiuni de studiat * evidentierea blocurilor componente si realizarea virtuala a acestora; * conectarea obiectelor virtuale realizate In scopul obfinerii unui osciloscop virtual cu unu sau dou’ canale; * masurarea parametrilor caracteristici ai unor tensiuni_ sinusoidale, dreptunghiulare si triunghiulare cu osciloscopul virtual. - 5. Modul de experimentare si prelucrarea datelor 5.1, Realizarea osciloscopului virtual In Figura 6 este prezentatd schema bloc pentru lantul de prelucrare pe Y al unui oscilosocop virtual cu un canal. Dupa cum se poate observa sunt utiizate obiecte HP VEE care simuleaza functile descrise in cadrul paragrafului 2. _ BJ Figura 6 ‘Schema bloc pentru lanful de prelucrare pe Y al unui osciloscop virtual Se va completa osciloscopul virtual cu modulele de prelucrare pe orizontala, baza de timp si circuitul de sincronizare utiizand schemele bloc prezentate si obiecte HP VEE. Msurér Electronice §1Insirumentaje Vitualé Ss