EXAMEN ATESTAT

LICEUL DIMITRIE NEGREANU

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

Calificarea: TEHNICIAN PROIECTANT CAD

Tema:
STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL). CONSTRUCTIE
SI EXPLOATARE

ÎNDRUMĂTOR:

ELEV:PRISACARU MARIUS EMANUEL

CLASA: XII C

1
 EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Introducere 6

5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte 8

6.Masini-unelte pentru strunjit 10

6. 1.Probleme generale.Clasificare 10

7.Strunguri Carusel 11

7. 1.Generalitati 11

7.2.Strunguri Carusel cu un montant 11

7.3.Strunguri Carusel cu doi montanti 15

7. 4.Prelucrari pe strungul Carusel 17

8.Intretinerea si repararea strungurilor Carusel 18

8. 1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 18

8.2.Organizarea locului de munca 19

8.3.Revizuirea si reglarea strungului 20

8.4.Ungerea si curatirea strungului 21

8. 5.Intretinerea strungului 22

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor

Carusel 24

9. 1.Deservirea masinilor-unelte 24

9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 26

10.Bibliografie 28
2
 EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională , dobâ ndesc
abilită ţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilită ţi cheie
transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învă ţare continuă , prin
posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre califică rile profesionale naţionale necesită unită ţi de
competenţă cheie şi unită ţi de competenţă profesionale. Competenţele
profesionale sunt grupate în unită ţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formă rii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilită ţilor cheie în
cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
să li se ofere posibilitatea de a dobâ ndi acele competenţe de bază care sunt
importante pe piaţa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel încâ t să dezvolte abilită ţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de muncă , pentru asumarea rolului în societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe,
necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societă ţii contemporane, au fost
încorporate în abilită ţile cheie
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobâ ndirea unor
abilită ţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se
angajeze, fie să -şi continue pregă tirea la un nivel superior.
Pregă tirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele
europene presupune desfă şurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare şi evaluare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfă şura sarcini non-rutiniere care implică
colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unită ţile de competenţe specializate din cadrul Curriculumului
specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activită ţi
practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce
la o lă rgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a
cunoştinţelor dobâ ndite.

Lucrarea de atestat „ STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL).INTRETINERE SI

REPARARE” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.

3
 EXAMEN ATESTAT

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o

uzare neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini
din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din
asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita
valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de
exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masiniunelte, fapt care
determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a
organelor de masini au rezultate economice importante:
 micsoreaza opririle neproductive ;
 maresc perioada dintre reparatii ;
 reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza
principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in
unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-
mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt
confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este
caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru
stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii
alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini,
utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de
frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele,
carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse
si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor
defecte constructive sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
4
 EXAMEN ATESTAT

 alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund

conditiilor de exploatare a pieselor;
 alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
 utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
 datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
 alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
 rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea
incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea
sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea
pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea
subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale
masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele
principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si
calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a
uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilorunelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de

competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
 EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE

Istoria omenirii este strâ ns legată de dezvoltarea mijloacelor de producţie.

Pentru a-şi procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie
de obiecte din natură pe care le-a utilizat ca arme şi unelte. Treptat el a
trecut la confecţionarea acestora, astfel ca ele să corespundă mai bine
scopului urmă rit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume
principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta
din urmă continuâ nd şi în zilele noastre şi diversificâ ndu-se prin utilizarea
pe scară largă a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite,
etc.
Concepute şi realizate empiric şi acţionate manual sau cu forţa
animalelor, uneltele primitive asigurau performanţe reduse.
Apariţia şi dezvoltarea societă ţii omeneşti a determinat creşterea şi
diversificarea continuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă
nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit să perfecţioneze continuu
uneltele de producţie, pentru a realiza performanţe din ce în ce mai ridicate
privind precizia, productivitatea şi costul prelucră rilor. Dezvoltarea acestora
a fost posibilă datorită progreselor realizate în domeniul materialelor, al
tehnologiilor de fabricaţie, al sistemelor de acţionare şi al automatiză rii,
ajungâ ndu-se în zilele noastre la o gamă foarte largă de maşini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate în diferitele domenii ale ştiinţei, în
ultimele decenii a fost posibilă realizarea celei mai moderne unelte create
de om pâ nă acum – calculatorul electronic numeric – care a deschis o nouă
epocă în istoria omenirii – epoca informaţională.
Efectele benefice ale implică rii ştiinţei în producţie au fă cut ca aceasta să
devină principala forţă de producţie, avâ nd ca efect realizarea sistemelor de
producţie moderne. Sistemele care reunesc maşini-unelte, sisteme de
deservire şi calculatoare electronice reprezintă cele mai perfecţionate
sisteme de producţie realizate de om pâ nă acum – sistemele CIM (Computer
Integrated Manufacturing) – care realizează procesarea automată atâ t a
materiei câ t şi a informaţiei.
Privind dezvoltarea maşinilor-unelte, primele realiză ri consemnate
de istorie apar în secolele XV – XVI, în perioada renaşterii europene, prin
lucră rile lui Leonardo da Vinci care a conceput şi realizat strunguri, maşini
de gă urit, fieră straie, maşini de rectificat şi maşini automate de ascuţit ace.

6
 EXAMEN ATESTAT

În secolul al XVIII-lea inventarea maşinii cu abur de că tre James Watt

marchează începutul revoluţiei industriale şi dă un puternic impuls
dezvoltă rii maşinilor-unelte, prin conceperea şi realizarea primei maşini de
alezat cilindrii, în 1765, de că tre Smeaton, maşină perfecţionată ulterior în
1775 de că tre John Wilkinson.
Primele strunguri în accepţiunea modernă , adică avâ nd că rucior şi şurub
conducă tor, au fost realizate la 1797, tot în Anglia de că tre Maudsley.
Între 1800 şi 1900 apar şi se diversifică aproape toate tipurile
de ,maşini-unelte cunoscute şi astă zi, şi anume: ,maşinile de rabotat şi
mortezat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver şi automate,
etc. Perfecţionarea lor se realizează prin utilizarea unor materiale noi, a
unor mecanisme mai performante, prin introducerea acţionă rii electrice
individuale şi a automatiză rii, obţinâ ndu-se o creştere substanţială a
preciziei de prelucrare şi a productivită ţii. O contribuţie importantă au
avut-o cercetările privind procesul de aşchiere, concretizate în lucră rile
teoretice ale lui Time şi Taylor apă rute în 1870, precum şi dezvoltarea
mijloacelor de măsurare a dimensiunilor, prin începerea în 1850 a
fabricaţiei industriale a şublerelor (precizie 0,1 mm), în 1867 a
micrometrelor (precizie 0,01 mm), iar în 1907 a minimetrelor (precizie
0,001 mm). Ca materiale pentru fabricarea sculelor în această perioadă s-au
utilizat oţelurile carbon pentru scule, care nu au permis realizarea unor
viteze mari de aşchiere, limitâ nd productivitatea.
După 1900 apar maşinile de broşat, cele de copiat electrice şi hidraulice,
maşinile de danturat, şi continuă diversificarea şi perfecţionarea celorlalte
tipuri, prin lă rgirea gamei dispozitivelor accesorii şi introducerea
acţionă rilor hidraulice şi pneumatice. Apariţia unor noi materiale pentru
fabricarea sculelor aşchietoare ca oţelurile rapide (1900), carburile metalice
(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) şi a diamantelor artificiale
(1970), a permis creşterea continuă a vitezei de aşchiere, deci a
productivită ţii şi a impus perfecţionă ri corespunză toare privind cinematica
şi dinamica maşinilor-unelte.
Cea mai importantă revoluţie în domeniul maşinilor-unelte a început în
deceniul al şaselea prin apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică
câ nd, ca urmare a schimbă rii cerinţelor pieţei, care pretindea o diversitate
tot mai mare de produse şi o înlocuire tot mai rapidă a lor cu altele noi, cu
caracteristici superioare, se modifică şi concepţia asupra fabricaţiei prin
trecerea de la sistemele “rigide” (caracteristice fabricaţiei îndelungate şi în
serie mare a aceluiaşi produs) la sistemele “flexibile”, capabile să permită
trecerea rapidă la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse în
7
 EXAMEN ATESTAT

paralel pe acelaşi sistem de producţie, cu productivitate ridicată şi costuri

tot mai mici. Maşinile cu comandă numerică , apă rute în anii ’60, au
reprezentat primul pas spre realizarea în anii ’70 a centrelor de prelucrare
iar apoi a sistemelor flexibile de fabricaţie (celule flexibile – 1975, linii
flexibile- 1980) avâ nd în vâ rful ierarhiei sistemele CIM (1985).

5.DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA MAŞINILORUNELTE.

Maşinile-unelte fac parte din grupa mai largă a maşinilor de lucru,

care cuprinde toate maşinile destinate efectuă rii unor activită ţi diverse de
prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Maşinile-unelte sunt maşini de lucru destinate prelucră rii pieselor
prin metoda aşchierii. Ele deţin ponderea în sectorul construcţiilor de
maşini, datorită faptului că metoda de prelucrare prin aşchiere asigură
realizarea unei precizii dimensionale şi de formă foarte bune şi rugozită ţi
dintre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realizâ nd
productivită ţi mai mari şi costuri mai reduse decâ t multe alte metode de
prelucrare.
Datorită existenţei mai multor procedee de prelucrare, diversită ţii
foarte mari a formelor şi dimensiunilor pieselor prelucrate, şi evoluţiei
conceptelor de fabricaţie ale produselor, maşinile-unelte s-au diversificat
continuu, în prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Clasificarea maşinilor-unelte se poate face după mai multe criterii,
cele mai importante fiind prezentate în continuare:
 După procedeul de prelucrare, există : maşini de strunjit (strunguri);
maşini de gă urit; maşini de frezat; maşini de rabotat şi mortezat; maşini de
broşat; maşini de rectificat, etc.
 După gradul de universalitate (sau specializare în producţie),maşinile-
unelte pot fi:
• universale – destinate prelucră rii unor piese diverse ca forme şi dimensiuni,
în condiţiile unei producţii de unicate sau serie mică ; permit realizarea unei
game largi de operaţii de prelucrare, printr-un procedeu de bază sau prin
diferite procedee de prelucrare; dispun de o cinematică complexă , cu
posibilită ţi largi de reglare a parametrilor de lucru; în general sunt
deservite manual şi au o productivitate redusă ;

8
 EXAMEN ATESTAT

• specializate – destinate prelucră rii unui anumit tip de piesă , sau de

suprafaţă , într-o gamă largă de dimensiuni (de exemplu: maşini de filetat,
de danturat, de detalonat, etc.), într-o producţie de serie, dar şi de unicate;
au o cinematică specifică cerinţelor de generare a suprafeţei respective,
reglarea parametrilor de lucru, realizâ ndu-se prin mecanisme cu roţi de
schimb; au o productivitate ridicată ;
• speciale – destinate prelucră rii anumitor suprafeţe, la un anumit tip de
piesă (de exemplu: maşinile-unelte agregat), pentru producţia de serie
mare; au cinematică şi construcţie specifică , fiind realizate din module
normalizate, şi sunt înalt automatizate, realizâ nd productivită ţi foarte mari.

 După modul de comandă şi deservire (determinat de gradul de

automatizare) se cunosc:
• maşini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile sunt
date de operatorul uman; sunt, de regulă , maşini universale şi au o
productivitate redusă ;
• maşini semiautomate – la care ciclul de lucru se desfă şoară automat, pe baza
unor comenzi interne emise de maşină , dar alimentarea cu semifabricat,
evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realizate de operatorul
uman; sunt, de regulă , maşini specializate; au productivită ţi ridicate;
• maşini automate – la care toate comenzile şi deservirea se realizează
automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimentarea cu
semifabricate, controlul pieselor şi corectarea reglajelor, schimbarea
sculelor, etc.; au o productivitate ridicată , fiind destinate producţiei de serie.
După principiul de automatizare ele pot fi:
• automate secvenţiale, la care se programează succesiunea fazelor ciclului de
lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare sau realizate cu
limitatori de cursă ; elementele de automatizare pot fi mecanice (came),
electrice, hidraulice sau pneumatice;
• automate numerice – care permit programarea numerică atâ t a desfă şură rii
ciclului de lucru, câ t şi a cotelor de prelucrare.
 După mărime, maşinile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele şi foarte grele,
împă rţirea fiind determinată de dimensiunile maxime ale piesei de
prelucrat, care determină dimensiunile şi greutatea maşinii şi implicit
complexitatea cinematică şi mecanismele utilizate, gradul de mecanizare,
etc.
 După precizie, maşinile-unelte se împart în două grupe: de precizie
normală şi de precizie ridicată , la acestea din urmă fi-
ind utilizate soluţii cinematice şi constructive care fac să
crească precizia, dar mă resc costul.
9
 EXAMEN ATESTAT

6.MAŞINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.

6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.

Maşinile de strunjit, sau strungurile, sunt maşini-unelte destinate

prelucră rii suprafeţelor de revoluţie prin procedeul strunjirii , la care
mişcarea principală de aşchiere este o mişcare de rotaţie executată de piesă ,
iar mişcarea (sau mişcă rile) de avans este de regulă o mişcare de translaţie
executată de sculă , cuţitul de strunjit. Pe lâ ngă procedeul strunjirii, pe
strunguri se pot realiza prelucră ri şi prin alte procedee, cum ar fi:
gaurirea , frezarea sau rectificarea , utilizâ nd scule şi accesorii speciale.
Clasificarea strungurilor se poate face după criteriile generale de
clasificare a maşinilor-unelte, dar şi după unele criterii specifice, după cum
urmează :

 după gradul de universalitate, există :

- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotiţi,
de prelucrat suprafeţe poligonale etc.);
- strunguri speciale;
 după poziţia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
 după gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
 după numărul arborilor principali, există :
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
 după numărul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocuţit;
- strunguri multicuţite;
 după mărime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele şi foarte grele;
10
 EXAMEN ATESTAT

 după precizie, strungurile pot fi de precizie normală ; sau de precizie

ridicată .

7.STRUNGURI CARUSEL
7.1.GENERALITATI
Sunt destinate prelucră rii pieselor în formă de disc de diametre şi
reută ţi mari. Datorită poziţiei verticale a arborelui principal, prezintă mai
multe avantaje faţă de strungurile frontale:
 prinderea şi centrarea pieselor pe platoul maşinii se realizează mult mai
uşor şi mai precis;
 arborele principal este solicitat la compresiune astfel că preia mult mai bine
greută ţile mari ale pieselor prelucrate;
 permit prelucrarea unor piese foarte mari, avâ nd diametrul pâ nă la 25 [m];
 realizează o precizie de prelucrare superioară ;
 au productivitate mare;
 avâ nd dimensiuni mai mici în plan orizontal, asigură o utilizare mai bună a
spaţiului de producţie.
Clasificarea strungurilor carusel se face în principal după trei criterii:
 după construcţie, privind numă rul montanţilor, strungurile carusel sunt:
cu un montant şi cu doi montanţi;
 după tipul traversei, pot fi cu traversă fixă , destinate prelucră rii pieselor
de înă lţime mică ([mm]), şi cu traversă mobilă ;
 după gradul de universalitate, există strunguri universale, destinate
producţiei individuale şi de serie mică , şi strunguri speciale, destinate
prelucră rii unui anumit tip de piesă în producţia de serie mare.

7.2.STRUNGURI CARUSEL CU UN MONTANT

Sunt strunguri de dimensiuni mai mici, fiind destinate prelucră rilor
pâ nă la diametrul maxim de 2000[mm].
Principiul constructiv şi funcţional al strungurilor carusel cu un
montant şi traversă mobilă este prezentat în figura .
Ele sunt alcă tuite din urmă toarele pă rţi componente:
1-batiu;
2-platou (masă rotativă );
3-cap revolver portscule;
4-sanie portcuţit verticală ;
5-suport rotativ;
6-sanie transversală ;
11
 EXAMEN ATESTAT

7-traversă mobilă ;
8-montant;
9-sanie portcuţit transversală ;
10 - suport portcuţit;
11-sanie verticală ;
C1, C2- că rucioare.
Mişcarea principală , de rotaţie n, este executată de platoul strungului,
2, pe care se centrează şi fixează piesa de prelucrat.

Fig.7.2.1.Strungul Carusel cu un montant

În partea superioară , pe montantul 8, este amplasată traversa mobilă

7, care poate fi deplasată pe verticală în mişcarea de poziţionare wp2 şi
blocată apoi pe poziţie.
Pe traversă este amplasat că ruciorul superior C1, a că rui sanie
transversală 6 permite deplasarea în mişcarea de avans transversal wt1.
Pe sania transversală este prevă zut suportul rotativ 5, care poate
efectua o mişcare de poziţionare wp1, astfel încâ t mişcarea de avans wv1 a
saniei 4 se poate realiza pe direcţie verticală sau înclinată .
Capul revolver 3 execută mişcarea de divizare wd, în vederea
schimbă rii sculei active.

12
 EXAMEN ATESTAT

Lateral faţă de masă , pe ghidajele montantului este amplasat

că ruciorul lateral C2, care se poate deplasa într-o mişcare de avans vertical
wv2. Suportul portcuţit 10 poate primi de asemenea o mişcare de avans
transversal wt2.
Unele strunguri sunt prevă zute cu două că rucioare superioare,
amplasate pe traversă ; avâ nd posibilitatea efectuă rii de prelucră ri
simultane cu mai multe scule, productivitatea strungurilor carusel este mai
mare decâ t a celor frontale.

Fig.7.2.2.Strungul Carusel cu un montant

Schema cinematică de principiu a unui strung vertical cu un

montant este redată în figura 7.2.3.. Mişcarea principală I se realizează prin
lanţul cinematic 1-2-AB-CV-3-4 avînd ca elemente extreme motorul electric
M1 şi arborele principal (pe care este montat platoul). Turaţia se reglează
cu ajutorul cutiei de viteze CV şi al roţilor de schimb AB.
Mişcarea de avans vertical II se obţine prin lanţul cinematic 3-5-CA16-
7-8, elementele extreme fiind arborele roţii de antrenare al platoului şi
angrenajul pinion-cremalieră Crl-Z1.
Mişcarea de avans orizontal III are acelaşi lanţ cinematic pînă la
elementul 7 la care se adaugă elementele 9 şi cel final Cr2-Z2.
Mişcă rile de avans orizontalIV şi vertical V se transmit prin
elementele 3-10-CA2-ll-12,de unde se separă spre elementele 13 cu şurubul
conducă tor orizontal şi piuliţă So1-P1 obţinîndu- se avansul orizontal IV şi
prin elementul 14-Cr 3-z5 realizand avansul vertical V.

13
 EXAMEN ATESTAT

Deplasarea de reglare VI pe direcţia verticală se realizează prin lanţul

cinematic 15-16, avînd ca elemente extreme motorul electric M2 şi
mecanismul şurub conducă tor vertical-piuliţă Sv-P2.
Deplasă rile rapide pe direcţie orizontală şi verticală se efectuează
prin elementele 15-16 pentru că ruciorul lateral şi prin 15-12 pentru
că ruciorul vertical. Aceste elemente, cînd funcţionează , scot din circuit
mecanismele pentru avansuri de lucru.
Sistemul de acţionare a strungului vertical cu doi montanţi se
deosebeşte de sistemul de acţionare al strungului cu un montant prin:
 existenţa traseelor cinematice datorate celui de al doilea că rucior vertical şi
a deplasă rii traversei pe al doilea montant;
 existenţa a două motoare electrice separate pentru deplasă rile rapide de
reglare pentru fiecare că rucior;
 existenţa unui motor electric separat pentru deplasa rea rapidă pe verticală
a traversei mobile;
 lipsa roţilor de schimb ca element de reglare a turaţiei platoului. Există
strunguri verticale atît cu un montant cît şi cu doi montanţi la care lanţurile
cinematice sînt acţionate de că tre un singur motor electric.

Fig.7.2.3.Schema cinematica

14
 EXAMEN ATESTAT

7.3.STRUNGURI CARUSEL CU DOI MONTANTI

Din această grupă fac parte cele mai mari strunguri, care permit
prelucră ri pâ nă la diametre de 25 m, construcţia portal oferindu-le o
rigiditate ridicată .
Principiul constructiv şi funcţional al acestor maşini rezultă din figura
7.3.1., în care s-au notat:
1. batiu
2. platou
3. montant
4. suport portcutit
5. sanie portcutit verticala
6. suport rotativ
7. sanie transversala
8. grinda de rigidizare
9. montant
10.traversa mobila
11.sanie portcutit
12. sanie portcutit transversala
13.sanie verticala
C1, C2 si C3 carucioare

15
 EXAMEN ATESTAT

Fig.7.3.1.Strungul Carusel cu doi montanti

Mişcă rile executate de diferitele elemente componente sunt
urmă toarele:
 n – mişcarea principală de aşchiere, efectuată de platoul 2, pe care se prinde
piesa de prelucrat; unele strunguri, datorită variaţiei mari a razei la
prelucrarea suprafeţelor plane frontale, sunt prevă zute cu variatoare
continue de turaţie, comandate de poziţia să niilor transversale, care să
permită menţinerea aproximativ constantă a vitezei de aşchiere;
 wv – mişcă ri de avans, sau de poziţionare, verticale sau înclinate;
 wv1 – mişcare de avans vertical sau de poziţionare;
 wt – mişcă ri de avans, sau de poziţionare transversale;
 wp1 – mişcă ri de poziţionare, pentru reglarea unghiului direcţiei mişcă rilor
wv faţă de axa piesei;
 wp2 – mişcarea de poziţionare verticală a traversei.
Unele strunguri sunt echipate cu încă un că rucior lateral, amplasat pe
montantul din stâ nga, sau sania portsculă a că ruciorului lateral se poate şi
ea înclina în vederea prelucră rii suprafeţelor conice.

Fig.7.3.2.Strungul Carusel cu doi montanti

16
 EXAMEN ATESTAT

Fig.7.3.3.Strungul Carusel CNC

Ca accesorii speciale, unele strunguri sunt dotate cu dispozitive de
copiat, pentru prelucrarea suprafeţelor conice sau profilate şi cu dispozitive
de rectificat, care permit prelucrarea suprafeţelor de revoluţie sau plane.

7.4.PRELUCRARI PE STRUNGUL CARUSEL

Pe strungurile carusel verticale se pot prelucra suprafeţe cilindrice
exterioare şi interioare, suprafeţe conice exteri-oare şi interioare, suprafeţe
plane, canale elicoidale şi speciale.
Suprafeţele cilindrice şi plane se prelucrează utilizâ nd direct
avansurile existente la maşină .
În figura 7.4.1. este prezentată prelucrarea simultană a mai multor
suprafeţe de acest tip, în cazul prelucră rii unui volant. La o primă fixare a
piesei se prelucrează anumite suprafeţe, iar după întoarcerea ei pe cealaltă
parte se prelucrează şi celelalte suprafeţe.
Suprafeţele conice se pot prelucra prin mai multe metode, care
necesită reglaje specifice.
O primă metodă , cea mai accesibilă , constă în înclinarea suporţilor
portsculă verticali, 5, cu unghiul dintre generatoare şi axa piesei, utilizâ nd
mişcarea de poziţionare wp1, prelucrarea realizâ ndu-se cu avansul înclinat
wv. Metoda are dezavantajul că lungimea generatoarei prelucrate este mică ,
determinată de lungimea cursei să niilor portcuţit 5, iar unghiul este limitat
la maxim 300 faţă de axa piesei.
Prelucrarea suprafeţelor conice cu unghiuri mari, între 600…900, se
poate realiza prin înclinarea suportului portsculă lateral 12 (dacă strungul
este prevă zut cu acest reglaj), utilizâ nd avansul transversal wt1 al acestuia.

17
 EXAMEN ATESTAT

Fig.7.4.1.Prelucrari pe strungul Carusel

8.INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR
CARUSEL
8.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI

Desfă şurarea in mod ritmic a activită ţii de producţie a unei

intreprinderi industriale necesită , ca o condiţie de bază , o bună organizare a
repară rii şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in
procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o
componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de
pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă , o pierdere a
capacită ţii lui de a satisface o necesitate socială , ducand in final, in felul
acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in
procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra
produselor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la
diferiţi beneficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe
durata folosirii lui şi a funcţionă rii in condiţii optime şi cu posibilită ţi cat
mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un
sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie .
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucră rilor de intreţinere şi reparare a
utilajelor trebuie să ţină seama de particularită ţile utilajului şi de modul de
uzură fizică a diferitelor pă rţi componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se
constată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de
pildă , cel mai rapid se uzează lagă rele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la
alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură
este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi
folosirea in continuare a maşinii, fă ră a renunţa la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită , de
asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor mă suri de intreţinere,
care să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să
permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularită ţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele

18
 EXAMEN ATESTAT

mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de

folosire indelungată , se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului
de producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor
activită ţi in condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor
de producţie, conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile
din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activită ţi
ritmice .
O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură
menţinerea funcţionă rii acestuia potrivit performanţelor tehnico-
economice prevă zute in cartea tehnică , influenţand direct randamentul şi
precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantită ţile şi calitatea
prevă zute .
Organizarea intreţinerii şi repară rii utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie,
prin realizarea acestor activită ţi la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea
execută rii lucră rilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unită ţi
industriale trebuie să permită realizarea urmă toarelor sarcini de bază :
a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau
accidental a acestuia din funcţiune ;
c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de
funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari
executării reparaţiilor ,
d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,
asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate
ridicată ;
e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Locul de muncă al strungarului este format din suprafaţa ocupată de
strung cu un mic spaţiu în jurul lui necesar strungarului pentru deservirea
strungului, cum şi din suprafeţele ocupate de diferite amenajă ri pentru
pă strarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor
prelucrate etc.
Dimensiunile locului de muncă al strungarului se determină în funcţie
de mă rimea strungului, de dimensiunile şi felul pieselor de prelucrat, cum şi
19
 EXAMEN ATESTAT

de metoda de prelucrare (cu bucata, în serie sau în masă ). Suprafaţa locului

de muncă trebuie să fie suficient de mare, pentru ca strungarul să poată
circula în jurul strungului.
Organizarea locului de muncă este una din cele mai importante
condiţii pentru obţinerea unei productivită ţi înalte. Sculele si instrumentele
de mă surat vor fi aşezate în dreapta strungarului. Nu este permisă aşezarea
sculelor pe ghidajul patului.
După folosire, sculele trebuie aşezate la locurile lor iniţiale pentru a
nu se pierde timp cu că utarea lor. In dulapul de scule să fie întotdeauna
ordine şi cură ţenie perfectă . Dulapul de scule este împă rţit în două pă rţi
egale printr-un perete despă rţitor vertical. In despă rţitura de sus se ţin
obiec- tele uşoare, documentele, desenele. Lîngă acestea se pot aşeza
aparatele de mă surat. Sub ele se aranjează cuţitele de strung, grupate după
mă rime şi scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separată , pe rafturi, se ţin
burghiele, adîncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuţitele. Cheile, mandrinele
şi alte scule şi dispozitive mai grele se ţin în rafturile de jos.
Strungarul trebuie să se îngrijească ca, înainte de a începe lucrul,
locul de muncă să fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat
pînă la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dacă se întîmplă eventuale
defecte (avarii) , trebuie să se respecte cu , stricteţe, prescripţiile din
planurile de operaţii. La executarea pieselor noi, înainte de a începe
operaţia respectivă să se studieze cu atenţie desenul, să se pregă tească
cuţitele, sculele, instrumentele şi aparatele de mă surat şi dispozitivele care
vor fi eventual necesare.
La terminarea schimbului se cură ţă maşina, se strîng aşchiile de pe
locul de muncă , se şterge maşina de emulsia de ră cire şi se ung uşor cu ulei
suprafeţele de alunecare. Sculele, instrumentele de mă surat se şterg
cu,atenţie şi se aşază la locurile lor, în dulap.

8.3.REVIZUIREA ŞI REGLAREA STRUNGULUI.

Pentru funcţionarea corectă a strungului, adică pentru obţinerea

dimensiunilor exacte ale pieselor care se prelucrează , cum şi pentru
obţinerea unei calită ţi bune a suprafeţelor pieselor, este necesar ca fiecare
dintre mecanismele strungului să fie în perfectă stare. Strungarul are
datoria de a întreţine maşina şi de a o regla.
Axul pricipal al strungului trebuie să se rotească uşor în lagă re, fă ră să
aibă joc axial. Pentru controlarea strîngerii corecte a lagă relor, se
controlează dacă strungul n-are vibraţii la mersul în gol.
20
 EXAMEN ATESTAT

O altă metodă pentru controlul lagă relor constă în introducerea, in

extremitatea axului principal (langă universul sau platou), a unei grinzi de
lemn lungă de 750—1000 mm, care manevrată ca o pîrghie, dă posibilitatea
constată rii stringerii slabe a lagă relor.
Jocul axului principal în sens axial se determină cu aceeaşi pîrghie,
acţionînd însă în acest caz asupra feţei frontale a axului principal.
Strîngerea prea tare a lagă relor este tot atît de dă ună toare ca şi strîngerea
lor insuficientă . Strîngerea prea puternică se constată rotind cu mîna axul
principal. Lagă rele strinse prea tare se încă lzesc repede şi duc la uzarea lor
prematură .
Cutia de viteze a strungului şi cutia de avansuri trebuie să funcţioneze
fă ră zgomot, puţind fi decuplate cu uşurinţă . Cu ocazia revizuirii cutiilor de
viteze, trebuie să se verifice dacă acestea se cuplează corect în timpul
lucrului şi, invers, dacă nu se produce cuplarea lor nedorită .
Cu ocazia revizuirii că ruciorului trebuie să se verifice dacă acesta se
deplasează uşor şi lin pe ghidaje, dacă nu are jocuri prea mari, care să
provoace vibraţii. Dacă jocurile sînt prea mari se vor regla (strînge) penele
respective.
O dată cu revizuirea că ruciorului se verifică dacă cuplarea şi decuplarea
manetelor avansului longitudinal şi transversal se face uşor.

8.4.UNGEREA ŞI CURĂŢIREA STRUNGULUI.

De ungerea la timp a organelor în mişcare ale strungului depinde

precizia funcţionă rii sale.Dacă piesele mobile ale strungului nu sînt unse ele
se uzează repede şi strungul îşi pierde precizia. In afară de aceasta, in cazul
unei ungeri defectuoase, lagă rele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat
distrugerea inevitabilă a pieselor strungului.
Trebuie să se dea o atenţie deosebită ungerii lagă relor pă puşii fixe,
care funcţionează in condiţii grele. Ungerea acestor lagă re trebuie fă cută cu
regularitate, în fiecare zi sau chiar de cîteva ori pe zi, în cazul cînd strungul
prelucrează piese grele, sau piese uşoare, cu viteze mari de prelucrare.
Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o cană de
ungere, după care se plimbă că ruciorul manual de cîteva ori în lungul lor. In
mod analog se ung şi ghidajele să niilor transversale şi portcuţit. Pentru
protejarea ghidajelor de aşchii şi praf, cum şi a şurubului că ruciorului
transversal sînt prevă zute apă ră tori de tablă fixate cu şuruburi. Dacă aceste
apă ră tori împiedică ungerea, se demontează şi imediat după terminarea
ungerii se fixează la locul lor.
21
 EXAMEN ATESTAT

Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se foloseşte uleiul

prevă zut în cartea maşinii. Unele axe, cum şi roţile dinţate ale cutiei de
viteze şi de avansuri se ung cu unsoare consistentă . în cutiile de viteze şi de
avansuri, unsoarea consistentă se introduce direct prin nişte orificii mari,
amenajate în acest scop, iar ungerea axelor şi a unor bucşe se face cu
ajutorul ungă toarelor.
Tot atîta importanţă prezintă şi cură ţirea strungului de aşchii şi praf.
Cură ţirea strungului se face numai atunci cînd el nu funcţionează . Murdă ria
şi unsoarea uscată se spală de pe strung cu o cîrpă sau cu deşeuri de
bumbac muiate în petrol, apoi se şterge tot cu deşeuri de bumbac uscate.
Ghidajele patului şi alte pă rţi descoperite ale strungului trebuie să fie
minuţios cură ţite de praf şi numai după aceea unse.
Prezenţa uleiului pe aceste organe nu scuteşte pe strungar de a le
cură ţi şi de a le unge din nou. Praful şi aşchiile mă runte, amestecate cu ulei,
uzează foarte repede ghidajele patului şi ale că ruciorului. Din această cauză ,
cel puţin o dată pe zi. ghidajele patului trebuie să fie cură ţite cu multă
atenţie de uleiul vechi şi unse cu ulei proaspă t.
Se recomandă ca strungarii să ţină seamă de urmă toarele recomandă ri:
1. Să -şi însuşească şi să respecte instrucţiunile privind deservirea şi
îngrijirea strungului şi a sculelor.
2. La fiecare început de schimb să ungă cu grijă organele în mişcare ale
strungului. Uzura rapidă a strungului este o consecinţă a ungerii neîngrijite
a maşinii.
3. înainte de a porni strungul să verifice dacă manetele se află în
poziţiile iniţiale de cuplare. Poziţiile greşite ale manetelor pot duce la avarii
grave ale maşinii.
4. Să ferească ghidajele patului de aşchii şi pilituri. Dacă aşchiile şi
piliturile ajung între suprafeţele de alunecare, acestea cauzează uzura
prematură a maşinii şi, în consecinţă , reduc precizia maşinii, deci precizia
pieselor prelucrate.
5. Pă rţile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu
apă ră toare de scîndură , pe care se aşază sculele şi instrumentele de
mă surat.
6. După terminarea schimbului de lucru să cură ţe maşina şi s-o predea
curată schimbului urmă tor.
7. Partea conică a axului principal şi partea conică a pinolei în care se
introduc vîrfurile trebuie bine cură ţate, deoarece, în caz contrar, vîrfurile,
burghiele şi mandrinele nu se pot fixa corect şi, în consecinţă , fie că piesele
se rebutează , fie că se produc accidente grave.

22
 EXAMEN ATESTAT

8.5.INTRETINEREA STRUNGULUI

Inainte de orice pornire a strungului se va verifica dacă manetele

pentru schimbarea turaţiilor sînt în poziţie corectă şi dacă maneta de
comandă este în poziţia de zero, pentru a se evita orice degradă ri în
cinematica maşinii.
Nu se admite schimbarea turaţiilor în timpul procesului de aşchiere
sau la viteze mari, pentru a nu deteriora dinţii roţilor dinţate.
Pentru a se asigura o ungere corespunză toare trebuie ca uleiul să nu
prezinte bule de aer. In cazul că apar astfel de bule, se strîng şuruburile de
la racordurile ce ies din pompă şi dacă prezenţa bulelor de aer persistă , se
completează uleiul din bazin.
La că rucior, nivelul uleiului va ajunge pină în dreptul vizorului.
Filtrele de ulei se vor spă la în mod periodic şi se vor respecta toate
prescripţiile din schema de ungere.
Rezervorul pentru lichidul de ră cire se va cură ţa periodic de aşchii şi
de alte murdă rii, iar zilnic se va verifica întinderea corectă a curelelor de
transmitere a mişcă rii.
Şurubul conducă tor nu se va folosi decît pentru tă ierea filetelor. La
prelucrarea între vîrfuri a barelor lungi, se vor unge cepurile sau rulmenţii
de sprijin a lunetelor.
Buna funcţionare în exploatare a strungului depinde în mare mă sură
de reglarea corectă a ambreiajului şi frînei. Dacă ambreiajul este lă sat prea
liber, discurile alunecă uşor unul faţă de altul, aceasta ducînd la uzarea
prematură a discurilor şi la transmiterea unei puteri mai mici la arborele
principal.
Cînd şurubul să niei transversale are joc axial, acest joc se va elimina
cu ajutorul penei de reglaj existentă între cele două piuliţe de pe şurub.
Aparatura electrică se va verifica lunar, cînd se va controla starea
contactelor întrerupă toarelor, contactoarelor şi releelor. In timpul
funcţionă rii sub sarcină , va fi controlată încă lzirea motoarelor electrice.
La perturbaţii în funcţionare se vor verifica cuplajele
electromagnetice in ceea ce priveşte împiedicarea la conectare prin
pă trunderea corpurilor stră ine intre lamele sau prin deterioră ri la cuplaj
sau la conductoarele de alimentare.
Dacă este necesară o spă lare a cuplajelor se va folosi pentru aceasta
numai ulei cald de aceeaşi marcă cu care se va unge şi în exploatare.
In cazul strungurilor automate se vor avea în vedere urmă toarele:
suprafeţele de lucru ale camelor trebuie să fie acoperite de lubrifiant;
înainte de începerea lucrului, strungul va fi lă sat „să se încă lzească" în gol,
23
 EXAMEN ATESTAT

fă ră bară , pînă cînd operatorul va fi convins că piesele care se rotesc nu se

supraîncă lzesc şi că toate mecanismele strungului funcţionează normal; la
introducerea barei în arborele principal se vor verifica dimensiunile reale
ale acesteia, iar în cazul cînd bara nu poate trece, se va regla mă rimea
secţiunii capului arborelui principal.
Dacă în timpul programului de lucru, pentru prelucrarea unei piese
este necesară comutarea de la o turaţie relativ joasă la turaţia maximă a
arborelui principal, pentru circa două secunde se exercită o turaţie
intermediară . Prin aceasta se evită o sarcină mare asupra motorului şi
mecanismului de transmitere a mişcă rii.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN-

TRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR
CARUSEL
9.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii,
a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului
miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din
lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va

verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace

etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de

protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu

caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centura de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute

reparatii la masini sau instalatii electrice.

24
 EXAMEN ATESTAT

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor

fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere

atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite
executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este
actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de

antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele
cazuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un

timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se

va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In
situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul

este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si
sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in
timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia
masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face

cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice
inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor
cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice
sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

25
 EXAMEN ATESTAT

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori

prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri

stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si
circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu
dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu

rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire ,

produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.)
precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

9.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA

INTRETINERE SI REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate

complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt
diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de
prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie,
prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere
cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
• la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa;
• uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
• inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata
fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia:
”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
• la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje
verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
26
 EXAMEN ATESTAT

• dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune

inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
• inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
• darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
• in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile
este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
• la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se
vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si
stingere a incendiilor;
• soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
• piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai
dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
• la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie
protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor
compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de
protectia muncii;
• nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
• cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
• in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea
alimentelor precum si fumatului;

27
 EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)

http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor

http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere

http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini

N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

28
EXAMEN ATESTAT

29