j

GH. VLADUCA •
I. MUNTEANU
N. GHERBANOVSCHI D. CIOBOTARU
M. MELNIC , A. RUSU
I. VITA

~E
IC
PENTRU CLASELE
XI-XII

Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure§ti, 1983

Lucrarea a fost elaborata astfel: PREFATA
1.1; 1.2 - NICOLAE GHERBANOVSCHI, lector, dr.
1.3 ,--- ADRIAN RUSU, ~ef de lucrari, dr. ing.
I. 4; I 1.1 - MIHAl MELNIC, prof.
1.5; 1.6; 1.7 - ION Vl'fA, prof.
Aceasta culeger_e de probleme a fost elaborata in acord cu
Il.2; IC4 - GHEORGHI'fA VLADUCA, lector, dr. confinutul manualelor de fizica pentru clasele a XI-a §i a Xll-a
11.3- ION MUNTEANU, lector, dr. §i astfel conceputa lncU sa acopere ln zntregime tematica. aces-
11.5 - DUMITRU CIOBOTARU, conferentiar, dr. lora. Din acest motiv, gruparea problemelor in capitcle ~i para-
grafe, tematica acestora, precum $i notafiile folosite au fost
condifionate, in esenfa, de structura $i continutul manualelor.
ln acest context introducerca breviarelor, uzual folosite in alte
culegeri de probleme, nu a fost necesara.
Lucrarea confine probleme de ldrga ciJ'culafie selectate din
alte culegeri de probleme sau din lucrari de specialitate, dar
Referenti:
prelucrate §i reformulate in spiritul manualelor. Precizam insa
ARTIZIA GOILAV, lOAN GAVRIL, SANDA SPIRIDON, DOREL ' ca 0 buna parte din problemele propuse sint originale.
HARALAMB, DUMITRU RO~CA - profesori rle fizica la liceul ln fiecare paragraf problemele au fost sistematizate, pe cit
,Petru Rare~" din munieipiul Piatra Neamt. posibil, dupa gradul lor de dificultate §i, ca atare, se recomanda _
rezolvarea lor in ordinea din culegere. Rezo.Jvarea lor lntr-o
alta ordine este posibilli, deoarece problemele, cu mici excepfii,
sint independente. Problemele tipice sau cele czz un grad mai
ridicat de dificultate sfnt rezolvate in detaliu. Pentru problemele
Rerlactor: E. MESARO~, prof. similare sau cu un grad redus de dificultate sint date relatiile
Tehnoredactor: EL. OPRI~EANU de calcul, ca §i rezultatul numeric sau numai rezultatul nllmeric.
Coperta: V. WEGEl\IANN
M"nfioniim ca problemele cu un grad mai ridicat de dzficultate,
notate cu un asterisc, se pot rezolva cu nofiunile §l: cuno§tintele
din manualele de fizica. Aceste probleme testeaza abilitatea ele-
vilor de a folosi eficient ansamblul acestor cuno§tinte dezvoltind,
in acela§i timp, mobilitatea lor in gindire. Rezolvarea acestqr
Nr. colilor de tipar : 14
Bun de tipar: 11.11.1983 probleme, fara a folosi indicatiile, constituie o dovada a lnfe-
legerii profunde de catre elevi a proceselor fizice implicate in
Com. nr. 30 404/7234
problemele respective §Z: a legaturii lor cauzale.
Cornbinatul poligrafic
,CASA SC!NTEII"
Culegerea se adreseaza elevilor de liceu, participantilor la
Bucuresti ~ R.S.R concursurile de fizica $i candidatilor la examenele de admitere
in invajamlntul superior.
 Speram ca aceasta culegere, prin ordonarea problemelor
dupa gradul lor de dificultate, prin continutul lor, ca ~i prin
dozarea judicioasa a indicafiilor de rezolvare, va contribui la
clarificarea, adincirea ~i fixarea cuno~tintelor ·teoretice, va
dezvolta la elevi deprinderile necesare folosirii acestora ln mod
eficient pentru rezolvarea pfoblemelor de fizica ~i pentru inter-
pretarea corecta ~i corelata a legilor §i fenorrtenelor fizice.
Autorii multumesc celor cu care au purtat discutii utile pe
marginea acestei lucrari $i vor ramlne lndatorati cititorilor care
vor face sugestii ~i propuneri pentru imbunatat,irea unei edifii
viitoare.
AUTOR/1
PARTEA 1NT1I

FIZICA CLASA A XI-A

Enun*uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ?

1.1. Curentul alternativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.2. Curentul trifazat. Ma~ini electrice. Transformatorul...................... 10
1.3. Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
I .4. Oscilatii electromagnetice • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
I .5. Unde electromagnetice . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
I .6. Optica ............................. ·. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.7. Notiuni de teoria relativitatii restrinse ...... <........................... · 34

Indica til ~~ rispunsuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3?

1.1. Curent.ul alternativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3?
1.2. Curentui trifazat. Ma~ini electrice. Transformatorul...................... 38
1.3. Elemente neliniare de circuit (dioda, trioda)............................ 39
1.4. Oscilatii electromagnetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
1.5. Unde electromagnetice ........................................... ·. . . 50
I .6. Optica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
I. 7. Notiuni de teo ria relati vita tH restrinse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

PARTEA A DOUA

FIZICA CLASA A XII-A

Enunturi 69
j

I II.1. Elemente de fizica cuantica ........... :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

II.2. Fizica atomului .................................................. ··. 80
11.3. Elem,ente de fizica solidului. .................. ;·...................... 90
II .4.Fizica nucleului. Particule element are ...... : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
11.5. EJ,emente de fizica plasmei....... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

5
 Indicatii ~~ rispunsuri
Partea intii
ILL Elemente de fizica cuantidl.......................................... 143
II.2. Fizica atomului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 FIZICA CLASA A XI-A
II .3. Elemente de fizica solidului ........._......................... . . . . . . . . 169
11.4. Fizica nucleului. Particule element are. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
II .5. Elemente de fizica plasmei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215

PARTEA A TRElA

PROBLEME RECAPI1'ULATIVE ENUNfURI

Enunturi ............................................................. . 21R
Indicatii ~i raspunsuri ..................................................... . 221
" .. 1.1. CURENTUL ALTERNATIV

1.1.1. 0 spira circulara conductoare eu aria S = 50 em 2 este rotita uniform

cu tura~ia n = 10 rotfs in jurul axei perpendiculare pe liniile unui cimp
magnetic uniform de inductie B = 10- 2 T. Sa se calculeze t.e.m. e indusa in
spira. Se considera ca origine a timpului, momentul in care fluxul magnetic
prin spira este maxim.
1.1.2. Un rezistor eu rezistenta R = 5 Q este parcurs de un curent de inten-
sitate I = 4 A ~i frecventa v = 50 Hz. Sa se serie expresiile marimilor
instantanee tensiune la borne un ~i intensitatea curentului in pentru rezistor.
1.1.3. 0 bobina cu rezistenta R = 10 n si inductanta L = 180 mH este
legata la o sursa de tensiune' alternativa c~ U = 220 V ~i v = 50 Hz. Sa se
calculeze intensitatea curentului I prin bobina.
1.1.4. 0 spira perfect conduetoare, plana, cu aria
S 100 rm 2, este rotita cu turatia n = 3 000 turefmin
·intr-un ci~p magnetic uniform de inductie B = 1 T,
ea in figura 1.1.4. Sa se caleuleze: a) valoarea efec-
tiva E a t.e.m. induse e; b) expresia intensita~ii
instantanee i a curentului in circuitul conectat la
bornele~ spirei, caracterizat prin rezistenta R = 0,157 n
~i inductan~a L = 0,5 mH; c) considerind ca origine
a timpului momentul in care t.e.m. e este zero,
timpul t 1 pentru care, in decursul unei perioade, inten-
sitatea curentului are valoarea instantanee 'pozitiva
egala cu valoarea sa efectiva; d) cal dura Q disipata
in circuit in timpul t = 1 min.
1.1.5. Care este impedanta Z pentru v = 1 kHz a unui G
reostat cu rezistenta R 100 0, N = 2 000 spire, Fig. !.1.4
lungimea l = 50 em ~i aria unei spire S = 15 cm2 ?
1.1.6. 0 bobiha conectata la o sursa cu tensiunea U 105 V si frecventa
v 50 Hz este parcursa de curentul de intensitate I = 1,8 A: Care si~t
impedanta Z ~i inductarita L a bobinei? Ce defazaj ~ introduce ea, daca
at unci . cind are la borne tensiunea continua U 0 = 6 V este parcursa de
curentul de intensitate 10 7,5 A?

7
I

I
L . . . ~·~·-
 1.1.7. 0 bobina este conectata la o sursa cu tensiunea u = 30 sin 314 t (V).
, Intensitatea curentului prin bobina este i = 21,7 sin 27t (50 t - 1/8) (A).
Se cer: a) frecventa v a curentului ~i defazajul cp al circuitului; b) momen-
tele t ~i t 1 pentru care intensitatea instantanee i a curentului are valorile
pozitiva respectiv negativa egale cu intensitatea efectiva; c) rezistenva R
§i inductanta L ale bobinei.
1.1.8. Daca se aplica la bornele unei bobine o tensiune sinusoidala de frecventa
standard ( v = 50 Hz) §i tensiune efectiva U = 60 V, intensitatea efectiva a
curentului priri bobina este 1 = 4 A, iar dac~ se aplica la bornele bobinei o
tensiune continua U0 = 10 V, intensitatea curentului este / 0 = 2 A. Sa se
determine inductanva L §i defazajul cp al circuitului de curent alternativ.
1.1.9. La bornele unei surse cu tensiunea U 22,36 V §i frecventa v 50 Hz
se conecteaza circuitul serie format din o bobina §i un rezistor de rezisten~a
R = 5 n. Cunoscind ca tensiunea la bornele bobinei este ub = 10 V2 v,
iar tensiunea la bornele rezistorului este U R 10 V, sa se calculeze rezistenta
Rhinductanta L §i defazajul circuitului (cp). ' tenta R §I ~nd~ctanya L ale bob1ne1; b) dtagrama fazor1ala; c) factorul de cali-
1.1.10. Un condensator cu capacitatea C 100 ~F conectat la o sursa are
tensiunea la borne u = 1,4 sin 103t (V). Sa se determine expresia intensitatii
instantanee i a curentului care parcurge condensatorul. ' 1.1.2~.eO bobina cu rezistenva R = 50 n §i inductanta L = 1,33 H este
1.1.11. La bornele unei surse cu tensiune la borne U = 220 V si frecventa
v = 50 Hz se leaga in serie doua condensatoare avind capacitavile C 1 '
= 0,2 ~F, respectiv C 2 = 0,4 ~F. Sa se determine intensitatea curentului I
prin circuit §i tensiunile U1 §i U 2 la bornele condensatoarelor.
1.1.12. La bornele unei surse cu tensiunea la borne U si frecventa v 50 Hz
se leaga un circuit serie RC. Cunoscind ca tensiunile 'Ia bornele elementelor
circuitului sint U R = 120 V §i Uc = 160 V, iar intensitatea curentului prin
circuit este I = 1 A, sa se determine capacitatea C a condensatorului,
defazajul circuitului cp §i tensiunea U. ·
1.1.13. La bornele unui circuit format dintr-un rezistor de rezistenta R = 3 n
ins.eriat cu un condensator de capacitate C = 250 ~F se aplic~ tensiunea
u = 0,5 V2 sin 1 000 t (V). Sa se determine expresia pentru intensitatea i a
curentului prin circuit.
' l.l.14.• Un circuit RLC serie, caracterizat pri.Q. rezistenva R = 20 n,
induc-
tanva L = 30 mH §i capacitatea C = 50 ~F, este parcurs de un curent de
intensitate I = 10 A §i frecventa v = (500/7t)Hz. Sa se determine defazajul cp
§i tensiunea U la bornele circuitului.
1.1.15... Un circuit RLC serie alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta R 16 n,
inductanta L = 95,5 mH ~i un condensator cu capacitatea. C este parcurs de
un curent de intensitate i = 6 V2 sin (314 t - 36°52'11'1) (A). Sa se deter-
rnine capacitatea c' tensiunea ub la bornele bobinei, tensiunea u la bor:nele
circuitului .§i puterea P disipata in circuit.
1.1.16. Sa se verifice relatia S = V P 2 + P~ pentru circuitul din problema
precedenta. ' ,,
8 §~ !recve~ta .v variabila. Sa se calculeze frecventa de rezonan~a v0 a circuitului
1.1.17. Un circuit serie este caracterizat prin R = 10 n, L = 0,04 H,
C ~0 ~F, U. =" 220 V ~u. v " ?O ~z .. ~a s.e determine defazajul cp, factorul
de cahtate Q §I caldura disipata In circUit timp de un minut.
' circuit RLC seri? format dintr-o bobina avind rezistenta R = 21 n,
~.1.18.-. Un
,I
Inductanta L = 70 mH §I un condensator cu capacitatea C = 82 ~F este
'' conectat la o sursa de cu~ent alternativ de frecventa v = 50 Hz. Tensiunea
la bornele condensatorulm este Uc = 310,7 V. Sa se determine intensitatea I
a curentului prin circuit, tensiunea U b la bornele bobinei tensiunea U la
bornele circuitului §i defazajul _cp al circuitului. '
1.1.19. La o sursa ou tensiunea U = 220 V §i frecventa v = 50. Hz se conec-
teaza o bobiJ?-a. Inte~sitatea curentului prin bobin~ este I 1 = 2 A. Prin
legarea i~ se~1e 3: un.m condensator cu capacitatea C = 20 ~F, intensitatea
curentul~I. pr1n mrcmt ramine. ac?ea§i, ~ 2 = 2 A. Sa .se determine: a) rezis-
t~te q.al ~Ir_?mtulut; d) puterea activa P §i puterea reactiva P r in cele doua
situatn (fara condensator-cazul 1 §i cu condensator-cazul 2).
1
inser1ata cu un .condensator cu capacitatea C = 20 ~F. Ansamblul este ali-
~entat sub tens1l!nea .u = 100 V, cu frecventa v = 48Hz .. Se cer~ a) inten-
Sitatea cure~tu.lui. I §I defazajul Cf>. al circuitului; b) tensiunile U b §i Uc la
borne}? ~oh.1ne1 §~ condensatorul~I. f) ?e f!10d~fica i~ductanya bobinei (L')
astfel Incit Intensitatea curentulul I prin CircUit devine maxima. Sa se ras-
punda la intrebarile precedente pentru acest caz §i sa se determine factorul
de calitate Q al circuitului.
, 1.1.21. Un circuit serie RLC este alcatuit dintr-o bobina cu rezistenta
R = 10 f.! §i" un condensator C. Reactantele bobinei §i condensatorul~i
pen~ru ." =.50 Hz sint XL= 2 n §i Xc = 1 000 n. Tensiunea de alimentare
a circuitulm este U = 120 V. Sa se determine intensitatea curentului I
fae~orul de calitate Q al circuitului si tensiunile la bornele elementsior circui~
•(
u.
tului",U b §i c in c~nditia de regim 'de rezonanva, obt.inuta prin varierea free-
vente! surse1 de ahmentare.
1.1.22. Un circuit RLC paralel este format dintr-o bobina ideala cu reactanva
~L = 314 ~ (pentru ". = 50 Hz) in paralel cu un condensator C = 4t-tF
§1. eu un reztstor ~u reZis~enta R = .10 n. Circuitul este legat Ia o sursa de
ahmentare cu tens1unea lJ = 10 V §I frecventa v = 50 Hz. Sa se determine
1 im}ted.anv~ Z a. circuit~lui, intensitatea I a cur~ntului prin circuit §i defazajul
cp al circmtulm.
1.1.23. Un rezistor cu ·rezistenta R = 1 k n' o bobina ideala cu inductanta
L = 0,2 mH §i un condensato~ cu capacitat~a C = 300 pF sint conectati in
paralel.la ? surs~ cl! tensiunea U = 1 V §i 'frecventa v = 250 kHz. Sa se
determine Inte~sitatde curentilor IR, IL, lc prin laturile cireuitului~ intensi-
tatea curentulm total I §i defazajul cp al circuitului.
1.1.24. 0 bobina ideal~ cu inductanta L = 1 mH este legata in paralel cu un
c~:mdensator cu capamtatea C = 40 ~F la o sursa cu tensiunea U = 2 V
§I Intensitatlle curentilor I L' Ic ~i I din circuit in acest caz.
"1 ' / '
9
_.. 1.1.25.• Un circuit serie RLC conectat la o sursa cu tensiunea U = 110 V
~i frecven~a v = 50 Hz este caracterizat prin valorile R . 1~ n., L. = 0,1 H
~i C = 200 (.LF. Sa se calculeze intensitatea I a curentulu1 pr1n circuit.
1.1.26... Se a plica tensiunea U unui circuit serie ''de curent alt..ernativ for~at
' din elementele bobina ~i condensator. lmpedan~ele. ce~or. ~oua ~lemtmte sint
egale. Defazajul dintre tensiunea Ub la bornel~ bobinei. ~~ I.ntensttate.a ~uren­
tului I din circuit este ~b = 30°. Sa se determine rela\Ia dintre tensiunile U,
Ub §i Uc ~i defazajul ~ a circuitului.
1.1.27.•Un circuit serie RLC are rezisten\a R = 4 n ~i inductan\a L = 2 H.
• Tensiunea sursei de alimentar~ este U = 220 V, cu fre?venta v =.50 ~z.
Ce valoare trebuie sa aiba capacitatea C 0 a condensatorului. pentru ca clrcuitul
de curent alternativ sa prezinte fenomenul de rezonan~a. ~I care este valoarea
maxima a supratensiunii U Co la bornele condensatorulm·? · excitatie este Ie = 2 A. Sa se calculeze t.e.m. E a generatorului §i rezistenta
1.2. CURENTUL TRIFAZAT. MA~INI ELECTRICE.
TRANSFORMATORUL
1.2.1. Un generator de curent trifazat, avind conexiunea in ste~, are tensiunea
pe faza Ur = 220 V. Generatorul alimenteaza un m?tor tr1fazat,. care ~r~
pentru fiecare bobinaj (faza) rezistenta R = 5 n ~~ reacta~\a tndu.ctiva
X = 7 Q. Bobinajele motorului sint legate in st~a. Sa .s~ deter!lune: tensmnea
de linie Uz, intensitatile curentilor de faza Ir ~~ de hme Iz ~I puterea P a
motorulni.
'1.2.2. Un generator de curent trifazat, avind c?nexiune~ in triunghi, are
tensiunea pe faza U r = 220 V. Generatorul ahmenteaza un ?onsumat~r
trifazat cu conexiunea in triunghi. Consumatorul are, pent:u ftecare fa~a,
rezistenta,. R = 7 Q ~i reactan\a inductiva X = 10 0. Sa se d~term1ne
intensitA\ile curen\ilor de faza Ir ~ide linie It ~i puterea consum~torulm.
1.2.3. Un alternator monofazat cu doisprezece P.oli, b?binajul st~toruh~i cu
N = 540 spire, tura\ia rotorului n = 500 rot/min, ar1a suprafe\ei '?~ui po!
inductor S = 833 cm 2 are· inductia in intrefier B = 0,6 T. Ad~I\Ind c~
inductia este constantA in dreptul 'unui pol ~i zero in interval~! d1ntre dm
poltconsecutivi, sa se calculeze t.e.m. efectiva E a alternat'orului.
1.2.4. Rotorul unui alternator (monofazat) cu opt. pol~ alternayi are turati~
n = 750 rotfmin. Bobinele indusului au N' = 80 spue f1ecar~, diametrul un~I
spire fiind D = 10 em. Cind polii rotorului s!nt in dreptul b.ob!nelor statorului,
inductia in intrefier este B = 0,7 T. Bobtnele statorulu1 s1nt conectate in
serie ~stfel incit t.e.m. induse in bobine se aduna. sa.. se calculeze: a) frec-
venta v a t.e.m. induse; b) expresia ~i valoarea efect1va E a ~.e.m. tnduse;
c) f~ctorul de putere, cos~' a instalatiei formata di~ al~ernat?r §I consumator;
daca puterea disipata in circuit este P = 53,4 kW, 1ar Intensitatea curentului
prin circuit este I = 112 A.
1.2.5. Un alternator (monofazat) are p 12 perechi d~ poli: Fluxul prin
fiecare bobina de pe stator este func\ie sinusoidala de timp. ~1 are valoarea
10
maxima <1> 0 = 7 · 10-4 \Vb; Turatia rotorului este n = 3 000 rotfm. Sa se
determine: a} frecventa v a curentului produs de alternator; b) expresia cu
valori numerice a t.e.m. induse e; c) puterea P disipata pentru o intensitate
a curentului I = 2 A §i un factor de putere cos ~ = 0,85.
1.2.6. Un motor cu P = 5,4 kW §i V = 220 V are rezistenta rotorului r =
= 0,6 n §i randamentul 1J. 0,9. Sa se determine: a) intensitatea curen-
tului I absorbit de la reteaua de alirnentare in functionare nominala; b) ten-
siunea contraelectromotoare Ec; c) rezistenta Rp a reostatului de pornire
pentru ca Ia pornire intensitatea curentului sa fie I P = 40 A.
1.2.7. Un generator de curent continuu, cu excitatia derivatie, furnizeaza in
circuitul de utilizare, sub tensiunea U = 115 V, curentul de \ntensitate I =
48 A. Rezistenta rotorului este r = 0,16 n, iar intensitate~ curentului de
ri a infa~urarii de excitatie.
1.2.8. Rotorul unui generator de curent continuu cu excitatie derivatie gene-
reaza o t.e.m. E = 120 V. Care este tensiunea U la bornele generatorului §i
ce rezistenta ri are infa§urarea inductorului, daca curentul din circuitul
exterior are intensitatea I 30 A, iar in infa§urarea inductorului I e = 1 ,5 A?
1.2.9. Sa se calculeze t.e.m. E a unui generator de curent continuu cu exci-
tatie derivatie ~i intensitatea I din circuitul lui exterior, cunoscind ca rotorul
are rezistenta r = 0,2 n, tensiunea la borne u = 110 v, rezistenta inducto-
rului ri = 55 n, iar intensitatea curentului fn rotor este Ir = 30 A.
1.2.10. Sa se calculeze randamentul YJ al unui motor de curent continuu cu
puterea P = 5 kW, ~tiind ca tensiunea la borne este U = 120 V, iar intensi-
tatea curentului absorbit in functionare normala de la reteaua de alimentare
este I = 49 A. ' '
1.2.11. Un transformator de re{ea ( U = 220 V, v = 50 Hz) coboritor de ten-
siune, u2 = 12 v, are bobina primara alcatuita din sirma de cupru emailata
cu diametrul D = 1,6 mm §i rezistenta pe unitate de lungime R 1 = 0,01 0.
Miezul defier al transformatorului are sectiunea patratica cu latura l = 4,43 em
§i permeabilitatea relativa maxima fir = 104 • Considerind regimul pentru
care permeabilitatea §i-a atins valoarea maxima, sa se determine: a) impe-
danta maxima Z a bobinei primare, cunoscind ca numarul spirelor din seeun-
dar este N 2 = 6 spire; b) defazajul maxim~ al circuitului primar la mersul
in gol al trans¥lrmatorului; c) intensitatea curentului I 28 prin circuitul secun-
dar scurtcircuitat; d) puterea P a transformatorului.
1.2.12. Pe miezul magnetic al unui transformator cu raportul de transformare
U1JU 2 = 10 kV/240 V, folosit intr-o retea de distributie a energiei electrice,
se infa§oara o bobina cu N = 10 spire. Tensiunea masurata la bornele bobinei
este U = 10 V. Sa se calculeze uumerele de spire N 1 ale primarului si N 2 ale
secundarului. ~ '
. 1.2.13. Un transformator de mare putere, cu puterea utila P 2 = 312,5 MVA
are randamentul YJ = 99,6o/0 • Considerind ca transformatorul functioneaza
cu un factor de putere cos ~ = 0,9, sa se calculeze puterea P disipata in
transformator.
11
 'J5 1.3.9. In figura 1.3.9, a ~i b se prezinta doua mod uri de grupare a doua diode:
IARE RCC in serie ~i, respectiv, in para]el. Diodele au perveantele K 1 , respectiv K 2 • Sa
se calculeze perveanta echivalenta §i' sa se indice domeniul de tensiuni in care
1.3.1. Sa se specifice modul de aplicare <1 legii lui Ohm Ia un element neliniar ramine valabila legea 3/2 pentru fiecare dintre grupari.
de circuit.

1.3.2. Sa se indice sensu! vectorului intensiUHii cimpului electric datorat

sarcinii spatiale a electronilor §~ sensu] acel~i3:§i vecto~ datorat tensiunii
anodice, in spatiul dintre anodul §I catodul une1 dwde cu v1d.

1.3.3. Catodul unei diode cu vid are un curent de emisie IE = 100 rnA. Sa se
calculeze numarul de electroni emi§i de catod in unitatea de timp.

1.3.4. Avind in vedere rezultatul obtinut la problema anterioara, sa se explice

de ce materialul catodului nu se gole§te complet de electroni dupa un timp de
functionare. Se va argumenta raspunsul pentru toate cele trei regiuni ale
cara~teristicii: regiunea de blocare ( U A< 0), regiunea curentilor limita~i de
sarcina spatiala (0 < U A < UAs) §i regiunea de saturatie ( U A > U As). a
Fig. I.3. 9
.,._ 1.3.5. Diodele din figura 1.3.5, a §i b au catozi cu incalzife directa §i prezinta
caracteristici ideale, identice. Sursele de tensiune pentru incalzirea filamentelor
au aceea~i tensiune electromotoare. Sa se arate daca exista deosebiri intre
valorile I~ §i I~.
!to.
?U
ln figura 1.3.10, a, b se prezintii doui\ moduri de grupare a unei diode
un .rezistor: ~erie §i yaralel. Dioda are K = 1 mAJV 3 12, IE= 10 rnA,
I intensitatilor curentilor
, ,
Iar ~eziste:r;tta :ezistorului este R = 2 k .Q. Sa se calculeze intensitatea curen-
t~lm I pr1n f1ecare grupare, pentru doua valori ale tensiunii: U = 5 V
I''
A
~~ 50 v.

a 6
a
Fig. 1.3.5
Fig. 1.3.10

-;t 1.3.6. 0 dioda cu vid lucreaza in punctul de functionare dat de: I A= 15 rnA
~i UA = 20 V. Sa se calculeze perveanta diodei.
1!.11. Sii se deseneze, calitativ, dependenta I - U
pentru un grup format dintr-o dioda in ;erie cu o
D

sursa de tensiune electromotoare E (fig. 1.3.11). I

'r- 1.3. 7. 0 dioda cu vid, avind caracteristici ideale, are perveanta K =
= 8 · 1'0-2 IhAJV 312 §i intensitatea curentului de emisie IE = 10 rnA. Sa se
calculeze marimea intensitatii curentului anodic pentru tensiunile anodice Fig. 1.3.11 u
UA.= -5; 0;.10; 36 ~i 49 V. ")('..

1.3.12. Un redresor mop.oalternanta cu filtru capacitiv este alimentat de un

'l\ 1.3.8. Sa se calculeze viteza cu care un electron ajunge Ia anodul unei diode
cu vid, polarizata cu tensiunea uA= 20 v. Se presupune ca viteza electro-
nului in momentul einiterii de catre catod este nula. Sa se estimeze ordinul de
marime a timpului de tranzit al electronului in spatiul catod-anod, cunoscind
distan~a dintre electrozi d = 3 mm.
tran~formator ?ar~ furn~zeaza in secundar tensiunea u 2 = 20 sin 100 1tt (V).
Tens1unea continua, ob~Inuta la bornele condensatorului, are valoarea U =
= 19 V. Sa se calculeze procentul de timp in care conduce dioda presupunind
un factor de ondula~ie neglijabil. '

12 13
'}. 1.3.13. Sa se calculeze factorul de ondulatie (y) la ie~irea unui redresor bial- 1.3.19. Sa se construiasca grafic caracteristicile de grila §i anodice ale unei(',
ternanta cu filtru (schema filtrului este prezentata in figura 1.3.13); tensiunefl triode cu parametrii S == 4 mA/V §i Ri = 10 k n. Se. presupune. ca aceste
continua la bornele condensatorului c1are valoarea u1 = 20 v' iar factorul caracteristici sint liniare, iar unul dintre punctele posibile de func~IOnare are
de ondulatie in acela§i loc este · y' = 0,1. coordonatele lAo = 12 rnA; U 00 = - 2 V §i U Ao = 200 V. Sa se deduca
L
Elementele filtrului au valorile: L = 5 H; expresia matematica a ·caracteristi-
C = 100 fl.F, iar rezistenta rezistorului de cilor liniarizate .
. sarcina are valoarea Rs = 10 k n. Frecven~a
tensiunii alternative redresate este v =50 Hz. 1.3.20. Montajul de amplificator, din
figura 1.3.20, lucreaza cu o trioda
Fig. 1.3.13 1.3.14. Sa se exprime marimea tensiunii ano- ale carei cara.cteristici sint pre-
dice maxime ( U A, max) aplicata pe dioda in zentate in figura 1.3.18. Elementele
polarizare inversa ( UA < 0) · intr-un redresor montajului au valorile: E A= 250 V;
monoalternanta cu filtru capacitiv, in func~ie de amplitudinea U2 H tensi- RA 10 k n; Rc = 1 k n. Sa se
unii din secuRdarul transformatorului. determine: valorile statice (com po-
nente continue) ale tensiunilor ~i
1.3.15. lritr-o trioda cu vid electronii pot trece de Ia eatod Ia anod, de§i in curentilor U a, U A ~i /.4; marim~a.
drumullor se afla grila, polarizata cu o tensiune negativa. Sa se explice acest amplificarii in tensiune; amplitu-
lucru. dinea maxima a semnalului de la
1e~1re ( Ua, max)· Fig. 1.3.20
1.3.16. Sa se gaseasca legea de dependenta a curentului anodic al unei tri.U
(/A) de tensiunea anodica ( U A) §i de tensiunea de grila ( U 0), in domeJIII
U G < 0, daca se fac urmatoarele presupuneri: 1.4. OSCJLATJI ELECTHOMAGNETICE
- se aplica principiul superpozitiei efectelor tensiunii anodice §i de grila,
precum §i fo~malismul matematic al diodei cu vid (legea lui Langmuir);
, - tensiunea de grila are un efect de fl. ori mai mare asupra curentului
2s 1.4.1.Cum se schimba frecventa oseilatiilor Iibere dintr-un circuit oscilant,
daca marim distanta dintre armaturile condensatorului? Dar daca introducem
anodic decit tensiunea anodica. in bobina un miez 'de fier?
Cum se modi fica aceasta lege pentru domeniul U a > 0?
'I 1.4.2. Se schimba frecventa unui drcuit oscilant inchis cind este transformat
1.3.17. Avind in vedere rezultatele problemei precedente, sa se calculeze intr-un circuit oscilant deschis?
tensiunea de grila necesara blocarii unei triode (IA = 0), avind lL = 20 ~i
fiind pola.rizata cu U A = 200 V. 'f..A·I.4.3. lntr-un circuit oscilant ide~l, coin?id .?ar~ ca f~z~ .?scila~iile t~nsiuni!
dintre armaturile condensatorulm cu osCilatnle 1ntens1tatn curentulm? Daca
1.3.18. 0 trioda cu vid are car~cteristicile anodice prezentate in figura 1.3.18. nu coincid, care est8 defazajul? Sa se construiasca in acela§i sistem de coordo-
Sa se caleuleze parametrii triodei (S, Ri, !J) in punctul M 0 • nnte graficele variatiei tensiunii ~i intensita~ii curentului dintr-un circuit in
decursul a doua perioade.
IA (mA)
~ 1.4.4. Unde se afla concentrata energia, intr-un circuit oscilant, la momentele
T JB, Tj4, T j2, 3 T /4 considerate de la inceputul descarcarii condensatorului?
(Oscilatiile sint libere.)

~ 1.4.5. Prin ce se deosebesc oscila~iile libere prod use in doua circuite oscilante
care au aceia~i parametrii C, L §i R, daca condensatoarele au fost incarcate
la baterii cu t.e.m. diferite?

(S) 1.4.6. 0 baterie formata din doua condensatoare cu capacitatea de 2 {J.F

fiecare se descarca printr-o bobina (L = 1 mH, R = 50 !l). Vor aparea
oscila~ii, daea gruparea condensatoarelor este: a) in paralel? b) in serie?

1.4. 7. Ce in ductan\a trebuie _sa aiba un circuit oscilant car~ c?_ntine un con-
Fig. 1.3.18
/ densator cu capacitatea C = 2 fl.F, pentru a produce oscilatn cu frecventa
~ (V)
v 103 Hz? Se neglijeaza rezistenta circuitului.

14 15
(J 1.4.8.Intensitatea curentului intr-un circuit oscilant varia~a cu timpul dupa
ecuatia: i = 0,01 cos 1 000 t. Determinati inductanta circuitului, §tiind ca
valoarea capacitatii condensatorului este C = 2 · 10-5 F.
0 1.4.~.Cum se schi~ba perio.ada 9i frecventa oscil~tiil~r liber~ i'ntr-un c.ircuit
v unghml de mtroducere al armaturilor mobile in stator.
OSCdant,. daca ffilC§Oram Inductanta de 4 Orl §I marim capaCitatea
de 9 ori? · ~.4.17. Un .circui~ este alcatuit dintr-un condensator cu capacitatea C, 2 diode
I
1.4.10. Un circui~ oscilant este format· tlintr-o bobina cu inductanta L =
= 0,03 H 9i un condensator plan, compus din dona pHici de forma unor
discuri cu raza r = 1,2 em, situate la distanta d = 0,3 mm una de alta. Sa se
determine perioada oscilatiilor libere in circuit. Cit va deveni perioada oscila-
tiilor, daca spatiul dintre armatmi este ocupat de o placuta cu permitivitatea
relativa e:r = 4?
1.4.11. Avem dona circuite oscilante la care T 1 = 3 T 2 ; r1 = 2 r2 ; d 1 =
= d 2 = d; l 1 = l 2 = l. Se bobineaza spira ling a spira pe un rind 9i se intreaba
ce raport' exista intre C 1 9i C 2• Am notat prin: T 1 , 2 perioadele, r 1 , 2 razele
spirelor, d 1 ,2 diametrele firelor 9i / 1 , 2 lungimile firelor. .
1.4.12. Factorul de calitate al unui circuit oscilant este 100. Bohina este
formata dintr-un rind de spire una linga alta. Raza spirei r 1 = 1/~: 2 m, iar
raza firului r 2 = 1f;r mm. Rezistivitatea fiind p = .10-7 n · m, care este
perioada oscilatiilor lib ere?
1.4.13. Se considera circuitul oscilant din figura 1.4.13. Cum se mGdifica
frecventa oscilatiilor proprii 9i de cite ori, daca se schimba comutatorul K
din pozitia a in pozi tia b? Se §tie ca C 2 = nC 1 •
L o valoare a condensatorului variabil Cv1 = 200 pF (fig. 1.4.19). Conectindu-se
L intre bornele a, b condensatorul de capacitate necunoscuta C x' rezonanta se
Fig. 1.4.13 Fig. I .4.14
1.4.14. Determinati frecventa, perioada §i pulsatia oscilatiilor electromag·
netice produse in circuitul oscilant din figura 1.4.14. Marimile caracteristice
circuitului sint: L 10 mH; C 1 = 880 pF 9i C 2 = 20 pF.
1.4.15. 0 bobina este legata in paralel en un condensator a carui capacitate
poate fi variata prin rotirea unui buton. Dorim sa realizam o variatie liniara
a frecventei circuitului oscilant LC in func~ie de unghiul de rota~ie a butonului,
incepind cu 2 · 105 Hz 9i sfir§ind cu 4 · 105 Hz pentru o rotatie de 180° a buto-
nului. Daca L = 1 mH, reprezentati gra.fic dependenta lui C _de unghiul de
rotatie a butonului intre zero 9i 180°.
1.4.16. Circuitul oscilant al unui aparat de radio are o bobina de inductan~a L
9i un condensator variabil, cu rotorul avind n armaturi in forma de coroana
semicirculara de raza r, respectiv R, distan~a dintre o armatura fixa §i cea
mobila fiind d. Axul rotorului este situat in centrul coroanei semicirculare. Se
16
cere: a). sa se :eprezinte grafic variatia capacitatii condensatorului ca functie
de unghml de Introducere a armaturilor roto,rului in stator stiind ca atunci
cind ar~aturile si~t compl~t scoase, condensatorul variabil ~re capacitatea
Co; b) ~a s~ reprez1nte grafiC frecventa ce poate fi receptionata in functie de
Ide~le D1 ~~ .P2
7~ doua h.obi~e i.deale, legate ca in figura 1.4.17. Determinati
perwada osCilatulor tensmnu dmtre armaturile condensatorului din aceasta
schema.
c
Fig. 1.4.17 Fig. 1.4.19
1.4.18. intr-un circuit oscilant, avind un condensator cu capacitatea
C 1 10-6 F, rezonanta a pare I a o frecventa a oscilatiilor v 1 = 400 Hz. Daca la
condensatorul C 1 este conectat in paralel un alt condensator cu capacitatea C 2 ,
frecventa de rezonanta devine egala cu v 2 = 100 Hz. Sa se determine capa-
citatea C 2 • Rezistenta circuitului se neglijeaza.
1.4.19. Se masoara capacitatea unui condensator, printr-o metoda de rezo- ·
nantii. Bornele a, b fiind scurtcircuitate, rezonanta circuitului se obtine pentru
obtine pentru o valoare a condensatorului variabil C v2 500 pF. Care este
valoarea. capacitatii C x?
1.4.20. Fie doua circuite oscilante L 1C1 9i Lz.C 2 in rezonanta. Se construie§te
un al treilea circuit oscilant care sa··cuprinda inductantele L 1 §i L 2 §i capaci-
tatile C 1 ~i C 2 legate in serie. Se cere sa se demonstreze ca
perioada proprie de oscilavie a acestui circuit este identica
cu perioadele T 1 9i T 2 ale circuitelor initial e.
1.4.21. Un resort este suspendat in pozitia vertieala, la
capatul liber fiind suspendata o mica bara magnetica
cu masa de 10 g, conform figurii 1.4.21. Sub polul barei
magnetice se gase9te bobina unui circuit oscilant ce eon-
tine un condensator variabil. Induetanta bobinei este 1 H,
L~
iar coeficientul de elasticitate ·a resortului 10 3 N fm. 1n
circuit mentinem oscilatii electromagnetice ~i modificam
valoarea capacitl'itii condensatorului pina cind oscilatiile
resortului prezinta amplitudine maxima. In acest caz, cit
L+r--3
este valoarea capacitatii? Fig. I.4.21
17
2 - Problerne de fizica pentru clasele XI-XP
 1.4.22. Un circuit oscilant este format dintr-o inductanta L si un condensator
variabil a carui capacitate maxima este de 500 pF. ~tii~d ca' at unci cind con- 1.4.30. In circuitul din figura 1.4.30 condensatorul cu capacitatea C este
densatorul este complet inc his, capacitatea sa fiind de 500 pF, frecventa de incarcat la tensiunea U . Intii se inchide intrerupatorul K 1• lit momentul ln
rezonanta a circuitului este 500 kHz si ca la o rotire a axului condensatorului care curentul prin bobi:a cu inductanta L atinge valoarea maxima se inc~id~
cu un g~ad capacitatea condensatorul~i scade cu 2 pF, sa se calculeze: a) cu intrerupatorul K 2 si se deschide intrerupatorul K 1• Care este valoarea maxima
cite grade trebuie rotit axul condensatorului pentru c.a frecventa de rezonanta a tensiunii la bor~ele rezistorului de rezisten~a R?
a circuitului sa fie 800 kHz? b) valoarea inductan~ei L?
1.4.31. Un circuit oscilant este format din condensatoarele cu capacita~ile C 1
1.4.23. Un cir0uit oscilant are confectionate miezul bobinei si dielectricul con- ~i C 2 ~i o bobina de inductan~a L (fig: 1.4.31 ). ~tiind ca initial cond~ns~torul
densatorului din acela~i material. fn aeeastii situatie pe~ioada oscilatiilor C a fost incarcat Ia• tensiunea U Iar condensatorul C 2 a fost ne1ncarcat,
este T. Daea se senate dielectt'icul dintre pl<lcile condensatoruJ ui, perioada d~terminati valoarea maxima a in~'nsitatii curentului dupa inchiderea intre-
devine T 1 • Daea ~lr fi seos miezul bobinei, perioada ar deveni T 2 • Sa se deter- rupatoruh~i K. Se neglijeaza rezistenta circuitului.
Il_line permitivitatea rPlativa ~i permeabilitatea relativa a materialului preeum
~~ perioada oseilatiilor, daca se scoate atit miezul din interiorul bobinei cit 1.4.32. a) Care este valoare~ sarcinii_, ra:porta~a la sarci~a maxima, de. pe un
~i dielectricul din interiorul condensatorului. condensator ce face parte dintr-un mrcmt osc1h:~nt ~C, In ~omentul m care
1.4.24. ~Intr-un cir·cuit oscilant inehis, fad\ rezistenta elect rica. tensiunea energia este egal repartizata intre cimpul electric JI magnetiC~ b) Care ~ste
efectiva la condensator este [J == 100 V. Capacitate'a condensatorului are intervalul de timp necesar pentru ca acest lucru sa se. produca, presupu:r:nn~
valoarea C = 10 pF. Determinati valorile maxime ale energilor electrica si ca la inceput condensatorul a fost inc arc at cu sarcina qm? Presupune~I ca
magnetica dii1 circuit. ' L = 10 mH ~i C = 1 (J.F.
1.4.25. Un condensator de 1!1-F este inearcat la r)O V. Bateria de incar'care este 1.4.33. Doua circl!ite oscilante identice sint formate, fiecare in parte, dintr-o
deconectata ~i !n paralel cu condensatorul se leaga o bobina de 10 mH, astfel
bobina si un condensator. La primul circuit· oscilant in interiorul bobinei se
incit se produc oscila~ii liber·e. Care \/a fi CUI'tmtul maxim din bob ina? Pre-
supuneti ca circuitul nu ccmt.ine rezisten~ii.. introdu~e un miez defier, marindu-i inductanta de 4 ori. Determina~i raportul
frecventelor proprii ~i al energiilor, daca sarcina electrica maxima pe arma- ·
1.4.26. Un circuit oseilant este format dintr-o bnbina cu induetanta L 0,2 H
turile condensatoarelor este aceea~i.
~i un condensator cu capacitatea c~ ::.= 10-~ 5 I<'. Condensatorul a fost incareat
la tensiunea Urn 2 V ~i se pr·in bobina. Care va fi intensitatea 1.4.34. Un circuit oscilant este format dintr-un condensator cu capacitatea
curentului electric in momentu I in cax~? dmpului electr·ic este egala cu
energia de 2 (J.F ~i o bobina cu inductanta de 0,0001 H. ~tiind ca la momentul initial
tensiunea la bornele condensatorului era maxima ~i egala cu 6 V, sa se calcu-
1.4.27~ Tensiunea maximli intr-un oseilant cu L = 5 · 10-6 H ~i leze: a) intensitatea curentului din circuit ~i energia eimpului magnetic din
8
C = (4/3)10- F este U 111 1,2 V. Cal'e este valoarea efeetiva a intensitatii
curentului din ein~uit? b) Car·e est e valoal'ea maxima a fluxului magnetic bob ina Ia momentul T /8; b) cu Cit trebuie sa varieze capaeitatea condensato-
printr-o spira, daca numaru1 de este 1V 28? ralui pentru ca perioada oscilatiilor proprii sa creasca cu un sfef't din valoarea
ini~iala.
1~4.28. lntr-un cir(~uit oseilnnt egala cu
2 fLF, iar tensiunea maxi egal(i eu 5 V. Sa se afle:
energia max irnFi a I.4.35. Intr-un circuit oscilant format dintr-un condensator cu aer ~i o bobina
bnhmei; 1m,ergia eimpului magnetic se stabileste un curent care variaza cu timpul dupa eeuatia l I m sin wt
in moinentul cowlensalor esLe de 3 V.
(t ~ 0). Cind intensitatea curentului in circuit este nula, intre arn1aturile
1.4.29. Deterrninati "'-'·'"·"'·U.•··'~<A maxnna a curentului prin bobinele cu induc-
tantele L 1 ~i ' condensatorului, se introduce brusc o placuta cu permitivitatea relativa Er
K din circuitul prezentat in

rK
figura 1.4.29. ~i eu grosimea egala cu distanta dintre. armatur.i. ~.impul de i~tr~~ucere a
tensiunea initiala maxima
este Um. Bobinele plaeutei este neglijabil in raport cu peri.oada osmlatnlor. Detf~f'minati depen-
den~a de timp a intensitatii curentulm dupa
introducerea placutei.
1.4.36. Un circuit (fig. 1.4.36) este alcatuit
dintr-un condensator de capacitate C, o bobina
ideala cu inductanta L, un intrerupator K ~~· o E,r
sursa cu t.e.m. E ~i rezistenta interioara r. L
Dupa deschiderea circuitului apar oscilat~i
electromagnetice in circuitul oscilant. Determi-
nati ecuatia de variatie a tensiunii deJa bornele
Fig. l
Fig. 1.4.31 condensatorului. J<'ig. 1.4.36

18 19
2*
1.4.37. lntr-un circuit oscilant este conectata o sursa cu t.e. m. alternativa
P • Em cos cjlt, .i.ar Em = 2 V. Sa se determine factorul de calitate §i ampli-
r ud1nea tensmnn la condensator in cazul rezonantei. Frecventa de rezonanta
a circuitului este v 0 = 10 5 Hz; inductanta bobin~i L = 1 mH iar rezistenta
ei activa R = 3 Q. ' ' ' ca frecventa undei este v = 10 12 Hz, sa se cale-uleze: a) :Perwada §l lungtmea
1.4.38. Dupa ce condensatorul unui circuit oscilant a fost incarcat cu sarcina
electrica qm = 10-6 C, in circuit se produc oscilatii electromagnetice amorti-
zate. Ce caldur~ se degaja in circuit, pina cind oscilatiile se sting? Capacitatea
condensatorulu1 este C = 0,01 fLF.
1.4.39.. R~ezi.ste~ta u~ui circuit osc.ilant este R = 0,33 Q. Ce putere trebuie
Lransm1sa Circmtulm pentru intret1nerea oscilatiilor in cazul in care intensi·
tate a maxima a curentului este 1~ = 30 rnA? ' ' undei in mediul respectiv; b) variatiile absoluta ~~ relat1va ale lung1mn de unda
1.4.40. Paramet~ii unui ci~cuit ?sci~ ant ~int: C 1 nF, L _: 6 fl.H ~i R 0,5 Q:
Ce pu.tere tre.bme trans:rrusa Circmtulm. pentrn ca oscilatiile sa fie neamorti-
zate, Iar tensmnea maxima la condensator sa fie Um = 10 V?
~.4.41. Un circuit este com·pus dintr-o sursa de curent alternativ, o bobina cu
mduct~nta L = 0,1 H, un condensator cu eapacitatea C = 1 fl.F si un rezistor
cu rezis~enta R ~0 Q .legate in serie. a) Care este frecvent~ curentuhii
alte~na~~v astfe.l ca 1ntens1tatea sa fie maxima? b) Daca valoarea efectiva a
tensmnn de ahment~re este U = 120 V, care este intensitatea curentului
pentru frecventa obtinuta I a punctul a? Dar in cazul in care frecventa, v'
este d ublul frecventei de la punctul a? ' '
1.4.42. La bornele unui circuit compus dintr-un rezistor cu rezistent'a
R_= 10 ~ vin. serie. cu o bobina de inductanta L=0,4 H se aplica o tensiu~e
alternat1va s1nusmdala cu valoarea efectiva U = 220 V si frecventa v = 50 Hz.
Sa se determine: a) capacitatea condensatorului ce t~ebuie m~ntat in serie
cu rezistorul ~i bobina pentru a obtine conditia de rezonanta a tensiunilor-
b) intensi~ateva cu;re~tul~i in cazul ;ezonantei 'tensiunilor; c j valoarea R' p~
care trebme sa o a1ba rezistenta, astfel incit tensiunea la bornele bobinei sa fie
de 100 de ori mai mare decit tensiunea aplic~ta circuitului •
I
1.4.43. La bornele unei surse de t.e.m. alternativa sinusoidal& cu valoarea
efe?tiva U se conecteaza in serie o bobina cu inductanta L .~i un rezistor cu
rezistenta R.ln paralel cu acestea se montea~a un condensator variabil inseriat
c~ un intrerup~tor K; Sa se exprime valoarea capacitatii C in functie' de R, L
~~ w, pentru ca 1ntens1tatea totala I sa nu se modifice prin inchiderea §i deschi-
derea intrerupatorului.
1.4.44. Sa se determine. coeficientul de cuplaj pentru doua bobine cu induc-
tantele L1 = 2 mH §I L2 = 8 mH, daca inductanta lor mutuala este
L 12 = 3,2 mH. · Condensatorul corespunzator are armaturile cu suprafata S = 100 em fie-
1.4.~5 .. Det.erminati inductanta mutuala a doua bobine perfect cuplate mag-
netic Cind Inductantele lor sint L 1 = 4 mH §i L 2 = 9 mH.
1.4.46. Doua bobine cuplate au inductanta mutuala de 3 mH la un coeficient
~e cuplaj de 0,.6. Sa se dete~min~ inductantele celor doua bobine, §tiind ca
Ind~ctanta unma este de 4 or1 ma1 mare decit a celeilalte.
20
1.5.1. Viteza de propagare a unei unde electromagnetice este. v = 0,.9re. ~.tiind
de unda a :undei; b) spatiul parcurs de unda in timpul t 3 fLS.
1.5.2. Raportul dintre lungimea de unda a u~ei unde electrom9.g:netice in~r-un ·
mediu oarecare ~i cea corespunzatoare in v1d este k 0!8. Dtstanta· dmtre
doua puncte A ~i B ale mediului este d = 10 m. in cit t1mp parcurge unda
distanta ABA?
1.5.3. Frecventa unei unde electromagnetice care se propaga din vid intr-un
mediu, cu Er ='81 ~i fl.r = 1 este v = 2 MHz. Se. cere:.a) Iungim~a ~e unda ~
in raport cu cea corespunzatoare in vid.
l.-5 ..4t.. 0 instalatie radar poate deteeta obiecte, situate intre lmin = 10~ ~
~i lmax = 100 km. Se cer: a) durata unui impuls; b) frecventa de repetitie
a impulsurilor.
·'1:~1)..._]Jurata impulsului unui radar este ti = 0,6 · 10-6 s, iar ~recventa d~ repe-
titie v = 1 500 impulsurijs. lntre ce distante opereaz~ radwlocatorul?
1.5.6. Amplitud!nea cimpului el~ctri.c al ~nei u_nde ele?tr.om~gnetice este
Eo 0,09 Vfm. Se cere: a) amphtudmea c•~pului.magnetiC In v1d; b) pr~su­
punip.d neschimbata amplitudine1 cir:npulul electric, sa se ca~culeze amphtu-
dinea cimpului magnetic intr-un medm pentru care Er 81 ~~ fl.r = 1.
1.5.7. Valoarea maxima a induetiei cimpului magnetic al unei unde ele~tro­
magnetice care se propaga in vid este B 0 • 5: 10-11• T, iar ~recven~a unde1 a~e
valoarea v = 600 kHz. Se cer: a) amphtud1nea Cimpului electr•? al unde~;
b) expresiile vaio:ilor inst~nt~nee ~lev i~tensitayii cimpulu~ ~lectr1~ al undei,
inductiei cimpulm magnetic ~~ dens1tatn volumiCe a energtei unde1.
1.5.8.. Pentru ce lungime de unda este adaptat un radiorecept~r, daca circui-
tele sale oscilante au capacitatea C = 8 nF ~i inductanta propr1e L = 2 rn:H?
1.5.9. Un circuit oscilant are capacitatea C = 0,6 fl.F ·~i inductanta proprie
L 10-4 H. Se cere lungimea de unda a radiatiei emise.
1.5.10. 0 bobina cu inductanta proprie L = 4 mH este legata de un ~on~ensa­
tor plan cu aria armaturii S 100 cm 2 • R~diatia e~isa de a~est. c1rcmt are
lungimea de unda A = 200 m. Se cere: a) d1stanta dn~tre arr_n~turlle conden:
satorului plan, dielectricul fiind aerul (1t 2 ~ 10); b) perwada ~~ frecventa undei
electromagnetice produse.
~ Bobina unui circuit oscilant are ~nductanta proprie L = 300 2Il~.
care, departate lad = 0,1 mm. Circuitul emi~e pe lungir_nea .de .unda A~ . 750 m.
Sa se determine constanta dielectrica relat1va a medmlm d1ntre plaCile coQ-
densatorului. ·
1.5.12. Capacitatea' condensatoru~ui unui circuit o~ci~~nt po.ate var1a i!ltr~ ·
C = 56 pF ~i C 2 = 667 pF. Lung• mea de unda a radmtulor e~1se e~te cupr1ns~
intre A1 = 40 m ~i A2 = 2 600 m. Se cere intervalul de valor1 ale Inductantei
1
proprii ale bobinei.
21"
 1.5.13. lnductanta proprio a bobinei unui circuit oscilant poate varia intre
L 1 = 10 [LH ~i L 2 == 1 000 [LH, iar capacitatea condensatorului intre
C 1 = 40 nF ~i C 2 800 nF. Sa se determine spectrul de freyvente, perioade ~i
lungimi de unda ale radiatiilor emise de circuit.
1.5.14. lntr-un circuit oscilant, inductanta bobinei este L = 2,5 · 1o·-6 H. In
circuit se mai afla doua condensatoarecu capacitatea C = S 000 nF fiecare. Se
cere lungimea de unda a undelor electromagnetice corespunzatoare pentru
legarea condensatoarelor in serie, respectiv in paralel.
1.5.15. Un radioreceptor are un condensator de capacitate variabila, cuprinsa
intre C 1 = 20 pF ~i C 2 = 500 pF. Lungimea de unda minima receptionata
este "-min= 200 m. a) Ce inductanta are reeeptorul? b) Care este lungimea
de unda maxima receptionata in acest caz? c) Cu c]t trebuie mic~orata induc-
tanta proprie a. bobinei astfel ca, folosind condensatorul cu capacitatea mica,
sa receptionam unde cu frecventa v = 2 MHz? d) Care este, in acest eaz,
lungimea de unda maxima receptionata?
1.5.16. Se dau doua circuite oseilante in care L 1 = 4,5 · 10--3 H; C 1 = 2 · 10- 9 F
~i L 2 = 3 · 10-3 H, din care primul este excitator, iar al doilea rezonator. Se
cer: a) capacitatea celui de-al do ilea eircuit, daca cele doua circuite sint in
rezona.uta; b) lungimea de unda ~i frecventa de acordare a eel or doua cir-
cuite ·'b
1.5.17. a) 0 antena cu priza la pamint receptioneaza unde eleetromagnetice
de o frecventa data 'V. Se cere lungimea de unda a undelor.respective ~i lungi-
m~a proprie a antenei. A plica tie pentru v 0,95 MHz. b) Aeeea~i intrebare
...._ __ pentru cazul cind antena este de tipul dipol semiunda.
1.5.18. 0 antena legata la pamint are lungimea proprie l 0 = 30m ~i inductan~a
proprie L = 4 · 10-5 H. Antena este confectionata dintr-un material eu coefi-
cientul de dilatare liniara a. = 10-5 grd- 1 • a) Sa se afle capaeitatea proprie a
antenei. b) Presupunind.ca firul antenei a fost incalzit cu /j.t = 100°C, sa se
calculeze varia~,iile absoluta ~i relativa ale lungimii de unda proprii a antenei.
1.6. OPTICA
MARIMI ENERGETICE ~I }~OTOMETRICE
1.6.1. Fluxul unei surse luminoase (em is in to ate directiile in mod egal) est e
<I> = 5 024 lumeni. Sa se afle intensitatea sursei de lumina.
1.6.2. $-tiind ca planeta Marte este de n = t ,5 ori mai indepartata de Soare
decit Pamintul, sa se determine de cite ori iluminarea lui Marte este m:1i mica
decit cea terestra.
1.6.3. La inaltimea r = 60 em de omasa se afla o sursa de lumina ce produce in.
centrul inesei o iluminare de E = 200 lx. Se cere intensitatea sursei.
• 1.6.4. Un bee introdus intr-o cantitate de apa o incalze~te dupa un timp oare-
care cu /j.t 1 = 14,5°C. Daca becul nu radiaza luminos (de exemplu este inegrit),
aceea~i cantitate de apa este incalzita in acela~i interval de timp cu at 2 = 15° C.
Ce randament luminos are becul?
22
1.6.5. 0 hala industriala are dimensiunile 20 x 100 m ~i este iluminata de
n = 200 becuri de cite <1>' = 3 600 lumeni fiecare. Iluminarea optima este de
E = 100 lx. Sa se afle randamentul luminos al iluminarii t1alei.
1.6.6. ln centrul unei sfere cu raza r = 20 em se afla o sursa luminoasa cu
intensitatea I = 40 csl. Sa se afle: a) fluxul luminos total al sursei centrale;
b) se considera pe sf era o calota cu aria S = 1 Jn din aria sferei. Calculati ilu-
minarea calotei (n = 16).
1.6.7. Doua surse luminoase de aceea~i intensitate se afla de aceea~i parte a
unui ecran pe care il ilumineaza de la distan~a d = 8 m. Una din surse se:ind~- /"'
.parteaza. Cu cit trebuie sa se apropie de ecran cealalta sursa pentru ca Ilumi-
narea acestuia sa nu se modifice?
1.6.8. 0 sursa'luminoasa cu intensitatea I= 800 cd lumineaza o podea patrata
cu latura de l = 4 m. (fig. 1.6.8) Sursa emite uniform in toate directiile ~i se
afla Ia inal~imea h = 5 m deasupra centrului podelei. Se cer: a) iluminarea
in centrul podelei; b) _rapoartele iluminarilor E 0 JEA; E 0 /En; EA/En.
A
Fig. I.6.8 Fig. !.6.10
1.6.9. Un teren este iluminat de' doua becuri cu intensitatile luminoase
I 1 !J:OO cd ~i I 2 = 600 cd. Becurile se afla la inal~imile h 1 = 4' m ~i respectiv
h2 6 m fa~a de teren, iar distanta dintre proiectiile lor pe teren este
d = 8 m. Se cere iluminarea terenului in punctul aflat sub fiecare bee (pe verti~
cala surselor).
I 1.6.10. 0 masa circulara cu raza r = 1m este iluminata de d.ouasurse cu inten-
sita~ile I 1 = 540 cd ~i 12 700 cd, aflate la inaltimile h 1 = 3m, respectiv
; h2 5 m (fig. 1.6.10). Sa se afle: a) iluminarea totala a centrului mesei;
b) iluminarea totala a marginei mesei; c) curn depinde de timp iluminarea
totala, a marginei mesei, daca sursa aflata la inal~imea h2 urea uniform cu
vit~za v ''= 0,1 mfs?
23
1.6.11. lntre doua ecrane departate la d = 3,6 m se plaseaza o luminare
aprinsa. Raportul iluminarilor pe cele doua ecrane este E 1 /E 2 = mfn (m = 1;
n. = 4). Se cer distan~ele luminarii la cele doua ecrane.
1.6.12. 0 sursa luminoasa produce pe un ecran o iluminare de E 1 = 18 lx,
iar p~ altul de E 2 2 lx. Se cere: a) sa se afle distan~ele dintre surs$: ~i cele
doua ecrane, daca distan~a dintre ecrane este d = 2 m; b) intensitatea sursei;
c) valorile. fluxurilor luminoase trimise de sursa pe cele doua ecrane, daca
dimensiunile lor sint d1 = 2 m; d 2 = 4 m (ambele sint dreptunghiulare).
1.6.13. Un teren circular de raza a trebuie iluminat cit mai mult pe margine.
Pentru aceasta se folose~te o sursa luminoasa fixata la o anumita inal~ime pe Fig. 1.6.20 Fig. 1.6.21
perpendiculara dusa in centrul terenului. Sa se determine aceasta inal~ime in
condi~iile cerute de problema. 1.6.21. 0 emisfera de raza R este iluminata de doua surse luminoase ,dispuse
1.6.14. Un obiect se afla hi marginea unei mese la distan~a r de o sursa lumi- ca in figura 1.6.21 care produc fiecare fluxulluminos total ·<1>. Se cere ilumi-
noasa de intensitate I. lluminarea obiectului are valoarea E. Sa se afle: a) sub narea totala in punctul aflat pe emisfera la distanta minima de una dintre
ce unghi a este iluminat obiectul; b) la ce inal~ime h deasupra centrului mesei surse.
se afla sursa; c) la ce departare x de centrul mesei se afla obiectul? Aplica~ie
numerica pentru I 200 cd; E = 25 lx; r 2 m. 1.6.22. Farul (de forma sferica) unui autoturism are doua filamente, unul
pentru faza scurta de flux <1> 1 = 251,2 lumerti §i altul pentru faza lunga
1.6.15. Se dau doua becuri cu intensitatile 11 ~i I 2 , aflate la distanta d unul fata cu <1> 2 = 37,68lumeni. Se cer intensitatile luminoase ale celor doua filamente.
de altul. Ele ilumineaza egal un ecran, situat intre ele. Se cer distan~ele d 17
respectiv d2 dintre cele doua surse ~i ecran. A plica tie pentru I 1 = 25 cd; 1.6.23. 1n centrul unei mese circulare cu diametrul d 1,8 m se afla o veioza
I 2 = 100 cd; d = 3 m. al carei bee este la inaltimea h 1 = 40 em. La inaltimea h 2 = 2 m ·de centrul
mesei se gase§te o lus~-CU-3-becuri similare cu eel ~1 veiozei. In ce caz avem o
1.6.16. Se da o camera cubica de muchie a. 0 sursa punctiforma este plasata iluminare mai mare a marginii 'mesei: cind Junctioneaza numai veioza sau
pe verticala mijlocului camerei ~i produce in colturile camerei o iluminare cind functioneaza numai lustra?
· maxima. La ce in.altime este asezata sursa
fata de podeaua ca~erei? ' 1.6.24. Se dau doua surse de intensitati I 1 §i I 2 , dispuse ca in figura 1.6.24.
Avern doua mici placi care formeaza un unghi diedru drept. Se constata ca
1.6~17. 0 sursa S lumineaza egal doua ele sint egal iluminat€, daca se formeaza un anumit unghi a: intre normala
suprafete mici aflate la distan~ele d1 0,4 m la S 1S 2 §i bisectoarea unghiului diedru al carui virf este · la jumatatea distantei
~i d 2 = 0,6 m (fig. 1.6.17). Pe prima supra-
dintre surse. Se cere relatia dintre I 1 , I 2 ~i a:.
fata razele cad sub un unghi oarecare a:,
iar pe a doua pe o directie perpendiculara.
Fig. 1.6.17 Se cere unghiul sus-amintit.
1.6.18. Deasupra unei suprafete orizontale, la inaltimea h se afla o sursa punc-
tiforma cu intensitatea I. Notam cu a:, respectiv a:0 , ·unghiurile pe care o raza
pornita de la sursa le Jace cu verticala ce trece prin sursa, resp~ativ cu
suprafata orizontala. Se cere: a) iluminarea ma~ima a suprafetei orinzontale;
b) c~m depinde iluminarea unui pnnct oarecare de pe suprafata orizontala de
unghml a: 0 ?
1.6.19. Cu ajutorul unui aparat fotografic care are o sursa de lumina de intensi-
tatea J1 se executa fotografia unui obiect situat la o distanta dh in timpul t 1•
Care este timpul corespunzator, daca intensitatea sursei devine I 2 , iar
distanta obiect - aparat devine d2 ?
1.6.20. In virful unui triunghi echilateral de latura a se afla o placa. ln celelalte
doua virfuri sint plas.ate surse lumi:qoase de aceea~i intensitate I (fig. 1.6.20). Fig. 1.6.24
a) (:!urn trebuie a~ezata placa pentru ca ea sa fie iluminata cit mai bine posibil?
b) Sa se afle valoarea maxima a iluminarii placii. (Aplica~ie pentru I - 180 cd; 25
a= 3 em.)

24
 s 1.6.25. 0 sursa luminoasa S este plasata calculeze distanta D astfel ca pe ecran maximul de ordinul I sa fie la distan~a
x 0 34 mm de axa centrala a sistemului. b) Paravanul se indeparteaza
deasu pra unei emisfere de raza R 1 m.
Intensitatea sursei este I = 50 cd. Raza S M
c~ D' ~ 0,5 m. Sa se calculeze deplasarea primei franje luminoase.
face unghiul ct.= 30° cu raza emisferei. Se 1.6.32. Distanta dintre fantele unui dispozitiv Young este 2 l ~· 1 mm, iar
cere iluminarea in punctul M (fig. 1.6.25 ). ecranul de observatie se afla la D = 0,75 m. Se numara pe o dtstanta. x =
= 5,625 mm un numar N = 10 franje de interferenta. Sa se afle: a) m~er­
franja; b) 1ungimea de unda a radia1iei folosite. c) Daca spatiul exper1envm se
INTERFEREN'fA ~I DIFRAC'fiA LU:\IINH 4
umple cu un lichid oarecare, valoarea interfranjei devine i 1 - 4,219 · 10- m.
Ce valoare are indicele de refractie al lichidului?
1.6.26. Intr-un dispozitiv Young, cele doua
fante sl ~i s2 sint la distanta 2l = 1 mm. 1.6.33. Un dispozitiv Young avind distanta dintre fante 2 l = 0,~ m~ ~i
Pe un ecran paralel cu S 1S 2 , aflat la distanta distanta dintre planul fantelor ~i planul de observati(~ D 1,2 m e,ste Ilur:unat
8 D = 2 m se observa franjele de interferenta. cu radia1ii de lungime de unda A. = 5 · 10-7 m. a) Sa se afle valoarea mter:-
Fi:~. 1.6.25 In experiment se folose~te o radiatie mono- franjei. b) Se dubleaza interfranjg. Cit este distant-a fante-~cran? c) I.ntreg_ul
cromatic_a a carei lungime de und~ este dispozitiv se cufunda intr-un lichid cu ind.icele de r~fractJe n. = 1,5 1ar dls-
A. =-= 0,5 !liD: Sa se calculeze distanta ce separa a cincea franja intunecoasa tantele
, ramin cele initial
'
e. Ce valoare are in acest caz mterfranJa?
de planul de simetrie al dispozitivului.
1.6.34:. Un dispozitiv Young ·est€~ a~ezat la D =-= 1. m de un ecran. ~n f~ta ~nei
1.6.~7. Fluxul luminos emis de o sursa este separat in doua fascicule cu fante se a~aza o lama subt.ire d.; sticla cu grosimea d O,t mm ~1 cu IndiCele
ajutorul a doua fante aflate la distanta 2l = 1 mm. Ecranul este situat in aer de refractie n = 1,5. Se observa ea maximul central se deplaseaza cu ~x =
Ia: distanta D = 1,2 m. ~tiind ca interfranja este i = 0,6 mm, se cere lungimea = 0,01 ~. Se cer: a) diferenta de drum dintre razele care interfera ~~ dau
de unda a radia tiei utilizate. maximul central in prezenta lamei; b) distanta dintre fante (2 l); c) mter-
intii in aer ~i apoi in
7
franja, daca experien1a se faee (A.=== 5 · 10- m).
1.6.28. 0 radiatie monocromatica cade pe un dispozitiv Young ale carui fante
S 1 ~i S 2 sint distantate la 2l = 2 mm. Pe un ecran se observa franjele de inter- 1.6.35. Pentru a determina de unda a unei Re folose9te o
ferenta ~i se constata ca distanta dintre doua franje luminoase succesive' est(~ retea dr, difractie avind '100 pe 1 mm. Prima de difractie,
i1 • = 0,34 mm. Se indeparteaza ecranul..ill!. o distanta D' = 0,5 m. In aceasta un ecran aflat la distanta D 2 m de re1ea, este X = Cl11
situatie, noua interfranja este i2 = 0,51 mm. Ce lungime de unda are radiatia centrul ecranului. Se cere hmgimea de unda a
monocromaiica?
1.6.36. in spectrul de ordi.nul I, obtinut cu o ret,ea de verde
· 1.6.29. Distanta dintre fantele unui dispozitiv Young este 2l = 1 mm. lntre (A. 5,4 · 10-7 m), se observa pentru sin <p = 0,33. Se zgirie-
planul fantelor ~i ecran distanta este D = 1m. a) Interfranja fiind i=0,6 mm, turi pe 1 mm al retelei.
se cere lungimea de unda a radiatiei monocromatice (in aer) folosite.
b) Spatiul dintre paravane se umple cu apa (viteza luminii in apa este 1.6.37. 0 retea de difractit>, aviml 100 laD 2m
aj4 din viteza luminii in aer). Care este noua valoare a interfranjei? de un ecran· si iluminat~ cu lumina naturala.
c) ~tiind ca lumina alba are ca limite spectrale radiatiile ro§ie ( A.R = 0,75 !lffi) difractie de o~dinul I observat pe ecran.
~i viol eta ( A.v = 0,4 !lm), se cere latimea spectrului, daca experimentul Young
se realizeaza cu lumina naturala in aer. 1.6.38. Sa se determine ordinul maxim al speetrului a sodiului
dacii lungimea de unda este ·A 8HO A, constanta difraetie este
1.6.30. Doua surse punctiforme coerente S 1 §i S 2 , care produc radiatii cu d a + b = 2 · 10-6 · m (se eonsiderii incidenta
lungimea de unda A. = 5 · 10-7 m se afla Ia distanta d = 2 mm intre ele ~i
amindoua la distanta l = 2 m de un ecran (fig. !.6.30). Cum va fi punctul A 1.6.39. 0 retea de difractie are constanta d =' 4 · 10-6 m. retea u.:.de normal
al ecranului: luminos sau intunecat? o radia~ie m~nocromatic~, iar 1n spatele exista o lentila 'convergenta cu
distanta !ocala f = 0,4 rn ~~e proiecteazi\ figura de pe un ecran a~ezat
1.6.31. 0 raza cu lungimea de unda A. = 6,8 · 10-7 m cade pe un paravan in in planul focaL Primul maxim de . se afla la distant,a x = 5 cn1 de axa
care sint practicate doua fante S 1 ~i S 2 .departate la 2 l = 2 mm. Franjele se centrala. Sa se afle lungimea de unda a radiatjei.
observa pe un eeran a flat la o anumita di.stanta D de planul fantelor. a) Sa se
1.6.40. ln problema precedenta, unghiul dintre m aximul de ordinal II ~i eel
1

de ordinul III este (X = 2°30'. Sa se afle lungimea de unda a radia~iei folosite.

1.6.41. Un fascieul paralel d1~ raze monoeromatiee este trimis peependicular

pe o retea de difractie eu constanta d == 10,5 !J-111 ~i cu unei Ientile de
di stanta focala f = 0,24 m, paralela cu planul retelei, se proiecteaza radia~iile
difractate pe un ecran situ at in planul focal al lentilei p, ==:= 656 nm). Se cer:
Fig. 1.6.30
27
26
a) unghiul de devia~ie, fa~a de direrctia de incidenta a fasciculului corespun-
zator maximului de ordinul k = 8; b) distan~a dintre pozi~ia maximului
central §i a primului maxim observat pe ecran.
REFLEXIA ~I REFRAC'fiA LUMINII
1.6.42. le§ind din sticla, o raza luminoasa formeaza un unghi de incidenta
i = 30° §i un unghi de refrac~ie r = 60°. Sa se afle indicele de refractie ~l
sticlei. · '
1.6.43. Sa se afle viteza de propagare a luminii in terebentina, balsam de Ca-
nada, sare gema §i diamant, daca indicii de refractie absolu~i sint in ordine:
1,41; 1,54; 1,55; 2,42. - 1.6.55. 0 raza de lumina se refracta la trecerea dintr-un mediu cu indicele de
1.6.44. Pe fundul unui piriu se afla o pietricica. Un copil vrea s-o mi§te cu un
baston pe care-1 introduce in apa (n = 1,3) sub un unghi de 45°. Adlncimea
apei este h = 40 em. La ce departare de obiect a tinge bastonul fundul apei?
1.6.45. 0 raza de lumina se refracta, trecind dintr-un mediu cu n 1 1,3 in
altul cu n 2 = 1 ,4. ~ tiind ca unghiul de incidenta este. i = 30°, se cer:
a) unghiul de refrac~ie corespunzator; b) unghiul limita.
1.6.46. Sa se indice o metoda de constructie geometrica a razei refractate §I sa
se justifice cons~ructia. (I ndicat ie: se vor folosi doua cere uri concentrice ale
c~ror raze sint numeric egale cu indicii de refractie absoluti ai mediilor despar-
~Ite de suprafata de separa~ie.)
1.~.4~._Utilizind principiul timpului minim de propagare a luminii, numit §i
prinCipiul drumului optic minim, sa se deduca legea reflexiei: sin i sin r §i
legea refrac~iei n 1 sin i = n 2 sin r (n 1 §i n 2 sint indicii de refractie ai mediilor
strabatute de raza, iar i §i r sint unghiurile d~ incidenta, respecti:' de refractie.
J.6.48. Sa se arate ca daca raza reflectata §i raza refractata sint perpendiculare,
at unci legea a II -a a refractiei se scrie sub forma tg i = n 2fn 1•
0 1.6.49. Un scafandru cu inalti-
mea h' aflat la o anumita
a~incime sub nivelul ape1,
observaprin reflexie totala un
D punct de pe fundul apei aflat
h' la distanta d fata de el
(fig. !.6.49). Se cere adincimea
la care se afla observatorul.
A c d astfel incit devia~ia unghiulara a razei emergente sa fie maxima.
(AplJcatie pentru: h' 1,7 ,m;
Fig. 1.6.'•9 n = 1,33; d = 15m.)
1.6.~0 •. Ven~n~ din a~r,? raza de lumina patrunde intr-un lichid sub un unghi
de 1nc1den~a ~ 1 = 40 §I se refract a. sub unghiul r1 . 24°. Sa se afle: a) indi-
?el~ de refractie absolut allichidului; b) unghiul de refractie, daca unghiul de
Incidenta se dubleaza.
1.6.?1. 9
r?za de lumi~a cade, sub un unghi de incidenta nenul, pe suprafata
unei oghnz1 plane. Oghnda se rote§te cu un unghi ct. Cu ce unghi se roteste
raza reflectata? ' condi~ie trebuie sa indeplineasca unghiul dintre SUP(afe~e pentru ca razele (I)
28
1.6.52. Pe fundufunui vas ce con tine apa pina la o inaltime h, se gase§te o
sursa luminoasa. La suprafata apei plute§te un disc al carui. centru se gase~te
pe verticala sursei punctiforme. Sa se afle valoarea minima a razei discului
pentru care obiectul este total invizibil din exterior.
1.6.53. Unghiul de incidenta la patrunderea unei raze din aer intr-un mediu cu
indicele de refrac~ie n = 1,33 este i = 30°. Sa se afle variatia unghiului de
refractie, daca unghiul de incidenta cre§te cu 15°.
1.6.54. 0 raza de lumina ce cade pe suprafata unei ape (n = 1,33) se reflecta
§i se refracta astfel inc1t cele doua raze sint perpendiculare. Care este valoarea
unghiului de incidenta, respectiv a celui de refractie?
refractie absolut n = 1,6 in aer. Ce valoare are unghiul de incidenta, daca ·
unghiul de refractie corespupzator este dublul celui de incidenta?
1.6.56. La refractia unei raze de lumina din aer in sticla, se obtine pentru
unghiul de incidenta de 60° un unghi de refractie de 30°. Se cere viteza de
propagare a luminii in sticla.
1.6.57. Privind perpendicular pe suprafa~a apei (n 1 ,33) un observator
apreciaza ca adincimea unui riu ar fi h 1 = 2 m. Care este adincimea reala a
cursului de apa?
1.6.58. Un fascicul paralel de raze, cu latimea de 10 em cade pe suprafa\a unei
ape (n = 1,33) sub un unghi de incidenta de 60°. Se cere la~imea fasciculului
de raze refractate.
1.6.59. Sa se arate ca daca o oglinda plana se translateaza cu o anut1ita dis-
tanta, pozitia imaginii aceluia§i obiect se deplaseaza cu dublul acelei distante.
t
1.6.60. Se dau ~oua oglinzi plane care se intersecteaza sub un unghi diedru ex.
Se demonstreaza ca daca ct este un divizor intreg al unghiului de 360°, at unci
numarul N· de imagini ale unui punct luminos in acest sistem optic este
N ~ 60 - 1. Sa se verifice prin constructie aceasta afirmatie pentru
Gt
ct 60° §i a: = 90°.
1.6.61. 0 raza de lumina cade sub un unghi de inciden~a oarecare pe o sfera
plina, transparenta, de indice de refractie absolut n. Sa se afle acest unghi
1.6.62. SB dau doua suprafete reflectatoare plane care se intersecteaza sub
unghiul diedru q;>. a) 0 sursa luminoasa punctiforma S, aflata la distanta l
de dreapta de intersec~ie a suprafe~elor i§i formeaza in sistemul optic doua
imagini virtuale. Cu ce condi~ie (referitoare la unghiul suprafetelor) distan\a
dintre imagini este independenta de unghi? b) 0 raza pornita de la o sursa etj
cade pe una din suprafete se ·reflecta mai intii pe aceasta §i a poi pe cealah.{\.
Sa se arate ca unghiul dintre raza incidenta pe prima suprafa~a §i raza reflec-
tata pe cealalta suprafata nu depinde de primul unghi de inciden~a. c) Ce
§i (II) sa fie perpendiculare? "\
29

1.6.63. La trecerea unei raze printr-o lama cu fete plan paralele se cunosc:
unghiul de incidenta i, grosimea lamei d, §i indicele de refractie absolut n.
Se cere: . a) sa se arate ca raza emergenta este paralela cu cea incident a;
b) sa se calculeze deviatia liniara a razei prin lama; c) valoarea maxima a
acestei deviatii.
1.6.64. 0 lama cu fete plan-paralele are grosimea d = 1 em. Deviatia razei
prin lama este L\ 0,23 em. ~tiind ca unghiul de incidenta este i = 40°,
se cere indicele de refractie absolut al lamei.
1.6.65. Se dau doua placi cu f~te plan-paralele de gros1m1 d 1 ~i d 2 §i cu indicii
de refraetie absoluti n 2 §i n 3 plasate intr-un mediu de indice n 1 (n1 < nz < na).
Sa se calculez-e deviatia razei emergente in acest sistem optic, daca unghiul de
intrare este i 1 •
1.6.66. Se dau doua lame cu fete plan- paralele cu indicii de refractie n1 §i
n 2 (n 1 < n 2 ) §i de grosin1e h1 ~i h2 • Un punct luminos S i§i formeaza imaginea
S' in acest sistem optic (fig. 1.6.66). Se cere pozitia acestei imagini fata de
fata superioara a lamei superi-
oare, in aproximatie gaussiana.
1.6.67. 0 raza de lumina cade
pe o lama cu fete plan-paralele
de grosime d, sub un unghi
de incidenta i(n=1,6). 0 parte
se reflecta pe fata superioara a
lamei iar alta se refracta, a tinge
fata inferioara, se reflecta pe
aceasta, ajunge la fata superi-
oara §i apoi se refracta in
mediul initial. Se cere distanta
dintre raza reflectata pe fata
superioara §i cea emergenta.
(A plicatie pentru d = 2 em;
Fig. I.6.66 i = 60°.)
1.6.68. 0 prisma optica are ca elemente caracteristice indicele de refractie
absolut al mediului, n ~i unghiul A din virful prismei. 0 raza de lumina cade
pe una din fetele laterale sub unghiul de incidenta i. Se cere: a) sa se calcu-
leze in functie de aceste elemente deviatia minima a razei prin prisma; b) con·
ditia pe care o indepline~te raz.a din interiorul prismei in ipoteza obtinerii
deviatiei minime; c) condi~ia pe care o indepline§te unghiul prismei in ipoteza
ie§irii razei din prisma; d) relatia pe care osatisface unghiul de ie§ire din prisma
daca eel de intrare tinde spre valoarea lui maxima.
1.6.69. 0 raza. de lumina cade perpendicular pe una din fetele unei prisme
optice. Unghiul de devia~ie este ~ = 30°, iar n = 1,6. Se cere unghi~l pris~ei.
J.6. 70. 0 prisma Amici este alcatuita prin acolarea a trei prisme din clare
cea m1jlocie este isoscela (in sectiune) iar cele extreme au unghiul prismei ~gal
cu A 1 = A3 = 90°. Indicii de refrac~ie ai mediilor prismei sint n 1 = n~ §i
n2(nz > n1). Cu ce conditie raza emergenta este coliniara cu cea incide~ta?
/ 30
IHSPERSIE. ABSORB'fiE
1.6.71. Pe fata AB a unei prisme ABC cu unghiul A = 30°, cade perpendi-
cular un fascicul de lumin.ii alba, astfel incit ajunge intr-un punct I E AC.
~ tiind ca indicele de refractie este nR = 1,51 pentru raza ro~ie, respectiv
nv 1,531 pentru cea violeta, sa se afle unghiul de dispersie dintre aceste
raze la ie~irea din prisma.
1.6.72. Un fascicul de raze monocromatice trece printr-o lama de sticla cu
grosimea d = 0,01 m ~i este absorbit in proportie de 10o/0 • Sa se afle: a) coefi-
cientul de absorbtie; b) grosimea pe care trebuie sa o aiba placa de sticl~ pen-
tru a reduce la jumatate valoarea intensitatii luminii?
1.6.73. Prin trecerea unei raze cu lungimea de unda All printr-un mediu absor-
bant, intensitatea luminoasa scade de 4 ori. Prin trecerea prin acela§i mediu
al unei alte raze cu lungimea de unda f- 2 , intensitatea luminoasa scade de 3 ori.
Coeficientul de absorbtie pentru prima raza este k 1 = 2 · 10-4 m-1 • Se cere
coeficientul de absorbtie corespunzator celei de-a doua raze.·
OPTICA GEOMETRICA. INSTRU)Il~NTE OPTICE
1.6.74. Distanta dintre virfurile a doua oglinzi concave centrate ~i a~ezate
fata in fata este d. Razele de curbura ale oglinzilor sint R 1 §i R 2 • Un obiect
nepunctiform este a§ezat pe axa optica principala astfel incit marimile imagi-
nilor sale in cele doua oglinzi sint egale. U nde este plasat obiectul fata de prima
oglinda, in situatia de mai sus?
1.6.75. Se da un sistem optic centrat format din doua oglinzi concave de aceea§i
distanta focala f. Distanta dintre virfurile nglinzilor este d. Ce relatie trebuie
sa existe intre aceste doua marimi pentru ca imaginea finala a unui punct
luminos situat pe axa optica principala sa coincida cu obiectulluminos initial?
1.6.76. Un obiect se afla la distanta d1 = ki{(k 1 > 1) de virful unei oglinzi
concave de distanta focala f. El se apropie de virful oglinzii la distanta
dz kzf (kz<k 1 ). Sa se determine valoarea lui k 1 pentru care se obtine raportu]
maxim dintre viteza de deplasare a imaginii §i viteza de deplasare a obiec-
tului (mi~carea obiectului este uniforma).
1.6.77. 0 oglinda concava are distanta focala principala f 0,25 m. Un obiect
luminos se afla initialla distanta x1 = ~-m de virful oglinzii. a) Sa se determine
pozitia imaginii fava de virful oglinzii.
b) Obiectul se apropie de oglinda pe
distanta d=80 em. Cu cit se indeparteaza
imaginea?
1.6. 78. Haza de curbura a unei oglinzi
concave este R. U n punct luminos S se v
afla pe axa optica pi'incipala la distanta x 1
de virf (fig. 1.6.78). In spateh~ sursei lumi-
noase se plaseaza o oglinda plana, per-
pendiculara pe. axa optica principala a
oglinzii concave. Dupfi n•flwxia pP e~'le
doui'i oglinzi, raza pornit
se reint oareP la
depnrtarea
conea \·e, in
R 40 em: . r 1
 1.6.79. 0 lentila are razele R 1 = 16 em ~i R 2 = 80 em, iar mediul optic are
indicele de refrac~ie absolut n = 1 ,8. Sa se determine: a) distan~a focal a ~i
natura lentilei; b) puterea lentilei utilizata ca lupa.
1.6.80. Convergen~a unei Ientile in aer este C1 = 5 dioptrii, (n 1 = 1) iar in
apa (n2 = 1,33) este C 2 = 1,5 dioptrii. Ce indice de refrac~ie absolut are mediul
optic allentilei?
1.6.81. 0 lentil a biconvexa, de sticla, ·cu indicele de refrac~ie n 1,6 are
distan~a focala f = 10 em. Ce distan~a focala va avea lentila introdusa intr-un
me diu cu n1 1,5? Dar intr-un me diu cu indicele n 2 = 1, 7?
1.6.82. In fa~a unei Ientile convergente se afla un obiect de marime y 1 = 5 em.
Imaginea sa se formeaza lao distan~a x 2 = 20 em de lentila ~i are marimea
Y2 = 15 em. Se cer: distan~a focala a lentilei, pozitia obiectului fata de lentila
§i marirea liniara a lentilei.
1.6.83. 0 lentila are convergenta de 4 dioptrii. In fata sa la o departare
x{ = 75 em pe axa optica principala se a~aza un obiect de 1naltime ?II = 8 em
care-~i formeaza o ime.gine reala. Sa se afle pozitia imaginii fata de lentila,
~precum ~i dimensiunea acesteia. Ce marire liniara are lentila?
1.6.84. Avern o lentila convergenta de distan~a focal a f. Se cere: a) sa se a fie
pozitia obiectului fata de lentila (x1) pentru care distanta obiect imagine
este minima (presupunind lentila in repaus); b) se considera invariabila
distanta d' dintre obiect ~i imagine. Ce re:atie va fi intre d' ~i f, astfel incit
prin deplasarea lentilei sa se ohtina doua pozitii clare ale imaginii obiectului?
1.6.85. Se da o lentila convergenta cu distanta focala f. ln stinga lentilei, la
distanta f < x 1 < 2{ se afla un obiect luminos cu inaltimea y 1 • Se cere:
a) pozi~ia ~i marimea imagin~i obiectului. b) Daca obiectul se deplaseaza
uniform spre stinga cu viteza v, dupa cit timp marirea liniara devine unitara?
(Aplicatie pentru f = 20 em; y 1 = 4 em; x 1 = 24 em; v = 20 cmfs.)
1.6.86. Se dau doua Ientile· suhtiri ale caror distante focale sint {1 = 10 em
§i respectiv {2 -8 em. Ce distanta focala trebuie sa aiba o a treia lentila
care, asociata lor, sa formeze un sistem optic cu distanta focala f = 5 em?
1.6.87. Se asociaza doua Ientile suhtiri de distantele focale ft ~i !2 (ft < {2)·
Sa se arate ca distanla focala a sistemului, f, este mai mica decit ft·
1.6.88. $tiind ca distanta focala a unei Ientile convergente este f, se cere pozitia
obiectului pentru care marirea liniara este cuprinsa intre k 1 §i k 2 (k 1 < k2).
(Aplicatie pentru k 1 = 2; k 2 = 3.)
1.6.89. Un obiect se.afla la distanta x1 = kf de o lentila divergenta cu distanta
focala f. Sa se descrie imagine_a obiectului (pozitie, natura, pozitie relativa,
marime in raport cu obiectul).
1.6.90. Un fascicul paralel de raze (cu axa optica principala) cade mai intii pe o
lentila divergenta de distanta focala f, apoi pe una convergenta de distanta
focala 2 {, dupa care,redevine paralel cu. axa optica principala (fig. 1.6.90).
Se cere distanta dintre Ientile.
32
. I
I
L
Fig. 1.. 6.90
1.6.91. 0 Ientila convergenta do distant~ focala f ~i o oglinda c~ncava cu .raza
de curbura R formeaza impreuna un !'ls~em opti? ?entr~t. D1stanta dmtre
centrullentilei si virful oglinzii este d. In 'fata lentilei l.a d1st~nta ~1 se de~l~­
seaza un obiect: Sa se afle pozitia imaginii finale a ob1ectulm fata de lentlla.
(A plica tie pentru f = 8 em; R = 20 em; d = 40 em; X1 = 16 em.)
1.6.92. U n sistem optic cent rat este aldituit din do ';Ia l~?tile convergent~ c~
distante focale {1 ~i { 2 , distanta dintre centrele lor optiCe ~u_nd _d. I~ f~ta _pr1me1
Ientile' Ia distanta x 1 se afla un obiect. Se cere poz~~Ia Ima~Im~ fmale a
obiectului fata d~ centrul optic al celei de-a doua Ientile. (Aphcatte pentru
{ 1 12 cm;'f2 := 6 em; d 40 em; X1 = 20 em.)
1.6.93. U n obiect se gase9te la distanta d. de un ecran !ix. i ntre ob~ect ~i ecr~I~
se interpune o lentila convergenta .de d~s~anta focala (,, car~, p_r1n. deplasar1
adecvate formeaza pe ecran doua I~agny. clare, de dtmensmm dtfertte. Se
cere raportul dimensiunilor acestor 1magm1.
1.6.94. Distanta dintre un obiect. ~i u~ ecran ~ste d!. Cu ajutm'';ll unei lentilP
biconvexe se ohtine pe ecran o 1magme de dtmensmne Yz· Pr1n . deplasare~
ecranului, astfel incit noua distanta obiect - ecra~ est; dz, .se obt1_ne o noua
marime a imaginii y;
(ambele imagini sint reale ~~ m~u _marl ca obiectul). Se
cere dimensiunea obiectului ~i distanta focala a lenttleL
1.6.95. Un obiect isi formeaza intr-o lentila o imagine pe u~ ecran ast!el inc.it
marirea liniara est~ ~ 1 • Ohiectul se apropie de lentila pe d1stanta d_. Ia~ J?ri~
deplasarea ecranului se uLtine o noua imagine a~tf.el incit noua mar1re hmara
este ~ 2 (~ 2 > ~ 1 ). Se cere distanta focala a lentllm.
1.6.96. Distanta dintre doua obiecte lu!llinoase es~e d. 0 lentilAa ~o~ver~~~ta
cu distanta focala fest~ pl.asata intr.e .ohtectele lumi~o~se ast~el.InCit VImag1mle
acestora in lentila comCid ca pozitie. Se cere pozitia lentilm fata de unul
dintre obiectele date.
1.6.97. Se da un obiect luminos de marime y a carui im~gine intr-o le_ntila ~re
dimensiunea y 1 • Lasind lentila fixa se indeparteaza ?htectul cu ov dtstant~ ?
si se obtine o noua imagine y~ (y~ < y 1 ). Se cere d1stanta focal a a lentile1
folosite:
33
3 Probleme de fizica pentru cl.asele XI-XII
 1.6.98. Sa sP caku1eze 1.7.5. Sa da un sistem iner~ial fix xOy ~i unul mobil x'Oy' cara se deplaseaza
dioptrilor din figura L6.98. in lungul abscisei cu viteza de transport v. La un moment dat, se arunca in
n, sus, in sistemul mobil, un corp care revine la punctul de aruncare in sistemul
1.6.99. Imaginea unei cladiri o~tinuUi mobil dupa un timp t 0 • Se cere: a) ecuatja traiectoriei fata de sistemul fix;
cu ajutorul unui aparat fotograf1e este b) raportul inaltimilor maxime atinse de mobil in cele doua sisteme de refe-
de 7 em. Cladirea se fotografiaza de la r1n~a.
de 80 m. ~tiind ca
-- -r-- are xl.7.6. Considcram o bara care se mi~ca cu viteza v in raport cu un sistem de
~----'I,-----"-;-".----~ inaltimea referinta iner~ial. Numim lungime statica lungimea barei in sistemul legat de
(Se ~ {.) bara ~i lungime cinematica lungimea barri in raport cu sistemul in care bara
se mi~ca cu viteza data mai sus. Sa se letermine pe baza transformarilor
1.6.100. 0 luprt an~ Histan~a focal.{t Lo;-entz - Einstein rela~ia dintre lunginwa statica ~i .cea cinematica.
f = 5 ern. Se cPrP: a) putere_a lu JH'I;
b) distanta fata de cent:·ul lupe1 la care 1.7.7. Un proces durcaza !.lt' sccunde in sistemu! propriu (mobil). Masurat in
trebuie· plasat un obwet pentru ca sistemul fix, fata de care sistemul mobil se deplaseaza cu viteza constanta
Fig. I. G. 98 imaginea sa se formeze la dis tan ta acela~i proces dureaza !.lt secunde. Utilizind transformarile Lorentz -Einstein,
minima de vedere clara; c) distanta de sa se determine rela~ia dintre cele doua intervale temporale.
centrullupei la care trebuie plasat obiectul sus-amintit pentru ea imaginea sa
fie de k = 4 ori mai mare decit obiectul 1.7 .8. Sa se determine contractia longitudinala: a) in cazul unei bare de
lungime 1 m aflata intr-un satelit care ~e deplaseaza cu prima viteza cosmica
1.6.101 Distanta a obiectivului unui (v ~ 8 km/s); b) la mi~carea Pamintului (2 R = 12 740 km; v = 30
a ocularului {o~: 5 em. Stiind ca intervalul este (lndicatie: pentru viteze clasice (v ~ contrac~ia_ are valoarea 1 +
e = 2 em, sa se afle ' ~l instrumentului.
·1.7.9. Un mezon se deplaseaza cu viteza v = 0,99 c de la locul de fm·mare
1.6.102. Distanta focala a obiectivului unui pina la eel de dezintegrara pe o distanta de l 0 = 3 km. Se cere: a) timpul de
Imaginea unei ~asej inalta de 6 m este de zbor al mezonului in sistemul propriu (mobil); b) idem in sistemul fix; c) dis-
ciad.irea ':) tan~a de zbor in sistemul fix.

'1.7.10. Un eveniment are coordonatclc spa~io~temporale x, y, z, in sistemul

fix ~i x', y', z', t' in sistemul propriu (mobil). Sa se arate ca = x'y'z't'.
.i TEOH
, 1.7.11. In teoria relativitatii restrinse, compunerea vitezelor se face conform
1.7.1. Fie doua sisteme unu! fix si eelalalt si un mobil Jf. La relatiei Vp = (v' + v)/1+ (vv'fc 2 ) unde Vp este viteza mobiluJui fa~a de
mi~carea mobilului M trei vite~e~ lui '"M_ f~ta de fix sistemul iner~ial fix (viteza rezultanta), v' este viteza mobilului de sistemul
~ ~ inertial mobil, iar v viteza de transport. Sa se arate ca nici un fel combina~ii
(v F),viteza lui M fa~a de sistemul mobil ( V M) ~i. vit~za de transpor~. ( V) [: de viteze nu pot conduce la. .. o vitcza rezultanta superioara vitezei luminii
sistemului mobil fa~a de eel fix. Sa se afle rela~Ia dmtre cele trm v1teze ~l in vid.
~

limitele valorilor posibile ale lui V F· ' 1.7.12 .. Un mediu optic are indicele de refractie n ~i se deplaseaza cu viteza v.
j 1.7.2. Dintr-o vedeta care merge eu 54 km/h se trag in sensul de Mediul este parcurs de o raza luminoasa care se deplaseaza in acela~i sens cu
rners, in sensul eontrar ~i respeetlv perpendicular pe de deplasan:. mediul. Folosind formula de compunere a vitezelor in relativitatea restrinsa,
Viteza proiectilului fa~a de vas este de 200 Sii se viteza rezui · sa se afle viteza de depl&sare a razei prin mediu.
tanta in fiecare din cele trei cazuri.
1.7 .13. Un electron, respectiv un pro~on., parcurge o regiune dintr-un cimp
I. 7 ~3. U n a vi on cu zboara uniform. electric in care diferenta de potential este U = 1mV. $tiind ca pentru electroni
unui virf al paletei elic.ei in sistemul de
m 0 c2 = 8 · 10-14 J iar pentru protoni m 0 c2 = 4,7 · 10-n J, sa se determine va-
Pamint.
ria~ia absoluta a diametrolor celor doua particule in urma trecerii prin cimpul
sistem de inertial fix in electric.
v~ si V<>·
m 2 si vitezele se viteza
a unui sistem mobil care se mi~~a in sens cu corpurile, ca I. 7 .14. La trecerea unui proton printr-un cimp electric diametrul sau se con-
energia ci.netica a celor doua corpuri, in sistemul mobil sa fie minima. tracta de k = 1,5 ori. Se cere tensiunoa electrica corespunzatoaro (se consi-
Sa se valoarea acestei einetice. dera m 0 pC 2 = 4,7 • 1Q-ll J).

34 35
1.7 .15. Energia cinetica a unui electron este E~: = 0,98 MeV. Sa se afle: INDICA'fll ~I RASllUNSURI
a) energia de repaus a particulei (m 0 = 9,1 · 10-31 kg); b) viteza electronului;
c) masa corespunzatoare a acestei viteze; d) impulsul ~i energia total a a
electronului. 1. . Cl HE:\Tl"L .:\LTEHl\.\Tl\"

1.7.16. Un electron patrunde intr-un cimp magnetic cu inductia B = 3·· 10-·2 T 1.1.1. <l> = BS cos rx unde rx= wt, iar ~w( =27tn) este viteza unghiulara a spirei.
~i descrie un arc de cere cu raza r = 10 em. Se cere: a) viteza ~i impulsul
<I> <l>~ax cos wt, unde <I>mu.x = BS. In intervalul de timp ~t variatia fluxului
electronului; b) energia einetica a electronului. (Se dau e = 1,6 · 10-19 C; magnetic este ~ <l> ~ BS [cos w(t --t- ~t) - cos wt] BS[ coswt cos w ~t
m 0 = 9,1 · 10- 31 kg.) sin wt sin wt ~t - cos wtl- Daca ~t este foarte mic, at unci cos (J) ~t = 1
~I sin w~t ~ w~t, astfel ca: ~<l> = -BS w~t sin wt ~i
1.7.17. 0 particula se mi~di cu vitcza v 0,75 c. Sa se afle rapm'tul mfm 0 ,
in cazul acestei particule. e == - ~ <1>/ ~t BS w sin wt = 3,14 .10~ 3 sin 62,8t (V).

1.7 .1o. Masa de mi~care a unui proton reprezinta 180°/0 din masa sa de repaus 1.1.2. uR = 20 V2 sin 100 r.t; z:n = 4 V'2 sin 100 1tl.
(m 0 = 1,67 · 10-27 kg). Se cere: viteza, impulsul ~i energia totaHi a protonului
1.1.3. Reactanta bobinei este XL = 27t vL = 56,5 n iar impedanta el este
mobil.
Z V .R 2 ~+-x1 ~ 57,5 D... Intensitatea curentului prm bobina este
1.7.19. Viteza unui electron pe o traiectorie circulara este v = 0,8 c. Inductia I UJZ = 3,83 A.
cimpului magnetic este B = 10-2 T. Se cere raza traiectoriei atunci cind nu
~inem cont de dependenta masei de viteza, precum ~i in cazul cind se ia in 1.1.4. a) E = 2,22 V; b) i = 14,1 sin(314 t - 7t/4) (A); c) t1 = 5 ms;
consideratie aceasta dependenta (e = 1,6 · 10-19C, m 0 =-= 9,1 ·10- 31 kg). d) Q = 942 J.

1.7 .20. 0 particula rx are energia cinetica Ec = 500 MeV ~i se mi~ca pe o 1.1.5. z = 137,5 n.
traiectorie circulara de raza r = 80 em. Sa se afle: a) impulsul particulei; 1.1.6. z= 58,3(3) n; L 0,185 H; ~ = 89°12'51 ".
b) inductia cimpului magnetic (m 0 = 6,65 · 10- 27 kg); c) perioada ~i frecventa
de rota~ie (Eo = 6 · 10-10 J; q = 3,2 · 10- 19 C). 1
1.1.7. a) v =50 Hz; 7t/4 rad; b) t = [(-1)k + 4k + 1] s;
400
1.7.21. ~,tiind ca pentru electron m 0 = 9,1·10-· kg ~i e=1,6·10- C, se
31 19
1 [(-1)k+l
"
cere: a) sarcina specifica a electronului in conditiile clasice; b) sa se repre- ---- 4k 1] s; c) R = 0,98 12; L 3,1 mH.
zinte grafic dependenta masei, respectiv sarcinii specifice a elcctronului in 400
functie de raportul v JC. 1.1.8. L = 45 mH; ~ = 70°31 '43".
1.7.22. Pina la ce energie cinetica poate fi accelerata o particula rx intr-un 1.1.9. Rt = 10 12; L = 15,9 mH; ~ = 26°37'11".
ciclotron, daca variatia relativa a masei particulei nu trebuie sa treaca de
1.1.10. i = 0,14 sin(10 t 3
~./2) (A).
k = 10°/0 (m 0 6,5 · 10-27 kg este masa de repaus a particulei rx).
1.1.11. I = 9,21 rnA; U1 146,7 V; U 2 = 73,3 V.
1.7 .23. La o particula elementara, aflata in mi~care se constata ca energta
sa cinetica este egala cu energia de repaus. Ce viteza are particula? 1.1.12. C = 20 tLF; ~ = 53°7'48"; U = 200 V.

I. 7.24. 0 particula rx are mas a de rep a us de 4 ori mai mare decit mas a de rep a us
a unui proton. Se constata di masa de mi~care a unui proton este egala cu 1.1.14. Din diagrama fazoriala a circuitului RLC
masa de repaus a particulei rx. Se cere viteza protonului. serie se obtin:
1
I. 7.25. Sa se reprezinte grafic dependenta perioadei de rota tie a unui proton, wL-
intr-un accelerator de particule, in functie de viteza particulei (inductia wC
~ = arc tg - - - - - = - - = 26°33'54" ~~
cimpului magnetic este B).

I. 7.26. Sa se arate ca pentru viteze mici, energia cinetica a unei particule se ~(----(-)2
reduce la expresia newtoniana. lJ = I
V R +
wL - =224 V. :c ''
1.7.27. 0 cantitate de 2 kg apa este incalzita intre 20°C ~i 80°C (cn 2o =
I.'
1
1.1.15. c = 177 flF; ub 204 V; U 120 V;
= 4 185,5 J /kg· grad). Se cere variatia absoluta a variatiei masei de apa 4 p = 576 w. Fig. LL 19, H
supusa incalzirii.
37
36
1.1.17. I'= 78°55'49"; Q =

1.1.18. l = 8 A; Ub
*vz.
243,195 V; U = 215,457 V; cp
= 2,82; w 74 kJ.

= --38°45'49".
1.2.4. a) v = pn/60 =50 Hz; b) E = - -2;-rp !!_ N ci> ~781 V· c) cos
= P /EI = 0,61.
1
V2 60 0 l
m=
T

1.2.5. a) v =600Hz; b) e 63,14 sin 1200 1tt (V); c) P = 76 W.

1.1.19. a) z1 = VR 2--X7_; Zz = t/1? 2 --rx~-=-x~;)\ z, Zz = Ul] =
=--:

= 110 .0; deci Xc 2 Xc = ilwC 159,2 0; XL = 79,6 n. 1.2.6. a) P' = Pf"IJ = 6 kW; I= P'/U = 27,27 A; b) Ec = U- Ir =
L = XLfw = 0,25 H; R =-= VZi--=---Xf n. Vezi 1.1.19, R = 203,64 V; c) Rp = 4,9 n.

pagina :n. Q /~ v~ ~c L473; .303.6 W; 1.2.7. E = 123 V; ri = 57,5 n.

= 318 ,li: VA H ; P r2 X AH. 1.2~8. U ~ 113 7 V· r. ,_,_ 75 8 n
Pr1 =X = ( ' ' t ,-...., ' .:.".

1 '2 1.2.9. E = 116 V; I= 28 A.

1.1.20. -----) = 241 0: 1 _:\.
wC 1.2.10. "f) = 85 %·
ar·c
1.2.11. a) R = 4lNlR1 = 0195
'
U 1 N 2 -- 110·' L--
!l·' N 1 -- U N 1S =
floflr - -
b) u/) = Izb == 1 V.H2 ---~2L2 -= 167 V; Uc v. 2 4
c) Curentul are intensitate maxima clnd circuitul este in = 1,69 H; = (R z 2 12
N L ) '
2
.+ 2
= 530 n; b) cp =arc tg NL/R = 89°58'43";
wL' ,· 1 =>L' 1/u:?C=0,55 H; I' UJR==--:2 c) Izs = UN1/ZNz = 7,6 A; d) P = U 1I 1 = U2 /Z 91,32 VA.
1
= so4 v; 331)4 v; Q VIle 3, 317. 1.2.12 . .lV\ = U11V/ U = 10 4 spire; N 2 = 240 spire.
R
v.
1.1.21. 1 = 12 A.; Q ; U0 == S50 V; Uc
1.2.13. "fJ = ;2; _PIp_!!_!- 1 ; p = pl- Pz = p2 1 - ~ 1,3 MVA!
1.1.22. Z = 10 0; I 1 ; q; 1°6'8". 1 2 "f) 'fj
1.1.23. lu = 1 rnA; IL = .'3,2 mA; Ic == mA; I--· 0 aseme~e~ incalzire ar conduce rapid la deteriorarea infa~urarilor tram:for-
1.1.24. v0 =c:796Hz; 1~. =--=400 mA; 1 0. matorulm In absenta unei instala~ii de racire.

1.1.25. I = ~),96 A.
1.1.26. 9 =--= - 30°; U 1, uc == u.
1.1.27 • Co = 1/ Lw 2 ~)tJ.F; mux 4U
exemplu numeric constituie un argument pe carP il
supratensiunile in industriale de cur·ent altPrnativ.
1:3.1.. Legea lui Ohm ( U = RI) se a plica ~i pentru un element neliniar de
Circmt, dar
. valoarea
.. rezisten~ei
. ~ ·_
R .. nu mai este constanta ci depinde de mar1
mea tensmnu sau a intensitatii curentului.

1.3.2. Vezi figura 1.3.2, R, unde s-a

notat: E 1 - intensitatea cimpului elec-
1.2.1. U 1 = 1/3
Ur 380 V. Impedanta unei faze a rnotor-ului este: Zr tric datorat sarcinii spatiale a electroni-
== II R 2+ X = 8,6 n. Intensitatea curentului de faz<'i este: If =--= uf I z f :.:::
2 lor; Ez - intensitatea cimpului electrin
:= 25,58 A. Consumatorul avind conexiunea fazelot· in stea, int~:msilatea cunm- datorat tensiunii anodice.
tului de faza este egala cu intensitatea curentului de linie: Ir == 11 c= 25,58 A. t,
Factorul de puter(~: cos == Rr/Zr = PutPrea P Ulcoscpr == N IE 10-1
1.3.3. - = - = · - - - - - -
'::c:: 9 753 vv. t e 1,6 . 1o- 19 -
1.2.2. Ir := 18 A; 11 ~1.17 A; P == 6.77 k\Y. =
6 ,25 . 1017 electroni.
1.2.3. E == 2;: vN BS 1 1/2 5 992.G secunda Fig. l ~~.2, n
30 39
1.3.4. In regiunca de blocare se stabile9te un echilibru intre fluxul de electroni
1.3.H. Pt•ntt·u ut·cuitui (lJ. 11 i'1. gurn I .•3 ...q ,a: I A
emis de catod 9i fluxul de electroni care revine in catod ( datorita cimpului
E 1 - vezi problema anterioara), astfel incit numarul de electroni din catod·
rJmine constant. In regiu:nea de sarcina spatiala, o parte a curentului de emisie
este preluat de anod; ace9ti electroni sint readu9i la catod prin circuitul exte-
rior datorita sursei exterioare de alimentare. Restul curentului de emisie este1
readus la catod tot datorita cimpului Eh astfel incit 9i aici cantitatea totala
de electroni ai catodului se conserva. In regiunea de saturatie, tot fluxul de
electroni emis de catod este captat de anod 9i reintors la catod prin circuitul
exterior. Se obtine, deci, o recircular·e permanenta a electronilor in circuit
inchis 9i, nicidecum, un consum a! act>stor·a.
Pentru ciecuit ul din figur:1 J.;UJ, 1J: I A --"' I At +/ 112
~~ U11
deci:
1.3.5. De9i diodele din cele doua circuite sint identice, avind aceea9i sursa
de tensiune pentru incalzirea filamentului ( Ur) 9i aceea9i polarizare exterioara l.\
(E_4 = 0), intensitatile curentilor I~ 9i 1:1 nu sint acele119i. In cazul (a), tensiunea lt_~t 2
dintre a nod 9i ca patul filamentului legat la polul minus al sursei U r este egala
cu zero, iar aceea9i tensiune raportata la eelalalt eapat al filarnentului este I_n nmhele cazuri, domeniul de vniabilitatr a lPgii 3/2 este dal de functionnr·ea
negativa ( U A = - U 1 ); ca urmare, niei un electron emis de filament nu ajunge SJmultardi a celor' dowl diod(), in acr:1sUi regiurw. Mnterrutic, domeniul se
la anod (I~ = 0). In eazul (b), tensiunea dintre anod 9i capatul filamentului exp1'imu astfel:
legat la polul plus al sursei · U1 este nula, iar tensiunea anodica la cealalta
extremitate a filamentului este pozitiva ( U A U 1); ca urmare, va circula +
un curent de intensitate I~ nenula. Aeeasta d.eosebire dis pare la diodele cu
incalzire indireeta a eatodului, unde filamentul are numai rol terrnic.
1.3.10. In cazul (a) se obsf'TT <1 (';'\: U = UA H T sau:
15 · 10-3 A
1.3.6. K = ~---~ 1,68. 10~ 4 U (f!K) 213 + RI, daccl I I 1.; ~i U ~= U~1 RI1,_; (m),cunoscut<l U.d,
20:li2 y3;2 dacu I = IE (curent ('U I_t I 1 ~· nu poate exista). Rezoldnd pl'in incercuri,
se obtine: I = 1. ,77 m:\ }Wntru U =-" 5 V 9i I IL' = 10 rnA pentru
1.3.7. Pentru tensiuni U A ~ 0, intensitatea curentului IA este nula. Pentru
U 50 V (atunci UA = U RIE =c= 30 V).
tensiuni pozitive trebuie calculata tensiunea de satura~ie:
In cazul (b): 1 = f.t + Uj R K u:J/ 2 Uj R, (iacu U < U_\s 9i:
'U AS -(JE)3!2 __ (
-- --
10 )3/2_2"'V
- ::> • u; R, dacu u ;?; UAs·
K 8 · 10-2
Calculind, se obtirw: u,\.'-j (1FfK)213 = 4,64 v 9i 1 12,5 rnA pentru
Ca urmare, pentru UA = 10 v (u.A < UAs) se ob~ine:
U 5 V, respectiv I = 35 rnA pentru U = 50 V (in amindoua cazurile,
dioda este saturRU1).
IA KU~(Z = 8 · 10~ 2
(10) 3 12 :::::; 2,53 rnA,

iar pentru u.-1. = 25 v; 36 v 9i 49 v (uA ~ UAs) se ob~ine I A IE= 10 rnA. 1.3.11. Dependenta I -- ll este JH'PZPntata
in figura I.3.11, H 9i repn),zint<\ caracte- I

1.3.8. VA =
m
v ~
2elJ A=
9,1 . 10- 31
l/2. 1,6. 1Q-19 ~~ ~ 2,65 . 106 rn.
s
ristica diodei translatat<l cu valoarna tPnsi-
u nii sursei E.

Presupunind o viteza medie a electronului v : : : : vAf2, se estimeaza un timp 1.3.12. Dioda ~ond uce in i nt nn·al u l dP
de tranzit: timp ( ~t) pentru care uA > 0, stnJ u 2 > U. E

d 2d 2 · 3 . 1o- 3 Rezolvind aceasta inegalitate pe dumta

= - = ----- = 2,26. 10- 9 s 2,26 ns. unei pe1'ioade t E (0; T = 20 ms), se obtine 0 E
V VA 2,65 · 106 u
~t;:;::; 2,02 ms, deci ~t/T;::::::: 10c~~· .
Fi6. 1.3.11, H
40

41
 1.3.20. ~plidnd teorema lui Kirchhoff pe ochiul format de
1.3.13. T(·msiutwa continua U, Ia bornele rezistorului cl(~ sar(.:ina esto egala ~~ pe
cu U (filtrul nu modifiea tensiunea continua in ipoteza neglijaTii reziston~ei format de anod -catod se relatiile.
' .
1
bobinr;i L). Amplitudinea componentei alternative la bornele conden-
-- Rc
sato~·ului cl este:
Um 1 = y'U1 2 V,
iar frocventa este v 0 = 2 'J = 100 Hz (redresare bialternanta). ObserY1f1d di Combinind aceste
la aceasta frecvenVi: 1/(27t v 0 C) ~ Rs, amplitudinea Um a tcnsiunii alternative
triodei (forma
Jiniar1zatf1 din
Ia bor'nele cond(msatnrului C este:
TT 1 UT 1
u 1------- = 1 4 2 "l f '
(o3LC 1 7t v0 __.,'-" - 1

2----- 1
---~-~ 10 mV. == 200 v s1 2 10 k 0)
2 47t
2 4
100 5 · 1o-· 1
• :
;::::::; 18:3 v.
Deei: y == U 111 /U 5. 10-4 •
I .3.14. UA. max~ 2 U2 ; aeeasta situatie a pare pentru functionarea in gol a
redresorului (tensiunea redresata este egala cu amplitudinea tensiunii al-
ternative, U 2 ) ~i se obtine in momentul cind tensiunea oferita do secundarul
transformatorului are valoare maxima, negativa.
rwa de:
1.3.16. {J.. = K( UA tJ.UG) 312. ln domeniul Uu > 0, aceasta lege ramine
valabili'i pentru · curentul de catod, I c = I A I c;.:
Ic = K( UA + tJ.Cd312,
intensitatf~a cu I'(~nt ului de grila depinzind de t~nsiunea de grila dupa lege a:
cur·entulul anodic sa
I G = ](' U~j2,
](' fiincl frecventa diodei echivalentc gi'ila-catod. Deci:
tJ.Uc) 3' 2 - K'UY •
2
IA Ic- Ia = K(UA
1.3.17. Uc = - U Alt-L = - 10 V.
1.3.18. Ri = 10 k 0; S = 2 mA/V; tL = 20.
1.3.19. Graficele cerute sint prezentate in figura 1.3.19, R. Expresia mate-
matica a aces tor caracteristici este: 1.4.2.
1.4.3 . Nu.
mnmentu]
I.., (mA) r{mA)
co 20

16 !G

o u6 (VJ 200
-'t -2
h
a
Fig. 1.3.19, H

42 43
1.4.6. Conditia de producere a oscilatiilor fiind 2 V~ > R;
18,8 fJ.S

a) 2 V~ = 31,6 0 nu se produc oscilatii; b) 2 V~ = 63,2 U se produc

1

oscilavii.
1.4.15. Avind o vrrriatit~ Jiniarti cu unghiul, ec:uatia frec\·Pn(ni Pste de forma
12,7 · 10-3 H. v m ex: + n, unde constnntele m ~i n se dPduc din conditiile cxteeme:
ex: = 0, v(O) 2 · 10 5 Hz, n
2n 3
T2
1.4.8. T =- = 2n · 10-- s; L = - -
2
= 0,05 H.
w 4n C n, v(rr) :!·JiJ'>lfz. m

1.4.9. T 0 =2n VLC; T=2nv1~

0v=
3 2n v---LC=2To;
. ·3
Iar v
2
vo. Deci v
2 . 10 5
2 · 10 5 • Cum c
4 2 3
1 t
T 2-- 2n VL eosrnr2 --
v -------
2rr vrc- rezulta C
d 1
~~ 2Lf~o5 (~··~, =
1
1.4.11. Inductantele bobinelor sint:
(ex: + rr)2 . Rr>pr·pzpnt,·lr''"t
. '' gr·a-
fica este data in figura I.4.13, H. TT oc
2 Fig. 1.'1 15, H
L1 =fl-o _N_ S_
lbobina 1.4.16. a) Pentru celt\ 2n corHlensatoar·p Ies.u1te in })arp}p] <'HJ)'lC'J·t·)te· nl · ~
· 0 bt' · , '- ' · ' ~ · ' · u .,1 axnna
se ,me atunc1 und ann<Hurile nwbilP slnt <·omplet intmduse in stator:

Dependenta Jiniara a capaciUH.ii cOll(lens,·•l(Jt'ttlur· ' f ·

111 .unqw de unghiul ex: sn
exprim~1 prin ecuatia: C = rt'x
, '
1 -
, ' n, unt e constantPle 1n ~i n se determinu
din conditiile extreme:
~~ 0~~! ~ fJ.~~)rz
2 2
Q = 7t. deci T = = 2 · 10-5 s.
T 4p 2pQ ex: 0, C(O) Cu =-= n

1.4.13. Prin legarea in serie, capacitatea echivalenta este mai nuca decit ('max I'PZtdUi Ill = _(_'m__11__.\'_________(___'__o
a fiecarui condensator in parte ~i, in consecinta, frecvenva va cre~te. 1t

rr

b) Depe_nden~afrecventei oscilatiilor (;]('ctromagrwtice receptionate in funct,ic

de unghml ex: cstA dat<1 de ecuatia: '
1 1
v ----
2n VL(.:

44
45
 c ))

cmox. 1
a) v1 =-= -··--·-·----··--· ; Vz = · - - - - - -
2'IT 21t

"miny-------
~
j

I
b) L 1
L
oC
rr oc
a b
Fig. J.4.16, R T
Valorile extreme ale frecventei sint:
1
pentru a = 0, vmax ---== · pentru a
21t ~/ LCo'
Reprezentarea grafidi este data in figura 1.4.16, R (b).
1.4.17. Descarcarea 9i reincarcarea condensatorului se fac prin dioda D1 irr
timpul t 1 = 1t V L 1C; a poi desdircarea 9i reincarcarea se Yor face prin dioda Tz 1\
D 2 in timpu] t 2 = 1tVL 2 C, dupa care procesul se repeta. Perioada oscilatiilor
va fi: T = t1 tz +
1t L1 Vc ( V
VL~). + Enrrgia l;Ject es! c
vL(~l ·~· C,)' c, =Cl( ::- 1)
1 2
1".4.18. v, = 21t 15[LF.

1.4.19. La rezonantu:
rwamortiznt vv~~i/.T = rr~no.r = c [!'.!. T
.J.

1
333 pF.
21t
1 j
-=- c
Lz = C
-···----- 1 + Cz
-----.
2
--
2
drci
Vf A.

Lz(Cl + Cz)
Lz C1 ! 1.4.26. c ,= L i 2 ( I 8Cl. L. = U" m vC-· -
··-- -· 10-
. 2L
. 2 A.

= 21t V.L;l'; Tz.

1.4.21. Bara magnelicu executa oscilatii fortato, sub actiunea cimpului mag-
netic produs de bobina circuitului oscilant. Amplitudinea oscilatiilor mecanice
este maxima cind perioada oscilatiilor proprii a sistemului bara-resort este == L m
egala cu perioada oscilatiilor cimpului magnetic al bobinei. Deci:
fj.
21t v~-k = 21t v·LC; C m
= 10 t-tF.
=--= 1,1 . 1o--B Wb.
kL
1.4.28. w~ax = = _!_ c 1
= 25 tJ.J; Wm = -Cu 2 =16
2 2
46
47
 1.4.34. a) (1/2) · LI~ =_(1/2) · CU~; Im = Um V CJL deci

z Um V CJL sin CJlt.

Daca t = TJS, i = Um V CJL sin (1t/4) = 0,6 A; W (1/2) • Li2 = 18 !lJ.

Analog:
b) T = 21r V LC §i T' = 2rc V LC'. Daca T' = T + (1/4) · T rezulta
5 2rc V LC adica C'/C 25
I - U
- CLr -
2rc
4
V LC'
16'
m, - m VLz(Lr Lz)
C'- C 9 9 9
- - - = -==> ~c = - c = -t-tF.
c
1.4.30. UR'" = Rlmax· Din ~ c Uinux =o ~ LI':nux avem !maX ~ uma,, V-I 0
16
1.4.35. Potrivit legii conservarii energiei:
16 8

_!_
2
Ll'fn = _!_ CU~
2
deci Im = um L vc.
La introducerea placu~ei, sarcina electrica se conserva:

q =CUm C'U' ·
m'
u:n· = £C' = }_.
Um t::r

Im =
u
m
v L(C1
c1c2
Cz).

1.4.32. a) TV max = ·we Wm = 2 T¥e;

U

q';n q2 q ~/ 2
. .
D eel: l =
]' .
m Sill CiJ
'
t = v-
Im

e:r
•
Sin--=·
CiJ

V Er
t.
Fig. !.4.31, R =2----· - = - ·
2C 2C ' qm 2 1.4.36. Cit timp intrerupatorul K este in pozi~ia inchis, prin bobina circula
2 7t 1 curentullm = Ejr, iar tensiunea la bornele ei (§i a condensatorului) este zero.
wt = ~; (U = --·__;;;;;;;;_; = La deschiderea circuitului, energia cimpului magnetic se transforma in energia
2 4 VLC
7t
cimpului electric §i invers: (1/2) • LI!, = (1/2) • CU':n deci Um = lm V LJC =
= (Ejr) • V LJC. Pulsa~ia oscila~iilor este (I) = 1/ V.Lc. $tiind ca la momentul
4
= 10 radfs; t = 7,85 . 10-5 s.
4w
deschiderii circuitului, tensiunea la condensator era zero, ecua~ia va fi:
1.4.33. In acest caz: v1 = ---
1
§I v2
1
, deci u = (Efr) ·
- sin V---.:
V LJC 1
t.
2n- V 4LC 2rc V LC LC
1 1.4.37. Factorul de calitate al circuitului este:

:: = .'2~~q__ = V4 z. Q =(XL)
R W=w 0
= (XRc) w=w 0
= 2rc voL_
R
= 2 ,09 . 10 2.

2rc V4LC
!!_cax = Xr;!_max = Q, deci U'lJax = QEmax 418 V.
Capacitatile condensatoarelor fiind acelea§i §i ~arcina. ele_ctr.idi maxima fiind Emax· R lmax
, ' rezulta ca circuitele oscilante au aceea§t energ1e, 1ar raportul lor este
aceeasi 1.4.38. Wt = q!/2 c = 5 · 10-s J.
egal cu 1.
1.4.39. P = R/ 2 = R · (I~ /2) = 15 · 10-s W.
48
4 - Probleme de fizic~ pentru clasele XI-XII 49
 ('

1.4.40. Daca oscilatiile sint neamortizate: -1 LI?n = -1 C

2
uzm' ]2 = CU
----.!!!.. 1.5.3. a) A = cf" v-;-;flr = 16,6 m; 1. 0 - "A=
2 2 m L
Ao __!__ = 0,89.
P = R/ 2 = R I~= !!_~U'fn = 4,16 mW. Ao
2 2L
2 Hz.
1.5.4. a) ti = lmin = 7. 1 ' b) \) -= --- - -
j - --·

1 c
1.4.41. a) v = ----------- = 500 Hz; b) I ="'-"' U j R :::c-= 12 A;
2r= Un ealcul mai exact trebuie sa cnnt dP
impulsuri. Se obtine insa o diferen~a
u
I'= -----=-==---=c=·====--=:=-=:=~:=·==·--,-=-==--= = 0,25 A. ct. c
== --- :::=: 100 krn. CH }a

+ (21t·./L- ~)
2 1.5.5. lmin = _....!: = 90 m;
2
2 2v
VR l.7t c \1 problema precedenta.)

1.4.42. a) C>}L 1/C>}C deci C :::= ______ !____ 25,3 [l.F'; b) I=.: UJR 22 A; 1.5.6. a) B 0 -Eo-
- - - 3 . 1o-1o T,. b) B ---Eo T.
c c
47t 2 v2L
2
1.5.7. a) Eo= B 0 c = 1,5 · 10- V/m; (3' 1
c) Q ~!:_ = !!b_ ,=> R' =c:
2
7t-~!::_ = L26 n. 10- 3 y) V fm, B = 5 · 1 sin 47t (3 · 1
R' U Q , w 19,9·10-16 sin 2 47t(3 · t - 10-3 y)
1.4.43. Cind K este desehis: I =.:::: UJVR2--·--;;}I2. 1.5.8. ), = 27tc ~/ LC = 7 356 m.

Cind K este inehis: 1.5.9. "A = 2rrc VI(: = 14 f'>OO m.

l5.10. a) d = 4 n:~LSc.oc 2 3 18 · 10- 2 m; . 1
- prin latura cu L §i R intensitatea curen- 1

tului este I; ·A2

- prin condensator: Ic = UfXc UwC. 1.5.11. Er = ~- ~-
/,2d
------ = 6.
Punind conditia ca ~a existe acelasi curent 4n LSs 0 c2
2
(j
,"f'
total (vezi fig.
1.4.4~, R): '
1.5.12. L 1 = t..if4n 2C 1 c2 = 8 !J.H; L2 ="'
J2 = 1 2
-t- I~ + 21 I a cos (90 + ~) rezulta
1.5.13. T 1 = 4 · to--6 s, T2 1,77 · 10- 4 s;
lc = 2 !sin tp. 4
'J = 0,55 ·10 Hz; A1 = 1 200 m; Az = 53 100 m.
2
u . -~_-::: __w!~-=--; 2
~---.
V R2 -r- w2Lz
deci C = --
R2 + (J)2L2
1.5.14. A, = 27tc VJ;C = 4 710 m, = 27tc

1.4.44. k === Ll2/ Vllt-; = 0 ,8. 1.5.15. a) L = __A~j~- 0,5·10- 3 H; b) 000

47t 2C 1c2
1.4.45. Coeficientul de cuplaj fiind 1, L 12 VL1L2 = 6 mH. c) L' = 1/47t 2'J 2 C 1 = 0,3 · 10- 3 H; b..L = L -·-- L'
1.4.46. VL;L; = L 12 /k, Lz = 4 L 1 rezulta L 1 = L 12 j2k = 2,5 mH ~~ Lz= 21tc V L'Cz = 734 m.
= 10 mH. 1.5.16. a) C 2 = L 1 C 1 = 3 · 10- 9 F; b)- "A== 2nc
Lz
" 1j2rt V L1C 1 = 53 kHz.
1.5.17. a) A= cf" =314m; l = /,f4 =
(l ),j2).
1.5.1. a) T == 10-12 s; /, = 2,7·10- 4 m; b) s = vt = 810 m. 1.5.18. a) Ao = 4 l 0 = 120 m; vo
1o·-lO F.
2AB , _ b) Alungirea absoluta a firului este : l).l =
I .5.2. t = - = 8,3 . 10 8 s. ~A/Ao = 0,1°/0 •
ck

50
4*
 !.6.12. a) Sursa se poate afla fie intre ecrane, fie de o parte a unuia. Rezulta:
Mluan .ENf~RGETICE ~I :Fo·ro:UETRICE

1.6. 1. I = <I> /47t 400 cd.

1.6.2. EM/Ep =-= 1jn 2 0,4.1. 1,5 ~i 3m;
1.6.3. l = Er 2
== 72 cd.

LHA. YJ 1- t:.t d !1t 2 3,4 1>~- 2

=-= =-=
b) I E1E2d / (EI +
E2 - 2£2 VE1/E2) = 18 cd; c) <I>1 = E1d1d2 =
J.H.5. -, = ESj<I> E ·I· Lj<I>' · n = 27,9%. = 144 lumeni, <1> 2 = E 2d1d2 16 lumeni.
1.6.6. rz) <I> = 47t/ 1607t 1umeni; -b) E = <I>jS = nljr 2 = 1,6 · 10 4 -lx. 1.6.13. Iluminarea in punctul B va fi E = lhf(h 2 + a2)312 unde I este intensi-
tatea sursei (fig. !.6.13, R). Pentru ca iluminarea in acest punct sa fie maxima
trebuie ca h = a V2f2.
z.TB
21 s
I
I
s

I
d I
hi
(?) I
c D A I
Fig. I. G. 7, H
8 I
L----~---
Fig. I.6. 9, R
0
Fig. 1.6.13, R
d(2- },/2) . d(2 + J,/2) Fig. I.&.tt., n
1.6.7. x = - - - 2-------- = 2,36 m (f1g. 1.6.7, R). Solutia x = - - - --
nu convme.
2 1.6.14. a) a = arccos (Erjl) 60°; b) h = r cos a
1 m; c) x
= r V -1 -
2 4
(E r ji 2
) = 1,73 m (fig. I.6.14, R).
Lfl.B. a) E 0 = ljh
2
321x;b) E 0 fEA =-=(h 2 OA 2 ) Vli2 + OA 2/h 3 =1,249,
Eo/En = (h
2
+ OB 2
)
2
Llh -~- o7Pjh = 1,516; EA!En = 1,1.
3 1.6.15. Avem sistemul d1 -+ d 2
d1 = 1 m; d 2 = 2 m.
d; drfd 2 -:- Vi ;1 1 2
care, r-ezol vat ne da

.h.9. r.~c
I • r,: = !J: -+- (h5 +
hi I hd2)3/2
--
2 2
= 28 ' 6 1x; E D 1.6.16. Se ohtine E(h) = 2 V2 Ihj(2h2 a2)3/2 +
(fig. 1.6.16, H). Din anu1area derivatei dE(h)/dh
figurn LG.9, R.) se ohtine h = aj2.
1.6.17. Din re1atia E =I cos ;t.Jdi Ijd~ rezulta
.x = arccos dfjd~ = 63°.
1.6.18. a) lluminarea maxima se ohtine in punc-
tul de pe orizontala corespunzator verticalei
c) EA' 51 3 -+- -- }O(t + lx. sursei Emax = l/h 2 = 100 lx.
) I v
0,01 t 2 + t + 26 b) E I sin 3 a 0 jk 2 = Emax sin 3 a 0 •

L6.11. X=
':-:-: 1,2 m.
d (n - Vmn)/(n- m) = 2,4 m; y d( v mn- m)/(n- m) 1.6.19. In amhele cazuri, energia Iuminoasa uti-
Iizata va fi aceea~i. Astfe1, a vern: W 1 = <1> t =
= liSt1/di ~i W2 = <l>2t2 = 1 2 St 2 /d~. Din enunt
1 1

rezulta ca wl = w2 deci t2 = IltldV12di.

Fig. 1.6.16, R

53
 I [cos a
1.6.20. a) Iluminarea tot ala a placii este: E = --
a2
cos(i30 a)] = 1.6.31. a) x 1 = 'ADf2l deci D 2lx1 (A = 1 m; b) D" D + D' = 1,5 m,
2 x; 'AD"j2l = 5,12 · 10-4 11.1; ~X= x; - x 1 = 1,7 · 10-4 m.
= ; cos30:)cos(a ·- 30°).
a 1.6.32. a) i = xflV = 5,625 ·10- 4 m; b)),= 2hfD 7,5 ·10- 7 m; c) n =
= 'AD/2 li 1 = 1,33.
Iluminarea este maxima c!nd cos (a - 30) = 1 deci a = 30°; b)
= 2/cos 30°/a 2 17,:3 · 10 4 lx. 1.6.33. a) i = ADj2l = 1,2 ·10- 3 m; b) D' =
= 2D = 2,4 m; c) z:' = AD/2 ln = 8·10- 4 rn.
1•6 •21 • I] ummarea
. tota 1a va v
f1• E~..~c = 1 (cos
- - a-1 + ~-----~
cos a") . A vern a
0. 1.6.34. a) a= d(n -1) = 5·10- 5 m; b) ~:{; =
aDj2l, de unde 2l = anj ~X
1
ri ~~ 5 · 10--3 Tll;
~ S10D R ( ~/5- 1) = 1,24 R ~i cos~= L/5j5. Din ~S1 S C ~
Din
=> r~ =
2
6R /5 (5-
=> r 1
I/5) = 3,3R 2
~i cos et. 2 (rr
2
r~ -- 4R 2)/2r1r 2 0,1R
c) iaer = ADj2l = 0,1 mm; iap'i = iaer fnapt't =
= 0,08 mm.
Deci Ec = 0,7fJ>j4rcR 2 • 1.6.35. Constanta retelei a b( a = Iatimea
fantei, b = Iatimea ~egiunii opace) este egala
cu 1/N = 1.0- m. Pentru unghiuri mici, sin q; ~
5
20 cd; 1 2 =-~~ <l) 2/4rr 3 cd.
1.6.23.
~ tg ~ =7 xjD, adica: A (a b)xfD = +
cum rezulUi din enu = 6 · 10- m (fig. 1.6.35, R).
H avPm: 1.6.36. N = 1/(a +
b) = sin q;j"A ~ 611 mm-- 1 .
1.6.37. Tinind cont de relatiile retelei de difrac- X
tie put~m scrie: x=DN(~n-Av)=7,2·10- 2 m. 0 1
Lungimile de unda corespunzatoare radiatiilor
Fig. I.G.35, R
extreme sint date in problema I .6.29.
1.6.38. Daca q; = 90°, atunci d kA, deci k = df!, 3.
1.6.39. A = xdjf = 5 · 10-7m.
·1.6.40. Avem d sin a 2 = 2; d sin a 3 = 3, care pentru unghiuri mici devin
da 2 2; da 3 = 3, deci a= a3 a2 = J.jd adieu A= dx 1,7 · 10-7 m.
1.6.41. a) sinoc = kAjd = 0,5 => a = 30°; b) i = klf/d = 15 mm.

Fig. I.6.23, n
REFLEXIA ~I REFRAC'fiA LUMINII

1.6.42. n == sin rjsin i = 1,73.

1.6.43. v = cjn; V 1 = 2,12 · 10 8 mfs; v2 = 1,94 · 10 8 mjs; v3 = 1,93 ·10 8 m/s;
v4 = 1.,24 · 10 8 mfs.
1.6.26. Distanta cr•rut;1 este - l 9
1.6.44. Din figura I.6.44, R, avem
1.6.27. A == 2lz'f D 5 ·10- 7 m.

1.6.28. 'A 2/( /1 6.8. 10 rn.

DC h ( 1 - sm r)
- - unde sin r . sm L
cos r n
1.6.29. a) /, =--= 2liiD G · 1o-- 7 m; b)
deci DC = h (1- V n:'~'siOii) =
~= lt,5 · '1()-'1 m; IJistanta pe ecran, Ja cace a pare viol eta = 14 em.
es te :x:v =~-':: D f2l !* • m, iar u~a
l.di1-imea spectrului fi Llx = XR
1.6.30. Ll = S2 A -· 5' -- l 9· m, va fi
intunecat. D

54
 I.6.4H. Vezi figura 1.6.46, R.

s
Fig. I.6.57, R
Fig. I. G. 58, R

1.6.52. Din figura 1.6.52, R se observa ca obiectul este total inviLibd cLt,.
sin ex ~ 1/napa sau R/Vh 2 --R 2 ~ 1fnH 2 o deci R ~ h/V -:.== f. nz
a
h
I .6.53 . r 1 = arcsm
. (sin 30°)
---;;_- =22 o ; r 2 = arcsm
. (sin
-n--45°}

Fig. 1.6.46, H
1.6~54. 1n acest caz tg i = n 1,33 , d eci· z,· = 53o ; r
J.ft47 Dnca n 1 < n 2 metoda este data in figura 1.6.46, R, a, iar daca
1.6.55. sin ijsin 2z: = 1jn. Rezulta i = 39°.
n1 n 2 , metoda este data in figura 1.6.46, R, b. Se poate concepe ~i metoda
dn1mului optic, care prin derivarea in raport cu o distanta variabila conduce
la Cllnfirmarea celor doua legi. I · 6.o"'6 · v = c/ n. Dec1. v = c · -.-.
sm r
=-= 2 · fOR mjs.
sm z,
I.GAR. Avem sin ifsin r sin ifcos i = tg i nzfni.
lJt4H. Avem sin ex 1/n (reflexia fiind totala). Din enunt avem AC 1.6.~7.
Din figura !.6.57, R gasim hjhl = tg rjtg i, can~ pentr·u unghiuri
(h -- h') tg ex ~i d AC +
h tg ex = (2h- h')/ V n 2 - 1, deci h = h' /2 devme h/h 1 = sin rjsin i = n, deci h = nh 1 = 2,66 m.
d n 2 ~=-i/2 = 7,4 m.
1.6.58. Din figura !.6.58, R avem l 2 = l 1 cos rjcos i si cum sin r cc:

oO. a) n = sin i 1 fsin r 1 = 1,58; b) r 2 = sin i2fn = 38°30'. rezulta l 2 = 17,4 em. '
i'! L Din figura I.6.51, R a vern i' = i + ex; i~ i + ex. Rezulta x = i~
--- c:c) = i+o: - i +
ex = 2ex. 1.6.59. Din figuJ:!ll I.6.59, R avem A 1 A~ = A ~:f - A A
1
= 2d.
Fig. 1.6.51, R

~ Fig. 1.6.52, R
I I

0' Fig. 1.6.59, H

~)(
1.6.60. Se formeaza 5, respectiv 3 imagini. Exista ~i imagini confundate.
1.6.63. a) Aplicind lege a a II ~a a refractiei in punctele A ~i B (fig. I.6.63, R)
1.6.61. Din figura 1.6.61, R a vern ca: r = i r + rx/2, deci rx = 4r - 2i. a_vem i = i', ceea ce implica paralelismul razelor incidenta §i emergenta.
~tiind ca i = arcsin (n · sin r), avem: rx 2[2r - arcsin (n • sin r)] §i
b) ~
d ~in(i- r)
----=
I J
( x,/ (t.f -
-
'> [2 _ ---·
...
.~-=~.?~::~·~]care
vr--n sin r
2 2
prin anulare ne da sin r = W-n 2 )/3n2• cos r

at unci ~in i ~ 1, deci Llmax d.

1.6.64. Ll = d sin( i - r) j cos r => tg r

tg z: - Lljd cos Hezult a r
= 28°; n = sin ijsin r = 1,36.

Fig. !.6.61, R,

1.6.62. a) Din figura 1.6.62, R avern: /

B'B" = 2l V a sin 2 ~--~- si~1~~-sin-~ cos (rx ~).

~--------

Daca ~. :+- ~ =
9 =goo, avem B' B" = 2 l (independenta de 9). Deci suprafetele trebuie sa I.6.63, n
Fig. 1.6.1.15, H
fie fHWpendiculare. b) Din DBMC §i t_::.N MC, avem i +~ = 90 = 9+~ + i'=>
=> i' = i _ cp. Din BDC => fiBc 180 - 2Z: sau dupa caleule, rx = 29
= 1.6.65. Din figura I.6.65, R, avem: L'1 = BF + EC ,~, (d
2
d ) •in i -

~i a 3 din
3 1
de i). c) Daca IX = goo rezulta 9 = ~X/2 = 45°. - (d2tg 1X2 d3tg rx3) cos i1. Exp1·imind funet,iile unghiur·ilor cx legile
2
refractiei in punctele A, B, C, avern:
B'

1.6.66. Din figura probiPmei avmn A B==

= .
A'B' T>'~ll
.v_ ~/ sau
h tg a =- ii tg a +1

0 1
+ h2 tg rx2. In plus n 1 sin cx 1 =-= sin cx 0 ;
1

nisin a1 :::::= n2 sin a 2 ~i cum in a proxima tie

gaussiana sin ex ;:::.:;:; tg :x ~i cos :x 1, rezultcl
h = hdn1 h2/nz, relatie ce se preteaza
la generalizare.

1.6.67. Din figura L(3.67. H. avem BD

a b =AB cos i-==2d tg r cos i; sin r =::sin z'jn.
Rezulta BD = (d sin 2 i)j ki-n2 ::.::_ sin2[
I.G.ti2, H == 1.3 em.
I.il.G7, !{
58
59
 d

Fig. 1.6.68, R Fig. I.6.74, H

Fig. !.6.69, R

1.6.68. a) Din figura 1.6.68, R se observa ca a = i.- r. + i', --: r' ~i A.=
= r + r' dec1 o i + i' - A. Se observa ca a = f(z,). Din d~jdz, = 0 => l =
IHSPERSIA. ABSORB'fiA
= ., deci a . 2i- A. b) Legea a II-a a refrac~iei aplicata_ ~n punctele 1.6.71. Ap1icind legea a II-a a refractiei in punctul I, a vern: rR =arcsin (1 ,51 j2) =-
B sil '
D ne mzn .
da sin i = n sin .
r; n sm r Sin l => r = r, d ecAI ra za BD
I • ., f
= 49°; rv = arcsin (1,53/2) 49°50' deci !1r = 50'.
est~ pa~alela cu haza prismei. c) Reflexia totala se produce In D_ ~aca
v

r' .; arcsin 1fn. Avern r =arcsin (~~ i} Deci A .; a~csin 1/n + ~r~sin' ( sJ: '., ) · 1.6.72. Fie 1 0 intensitatea luminoasa init,iala, I intensitatea luminoascl dupn
' trecerea prin mediul optic, iar l grosimea acestui mediu. Avem I= l e-hl -=-==
0
d) V aloarea maxima a lui i este i = 90°. Rezulta sin r = 1/n ~I sin r fn. =10 ·10-k'l (k=coeficient natural de absorbtie, k' =coeficientul de absorbtiu)
0 = 9-10- = 10-k'.10- =>k'=0,043·10- 2 m- 1 ; a) k=~'--'k'/0,4~3--=­
l 1 2
Avem r' = A - r => sin r' =sin i'/n = sin (A - r). Rezulta: 1/1
1
=10-3 n1- ; b) daca intensitatea se reduce la jumatate, avem l 1/ 2 =6}J ·10 1 m
In final avem: V n2- 1 = ctg A + sin i' jsin A care este rela~ia ceruta. -h't
1.6.69. Din figura 1.6.69, R: i 2 = A; sin i2/sin rz = 1fn; r? = i2 + ? A + oa 1.6.73. Avem 10 /4 = 10 ·10'
1
de unde l = lg 4/0,02 30,1 r~m. PPnt t'u ai
si n sin A = sin (A +a) sau ctg A = (n - cos a)j~In a, dec1 A 34 · doilea caz 10/3 = 10 · 1_0 -h;z de unde k; == lg 3/30,1 = 1,6 · 10- 4 rn- 1 .
~.6.70.
Din figura 1.6.70, R ave~
. i 1 = 90. A./2; r. =.A./2. Avem, de
asemenea, sin i1 n 1 sin r 1; n 1 sin l 2 = n2 Sin r2 sau n1 Sin (90 - r1) n1· OPTICA GEOllETIUC:\. INSTIUJllE~TE OPTH'E

·cos r 1 = n 2 sm
2 ;
· A2 cos r1 = v~1
1 J - · 2 r1
sin V1 - ni_!_ · cos 2 Az.
2 Rezulta 1.6.74. Fata. de prima oglinda, (fig. I.6,74, R) pozitiile
ginii x 2 satisfac re1atia
obi(~ctului x 9i a Hna-
1

x2/.'C1 RI/(2xi - Rt)·

t gA2
- = l/7(~1)-/
11 n1 - n2-2
2 -n 1 • (Raza incidenta trebuie sa fie paralela cu Fata de a doua oglinda,
2 pozitia obiectului x~ =
bazele.) = d- x1 9i a imaginii x;-
satisfac rela~ia x;; (d -
- xi) R 2 /2[(d- xi) -
- R 2 ]. Din egalitatea v ------ v
imaginilor rezulta x 1 = 1 c
+
= dR 1 j(RI R2).
1.6.75. Fie x-1 ~i x 2 pozi-
tiile obiectului, respecti v x'c
imaginii fata de prima
oglinda (fig. I.6. 75, R). I I
Avem x 2 xi{j (xi-/'). I
f---____x_z______,..._______--1I
Imaginea fata de prima
oglinda devine obiect I I
Fig. !.6.70. R pentru a doua, deci x~ =
60
= d - :r 2 ( x1d - df' -
Fig. L6.7.'i, R
1
Gl
- xi{)/ (x 1 -f) ~i f(x 1d - df- x 1f)/ (x 1d- df- 2xd + [2) 2

~·)6 ·~~·.~a{ ~ 1 xi(j(x_I ~ n = 1~0cm_;

• Deoarece
x; = d - x 1 .aven1 -- x 1d +
df = 0 de unde d ;;;;: 4[. Yz = YtXz/Xl == 20 em; (fig. !.6.85, H);
aca t-' - atunc1 X1 := 2{ ~I dec1 .1~r = 2{- x1 deci t :.= Llxjv = 0,8 s.
1.6. 76. Din figura !.6. 76, R rezulta ca pozitiile imaginii fata de oglinda sint 1.6.86. 1/.l = 111{1 1j'F I 'l'f <l(.' l Ie l' f. "
;2 ·t- /J3 !11< 1a = '±/1- em.
date de x 2 = ktfj(k 1 - 1) ~i x; = kzff(k 2 - 1). Viteza obiectului este
1,1 = f(k 1 - k 2 )/t, iar a imaginii v 2 =(x;-x2 )ft, deci Vz/V1=1/(k 2 -1)(kl 1) 1.6.=87. Hf~zulta f = fl{2,1(_(} -r1- {2) r·1/t ·l
'f I ·r 'f ] 1\,'
---r- ( 1/ z). .i·nJm1tnru1 fiind
.
umtar, rezulla ca f < (1 . - SUJH'a-
care devine foarte mare pentru k1 ~ 1.
I.6.P:i. Avem ~ == X2/.r1 = f/(xl (). Din enunt rezul1<1 cr1:

(1 + kz()/kz < X1 < (1 kJ)(/k 1, df~ci 4(/3 < .r 1

v
-zPi--
'
I L1x l Ix
r-·--o""""""""----!..._..... 1

(L.)

8.'2

Fig. 1.6.76, R

1.6.77. a) x 2 =xdJ(x 1 --l)=0,3 m; b) :r2 0,31 m; --Xz==1cm. Penlru lenti_J~lP d_iver·genLe avcm: --1/f c:=c 1
de unde
x 1R f ('>x R) ' deci x = + (xz - xi)/2 =
f 1), dec~ I!flagu!e?t f-"lste dreapta, virtuala ~i mm de (k 1)
I •6• ""Q A
,.,.,. r\.Vem Xz ""' 1 - · X1
. _ob1ectuL Marirea llmara est e ~ ==-" 1 ((k 1) si
functw de k. · diBcuta in
xif(2x 1 - R) = 0,45 m.
1) · (1 -1/R 2 )] = 25 em (convergenta); b) P = 1/f 1.6.90. Pent ru lenti1a divergentf'i a vern: 1 :1
l
.. c., 1) \(R
1 1 ) . Rezulta: n =
R~
~-'·___J
v

~
-
1
('

r) -- 1)I'/( n/ nJ) 1 0,~) m, iar in al doilea 2{

~~ ('Ull) ·--+ 00 I
caz 1 m. .r; 2j'. I h'OHI'P(·r· .1'
l /
,,
~- ~) c m; :r1 = :r~!Y d!h ern; ~ "-= -~1.
I'PZldUl , r 1

I.G.Hl. Din v
;rz = :rJ{/(.rl n 37,5 em; Yz = YlXz/Xl =
l
fiL;u1·a
l
LG.q1,
1
R
conventiilor din manual). HYl~m ·
OIJ]
de x 1 va fi: d(x1) = xij(x1 f).
2 1
anulare, x 1 = 2f, deci
R' OB 2
_ x 1d' +
fd' = 0, deci
Din aces! sistnm l't'ztilUl.
0 B3 =-.: 12,8 em.

63
 1.6.92. Imaginea finala se for-
meaza la 15 em de centrul optic 1.6.96. Una din imagini este reaHi, cealalta virtuala. Det:i: 1fx1 - 1fx 2 ==

al celei de a doua Ientile. = 1/x~ + 1/x;. · Deoarece x1 + x 1 = d ~i x 2 = x;, avem x 1 = d[1 ±

1.6.93. Din figur:1 1.6.93, R avem V 1-=-(2{/li)] 12.
relatii1e: Y1/Y = Xz/xi; Yz/Y = 1.6.97. Fie ~ 1 = y 1/y; ~ 2 = y~fy maririle liniare. Deoarece 1fx 1 + 1jx2 =
= x;J x;; X1 + Xz x; + x; = d; = 1jx~ 1Jx; ~i xi = x 1 l rezulta f = ~1~2//(~ 1 - ~z).
1/xi + 1jx 2 = 1/x~ 1jx; = 1/f.
1.6.98. Se descompune lentila in doi dioptri sferici. Daca razele vin din stinga,
Rezulta .
Y1/Yz = (d + Vd24df) 2/16d 2
avem:
1= _!__ (1 -
n 1 );
1
=-- ~ (1 -
nz). Daca razele vin din
f1 R1 nz fz · Rz n3
cu conditia d ~ 4f.
1.6.94. Din figura 1.6.94, R dreapta, avem: ;, = ±-(1 ::} ; 2
= - k(1- ::) ·
avem Yz/Y = xz/x1; y;jy ::::--= x;jx~;
X1 + x 2 = d1; x~ + x; = d 2• 1.6.99. Yz/Y1 = Xz/XI = f/x1 => Y1 = YzX1/f = 28 m.
Fig. I.6. 93, R Aplicind formula distantei focale 1.6.100. a) P = 1/f = 20 dioptrii; b) x 1 = ~f/(f + ~) 0,041 m; c) x 1 =
avem d1YYz = {(y Y1} 2 ~i = f(k- 1)/k = 0,0375 m.
·
ca1cu Ie gas1m: y = y; V d1Y1 Y1 V dzy;
- - - - - - - - - - ~I
1.6.101. P = effob ·foe = 133 dioptrii; G --· P /4 = 33.
V dzy;- V d1Y1 1.6.102. ~ = x 2 jx 1 ~i aplicind formulele lentilelor gasim
1)/~ = 12,5 m.

_,. ~ ·-+

1.7.1. Avern v.F = VM + v. Pentru ( X = 0 => (Vr)max VM + v. Pentru

a.= 180° =--> ( V F)min = V M - V. (Obs. cind folosim rnodulul marimii, utilizam
y aceea§i litera fara sageata.) Deci: V M +
V ~ V F ~ V M - V.
1.7.2. Avem: VF 1 = VM V +
215 mfs; VF 2 -=-= VM- V = 185 mfs; VF 3 =
= VVL +¥2 = 201 mfs.

1.7.3. a) Fata de elice punctul M este in repaus (xM = YM zM = 0). b) Fatfi

de avion punctul M descrie un cere de raza R, adica x~1 R cos a:; y~ =
= R sin ex (fig. 1.7.3, R). c) Fata de pamint mohilul descrie o mi§care eli-
y;
coidala, adica xM = R cos a:; 1 = R sin a:; z~1 = unde v este viteza avio-
nului.
Fig. I.6. 94, R z"
z

_.-:--....,,.c:......),._,..-
y 0 -------
;;;;.,-;,

Fig. 1.6. 95, H

Fig. 1.7,3, R
64
65
5 - Ptobleme de fizica pentru cl.Mele Xl-XI!
 y y' 1.7.10. ~tim ca y = y'; z = z'; X= x' vr- (v2jc2); t = t'f Vi - (v2jc2).
Rezulta xyzt :...= x'y'z't' = const.

1.7.11. Facind abstrac\ie de valorile rnici ale lui v ~i v', putem avea situa~iile:
a) v' = c; Vp = c; b) v = c; vF = c· v' = c; v = c; vF =c.

1.7.12. Daca mediul ar fi in repaus, razei ar fi v' = cfn.. Daca mediul

0
se mi~ca cu viteza 'b, atunci viteza razei este ~'ra.zd = __(f/n)
-__!!_. Dupa ampli-
Fig. L7.5, R 1 - (vfnc)
ficarea cu conjugata numitorului ~i neglijind termenii: v 2 fn 2c2 ~i v2 fnc se
1.7.4. Vitezele mobilelor, in sistemul mobil, sint: VM 1 = v1 -- v; VM 2 = Vz- v. .
0b \Ine: c (
Vraza = - - v 1 -
1
Energia cinetica a sistemului corpurilor, in sistemul mobil, va fi: Ec,M = n n2
= _!_ [m1(v 1 - v) 2 m2 (v 2 -- v} 2]. Se anuleaza prima derivata a acestei energii
"' /-.-:------v 2 m c2
2
in raport cu viteza de transport ~i se determina: v = (m1v1 + m'l.Vz)/(mt + mz).
1.7.13. Avem eU: m0 c2 [1/ 1 sau V 1 - -ci- = eU~ moc2.
Deci Ec,min = mtmz{Vt- Vz) 2 /[2(mt mz)]. + ~tiind ca z=
lo Vt-
TiJ2Jci), avem ( l - lo)fl = tilfl = eUf(eU +m c 0
2
).
Pentru electron se obtine proton tilfl = 0,11 %·
1.7.5. a) Fata de sistemul fix, (fig. 1.7.5, R) avem x = vt; y = v0 ,M t -
2 1.7.14. Avem k = l 0fl = 1/
- (gt ) ~ v0 , M = gt0 f2; y = fl!__(to- ~). b) ln sistemul mobil avem:
Deci: U = m 0pc2(k- 1)/e = 1,5 ·
2 1
2v v
/2 2/8 ~ . . d
hmax, M = Vo,M g = gt 0 • v tun ca: Vo,F =
2 ¥ V vz + Vo,M
2 ex = Vo,M Iv o,F
§l• s1n
•
1.7.15. a) Eo= m 0 c2 = 8,2 · l0- 14 .J; VI-_=-..=--(v2fc2) - 1]'
rezulta: hmax.F = v~,F sin 2 cx/2g = v~,Mf2g hmax,M, deci raportul cerut
este 1. avem V = c VEc(2E~t- Ec/(Errt-E,;) :~= m= V8v2JC2) =
= 2,53 · 10-36 kg; d) p = mv = 7 · E = l/p2c2 + mgc4 =
I. 7.6. Fie x 1 §i x 2 extremitatile barei in sistemul fix l = x 2 - x 1• Fie x~ ~~ = 50~,24. 10-28 J.
x; extremitatile barei in sistemul mobil, masurate la momentele t~ ~i t;.
Rezulta: l 0 = x;- x~. Deoa.rece e posibil, in sistemul mobil, cat~ = t; = t, 1.7.16. p = movf Vi- (v 2fc2); v =
b) p = eBr = 9,6 · 1o-22 N · s;
rezulta conform transformarilor Lorentz-Einstein: x; - x~ l0 =
= (xz-Vt-xt+vt)f V1--=Tv /c2 2) = (xz-XI)/1/.f- (?J2/c 2 ) = lf VC- (v 2 /c 2 ).
V
= Eo [ 1/ 1 - (v 2Ic2) - 1 ] ~ 1o--- 14 J.

Deci l = lo Vi--(v 2 jc2). 1.7.17. mfmo = vr-=-(~;2/c2) ~ 1

I. 7. 7. Fie t 1 ~i t 2 inceputul, respectiv, sfir§itul procesului in sistemul fix §i 1.7.18. m = 1,8 m0 = 3 · fo·- 2 7 ;p mv = 7,5 · 10-19 N · s;
t~ ~i t; momentele similare in sistemul propriu al procesului (mobil). Conform E = mc2 = 2,5 ·10-·10 J.
transformarilor Lorentz-Einstein, avem: t 1 [t~ + (vx')/c J/VC1 -
2
(v 2 jc2) ~i
t2 = [t; + (vx')(c 2]/ V 1 - (v2fc2f Prin scadere se ob~ine tz - t1 = tit = 1.7.1~. In primul caz avem de u~1de R = 13,5 em. In al doilea
= 22-,6 em.
t~)/ V 1--(v 2 /c 2 ) = tit' ;vr=-Tv2 /c2-).
.·---~---"-:c-·.-"---
= (t; - caz avem R = 0,8 CTn 0 feB

1.7.3. a) 3,5·10-10 m; b) 6,370 ·10- 5 km. 1.7.20. a) v = c - 1,4 · 10 8 mjs, m =

= mo!V1- (v2Jc2) = 7,5. · s; b) B = p /qr =
1.7.H. a) !lt' = l0 fv = 10-5 s; b) At ~ 7 · 10-5 s; l = 420 m. = 3,5 T; c) T = 2nrfv = 5 · Hz.
66 67
1.7.2L a) efm 0 =1,7 · 10 11 C/kg; b) ejm = (ejm 0 ) • V1-(v 2/C 2)=1,02·10 11 C/kg.
Vezi graficele din figura I. 7.21, R.
FIZICA CLASA A XII-a
m e
, ·m-

T
I

21Tm0
eB
_)I
------~
EN UN 'fURl

I
I
!
_J:_ 0 v Pentru rezolvarea problemelor din acest capitol se vor considera urmatoarele
c c valori pentru constantele:
Fig. I.7.21, R Fig. 1.7.25, R constanta lui Planck h = 6,625 · 10--34 • s,
masa de repaus a electronului m0 = 9,1 · 10-31 kg,
sarcina electronului e == i,6 · 10-19 C,
1.7.22. Avem Ecfm 0 = c2(m- m0 )/mo = c2k deci Ec = mokc2 =-= 6 · 10-u J. masa protonului mp = 1,6720788 · 10-27 kg,
1.7.2~. Avem8 m 0c2 [1/ Vi - (v 2 fc 2 ) - i] moc2 , deci v = c V3/2 = masa neutronului
constanta lui Boltzmann
mn = 1,6743839 · 10-27 kg,
= 2,595 · i0 mfs. k = 1,38 ·10-23 J · grd-1 8,625 ·10-5 eV · grd- 1 •

1.7.24. mop/Vi · (v 2 fc 2 ) = mo-x de unde v = c Vm~;:- mgpfrno~= 2,97 ·10 8 mfs. 11.1.1. Sa se determine energia, impulsui ~i ma~a fotonului a carui Iungime
1.7.25. Vezi figura 1.7.25, R; T=21tm 0 /eBVI-- (v 2/c2). de unda corespunde: a) radiatiei violet din domeniul vizibil ( A1; = 600 nm);
b) radiatiei Rontgen cu lungirnea de unda de 0,1 nm; radiatiei gamma cu
1.7.26. Avem: Ec = E- E 0 = mc2 - m0c2 = moc2 [1/ Vi- 2Jc2) - i] = (v lungimea~ de unda de 1 pm.
= m c2[(i4 - v2Jc2)-112- i]. Pentru v <( c avem: (1 - v2jc2)- 1!2 = i v2 f2c 2 j- + 11.1.2. Citi fotoni a caror lungime de unda in vid este A
+ 3;4JSc + ... care se reduce prin neglijarea unor termem la i (v 2 f2c"). + totala de 10-3 J? 0 520 nm au energia
Deci, Ec = m0c2[i + (v 2 /2c2) - i] = mov 2f2.
11.1.3. Lace temperatura energia termica medie a moleculelor unui gaz perfect
1.7.27. Q = mcH 2o • !l.t -· E = !l.m ·.c2 ~ t:..m = 5,57 · i0-12 kg. ~onoatomic este egala cu energia fotonilor corespunuitori: a) radiatiei vizi-
bile (A = 0,5 f1.m); b) radiatiei Rontgen (A 0,1 nm).
II.1.4. Sa se calculeze frecventa unei radiatii electromagnetice a carei putere
este egala cu 3 · 10-2 W, ceea ce corespunde la 10 14 fotonijsecunda.
11.1.5. Ce numar de fotoni cu lungimea de unda A = 0,5 f1.m, dintr-un fascicul
parale1 va avea impulsul total egal cu impulsul mediu al atomului de heliu, la
temperatura T = 300 .K?
11.1.6. Cu ce viteza trebuie sa se mi~te un electron pentru ea energia lui cine-
tica sa fie egala cu energia unui foton cu A-=· 5,2 · 10-· 7 m?
11.1.7. Din teoria ondulatorie a luminii se stie ca ind.icele de refractie absolut
al unei substante este n = cjv, unde c rep~ezinta viteza luminii in' vid, iar'v
viteza luminii in substanta respectiva. Conform conceppei corpusculare
n p /p 0 , in care p reprezinta impulsul fotonilor in substantc1, iar p 0 impulsul
fotonilor in vicL Exista oare o contradictie, in aceste formulari?
11.1.8. Sa se calculeze 1ungimea de unda ~i impu]sul unui foton a carui energie
este egala eu energia de repaus a electronului. Se cunosc masa de repaus a
eleetronului m 0 , viteza luminii in vid c ~i h.

69
11.1.9. Sa se calculeze energia fotonului care are acela~i impuls ca: a) un proton
cu energia cinetica 50 MeV; b) un electron cu energia cinetica 50 MeV. (Indi-
catie: datorita valorii energiei, protonul poate fi tratat nerelativist, dar electro-
nul trebuie tratat relativist.)
11.1.10. Impulsul transferat de catre un fascicul monocromatic de fotoni unei
suprafete S = 2 · 10-4m2 in intervalul de timp At= 30 s este p = 3 · 10-9 kgmfs.
Determinati energia incidenta pe unitatea de suprafa~a in unitatea de
timp pentru acest fascicuL
11.1.11. Intensitatea radiatiei solare ce cade pe pamint este de 1,4 ·10 3 W fm 2 •
Citi fotoni/cm 2 • min. reprezinta aceasta, presupunind o lungime de unda 11.1 •.24. Teoria efectului fotoelectric a lui in care se postuleaza ca
medie 550 nm? lumina este de natura corpusculara, infirma Vln,C>1f>HJon.-de interferenta a lui
Young?
IT.1.12. Intensitatea unui fascicul de lumina monocromatica este de 30 W fm 2•
Folosind notiunile de mecanica cuantica, sa se determine impulsul p al tuturor 1~.1:~5. Pra~ul ro~u al efe~tului. potasiu corespunde Jun-
particulelor transportate de flux in timpul t 5 s printr-o sectiune normala gimn d~ unda de 5!7 nm. Sa se caleuleze valoarea xninima a cuantei de energie
S = 10 cm2 • necesara pentru ehberarea unui electron aeest n 1etal.
11.1.13. La a~a-numita racheta fotonica, mi§carea se obtine prin ejectarea 11.1.26. Determinati lungimea dP unda de prag ~~·~ .. ~... litiu, zinc ~i wolfram
unui fascicul de fotoni. Fie in masa rachetei, h v energia unui foton ~i n. numa-
rul de fotoni emi~i in unitatea de timp. Sa se arate ca acceleratia rachetei are (LLi = 2,3 eV; Lzn
expresia: a= nhvfmc. 11.1.2'7. Sa se a fie lucrul de
de la suprafata zincului
11.1.14. Cite .cuante corespund unui joule din radiatiile electromagnetice cu daca Iungimea de unda ~ .. __,,.~,,H ..... ' '
este A0 = 0,3 {-tm. · ef'eetul fotoelectric
lungimile de unda :A1 550 tJ.ffi ~i :A2 = 0,1 nm?
11.1.15. Citi fotoni emite intr-o secunda filamentul unui bee electric cu puterea ~·1.~3." Ene~gia necesara pent:u a seoate un electron din sodiu este 2,3 eV.
P = 1 W ~ daca lungimea de unda medie este A = 1 tJ.ffi? rezmta sod.ul efect fotoelectr1e daca cu 1 · " t 1'
A 680 nm? ·~ · umma por oca 1e cu
11.1.16. Care este numarul fotonilor radiatiei vizibile emisi intr-o secunda de 11
catre un bee electric cu incandescenta cu puterea p = 75 w, daca se ~tie ca . 1~~~· Lucrul d~ ex~:rac.tie. alv . . . . ..de .la suprafata cesiului este 1,6 ·
in radiatia vizibila se gase~te 1J = 1/25 din energia consumata de bee. Lungi- J ·. C~ ce v1te~a maxtma eleetronn dm cesm, dad'i asupra rnetalului
HlS
mea de unda medie a radia~iei vizibile este A = 5,5 · 10-7 · m. ca d e 1umina galbena cu 'A 0,589 f.lm.
11.1.30. Pragul fotoelectric
11.1.17. Becul unei lanterne de buzunar are o putere de aproxirnativ 1 W. · 10-7 m. Cu ce viteza
Presupunind ca aceasta putere este radiata in toate directiile ~i ca lungimea de maxima ies electronii
A = 4 4 · 10-7 radiatiei ineidente este
unda corespunzatoare frecventei medii este 1 {lm, sa se calculeze citi fotoni ' .:>
m. '

cad in timp de o secunda pe o suprafata de 1 cm2 a§ezata la 10 m perpendicular 1~.1.31. ~..~uc~·u~ de e~traetie al din ead.miu este L =-=' 4 08 eV.
pe direc~ia razelor. Cit trebm~ sa fie 1un~pme~ de :unda a incidente pentru ca viteza ~axima
11.1.18. Ochiul, Ia intuneric, percepe radiatia cu lungimea de unda de 555 nm, a electromlor extra~l prm efect fotoelectric sa fie v = 7,2. 105 mjs?
daca prime~te eel putin n = 60 fotoni pe secunda. a) Carei intensita~i a undei
ii corespunde aceasta limita? b) Ce putere are sursa, daca distanta dintre 11:1:3~. Pragul ro~u. fotoeleetric pentru un metal neeunoscut este J,. = 275 nm
Gasiji l~crul mecam? de ex trac~ie din aeest metal si vitez~
0
sursa punctiforma §i ochi este de 10 km? Diametrul pupilei, Ia intuneric, este un
maxima a electrom1or extra~1 radiatia cu lungimea d d~
de D = 8 mm. A = 180 nm. , e un a
11.1.19. Determinati numarui·mediu n de fotoni care patrund in ochi in unitate
de timp, daca se prive~te un bee electric cu pu terea P = 200 W de la distan~a 11.1:33. _Energia de legatur<l a unui electron in atomul de plumb este 9. 104 eV
1=10 m. Lungimea de unda medie a radiatiei produsa de bee este 1\=6·10-7 m. La ll'ad~erea plumb_ului eu o eJectromagnetica sint emisi
Diametrul pupilei ochiului este d = 2 mm. Impra~tierea ~i absorb~ia Iuminii electrom. care
d. · descr1u
· o cu I'"Za
u.
R. -- - 0 , 25 m Ill
• Ci mpu'1
ma~~~tiC e m~ucvie B.= 10-2 T .. Se eer: a) impulsul ~i energia electronilor
J

se neglijeaza.
~m~§I, b) energ1a_ fotomlor absorhiti; se poate neglija efeciul de recul al
11.1.20. 0 placuta, perfect absorbanta, cu masa de 10 mg este suspendata de wmlor de plumb?
un fir inextensibil §i .fara greutate cu lungimea de 2 em. 0 radiatie laser, de
foarte scurta durata, cade perpendicular pe suprafa~a placii, ~i ca urmare, 11.1.-34. J?eter~inaF viteza n:a~~ma a electronilor extra§i de la suprafata
firul deviaza cu un unghi de 0;6°. Determina~i energia radia~iei laser. arg~nt~lm: a) du~1nat cu radJatn eu lungimea de unda J.. = 0 155 m. b)
radia~n y cu lungimea de unda '-2 0,001 nm. 1 ' tJ. ' cu
70
71
 ll.1.46. In figura I I.1.46 este repre- ~(V)
. . ~ d lf
(L = 4 5 eV). Se cere lungi- zentata, pe baza rezultatelor experi-
11.1.35. Se i~adiaziid?~.f~t f ~ J~~~ne~i:eo p:~~u care 'electronii smul~i din
0 1
mentale, dependen1ja tensiunii de
mea de unda a r~ la vlel e ~c rv . l '-' u 0 1 c. b) viteza maxima egala cu stop are U 8 in func1jie de frecven1ja v a 8, 1.5
wolfram au: a) VIteza maxima ega a c ' ' 3
radiaviilor incidente. Din acest grafic
0,98 c. . .. determina1ji cnnstanta lui Planck, ·
. . . '-' . a si viteza electromlor eml~l 2
11.1.36. Determinati energia c~ne~ICa maxim i . d unda de 30 pm. lucrul de extractie al electronilor din
dintr-un metal sub ac~iunea radiatnlor gamma cu ungJmea e . . catod ~i frecv~n1ja de. · prag foto-
. . d' . . t re eleetronii extra~i din suprafata electric.
11.1.37. Gasi~l frec':"e.nta ra lat~m p~n ru. c..,a d 2 V Frecventa de prag pentru !2
unui metal sint oprl\1 ~; o tensmne Invet sa e . • 11.1.47. Lucrul de extrac1jie, pentru v·!O'"(flz)
metal este '~o = 6 · 10 Hz. . . o suprafata curata de litiu, este de _1
· · 1 t o llor dintr·un 2,3 eV. Reprezenta1ji grafic tensiunea
11.1.38. Determinavi potentialulla .ca~~ inceteaza. emlSl~ e ec ~"'n de 600 nin de stopare in func1jie de frecven1ja -1,9 _
corp din cesiu iluminat cu radia\n cu lungimea e un a 2
luminii incidente pentru aeeasta
(Lcs = 1,89 eV). . . . . , suprafa1ja.
. "' i d "rtata de alte corpurl, este Ira-
11.1.39. 0 sfera de cupru in s~a_:e n~utra, n. epa d unda d~ 0 2 tJ.ID. Pina lace 11.1.43. 0 euanta de lumina cu
diata cu lumin.a monocr~m~tiCa a;md lun.~~~;aele~troni? (Lc'u = 4,47 eV.) lungimea de unda 2,32 · 10·-7 m
potential maxtm se va Incarca s era, emly . . . elibereaza un electron, de pe supra- Fig. 11.1.46
. . a unui cor este vo = 6. 1014 Hz. petermlna\I
11.1.40. Frecven~a ~e prag d P daca electronii iesiti d1n suprafata fata unui electrod de platina. Sa se
frecventa v a radiavnlor ce ca pe ace1 corp, . d . • 3V calculeze impulsul total transmis electrodului, daca electronul este expulzat
corpului sint retinuti de corp cind poten~Ialul acestma evine . dupa diree1jia de mi~care a cuantei in sens contrar (L = 5,29 eV).
t' l electronilor dintr-un catod este L = 2 eV. 11.1.49. Un foton cu energia 10 4 eV este absorbit de. un atom de hidrogen in
11.1.~1. ~ucru.l de e.xtr~Cyl~ I~ 1 41 si reciza~.i care dintre ele exprima depen-
Anahza\I gr~f~ce~e d~n flgur~ ·
.denta energwt cinetiCe maxime e ener l
d •
P g· a fotonilor care cad pe catod. repaus. Prin efect fotoelectric, electronul atomului este smuls din atom ~i
ejectat pe aceea§i direc1j1e ~i in aeela§i sens cu acelea ale fotonului incident.
Energia de Jegatura a electronului in atomul de hidrogen este de 13,6 eV.
Ec(eV} E,;(eV)
r(eV) ~~0 ~
Se cer: a) energia ~i impulsul electronului ejectat din atom; b) impulsul §i

lw
energia protonului.

2~2
tl I
_k2 oo::·W 2

f
ex>:::
2
I
11.1.50. Sub actiunea unei cuante a unei radia1jii incidente cu lungimea de
unda A 272 nm, o particula microscopica de wolfram emite un electron
sub un unghi drept fata de directia de mi§care a euantei incidente. Sa se deter-
cc=45° f -- mine marimea §i directia impulsului transmis particulei ca :t•ezultat al absorbtiei
I 2 ln>(eV) 1 2 ltv(eV) I 2i7V(eVJ ! 2 lw(eV)
cuantei ~i emisiei electronului care se mi~ca eu o vitezii ce reprezinta 'fJ = 2~~
1 2 lr.;(eV) d e
b c din viteza maxima posibila in conditiile date (L = 4,5 eV).
a
Fig. II.1.41
11.1.51. lntre placile unui condensator plan se gase§te o substanta avind
lucrul de extractie L = 2,5 eV. Pe aceasta substanta cade un fascicul de
11 1 42 Daca se ilumineaza c~todul cu radia1jii cu lungime.a de unda. de ~tO n~ lumina monoero~atica. U~ul dintre eleetroni este emi~ cu viteza v 0 in planul
· ·apm
~~
· · · cu 680 nm , tens
. 1·unea. de stopare. variaza. de 3,3 or1. Determ1na~1 ucru median al condensatorului (plan paralel cu placile, situat la jumatatea distan-
mecanic de extrac1j1e al electronulm. tei dintre ele}. ~tiind ci'i distanta dintre placi este de 5 em §i tensiunea aplicata
. · '1 · t u radiatii de pe ele este U = 1 V sa se determine: a) lungimea de unda a fasciculului lumi-
11.1.43. Utilizindu-se o fotocelulii cu catod" d 1n cesm 1 umin~ c ·. •. .
·r 't · · d unda~ s-au obtinut urmatoarele. rezultate. pentjru radta1jia nos', ~tiind ea, pe distanta l = 5 em, electronul este deviat in cimp cu y = 1 em
d 1 er1 e 1ung1m1 e ' . f ~t U - 1 19 V
· d da A = 0 4 fJ.lll tens1unea de stopare a o~ ~ - , . ? (nu se tine eont de efectul gravita1jiei); b) timpul scurs intre momentul emi-
?u lungimea e u0n5 1 U ' - 0 57 V Deterrninati constanta lui Planck ~~ siei electronului §i momentul cioenirii lui cu una din placile condensatorului.
1ar pentru Az = ., fLID, z- ' · • · 1 1 ·
· d d"' de prag ·pentru cesiu , cunoscind sarmna e ectronu m e. 11.1.52. lntre placile unui condensator plan, cu placi circulare ( discuri) de
l ung1mea e un a
11 1 44 lluminind suprafa1ja unui metal succesiv cu radia1jiile elec_;,ro~m~gne- raza R, se afla un mie graunte metalic. El este situat in planul median (plan
. • • · · ~ 0 35 . · A - 0 54 fJ.ffi se constata ca v1teza paralel en placile, situat la. jumatatea distan1jei dintre ele) la capatul unui dia-
~C:xf~!uan!JI:~~~~i~o~~~: ~ic~orat defL; !}I2 ;ri.D~termin'a~i lucrul de extrac~ie. metru. Ce valori trebuie sa aiba lungimea de unda A a unei radiatii incidente~
pentru ea eleetronul emis de grauntele metalic_ sa poata ie§i dintre placile
II 1 45 Pentru anularea curentului electric produs prin actiun~a ragia1j~ilor condcnsatorului? Cimpul electric este E, iar distan1ja dintre placi este d (se
el~ctro~a netice cu lungimea de undii A, se aplica in~re catod ~~ ano o e~- neglijeaza reculul grauntelui §i se considera ca fotonul incident vine paralel cu
. U ! 1 5 y ~tiind ca lucrul mecanic de extrac1j1e pentru catodul folos1t placile condensatorului).
s1une s - , • Y . d d~
este L = 4 eV, determinati lung1mea e un a.
73
72
 11.1.63. Un foton y. cu frecventa v0 este lmpril~tiat de o particulii: ln repaus
sub un unghi 6 fata de directia initiala. Determinati masa de repaus a parti-
culei, dacil frecventa fotonului lmprii~tiat este mai micii cu Av fatii de frecventa
fotonului incident.

11.1.64. Un foton cu energia 104 eV se ciocne§te cu un electron liher care se

gase§te in rep a us ~i este impra~tiat sub un unghi de 60°. Se cer: a) modifi-
carea energiei, frecventei §i lungimii de unda pentru foton; b) energia cinetica,
impulsul ~i directia electronului Compton.

11.1.65. Sa se determine variatia Jungimii de unda §i unghiul sub care este

impra§tiat un foton, daca se §tie ca Jungimea de unda a fotonu1ui incident
este 3 pm,
luminii ((3 =iar0,6).
viteza electronului de recul reprezinta fractiunea (3 din viteza

II.l.66; Sa se determine unghiul dintre fotonullmpril~tiat ~i directia de depla-

sare a electronului de recul, in cazul in care variatia lungimii de unda este de
1 ,2 pm, pentru 1ungimea de unda a fotonului incident de 5 pm.
precedenta est~ un a~om
sursei este rnic~orata la 11.1.67. Un foton cu energia e0 = 1 MeV este impra§tiat de un electron liber.
din atomul eel mai slab legat Determinati energia cineticil a electronului de recul, dacii variatia lungimii
nndulatorii timpul necesar pentru de unda a fotonului constituie 1J = 25% din valoarea initiala.
11.1.68. Sa se calculeze valoarea constantei lui Planck §tiind ca fotonul inci-
a Iuminii A. Joffe §i N · dent avlnd lungimea de undii A= 0,218 pm, este impril~tiat sub unghiul
intense (no = 1 000 cuantefs) 6 = 110°, iar electronul de recul pleacii sub un unghi <p 30°. Mas'a de repaus
aflaU'ila o distanVi l = 0,2 !llm a electronului §i viteza luminii se considera cunoscute.
dupa fiecare interval d~ timp
se demonstreze ca teori~ _cor- H.l.69. Ce fractiune din energia unui foton este transferata electronului de
recul prin efect Compton? Calculati aceasta fractiune pentru energia fotonului
de acest ordin de marime. incident de 10 ke V ~i unghiul de impra~tiere de 60°.
l~i modificil frecventa de Ia 1021 Hz Ia
fotonilor pe electroni
~, ca fiind liberi? b) De
"rlDV.Il',_,A ....
II.l.70.
20 Prin efect Compton un foton
18
vizibile? 10 Hz, iar alt foton deJa 10 Hz la 1017 Hz. Se cer: a) energia electronului
Compton in cele doua cazuri; h) viteza electronului Compton, in ce1e doua
ale impra~tierii Compton: cazuri, calculata a tit relativist eit ~i clasic; c) sa se precizeze in -care din cele
cu mic~orarea numarulm doua cazuri electronul este relativist.
de impra~tiere; b) valoare~
; c) ~rezenta componentel II.l.7l. Sa se afle lungimea de undil a fotonului incident, dacii se ~tie cil
fotonullmprii~tiat ~i electronul de recul au energii egale ~i se mi~cii pe directii
care fac intre eJe un unghi de goo.
ll.1.72. Sa se calculeze impuJsuJ elec.tronu1ui de recul in cazul in care fotonul
este tmpra~tiat sub un unghi drept fata de directia de mi~care initiala. Lungi-
mea de unda a fotonului incident este de 5 pm.
11.1.73. Un foton cu Jungime~ de unda A0 se ciocne~te cu un electron al carui
"""
impuls Pe este perpendicular pe directb mi~carii fotonului incident. Sa se afle
-expresia care da, in acest caz, variatia lungimii de unda a fotonului impra§tiat
sub .unghiul e fata de directia initiala.
11.1.74. Unghiul de !mpri\~tierea! fotonului In efectul Compton este 6 iar
unghiul de deplasare al electronului de recul este <p. Determinati energia foto-
nului inci~ent. Face~i calculele pentru 6 ~ goo ~i <p = 30°.
11.1.75. Un electron cu energia de 5 Ge V se ciocne~te central cu un foton
cu energia de 1 eV, care se tndrepta spre electron. Determinati energia foto-
nului tmpra~tiat (acest efect se nume~te efect Compton invers).

74
75
II.l. 76. Sa se calculeze lungimile de unda de Broglie pentru un electron, 11.1.190..o particu]a incarcata electric accelerata
un atom de hidrogen ~i un a.tom de uraniu, ~tiind ca energia cinetica a fiecarei are ungim~a de unda de Broglie A =' 2 87 m i de o tensiune ..,u = 100 V
particule este de 100 eV. electronulm. Determinati masa e· ' p § sarcina e, egala cu sarcin~
' ' J.
11.1.77. Sa se calculeze lungimea de unda de Broglie a unui proton ~tiind ca Il:~-91.- Sa se calculeze lungimea de und" d . .
energia lui cinetica este egala cu energia de repaus a electronului. §tnnd ca masa lui de mi~care este Jcu 1 ~ e B.roghe a un~I electron in mi~care,
II 1 92 . ., ;o mm mare dee~t masa sa de repaus .
11.1.78. Sa se determine viteza ~i energia cinetica pentru un electron ~~ un . · · . • Sa se calculeze lungimea de u d..., . . ., .
neutron, ~tiind ca lungimile de unda de Broglie sint egale cu 0,1 nm. cinetJCa de 102 ori mai mare d At n a as~ciata unm proton care are energia
cunosc mn ~i mP. eci energia de repaus a neutronului. Se
11.1. 79. Care este lungimea de unda de Broglie a unui neutron cu energia de
0,025 eV? 11.1.~3 ... Pentru ce valoare a ener iei cineti . . ., •
lungimu de unda de Bro ·lie fa;a . ce eroare~ ~elativa In determinarea
11.1.80. Determinati lungimea de unda de Broglie: a) pentru un electron a) pentru electron· b) pe~ltr~ p t ap.hc)area corectiei r~lativiste, va fi 1 ~ :
accelerat de o tensiune de 1 V, 100 V, 1 000 V; b) pentru un electron care se II T ' ro on' c pentru o partlcu1a alfa? o
deplaseaza cu viteza de 10 8 cm/s; c) pentru o sf era cu masa de 1 g care se .1.94. T_;n electron se misca cu vit A .
mi~ca cu viteza de 1 cmfs. torului (v <:{.c). a) Cu cit 'variaza l~~a i~In Sistemui..., de coordo~ate al Jabora-
se trece Ja un alt sistem de coo•·don t g ea de unda de Broghe, atunci cind
11.1.81. Determinati energia cinetica a unei particule a carei lungime de unda d · , i a e care se d 1 . ., ·
e ffii§care al e1ectronu1ui? Se .d ep a.seaza cu VIteza kv in sensul
asociata este comparabila cu diametrul sau in cazul: a) atomului de hidrogen
(0,1 nm); b) protonului (2 fm). b) ~~.se calculeze dA in c~zul i~o;a~~~sJ_e~a5ca.zurde: k ~ 1; k = 2 ~i k > 2.
lummn. - ' §I v = 0,01 c, undt c este viteza
11.1.82. Determinati raportul dintre lungimea de unda de Broglie pentru
un electron ~i pentru o sfera cu masa de un gram care au aceea~i viteza. ~~-!.95. Reprezentati lungimea de unda de B . , . ,
twa pentru: a) electron
.la . 1 ,
si
b) t R Arogl~e Ill functie ne energia cine-
11.1.83. Sa se determine cu cit difera lungimea de unda de Broglie a unui ace ea pentru care mecanica pro
cJasion.. ., estrmgeti
. . ., , domfmi
. . u l va1ori'1 or energiei
. .
c~nyenabiJ po~ te fi ca energia cine~~:e ~f~~j~ ...,sufwient ~e bine. Un crite.riu
J

proton de cea a unui atom de hidrogen, §tiind ca aUt protonul cit §i atomul de
hidrogen poseda o energie cinetica Ec = 1 eV. sa fte de numm aproximativ ·-sa zi ·. so. d" a pe~tru fiecare reprezentare
culei date. · ' cern, :Jio In energ1a de repaus m 0 c2 a parti-
11.1.84. Pentru investigarea unui nucleu al carui diametru este de ordinul de
marime 10-14 m sint necesare particule a caror unda asociata are lungimea II.1.96. Care
'
est" "I.t eza d e var1at1e
' '"' v
· · a 1· ·· . .,
de unda cu eel pu~in un ordin de marime mai mica, fie ea 10-15 m. Se cere proton acc.~flerat de un cimp electr:, 1 ~ngdi.mn de unda de Broglie a unui
in . . . . , Ic ong1tu mal E - 3 kVj .
ene!'gia corespunzatoare acestei lungimi de unda pentru: a) fotoni; b) electroni; care energia Jm cmetica este Ec = 1 ke V? - . em, In momentul
c) neutroni.
11.1.97. Un proton cu energia cinetic" E 1
11.1.85. Ce energie suplimentara trehuie transmisa unui electron pentru ca s~h un unghi de goo de catre un nucleua de ch=. ke V. e~t.e impra~tiat elastic
1ungimea de unda de Broglie sa scada de la 100 la 50 pm? Sa se caleuleze Iungjmea de und..., , eh~ ?are I~m~Ial se afla in repaus.
de atom. . a a protonulm Im pra~tiat la distanta mare
11.1.86. Un electron ce se deplaseaza cu viteza v 0 = 6 000 km/s patrunde
intr:..un cimp electric accelerator, omogen, longitudinal, de intensitate 11.1.98. In ce conditii particulP.le de m ;- . . . .,
E = 5 V fern. Ce distanta trebuie sa parcurga electro nul in acest chnp pentru o structu:.a periodi~a de con~t~nta ;sa m ~.If VIt~za v.(v ~ c) impra~tiate pe
ca lungimea de unda asociata electronului sa devina A = 0,1 nm. ondulatorn? ' mam esta ma1 pregnant proprietati
11.1.87. Determina~i lungimea de unda de Broglie corespunzatoare vitezei 11.1.99. Avind in vedere ro · t~ .1 ..
patratice medii a moleculelor de hidrogen la temperatura camerei (20° C). limitele in care notiu,nil! cl~:~~ ati et opdula~orn ale particuJelor, sa se indice
~tiind ca energiiJe J~r sint de f0ee~~ I aphcate eJectronu}ui ~j protonului,
mi~ca pe un cere de raza r = 0,5 em intr-un cimp mag-
II.1.88. Un electron se
netic omogen de inductie B = 4-,6 · 10-3 T. Care este lungimea de unda de 11.1.~00. Un glonte cu masa de 40 . '
Broglie? Jungimea de unda de Bro lie:> . b) D g are Vlteza ~e 1 000 m;s. a) Care este
glontelui prin aparitia u~or.. ef 't. ed cedJ.lfU se .mamfesta natura ondulatorie a
11.1.89. Un fascicul de particule incarcate electric cu rrtasa de repaus m 0 , · ' ec H ~ 1 ract1e?
11.1.101. Considerind unda d B . .'
relativiste~ tree nedeviate printr-o regiune a spatiului in care exista un ctmp d 1 k v e rog1Ie asoc1ata
e . ., e ' sa Se precizeze JimiteJe intre C .
· 1 t
U~UI e ~C r~n CU 0 .energie
electric E perpendicular pe directia fasciculului ~i un cimp magnetic B per- derata ca atare sau trebuie sa i s . . , a~~ aceasta pa~twuJ.a poate fi consi-
pendicular atit pe directia fasciculului cit ~i pe direcvia cimpului electric. 11.1.102 1 , . . . e Ja In consJderare proprietatile ei ondulatorii.
Sa se arate ca lungimea de unda asociata particulelor care tree nedeviate are . : n cazul unm fascwui de electroni .. d
tensmm de aecelerare sint n J emi~l e un tun electronic ce
expresia: A= ondulatorie a electronilor p~~keds~fre ~~ntru a se pune in evidenta comport~rea
1 racyia pe un sistem d
l e Ie, d'Istanlate· prin d = 0,Ill nm? ] ' · · para-
3 · e pane cr1stahne

76
77
11.1.103. Pentru ce energn. . ale elect~om.1or :se
-· \, OI. produce
.
fenomene accentuate
stantele cuprinse 11.1.113. Un rnicroscop care folose~te fotoni este intrebuintat pentru a loca-
de difractie la impra~tierea lor pe eristaJe naturale care au con
Iiza un electron dintr-'un atom cu o imprecizie de 10 nrn. Care este irnprecizia
intre 0,25 ~i 0,6 .nm? .
in determinarea impulsului electronului localizat in acest fel?
. loat.e d'JS t'mged~~.parat
11.1.104. Un microscop elec~romc d ~ doua
A/2Apuncte
unde situate
A este
la di~tantadd dac;>Ja~~a~;o~i;;a:t~e~~~~~~~er,c~~r 1~ c~nstantk a aparatului
1 11.1.114. Imprecizia in determinarea pozitiei unui electron este de aproximativ
50 pm care este chiar raza primei orbite Bohr in atomul de hidrogen. Care este
lungJmea e un a , . d ca tensiunea de accelerare a electro-
(numita apertur1aOOnukmVer.wa).APresOu~u5n~~ se ealculeze relativist valoarea limita
v . •
imprecizia in determinarea impulsului electronului?
nilor este U = ~~ ca · --- , · ' d • ,

a lui d. 11.1.115. Pentru a stabili daca un electron apartine san nu unui atom dat,
pozitia lui trebuie determinata cu o imprecizie de 10-10 rn. Sa se compare
imprecizia ce se obtine in acest caz la determinarea vitezei electronului cu
valoarea vitezei insa~i (de exemplu, cu viteza de pe prima orbita Bohr a ato-
mului de hidrogen egala cu 2,18 · 106 mfs).

11.1.116.14 Nedeterminarea asupra pozitiei unui proton aflat intr-un nucleu

este 10- m. Impulsul unei particule trebuie sa fie eel putin egal cu nedetermi-
narea asupra impulsului sau. Sa se calculeze: a) nedeterminarea asupra
impulsului protonului; b) impulsul protonului pe haza ipotezei facute; c) ener-
gia protonului.

11.1.117. Viteza unei particule este masurata cu o imprecizie de 10-3 mjs.

Se cere imprecizia cu care particula poate fi localizata simultan in Iungul
directiei de deplasare: a) in cazul unui proton; b) in cazul unui electron.
11.1.118. 0 particula se deplaseaza paralel cu axa Ox cu viteza vx. Daca nede-
terminarea asupra vitezei vx este ~vx, nedeterminarea asupra locaJizarii de-a
lungul axei Ox, Llx se poate calcula ca in problema precedenta. Daca compo-
nentele vitezei pe axele Oy ~i Oz sint nule (~i deci Davy --. 0, Llvz --. 0), ce se
poate conchide privind nedeterminarea pozitiei particulei fata de axele Oy
~i Oz?

11.1.119. Un electron se gase~te intr-o particula sferica de metal al carei volum

este de 10-6 cm ~i are o energie cinetica de ordinul a 10 e V. Folosind relatia
3

de nedeterminare a lui Heisenberg sa se calculeze eroarea relativa in deter-

minarea vitezei electronului.

11.1.120. Pozitia centrului de greutate al unei bile a earei masa este de un

miligram poate fi stabilita cu o imprecizie de 2 11-m. Relatia de nedeterminare
a lui Heisenberg prezinta o importanta practica pentru determinarea vitezei
bilei?

11.1.121. Dati citeva exemple numerice, pentru a arata ea in experiente cu

obiecte cu o masa de aproximativ 1 g principiul de nedeterminare nu se mani-
festa.

11.1.122. Sa se compare
9
lungimea de unda de Broglie a unui proton accelerat
de tensiunea de 10 V cu valoarea impreciziei coordonatei acestuia, corespun-
zatoare unei imprecizii relative 1n determinarea irnpulsului de 0,1% (mp =
= (,6724 ' 10-27 kg).
11.1.123. Lungimea de unda a unui foton este masurata cu o nedeterminare
de o parte la un milion (~A/A = 10-6 ). Se cere nedeterminarea D.x la masurarea
sirnultana a pozitiei fotonului pentru: a) un foton cu f.. = 500 nm; b) un foton
X cu A = 0,1 nm; c) un foton y cu A = 1 fm.
78
79

Pentru constan:tele date in problemele din acest capitol, se vor considera urma-
toarele vafori:
h = 6,625 · 10- 34 J · s, me= 9,1 · 10-31 kg, e = 1,6 · 10-19 C,
8
e: 0 = 8,85 · 10- 12
Ffm, R = 1,097373 · 10 m-I, c = 3 · 10 mfs.
7 11.2.9. a) ln ce conditii energia total a a electronului in atomul de hidrogen
De asemenea, in problemele in care nu este precizata valoarea lui a ( constanta
de' ecranare), aceasta se v a l ua egala cu 1.
MODELUIJ RUTHERFORD-BOHR PEN'rRU ATO:l'IUL DE HIDROGEN.
ATOMI HIDROG:E~N OIZI
11.2.1. Ce rezultate experimentale, cunoscute la inceputul secolului, trebuiau
explicate de orice model atomic ce s-ar fi prop us?
11.2.2. Deoarece in atom coexista sarcini pozitive ~i electroni, aratati cum ar
putea fi distribuite aceste sarcini in interiorul atomului.
11.2.3. Care sint principalele rezultate obtinute de Rutherford din studiul
experimental al impra§tierii particulelor (X pe foite metalice? Ce concluzii au
rezultat?
11.2.4. La ce distanta minima r m se poate apropia o particula cu Z 1e sarcini
pozitive, masa de repaus m ~i viteza initiala v 0 , de un nucleu aflat in repaus,
eu Z 2 e sarcini pozitive §i masa de repaus M, la o ciocnire frontala. (Aplicatie
numeric a: sa se determine r m pentru ciocnirea frontal a a particulelor (X, de
energie cinetica E 5,3 MeV cu nuclee de 1 ~JAu,)
*11.2.5. 0 particula de masa M, sarcina eleetrica pozitiva Ze §i energie cine-
tica E trece pe linga un eleetron liber, aflat initial in repaus, la distanta b.
Sa se calculeze energia primita de electron, daca se presupune ca traiectoria
particulei de masa M( M ~ me, me este masa electronului) este rectilinie.
(Aplicatie numerica: 1~1 = 1,66 · 10-27 kg, me 9,1 · 10-31 kg, b = 10 pm,
E = 10 MeV.)
*11.2.6. Din punct de vedere clasic, pierderea de energie in unitatea de timp,
prin radiatie, de catre electronii aflati in mi§care accelerata este data de relatia:
dE -k 2e2 a2
dt 3c3
in care a este aece]eratia, e este sarcina electrica, c este viteza luminii iar
k = 1/4Tte:0 = 9 ·10 9 N · m 2 /C 2 • Sa se calculeze dupa cit timp, electronul ce s-ar
roti initial in jurul unui proton (atomul de hidrogen) pe o raza r 0 = 10·-to m
ar ,cadea" in nucleu ca urmare a pierderilor de energie in acord cu teoriile
clasice. Se va considera ca in fiecare moment mi~carea ,de cadere" a electro-
nului spre ·nucleu (a earui raza este considerata zero) poate fi asimilata cu 0
mi~care circulara uniforma.
11.2.7. a) De ce, in experientele Rutherford foita metalica este foarte sub tire?
b) lntre parametrul de ciocnire b ~i unghiul de impra9tiere 0 al particu1elor (X
in cimpul de for~e electrostatice de respingere creat de o particula incarcata
pozitiv se poate stabi]i o relatie analitica b =~ f( 0), folosind legile conservarii
80
energiei 9i a momentului ( inetic din mecanica clasica. Ce concluzie rezulta
din faptul. ca :relatia b = f( 0) se verifica experimental in majoritatea cazurilor?
c) E xper1mental se constata ca pentru particulele (X deviate de nucleele de
aur la unghi~uri. mic~ relati~ b f( 0) nu se verif~c~. Cum explicati acest fapt?
d) In ce alta s1tuat1e relat1a b f(O) nu se verifiCa?
11.2.8. De ce nu este corect modelul planetar al lui Rutherford?
e~te ~gala cu jumatate din energia sa potentiala? b) Sa se calculeze energia
cmet~ca Ec, .energia potentiala EP 9i energia totala Et a electronului ato-
mulm de h1drogen pe prima orbita stationara Bohr. Se cunosc cons.tar:-
tele: h, me, e 9i E0 •
11.2.~0. a) ~a se calculeze ra~ele prii?elor trei or bite stationare pentru atomu]
de h1drogen In modelul cuantiC al lm Bohr. b) Care sint vitezele electronului
pe aceste or bite? Se cunosc constantele: h, me, e 9i E0 •
11.2.11. Sa se calculeze: a) perioada de rota tie a electronului atomului de
hidrogen pe prima orbita Bohr; b) viteza U:nghiulara pe aceasta orbita.
Se dau constantele: h, me, e 9i e: 0 •
11.2.12. Sa se calculeze intensitatea cimpului electric ~ al nucleului atomului
de hidrogen pe primele trei orbite stationare in modell'l cuantic al lui Bohr.
Se dau constantele: h, me, e 9i e: 0 •
11.2.13. Sa. se calculeze energia de ionizare pentru atomul de hidrogen aflat
in stare fundamentala. Se cunosc constantele: h, me, e 9i e: 0 •
11.2.1~. Sa se ?alc_u!eze en~rgia cinetica a electronului atomului de hidrogen
pe pr1meie tre1 or bite statwnare Bohr. Se cunosc constantele: h, me, e 9i e: 0 .
11.2.15. Sa se determine energia necesara excitarii atomului de hidrogen din
starea fundamentala in starea· cu numarul cuantic principal n = 2. Se dau
constantele: h, me, e 9i e: 0 •
11.2.16. Sa se calculeze lungimile de unda, maxima AM 9i minima Am, a liniilor
spectrale ale atomului de hidrogen din regiunea vizibila a spectrului. ·Se da
constanta lui Rydberg, R.
11.2.17. Cu cit se va modifica energia cinetica a electronului atomului de
hidrogen, daeii se emite un foton cu lungimea de unda A. 486 nm? Se dau
c 9i h.
11.2.18. Sa se ca]culeze lungimea de unda de Broglie, asociata unui electron
aflat pe prima orbita st'ationara a atomului de hidrogen in modelul lui Bohr.
Se dau: e, h, Eo 9i me.
11.~:19. Sa se calculeze lun~imile de unda pentru primele linii spectrale din
serule Pasehen, Brackett 91 Pfundt. Se da R.
11.2.20..Un gaz format din atomi de hidrogen aflati in starea fundamentaJa
este exCitat cu un fascicul de electroni. Ce energii cinetipe trebuie sa aiba
e~ectro...nii. ~in fascicul . . astfel in.ci~ ~~omii de hidrogen excitati sa emita: a) o
smgura hme spectrala; b) tre1 hnn spectrale; c) toate liniile. Se dau: e, h,
Eo 9i me.
11.2.21. Sa se afle numarul liniilor spectrale ce pot fi emise de catre un gaz
format din atomi de hidrogen aflati in starea excitata caracterizata de numa-
rul cuantic principal n.
81
6 - Problemc de fizica pentru clasele XI-XII
11.2.22. Va absorbi atomul d-e hidrogen radiatia monocromatica de frecventa 11.2.33. Un mezoatom de hidrogen este format prin substituirea electronului
v = Rc in care R este constanta lui Rydberg ~i c este viteza luminii?. cu un miuon negativ cu aceeasi sarcina electrica ca a electronului si cu ma.sa
de 206 ori masa electronului. 'a) Care este energia de legatura a 'sistemului
11.2.23. Care sint lungimile de unda ale Iiniilor spectrale emise de atomii de proton-miuon? b) Care este Jungimea rle unda a fotonului emis at unci cind
hidrogen excitati cu un fascicul monoenergetic de electroni de energie cinetica miuonul i~i schimba energia, de Ja starea en numarul cuantic n = 2 la starea
12,09 eV? Se dau: R,·h ~i c. fundamentals. Se dau: h, e, c 9i z0 •
11.2.24. Ce energie trebuie comunicata atomilor de hidrogen pentru ca spectrul 11.2.34. a) Care este intensitatea eureni ului gcnerat de mi~carea de rota tie
de emisie al acestora sa con tina o singura linie din seria Balmer? Se dau: a electronului atomului de hidrogen pt' n-a orbita Bohr? b) Care este inten-
h, me, e ~i e0 • sitatea cimpului magneti<~ in eentrut er!f~i de n--a orbita? Se considera cuno-
11.2.25. Ce linii spectrale va ~ontine spectrul de emisie al atomilor de hidrogen scute: h, me, e ~i E0 • Caz n 1.
excitati cu radiatii de lungime de unda A ~ 100 nm? 11.2.35. Mi§carea electronului in j uru1 protonului genereaza un curent electric
11.2.26. Sa se calculeze frecventele de rotatie vn ale electronului atomului de de intensitate I §i un moment magnetic == Sl Jn care S este suprafata
hidrogen pe orbitele cu numerele cuantice n 1 ~i n = 2. Care este frecventa orbitei electronului. Sa se caleuleze dintre momentul magnetic tLn ~i
v21 a fotonilor emi~i prin trecerea electronului de pe orbita n = 2 pe n = 1? momentul cinetic ln al electronului in sa pe orbita stationara cu
Se dau: h, me, e ~i e: 0 • numarul cuantic n.
*11.2.27. Energia totala a electronului atomului de hidrogen pe nivelul cu 11.2.36. Atomii de hidrogen, aflati in Htare fundamentala, absorb fotoni cu
numarul cuantic principal n (necunoscut) este de -2,42 · 10-19 J. Tranzitia lungimea de unda f. =: 102,5 nm. Sa se cu cit se modifica momentul
electronului pe nivelul cu numarul cuantic m (necunoscut) este insotita de magnetic 1-L prin acest proem; de excitare. Se eonsidt>ra cunoscute: h, me, e,
emisia unei radiatii cu lungimea de unda A= 651,3 nm. Sa se determine: e: 0 ~i c.
a) frecventele de rota tie vn ~i vm ale electronului ·pe nivelele cu numerele 11.2.37. Se considera un osci]ator liniar de masa m care oscileaza dupa legea
cuantice respective; b) frecv·enta radiatiei Vnm emisa prin tranzitia intre nive- x A sin (J)i. Considerind ca nwmentul cinetie al oscilatorului are
lele cu numere]e cuantice n ~i m; c) ce relatie exista intre frecventele vn, vm aceea§i lege de cuantificare ea ~i rnomentul orbital in cazul orbitelor Bohr
~i vnm? d) Ce devine relatia de la punct ul precedent cind numerele cuantice pentru atomul de hidrogen, sa se ealculeze expresia cuantificata a energiei
n ~i m devin foarte mari? Ce concluzie se poate deduce? Se dau valorile: totale a oscilatorului. Precizare: se Lonsidm·a ca mom,~ntul cinetic este dat
h, c, 1 eV = 1,6 · 10-19 J ~i energia de ionizare de 13,6 eV. de relatia l = m·ax, unde v este viteza.
11.2.28. Un atom de hidrogen, excitat, prin emisia succesiva a doua linii spec- 11.2.38. 0 particuUi de masa m Re pe o trait>etorie eireulara intr-un
trale de lungime de unda A1 = 1 281,8 nm ~i X2 = 102,57 nm ajunge in starea
fundamep.ta1a. Sa se determine energia. starii excitate ~i numarul cuantic cimp central de forte atractive ----k7 in eare r este raza traiectoriei iar k
principal al acestei stari. Se dau valorile: h, c ~i energia de ionizare este o constanta pozitiva. de cuantificare a lui Bohr, sa se
de 13,6 eV. determine razele orbitelor permise partjculei pe aceste orbite.
11.2.29. Sa se calculeze lungimea de unda a celei de-a cincea linie din seria 11.2.39. Sa se exprime (in eV) energia unui foton emis at unci cind electronul
Balmer a atomului de hidrogen. Se da R. unui atom hidrogenoid trece rle pe nivelul n pe nivelul k, in terrnenii constan-
telor specifice atomului dt; hidrogen ~i a sardnii nudeului. Se considera cuno-
11.2.30. Lungimile de unda pentru prima linie a seriei Lyman ~i pentru ultima scute: h, me, e ~i e:o.
linie a seriei Balmer sint, respectiv, A£= 121,5 nm ~i AB = 365 nm. Sa ~e
determine energia de ionizare a atomului C" h1rlrogen folosind aceste date §i 11.2.40. In 1897 Pickering a descoperit o serie de linii in speetrele stelare care
constantele h §i c. seamana mult cu liniile din seria Balmer a hidrogenului. Lungimea de unda
a acestor linii se determina cu o formuHi analoga seriei Balmer:
11.2.31. Diferenta dintre lungimea de unda a primei linii din seria Balmer §i
lungimea de unda a primei linii spectrale din seria Lyman este ~A= 534,6 nm.
Sa se calculeze constanta lui Planck, cunoscind urmatoarele constante:
me, c, e §i e: 0 •
cu excep~ia faptului ca num~irul euantie rn avea, pe linga.valorile 3, 4, 5
11.2.32. Sa se estimeze, in cadrul modelului cuantic al lui Bohr pentru ato-
mul de hidrogen, numaru) liniilor spectrale din seriile Lyman, Balmer, Paschen etc. §i valorile 2 _!_, 3 _!_, 4 _!__ etc. Sa se arnte eii aeest.e linii spectrale apartin
etc. ce pot fi emise de atomii de hidrogen excitati intr-un tub de descarcare 2 2 2
ionilor de He+.
la presiunea p = 666,5 N Jm 2 ~i temperatura T = 300 K. Se va considera ca
fiecare atom de hidrogen ocupa acela§i volum, de forma unui cub. Se cunoa~te 11.2.41. a) Sa se calculeze :raza primei cn·bite stationare a atomului dP- heliu
constanta lui Boltzmann k = 1,38 · 10-23 J · K- 1 §i valoarea razei primei odata ionizat (He+). b) Ca.re este viteza el1~ctro~ului pe aeeasta orbita? Se
or bite Bohr, r 1 = 5,3 · 1o-n m. considera cunoscute: It, §I c:o.

82 83
. 6*
:H.2.42. a) Sa se calculeze energia necesara excitarii ionilor He+ ~i Li~+ din
starea fundamentala in prima stare excitata. b) Sa se calculeze energule de
ionizare pentru ionii mentionati. Se considera cunoscute: h, me, e §i e:o.
Sa se calculeze lungimea de unda a fotonilor emi§i prin tranzitia
r-leetronului ionului de He+ intre starile n 2 -+ n == 1. Se considera cuno-
·:;cute: h, me, e, c ~i e:o.
!1.2.44. Ce energie trebuie transmisa atomilor ionizati 4 Be3 + pentru ca spe.ctrul
de emisie sa contina toate liniile spectrale posibile. Se cunoa§te energ1a de
ionizare a atomului de hidrogen egala cu 13,6 eV.
ll.2.45. Fotonii atomi]or hidrogenoizi de 2He+ corespunzatori liniei principale
a seriei Lvman sint absorbiti de atomi de hidrogen aflati in stare fundamental&.
i\re }oc i~onizarea atomilor de hidrogen. Sa se determine energia cinetica a
dectrnnilor obtinu\j in acest proces de ionizare. Energia de ioniiare a atomului
de hidrogen este de 13 16 e V.
ll 2.46. Care este valoarea numarului cuantic principal n pentru care tran-
7: ~.;ia
n ·~·+ n -- 1 a e]ectronului ionului de 2 He+ va genera un foton in regiunea
v1~:ibila a spectrului care se 1ntinde de la aproximativ "A = 750 nm (ro§u) la
)., = 400 nm (violet)? Care este lungimea de unda a radiatiei emise? Energia de
ii,;lizare a atomului de hidrogen este de 13,6 eV. Se dau h, c.
IL t47. Sa se determine numerele cuantiee pentru nivelele energetice ale
a:.•,milor hidrogenoizi, astfel incit tranzitiile intre aceste nivele sa genereze
spectrale cu
lungim1 de unda identice cu lungimile de unda ale liniilor
sr·,:'"~trale din seria Lyman a atomului de hidrogen.
1 .2AK Ce atom hidrogenoid are diferenta lungimilor de unda dintre primele
ale sr:riilor speetrale Balmer ~i Lyman egala cu /)."A= 59,3 nm? Se da R.
. .2AH. Energia de legatura a unuia din electronii atomului de 2He este de
24,6 e V. Sa se caleuleze energia necesara ionizarii totale a atomului de heliu.
Energia de ionizare a atomului de hidrogen este de 13,6 eV.
L~.50. In modelul cuantie al lui Bohr pentru atomul de hidrogen s-a con-
sid~ ~'at ca. masa protonului este mult mai mare decit masa electronului orbi-
tal 1.;1 ca atare nucleul atomic de hidrogen este in repaus. Aceea§i ipoteza s-a
fo;, ,~it ~i pentru atomii hidr~geno~zi. In re~Iitate, a tit nucle~~ cit ~i elec.,tro~ul
od'J tal au o mi~care de rotatw in JUrul unm ?entru co_mun. ~~- s~ deduca. pri?·
cipal(~le relat1i obtinute pentru a1omul de h1dr?gen ~~ a~om~I hidrogenmzi, 1~
modelul cuantie al lui Bohr, luindu-se in cons1derare §I mi§carea nucleulm.
*II.2J)l. Masa nueleului atomului de hidrogen este MH = 1,672 · 10-27 kg
iar m~1.sa nudeului atomului de heliu este MHe 6,644 · 10-27 kg. Raportul
constnntelor Rydberg, pentru cei doi atomi este 1J = RH/RHe = 0,999593.
eal1:uleze din aceste date masa eleetronului m 8 • (A se vedea problema
I pe directia x este D.x ~ "A/2rr, imprecizia. in determinarea vitezei pe directia x
*U.2.52. Raportul dintrc masa nucleului ·.de 1 H ~i masa electronului este
1) 1 = 1 836,1. RaportuJ dintre masa nucleului de H ~i masa nucleuJui de 1 H
2
este ·1) 2 = 1,998. a) Sa se calcuieze diferenta constantelor Rydberg R2H-R1H
pentru eei doi izotopi ai hidrogenului. b) Care este diferenta intre lungimea
de unrl.a e. primei ]inii din seria Lyman a atomului hidrogenului u~or §i linia
corm;punzatoare a hidrogenului greu? Se da: Roo= 1,097373 · 107 m-1 • (A se
problema II.2.50.)
*11.2.53. Sa se calculeze momentul magnetic (a se vedea problemele 11.2.35
~i II .2.50) al atomului de hidrogen luind in considerare mi~carea nucleului
acestuia.
11.2.54. a) Sa se calculeze cu cit se modifica lungimea de unda a fotonului
emis de atomul de hidrogen aflat in stare Iibera, ca urmare a reculului ato-
mului in momentul emisiei. b) Ce viteza va avea atomul de hidrogen prin_
treeerea electronului intre orbitele n = 2 -+ n = 1. Se dau: masa atomului
de hidrogen M = 1,00782522 u; constanta Rydberg, R; constanta Planck, h
~i viteza luminii, c.
*11.2.55. Sa se caleuleze valoarea frecventei v a radiatiei emise de un atom
ce s~ deplaseaza cu viteza v0 ( efect Doppler) in functie d~ frecventa v 0 pe care
atomul o emite cind se afla in repaus, de unghiul 0 dintre direetia de mi~care
a atomuJui ~i directia fotonului emis §i viteza Iuminii c, in cazurile: a) nere-
lativist; b) relativist. Se va considera ca h2 v2 j M c2 <t: 1 in care M este masa
atomului iar h este constanta Plank.
*11.2.56. Se constata ca radiatia corespunzatoare tranzitiei n = 2 -+ n = 1,
emisa de atomul de hidrogen aflat in mi§care, detectata la unghiul 0 = 45o
fata de directia de mi~care a f1tomului, are lungimea de unda "A = 121,518 nm.
Cunoscind COnstanta Rydberg n = 1,096776. 107.m- ' sa se calculeze viteza
atomului de hidrogen in momentul emisiei. Se da c. (ln rezolvare se va folosi
rezultatul de la problema 11.2.55.)
*11.2.57. Cu ce viteza minima trebuie sa se deplaseze ionul de 2 H;t spre atomul
de hidrogen astfel incit radiatia emisa_ de Ht, corespunzatoare tranzitiei
n = 3 -+ n = 2 sa poata excita atomul de hidrogen. Energia de ionizare a ato-
mului de hidrogen este de 13,6 eV, iar viteza luminii c. (In rezolvare se va
folosi rezultatul de la problema 11.2.55.)
*11.2.58. Studiind spectrul unor galaxii se constata ca lungimea de unda a
liniei principale a seriei Lyman a ionilor 2 H;t este "A = 36,5 nm. Considerin.d
ca aceasta modificare a lungimii de unda este eonditionata numai de faptul
ca aceste galaxii se departeaza de Pamint, sa se calculeze viteia de deplasare
a ga]axiilor. Se da: R = 1,09722'3 · 10?m-1 • {ln rezolvare se va folosi rezultatul
de l:t problema 11.2.55.)
11.2.59. Care este energia cinetica minima pe care trebuie s-o aiba un atom
de hidrogen astfel incit prin ciocnire fronta.la cu un alt atom de hidrogen aflat
initial in repaus, sa produca excitarea acestuia. Se va presupune ca inainte de
ciocnire ambii atomi de hidrogen erau in starea fundamental&. Se da energia
de ionizare a atomului de hidrogen Eionizare = 13,6 eV.
11.2.60. Sa se arate, folosind principiul de nedeterminare al lui Heisenberg
!:J.pi).x ~ h, ca pentru 0 particula a carei imprecizie in determinarea pozitiei
este egala cu viteza pe directia x.
11.2.61~ Folosind principiul de nedeterminare, sa se arate ca mi§carea elec-
tronului, in sens clasic, pe orbitele stationare Bohr eare au valori mici pentru
numarul cuantic principal, nu este posibila.
11.2·.62. Folosind principiul de nedeterminare sa se calculeze raza orbitei
atomului de hidrogen aflat in stare fundamental& §i energia acestei stari.
85
 11.2.63. Cu ajutorul principiului de nedeterminare sa se determine raza mi-
11.2.78. Sa se calculeze tensiunea de accelerare U in cazul unui tub de raze X,
nima ~i energia minima a unei particule de masa m ce se mi~ca pe o traiectorie
-+ 4
daca spectrul continuu (de frinare) ~ al ,anticatodului tubulu~ are lungimea de
circulara in cimpul de forte F. -kr (problema 11.2.38). unda minima egala cu 0,0206 nm. Se d.au constantele h, e §I c.
11,.2.79. Lungimea de unda minima a SJ?ectr~Ilui ?ontinuu emis' de un tub. . de
raze X, pentru tensiunea de a.ccelerare [! = 60 k.V, este Amin = 19,4 .pm. Sa se
ATOMUL CU MAl !IUL'fl ELECTRONI. RADIA'fll X. calculeze constanta lui Planck cunoscind valorlle constantelor e §I. c.
TRANZI'fll SPONTANE ~I INDUSE

11.2.64. Ce valori iau numerele cuantice n, l, m §i rn 8 in starea fundamentala

11.2.80. In ce consHi important-a 1ui 1
-
A
=~ R(Z - a) 2(1-
n2
1)?
- -
k2
.
a atomului de hidrogen? Ce semnificatie are constanta cr?
11.2.65. a) Ce valori au numerele cuantice l §i rn pentru eel de-al patrulea 11.2.81. Lun~imile de unda ale liniei K~ pentru e]~mente~e .12Mg, taA! ~i 14Si,
nivel energetic al atomului de hidrogen? b) Care sint nota~iile adoptate pentru masurate experimental sint, , 987 83:l pm ~l 71.1 pm. Sa se cal-
subpaturile cu valorile l determinate la punctul precedent? c) In cite mod uri culeze constanta de ecranare cr elemente relat1v U§Oare. Se da
independente se realizeaza fiecare va1oare posibila a numarului cuantic l? constanta lui Rydberg, R.
11.2.66. a) Ce valori poate Iua 'numarul cuantic orbitall, daca numarul cuantic 11.2.82. Lungimea de unda, a Jiniei K ..,, pentru elementele 50 Sn,
magnetic are o va]oare rn bine determinata? b) Dar daca ~i numa.rul cuantic 55Cs §i 74W are valoarea 1 pm, 40,2 pm ~i 21,0 pm. Sa se cal-
principal n are o valoare stabilita? culeze constanta de ecranare cr elemente. Se da constanta R.
11.2.67. Sa se calculeze n··marul electronilor in atomul in care in starea funda- 11.2.83. Folosind legea lui Moseley calculeze: a) lungimea de unda a
mentala sint ocupate: a J paturile K §i L, subpatura 3s §i jumatate din sub- liniei Krx pentru aluminiu (Z 13) si cobalt (Z =: 27); b) diferen~a
patura 3p; b) paturile K, L §i M §i subpaturile 4s, 4p §i 4d. Sa se identifice energiilor de legatura a eleetronilor K L in cazul vanadiului (Z = 23). Se
atomii care au numarul de electroni determina~i la punctele a) §i b). cunosc constantele h, c, R ~i rr
11.2.68. Care este numarul electro nil or cu acelea§i numere cuantice: a) n, l, rn; 11.2.84. Lungimile de undt1. a liniei , doua clemente oarecare sint
b). l; c) n. 250 pm §i 179 pm. Care sint elemnnte1e Se dau: R §i G.
11.2.69. Sa se calculeze numarul electronilor care au acelasi numar cuantic n 11.2.85. Sa se calculeze tensiunea de aeeeJern.re electronilor intr-un tub de
§i aceea§i valoare pentru: a) m 8 ; b) m; c) rn 8 ~i m. ' raze X cu anticatod de nichel = 28), dadi ca dlferen~a intre lungimea
de unda a liniei Krx ~i de a spectrului continuu este
11.2.70. Pentru ce atom din tabelul periodic completarea paturilor in ordinea df.. 84 pm. Se cunosc constantele: h, f.', R ~i a. ·
crescatoare a numerelor cuantice este violata? Care sint cauzele?
11.2.86. Pentru o anumita tensiune in cazul unui tub de raze X
11.2.71. Sa se precizeze configura~iile electronice ale atomilor 10Ne, 12 Mg, P cu anticatod de aluminiu 13), unda minima a spectrului
15
§i 1RAr, ~tiind ca ]a ace§ti atomi completarea pa.turilor §i subpaturilor se face in continuu (de frinare) este == 0,5 ~m. ~e va exeita seria K in acest caz?
ordinea crescatoare a numerelor cuantice. Se §tie ca poten~ialul de al sene1 R este 1,56 kV. Se dau constantele:
11.2.72. Sa se determine numarul de configura~ii distincte ce se pot forma din h, e ·§i c.
t (t < 2l + 1) electroni echivalen~i care au acela§i numar cuantic orbital l 11.2.87. Cind tensiunea de aceelerarr unui tub de raze X cre§te de
tti acela§i numar cuantic principal n; n · tt. Aplica~ie numerica: n · d3 • la valoarea U 1 = 10 kV Ja .U2 : : -: : intre lungimea de unda a
11.2. 73. Care din proprieta~ile enumerate mai jos sint condi~ionate de numarul liniei Krx ~i lungimea de unda minima continuu creste de 7t = 3 ori.
electro nil or care apar~in paturilor periferice: a) valen~a elementelor; b) spec- Sa se determine numarul atomic Z eJementului anticat6dului. Se dau:
trul caracteristic al raze) or X; c) poten~ialul de ionizare. h, e, c, R .§i a.
*11.2. 74. Cum va arata spectrul radia~iei X emis de anticatodul unui tub de 11.2.~8. Se. se .d~term?ne eJer:r-~ntul pentru care difer~~n~a intre frecvenyele
raze X, daca tensiunea de accelerare a electro nil or este cre£cuta treptat? max1me ale ser1e1 K ~~ale ser1m L eslt~ L\ v =-~ 1,09 · 10 . Se dau R, c §I G.
11.2.75. Sa se calculeze viteza electronilor ce cad pe anticatodul unui tub de 11.2.89. Sa se calculeze energia de ud1 a ~H~ui elec~r~~ K di~ . vanadi\u
raze X, daca se §tie ca lungimea de Broglie asociata electronilor este. A = (Z = 23), daca se ~tie ca Jungimea dt~ unda r~mnma a hnnlor ser1e1 L este
= 0,1 nm. ·Se dau constantele h §i me. f..L = 2,4 nm. Se cunosc con~tantele: It, c~ R ~l cr.

11.2.76. Sa se calculeze lungimea de unda de Broglie asociata electronilor 11.2.90. Sa se calculeze poten~ialul de necelerare intr-un t~b de ra~e X, necesar
daca tensiunea lor de accelerare intr-un tub de raze X este U = 50 kV, in pentru excitarea liniei KCJ. dnd antica toduJ este for:nat dm: a} f1er (Z = 26);
cazurile: a) nerelativist; b) relativist. Se dau: h, e, me §i c. b) cupru (Z = 29). Se dau constantele: h, e, R ~~ cr.

~1.2.77. Incepind cu care element din tabelul periodic, in spectrul caracteristic 11.2.91. Lungimea de unda /,KCJ. din caracteristic al molibdenului
al ra~elor X pot sa a para liniile seriei K §i, respectiv, ale seriei L? (Z = 42) este egala cu 70,8 pm. ~a se caJculeze lungimea de unda AKrx din
spectrul caracteristic al argintulm Constanta de ecranare a = 1.
86
87
11.2.92. Ce tensiune minima de accelerare trebuie sa aiba un tub de raze. X
pentru a se obtine to ate liniile seriei K in cazul unui anticatod format ~m:
a) cupru (Z = 29); b) argint (Z = 4 7). Se cunosc constantele: h, e, c, R §I rr.
11.2.93. Sa se determine constanta de ecranar_e (j pentru seriaL a wolframului
(Z = 74), daca se ~tie ca razele X cu Jungimea de und~ 'A= 0,1v43 nm sint
emise cind are loc tranzitia unui electron al wolframulm de pe patura M pe
patura L (linia Lex)· Se cunoa~te constanta R a lui Rydberg.
11.2.94. Linia Krx din spectr·ul caraeteristic al unui element are lungimea. de
unda f.. = 78,8 pm. Sa se identifice acest element. Se dau constantele R ~~
11.2.95. Prin trecerea unui fascicul monocromatic de raze X printr-un strat
de apa de grosi me d 5 em intensitatea fasciculului se atenueaza de e ori.
Sa se calcu]~ze coeficientu] de atenuare liniara !1. al razelor X in apa.
11.2.96. Dadi grosimea unui strat de apa cre~te cu 2 em, intensitatea ~a.scieu­
lului de raze X transmis, se mic~oreaza de 3 ori. Sa se calculeze coeftcientul
!1. de atenuare liniara al radiatiilor X_ in apl"L
11.2.97. Pentrl) protectia impotriva radiatiilor X se fo]o.se.§te un ec:a~. de
plumb de grosime dpb 0,5 em. Coeficien~ul de ate.nuavre ~~~lara al radiatnlor
X in plumb este !J.Pb 52,5 cm-1 . Ce grosu'?e trebme sa_ mba un .ecr~n de a_lu-
miniu, cu !.l.At = 0,765 cm-I, pentru a as1gura aceea~I protectie 1mpotnva
radiatiilor X.
11.2.98. S~ se c~l~uleze grosimea de inj~~~tatire a. r~diatiilor monocrom~tice
X al caror coP.flcient de atenuare mas1ca m alummm este !l.m = 5,3 m. /kg.
3
Densitatea aluminiu]ui este p = 2 600 kg/m • Precizare: !l.m = !1./ p.
11.2.99. De cite ori scade intensitatea fasciculului de raze X, de lungime de
unda 'A = 20 pm, cind trece printr-un strat de fier de grosime 0,15 m.m. Coef~­
cientul de absorb tie masica !l.m al radiatiilor X infier este 1,1 m 2 Jkg 1ar densi-
tatea fieru]ui p ::::== 7,9 · 10 3 kgjm 3 •
11.2.100. Sa se calculeze grosimea de injumatatire pentru fier folosind datele
problemei precedente.
11.2.101. In tabelul de mai ios sint precizate grosimile de injumatatire X1 12
pentru razele X de energie i MeV in citeva materiale al~ ?aror densitati sint
de asemenea preeizate in tabel. a) Sa ~e calculeze coefiCI~nt~l de atenuare
liniara §i masica. b) Sa se ealeuleze lung1mea de unda a radiatnlor X. Se dau
constantele h ~i c.
Material
I apii. aluminiu
I fier plumb
X11 2 (rm) 1'0,2 4,5 1,56 0,87
p(kg/m 3 ) I 1 000 2 600 7 900 11300
11.2.102. Cite grosimi de injumatavire sint necesare, pentru ca intensitatea
unui fascicul de raze X sa scada de 80 ori P
11.2.103. Un fascicul monocromatic de raze X, de ]ungime de unda 'Ao=55,8 pm,
este difuzat prin efect Compton de o placa de grafit. Sa se c.alcu~eze lu-?gi-
mea de unda /, a radiatiei difuzate la unghiul e = 60° fata de d1rec~1a fascicu-
lului incident. Se dau constantele: me, c ~i h.
88
*11:2.104. Care este fra.ctiunea atomilor de hidrogen excitati pe nivelul ener-
geti~ cu numarul cuantic n ~ 2 la temperatura T = 3 000 K? Pentru atomui
de h1drogen se va folosi modelul cuantic allui Bohr. Se dau constantele h c R
~~ constanta Boltzmann k 1,38 · 10-23 J. K-1.
• ' l
E,-E 1
Precizare: distributia Boltzmann este !V ~ =
gz · e--fiT- in care N
1
este
, lVt gl
numarul atomilor excitati pe nivelul energetic E 1 ~l de pondere statistie8,
(gradul de degenerare al starii respective) iar 1V 2 este numarul atomilor
(J.
tati pe nivelul energetic de energie E 2 (E 2 > E 1 ) ~i pondere statistica gi.
*11.2.105. Sa se determine raportul populayiilor starilor 3p ~i 3s pentru un
gaz, format din atomi de sodiu, aflat la temperatura T 2 400 K. LungimEa
d.e unda pentru tranzitia 3p -+ 3s este 'A = 589 nm. Se ~au constantele: h, c
~~ constanta k = 1,38 · 10-23 J · K-1.
lndicat£e. Se va folosi distributia Boltzmann precizata in problema prece-
denta.
11.2.1~6. Sa se calculeze timpul mediu de viata al atomilor excitati pe o
anum1ta stare energetica, daca se §tie ca intensitatea liniei spectrale cores-
punzatoare tranzitiei de pe aceasta stare pe starea fundamental& se micso-
reaza de 'f) ~- 25 ori p~ o distantli l = 2,5 mm, masurata in directia de dt;pia-
sare a atomllor, cu v1teza v 600 mfs. (Metoda razelor canal a lui Wien.)
11.2.107. Un gaz rarefiat, format din atomi de Hg aflati in stare fundamen-
tala~ este excitat cu radi~tia monocromatica- ,de rezonant,a" de 1ungime de
unda 'A 253,65 nm, em1sa de o Jampa de mercur. Ca rezultat al excitarii
puterea emisa de atomii de Hg, pentru lungimea de unda 'A, este P = 35 m W.
~a se calcul.eze numaru1 atomilor de Hg afla~i in starea exeitata 1 ~tiind ei:i
timpul medm de viata al acesteia este -r =-= 0,15 flS. Se cunosc valorile con~
stantelor h ~i c.
11.2.108. Un gaz de atomi de litiu, cu concentrat.ia n · 10 16 cm-3 , se
afla ]a ~emperatura T = 1 500 K. Puterea emisa, pent cu lima de
de Iung1me de unda A -= 671 nm (tranzitit\ 2p -+ 2s), in unitatea de volum,
Pv = 0,30 W/cm 3 • 3a se determine timpul mediu de viata al atomilor de }_j Lu
starea excitata de rezonanta. Se cunose constantele: h, c si k 1,38, 10 23 J. K--1.
Se va folosi distri1m~ia Boltzmann din problerna IL2.f04.
*11.2.109. Hidrogenul atomic se gase§te in echilihru termodinamic. Sa se
determine: a) raportul S al tranzitiiior induse ~i spontane ale atomilor
~i':e!ul n = ~.~a t~mperat~ra T 3 000 K; b) temperatura la care probabi-
bta~Ile tranzi~nJ 11· mduse ~I spontane sint ega1e. Se cunosc constantt~le: h) c, R
~i k 1,38 · Lr- 23 J · K-1 •
Ind£cafie. La ~chilibru termodi:1amic energia emisa in unitatea de
(spontan ~i stimulat) este egala cu energia absorbita in unitatea de timp.
vor folosi coeficientii lui Einstein.
*11.2.110. Un. fascicul de lumina de frecventa v, egala cu freeventa Je rezo-·
nan~a a atomllor unui gaz aflat Ja temperatura T, trece prin acest gaz. Sa se
demonstreze ca 11· coefkientul de absorbtie al luminii de eatre gazul atomic
variaza dupa legea !1. = !1.0 (1 - e-hvtkT) in care !l.o este coeficientul de ·absol'btie
al gazului la temperatura T -+ 0. '
lndica{ie. Se va neg1ija emisia spontana -- conditia de realizure a unui laser.
*11.2.111. ln ce domeniu spectral intensitatea radiatiei induse este mai mare !G
decit intensitatea radiatiei spontane, pentru un gaz de atomi, aflat la 23echilibru
termodjnamic la temperatura T == 300 K.. Se dau: h, c ~i k = 1,38 ·10- J · K- •
1 l't

ll
ln rezolvare se va folosi rezultatul in problema 11.2.109.
•11.2.112. Care trebuie sa fie temperatura unui gaz de atomi, aflat la echilibru 10
termodinamic, pentru ca probabilitatea emisiei stitnulate sa fie mai mare 8
decit probabilitatea de emisie spontana, pentru radiatia de3 rezonantli
1 de lun- En~rgia
gime de undil A = 550 nm. Se dau · h, c 9i k 1,38 · 10-' J · K- .• ln rezol- 6 lolo/a

vare se va folosi rezultatul oh~inut in problema II.2.109.

se vor considera urma-

Pentru rezolvarea problemelor
toarele valori pentru principa1ele ~"n".J''v
J . ;:;;, 1
-6
constanta lui Planck J · grd-1 = 8,625 ·1.0-5 eV · grd- ,
constanta lui Boltzmann -8
masa de repaus a electronului m 0 ::..= -to
i0- 19 C,
sarcina electronului e =~ 1 ,H ·
rn · s- 1 , -!2
viteza luminii c = :i · · 1026 ·krnol-I,
numarul lui Avogadro u kg,
unitatea atomica de masa
Eo =---= 8.8b!t · 1o-
12 1
F · m- . -!G
permitivitatea vidului
-18
I~EG1'rURA CHIMW1 81 STRUCTURA CIUSTALINA Fig~ II .3.6
A CORPl]U 1 l SOliD

11.3.7. In tabelul II.3.7. se da ener ia de le ..

pentru clteva cristale cu o structurli !semiiniit~atura ~~ temp~ratura de topire
11.3.1. Atomii de natriu sj clor in stare libera au configuraviile electronice .. .
1s22s 22p6 3s1 ~i respectiv, is22s2 3s23p5 • eonf'igura\iile electro nice ale Sii se explice de ce · t . are cu cea a crJstalulm de NaCI.
ionilor de natriu ~ide dor in reteaua a NaCl? Sa se explice rezultatul. topire mai ridicate.cris a1e1e cu energ•e de legi'iturii mai mare au puncte de
2 2 2
11.3.2. Configura\ia eleetronica a liber de earl1on este 1s 2s 2p • Sa
se reprezinte schematic formarea eovalente in cristalul de diamant.
Cum sint orientati spinii partjcipa la formarea legaturilor Tabelul 11 .3.'l

chimice? 2 2 6 2 2
Energia. de legatura Temperatura de topire
11.3.3. Configura\ia e1ectronidi a at liber de Si este 1s 2s 2p 3s 3p • Cristalul
EL(kJ/mol) trc>
a) Care sint electronii care participii la form area legi'iturii covalente? b) Ce fel
de hibridizare are loc, in urma forrnarii leg[iturilor chimice in cristalul de Si? KBr 661,5 735
*11.3.4. Se considera un ~ir infinit de ioni eu sarcini pozitive ~i negative alter- - --------- ---·-··"--- ---

nante (±e). Dadi distan1,ele dintre ioni sint egale 'intre ele s,i egale cu r 0 , sa se KCI 6£0,8 768
calculeze energia poten\ialii de eleetrostatidi a unui ion cu to~i NaCl
--
762,0
----
801
ceilal}i ioni din ~irul 1nfinit. ----------
11.3.&. Sa se arate ci'i rezultatul din problema precedenta nu depinde de LiFl 1 013,2 870
semnul ionului de referin\<'L FeO 4 040,3 1 42C
11.3.6. ln figura 11.3.6 este reprezentaUi energia de atracvie, energia de respin- L...

gere ~i energia totalii de interaetiune dintre doi ioni vecini din cristalul de
NaCl. a) Folosind datele din figuril sa se gaseasca energia de legatura din 11.3.8. In tabelul II.3.8 se da ener ia de le atu "'
ta.line (a) temperatura d t . (g) .. g ra (EL), constanta retelei cris-
cristalul de NaCl, raportata la H de NaCl. b) Care este energia de e opire tt , caldura latenta de
:'ap~riZare ~~
.. ' · .
legatura a unui cristal de NaCl cu masa m == 1 mol? Se presupune cunoscut cal dura specifica pentru metalele alcalin e cu st ructura.. cnstabna cubica
(A,) cu
numarullui Avogadro N A-
91
90
volum centrat. Tinind cont de pozitia acestor metale in sistemul periodic al
elementelor ~i de natura legaturii chimice in cristale, sa se explice datele din
acest tabel.
• • • • • • • • •
Tabelul II .3.8
• •
Cristalul EL (kJ/mol} a(nm) ttC) ).v(kJ/mol) c(J/kg·K)
• • •• •
Li

Na
674,1

607,1
--------- ------- - - - -
0,351
----·----- --------- - - - - - ------ ----
0,430
180

98
155,3

108,9
--------
3 302

1 233
• •
• •
It
• •
• 4,lr
(D.)

•
If •
Ka 510,8 0,534 63 92,1 739
------ ------ ----- -----
• • • • •
+
---~----

Hb 489,9 0,562 31:- 87,9 334

------- ------ -----·---

• •
~---------

Cs 456,4 0,601

11.3.9. Se da un crista} de Ag cu masa m

29 79,5

1g. $tiind ca Ag este monovalent

217

• • •
• • • • • •• (Ill)

~i are masa molara M = 107,87 kg· kmol-1 sa se determine numarul total

Fig. 11.3.12
j
Fig" 11.3.13
al electronilor care participa la formarea legaturii metalice in cristal. Se cu-
noa~te numarul lui Avogadro N A·
l1 · 3 ~ 14 · ~~ fig,?ra II.3 ..14 este reprezentata
c~lula umtara" ~- cristalului de NaCI.
11.3.10. Eriergia de legatura dintre doi atomi de Si in cristalul de Si este Sa se .. arate c~ flecare celula unitara a
Ez = 1,8 eV. Cunoscind rna sa molar a a Si ( lbf .:__ 28,08 kg· kmol~ 1 ) ~i numa- clo~urn. de sodiu contine patru ioni de
rullui Avogadro N A, sa se determine energia de legatura pentru un crista! de sodm §I patru ioni de clor. ·
Si cu masa m 100 g.
11.3.1~; Cristal~l de KCI are structura
11.3.11. Energia potentiala de interactiune dintre am 10m din cristalul ionic clor~rn de sodm. Cite molecule de KCI
se aproximeaza cu ajutorul rela~iei: contine celula unitara a cristalului
de KCI? ·
r
2
~X:e 1
11.3.16. Cunosdnd densitatea de mas~
Po
EP = Ae -
p = . 2 ' 1 ~ 5 · ~0 kg· rn-a ~i constant:
47tE 0 r 3
re~elei Cristahne a 0 = 5 64 . j o-lOffi , "
unde p0 este parametrul energiei de respingere, IX este parametrul atractiei ~;; fl ~ ' ' ~a
'~ a e nl!marul N de celule unita~e
electrostatice, Eo este permitivitatea vidului iar A este o constanta. Pentru dintr-un crista] de NaCI cu masa m =1 g.
cristalul de NaCl avem p0 = 0,321 · 10-10 ~n, IX = 1,747 iar distanta dintre IL3.14
doi ioni la echilibru este r 0 = 2,82 · 10-10 m. Sa se calculeze: a) valoarea 11.3.17. Cunoscind masa molara M - 58 44 .
constantei A; b) energia de legatura pentru cristalul cu masa m 1 kmol; p = 2 165 ka · rn-a " -- ' kg· kmo}--l s.I densitatea
c) distanta rl 1a care energia de atractie este egala cu energia de respingere de NaCL Se ocunoa~t:a;uemc~lcullelz~ Aconstanta retelei crist~line, ao, a
dintre ioni. ,· - aru m vogadro NA·
Se cunosc constantele: sarcina e]ectronului e ~i permitivitatea vidului E 0 • 11.3.18. Cristalele de Fe au 0 t · · "
cind masa ~olara M ' 55 8 £t~~ ~~t~ina c~~ica cu voium centrat.
11.3.12. In figura 11.3.12 este reprezentata o retea cristalina plana iar prin kg. m-3
. si
, num"aru I Im. A vogadro
' g N ol sa s' densitatea
.d t . de masa P -- - . 1' oa
regiunile ha~urate sint indic~ate trei posibilitati de alegere a celulei elementare. Na. d.m celula unitara· b) constanta :~tele' ~.~·~~mine: a) numarul de atomi
Ci~i atomi con tine fiecare celula elementara? Sa se explice rezultatul. na dm volumul V = '1 cm3. d) v' ' ~ cris a IDe, ~o; c) numarul de atomi
de Fe eu masa m = 1 k~ ' . numaru1 e celule umtare Nu dintr-un
" b'
11.3.13. In figura I 1.3.13 este reprezentata o re~ea cristalina plana in care, prin
regiunile ha~urate, sint alese trei celule primitive. a) Sa se precizeze tipul 11.3.19. Cristalul de calciu are 0 ret · · " · "
retelei cristaline plane din figura. b) Citi atomi con tine fiecare celula primi- 11.3.19). Cunoscind densitatea d ea "cristal1ma cublCa cu fete centrate (fig
M = 40 '08 kg. kmoJ-1 si numa"rul e masa p = &5. 103 k -3 ·
tiva? c) Daca a este constanta retelei cristaline cu cit este egala aria fiecarei ] . A· ,, g. m ' masa rnolara
, m vogadro N d
celule primitive? a. ) co~st.anta retelei cristaline 'a 0 . b) d'18 t
v
. A sa se . etennjne:
apropiati. ' ' anta d dmtre atomi1 cei mai
92

93
 ci\dea sub diferite unghiuri A, " ",
pe aceasta familie de plane. 2
Sa se calculeze: a) constanta
retelei cristaline a; b) unghiu-
rile Bragg posibile. ·
11.3.24. Un fascicul de raze X t;
cu lungimea de unda A =
= 1,537 · 10-10 m cade pe o
familie de· plane paralele.
~tiind ca refJexia Bragg de Fig. II.3.25
ordinul n = 3 se observa cind
Fig. H.3.19 Fig. II.3.20 unghiul dintre fasciculul incident
mine distanta interpJanara d.
~i eel reflectat este rp = 60', sii se deter-

II.3.20. Se da un m·ist~l de Ta cu 20 g ~i densitatea de masa 11.3.25. In figura 11.3.25 slnt reprezentate trei ce!Ule unitare ale unui crista!
- 16 6 . 103 kg. m- . la om,ne>.r':rl \. un1 tom -- -- ooc"' -Q~-,iind ca Ta are o retea eu structura cristalina cubica in care se alege familia de plane paralele echidis-
tante A1B C~o A,B,C,, A 3 B 3C3 , •••• Pe aceastii familie de plane cade un fascicul
Po- ' . f' ·
cubica cu volum ce:r;ttr::tt, ( Ig. .
· . ,n
se ealeuleze: a) distanta ~ In r~
· d d' t 1
atomii cei mai apropiai;-I la to ·-: ' J .• vfu·.m ··.·1'ati'va"'
·. -t'1a. ~~'~ · y a volumului celulei
"' 1 de raze X cu lungimea de undii A, = 1,537' 1Q-Io m iar reflexia Bragg de
't
-um are m 'nd temperatura. ere8te
. ' ae 1<1 : : :;: ooc la t = 2 ooooc; c) numaru Ordinu) n = 1 se observii sub unghiu) 6, = 19,2'. Sii se ca)cu]eze: a) COnstanta
de celule unitare N u dnl crista. 1 rej.elei cristaline, a; b) numiirul de reflexii·Bragg care se pot observa pe acest
S unosc: masa molara lf -1 . krnoL-I, eoeficientul de dilatare fascicul de plane; c) lungimea de undii a radiatiei incidente pentru a observa
e c a Ta et = 6 ,v a 1Q-·6 grd l eel putin n 0 = 4 reflexii Bragg pe aceasta familie de plane.
liniara • - · lui· Avogadro N A·
11.3.26. Pe un crista! de· Au se observii reflexia Bragg de ordinul doi sub
II.3.21. Cristalul de Fe are 0 ret:~ cubica cu volum centrat iar unghiul 6 0 = 60' Ia temperatura t0 O'C. Sub ce unglri se va observa reflexia
Bragg, de acela~i ordin, Ia temperatura t 1 = 500'C, dacii Coeficientul de <lila-
v

. t a IUI de Ir are o retea f''"ntrate, Cunoscind masele

tare termica 1iniara pentru Au este ~ = 1,4 · 10-s grd-1 ?
CflS k _} _ eti..JlCa
molare M1 = 55,85 kg· .mo · 1 ,,_ . kmoi.-1 §i densitatile
- 7,874 •l{g •
Pt -- si
' P2 =-..:::: ) sa gaseasca va~oarea ~ap?rt?- 11.3.27. Reflexia Bragg, de acela~i ordin, pe un crista! de Ag se observii Ia
I Ul. d1fd 2, unde dl. ~i ~dz t.sint 1 I" atomii cei mm apropiatJ din t, = 18°C ~i t2 = 630'C sub unghiurile 6 1 = 80'9' §i respectiv, 0 = 76'54'.
'stalul de Fe ~i respec ,Jv c e . A. Sii se calculeze coeficientyJ de dilat.are termicii linearii a Ag. 2
cr1 . r -
, - , metale avea atit o retea crista ma
}Ot
II 3.22. Este cunoscut. faptui. unele- . -, l'naJ:"' .,,,bi'ca"' cu fete centrate. Expe- STRUCTURA DE BENZI A ENERGIEI ELECTRONILOR IN SOLIDE: METALE,
•
cubica cu volum centrat ei•t ~l o r etRa n1s a 1
,.,, . / .. 1 c -•·onstatat
u
·
ca, in urma trecern ·· SEMICONDUCTORI, DIELECTRICI
rmwnta s-a c- " · se
de la un tip de retea la a1.t l~Ip n~olu-
observa·.· o sc . h1·mbare esentia ' "a a 1 I
11.3.28. Atomul de Li In stare liberii are configura~ia
electronic& 1s22s1• Clti
electroni se vor giisi in banda energetic& provenitii de Ia nivelul1s, dacii apro-
mulm.. D aca~· . pre supunem . ca vo ·umu i d piem 2 atomi de Li plnii Ia o distant& comparabilii cu const.anta rej.elei cris-
metalu1ui ramine neschimbat atulnm cltnl
1 taline a cristalului de Li? Sii se reprezinte schematic nivelele energetice ale eel or
1 ,1
"'se troce de 1Ja un t 1·p de rete ' a a· ad /du ' doi atomi de Li inainte ~i dupa apropierea lor.
aaseasea valoarea raportulm .1 2,
:,a l ' l:'ll ~ i d? sint distantele dintre
l ":

tliH b ( 1 _. ~ .- •_ · • metalul t'cu 11.3.29. Se apropie cinci atomi deLi plnii Ia o distantii comparabi!ii cu distanta
~ltom.ii cei mal apropia~I In . interatomicli din cristalul de Li. :;ltiind cii In stare Iibera atomul de Li are
, cubica eu fe~e centrate §I res pee IV' 2
configuratia electronicii 1s ;2s\ sll se determine numiirul stiirilor energetice
cu vulum centrat. libere din banda energeticii provenitii de Ia nivelul 2s1• Sii se reprezinte sche-
matic nivelele
eel or ·cinci de Li. ~i gradul de ocupare cu electroni, dupli apropierea
energetice
atomi
In figura I 1.3.23. este rep;e:
Z ont·>t.av 0 seetmne ·'. 1n t r _0 •rett"'
yea fcubiC
'1' a
_,,,~ u · -
- . ·1)· LI.Ill·I·le- •-obhce
•
reprezm a o am11e II.3.30. ln cazul semiconductorilor· din grupa a IV-a doi dintre electronii de
Rnnp i:L · · } ara valentii se aflii pe nivelul s iar alti doi pe nivelul p. Prin apropierea a N atomi
nivelele energetice s ~i p se desfac In benzi care, Ia o anumitii distanta dintre
~ . paralele cu distan~a Interp an
(t~- 1 82.., .1_o-10 m. Un fascicul de raze X atomi, se lntllnesc formlnd o singurii bandii iar apoi se desfac In douii benzi
Fig. II .3.23 ( -. ' ' de unda A= 0,13 nm poate
in a~a fel lnclt. fiecare bandii sii continii jumiitate din numiirul total de stiiri
94
95
provenite de la nivelele s ~i p. a) Sa se reprezinte schematic form area benzilor
energetice. b) Care este gradul de ocupare cu electroni a starilor din banda de
valenta?
11.3.31. Se da un crista! de Si cu masa m = 10 g. Cunoscind masa molara a
Si, M = 28,08 kg. kmoi-l ~i numarul lui Avogadro N Al sa se afle numarul
stiirilor din banda de valenta.
11.3.32. Trei atomi de Ge se apro'pie pina lao distanta comparabiHi cu distanta
interatomica din cristalul de Ge. Sa sc reprezinte schematic banda de valenta,
banda de conductie ~i banda interzisa. Cite stari energetice contine banda
de valenta? Dar banda de con-
ductie? ,lr nde se afla electronii
de valenta?
11.3.33. Se da un crista} format
din N atomi cu configuratia elec-
tronica 1s2 2s 2 2p 6 • In figura 11.3.33
este reprezentata schematic for-
marea benzilor energetice din
nivelele energt>tice discrete ale
atomilor. a) Cite stari energetice
contine fiecare banda? b) Citi
electroni se afla in fiecare banda
energetica? c) Sa se precizeze
natura cristalului (metal, semi-
0 a r conductor sau dielectric).
Fig. II.3.33 11.3.34. Se da un crista} de Ge
cu masa m = 100 g. Cunoscind
masa molara ~f 78,52 kg· kmol- 1 ~i numarul lui Avogadro N A' sa se
afle numarul de stari Nc din banda de conductie.
11.3.35. Banda de conductie a unui crista} semiconductor are largimea flEe =
== 1,8 e V ~i se formeaza prin despicarea unui nivel 4p. Daca cristalul este
format din n 6. 10 22 atomi, sa se determine intervalul energetic .;le; dintre
doua nivele energetice din banda de conductie. Sa se compare ~e; cu energia
de agitatie termica k T, unde k este constanta lui Baltzmann, iar T 290 K.
11.3.36. In metalele monovalente numarul electronilor liberi este egal cu
numarul atomilor. Sa se calculeze concentratia n a electronilor liberi in Cu,
~tiind ca densitatea de masa· a Cu este p = 8,89 ·10 3 kg· m- 3 , masa molara
este M = 63;54 kg· kmol-1 ~i se presupune cunoscut numarullui Avogadro N A-
11.3.37. Cristalul de Na are o retea cubica cu volum centrat iar constanta
N
retelei cristaline este a = 4,291 · '10-10 m. Sa se determine concentratia elec-
de
tronilor liberi.
11.3.38. Sa se verifice rezultatul de la problema precedent& ~tiind ca
densitatea de masa a Na este p = 0,97 · 10 3 kg· m-3 , masa molara este
11J. == 22,9898 kg· kmoi-1, iar numarul lui Avogadro este N A·
11.3.39. Atomii de N a ~i Cl, in stare libera, au configuratiile electro nice
1s22s22p 63s1 §i 1s22s 22p63s23p 5 iar in starea cristalina au configuratiile 1s22s22_f 6 centrale cu con-
~i respectiv, 1s 22p 22p 63s 23p 6 • ln figura 11.3.39 este reprezentata schematiC
dPctronilor liberi
formarea benzilor energetice in cristalul de NaCl cind atomii de Na §i Cl sint
apropiati pina la distanta de echilibru dintre ioni, a. a) Sa se explice de ce
97
96
 11.3.50. Sub ac~iunea unei dd'~;t·ent~.~ de potential U un electron ~trabatt' m
Yid distnntifa l 1n timpul t 0 ::.~ 9,1 · 10-4 s. Daca' aceea~i diferenta de potent.i<d
elo)te aplicata unui conductor metalic in care mobilitatea electronilm· de con-
ductio este !1· := 4 . 10-3 m 2 • 1
v-
• s-·I, sa se eaJcuJeze raportul tlintre viteza 1Jo,
dupa ce electronul a parcurs dist1.:1.n~a l in vid ~i viteza de transport 1.1t u
electronului 1n metaL Sa se explice rezultatul obtinut.
CONDl;Cl'IA ELECTRIC:\ IN 1\IETALI~ ~~ SEl\IICONDUCTORI
Se cunosc: masa m 0 9i sarcina e, ale electronului.
11.3.43. Se da un fir de Cu cu lunginwa l 1m, la capetele dirui~ se arlic~ H.3.51. Daca 2
unui conductor de Cu cu lungimea l = 10 m si seetimH'<~
diferenta de potential U = 10 m V. Cunoscind con~entratia . electr?mlor hber1 S :-.: : : t mm i se a plica diferenta de potential if=--= 0,62 V atunei prin ef tree('
n == 8,43. '10 28 m-3, rezistivitatea p = 1,55 · 10- ~ · m. ~I . sarcina. electro- eurentul I = 4 A. ~tiind cii fiecare atom de Cu partieipa cu cite un electron
nului, e, s[t se calculeze: a) mobilitatea electromlor hber1; b) v1teza ~e la conductia electrica, sa se determine timpul mediu T dintre dow1 ciocniri
transport a electronilor; c) timpul tc in care un electron de eonductie ale eJectroniJor cu ionii din nodurile retelei cristaline.
strabate distant;.a l. Se dau: sarcina electronului e, masa e]~ctronului m 0 , numarul lui Avogadro
masH molara .lJf = 63,54 kg· kmol-1 ~i densitatea de masa a Cu,
II.3.44,. ~tiind di fiedirui atom de A.g ii revi~e cite un el4~ctron de eond~ctie, p =::= 8,9:3 · 103 kg· m-3 •
sa se detel'mine vitez.a de transport a eleetromlor intr-un 11r de Ag cu dw.me- II.:1.52. La capetele unui conduetor de AJ cu lungimea l 1 rn se aplict1
trul d = 0,1 n1m prin c~u·e trece curentul 1 = 1 rnA.. .., dife~·enta 7 de 1 potential U =: 1 V. Cunoscind conduetivitatea elcctric<l
Se cunosc: masa molara 11-1 : :. -.: : 107,87 kg · kmol'-1 , d~ns1ta_tea de masa P. := o· ~:::::: 4 · 10 0- • rrc\ densitatca de masa p === 2,7 ·10 3 kg· In-3 ~i masa molar·ii
3
---- '~!.* 0 ,..,J<Iik.J
t.Q?. • 10 kO'
(,) · ' numtirul lui Avo[l'adro
> 0 .lV 1 s1 sarmna elcct:ronulm e.
,i 1
Jf :::::~c 26,98 kg· kmol-1 ale AI sa se calculeze: a) mob1Jitatea Plectr·onilor tit~
II.3.45. Printr-un fir de Cu en sect,,iunea S =~ 0,2 mm 2 trece un. eure~t I = 1:1mduqie in Al; b) timpu1 mediu T d.intre dou;l ciocniri ale f~leetronitor· dP
::c::.:: 2 5 A. Cuuosdnd rczistivitatea p =:.-= 1,55 · 1o--s il · m ~ Cu ~_1 sarCina ele-
co.nduelie cu ionii din noduri1e relelPi cristaline; c) energia transm.isa n~~d~~i
ment,n,rii e, se ealculeze forta care actioneazi'i asupra fwd'trm electron de <'~'lstaline ln urma eiocnirilor dintre eleetroni si ion:i in unitatea de volum si ln
unitatea de timn. ' '
conductie.
St~ dau: masa electronului m 0 , sarcina electronului e ~i numarnllui Avogadro
II.3.-1G. Un conductor metalic se mi~di cu viteza v0 = 10 m · s-1 , orien~uta 11.3.53. Intensitn,tea cimpului electric din interiorul unui conductor ri•~ Cu
ptwpendicular pe se.ctiunea lui. La u~ moment d.at, cond~ctorul e:t:. frmat este E = 0,1 V · m- . ~tiind ca dupa intervalul de tim p f:..t
1
L5 mim1 i <·
nina dnd 1-;iteza lm Rende la zero. Sa se determ1ne numarul eleet..c o .. nlor de eonduetorul se inculze~tc cu I:!.T 15 grade, sfi. se afle timpul mediu dintn~
;.:ondu,etie care ti'('e 1win unitntea de suprafat.a a se.~~iu.n~i, capetcle conduc- dou~l cioeniri consecutive ale electronitor de conductie.
t oru.lui 'fiind. J,:ga.t!~. printr-un fir de r~zistent~ neghJ;~ll.a. _ • . " , . s,,., eunosc: sareina eleetronului e, masa electronului rr;,,h conc(~ntl·cq,iil td(:(_·L~·~~··
Se c.unose: l'CZJ.StiVltatea eonductorulm metahc p =-= .... ,::> 10 8 m, sm cma n nilor de conducyie n == 8,5 ·10"18 nc~\ caldura speeifiea c :190 J · kg- 1 • g:·d 1
electronului (~ ryi masa eJeetronului mo. ~i rlensitatea de maH<1 a Cu, p 8,93 · 103 kg· m-3 •
H.3.47. Densitatea curentului intr-un conductor ?e :1\.1 est? j .. · 1 Afmm~: II.3.54. Printr-un fir de Ag cu seetiunea S =-~ Oj mm 2 trece curentnJ I
Cunosc1nd masa molara .ilf :.-=- 26,98 kg· kmoi- ~l dens1latea de. masa 0.96 A. ::?tiind ca 1n interYalul de timp !.1t = 1 s temperatura firului c:·c~:tt)
p ::= 2,7 · 103 kg· m-3 , sa se caleuleze .vitez~ d~ :ransport vt. a eleetromlor d'J (~U ~ T :::-:;:: 1. grad, sa se determine mobllitatea electronilor de conduc~jp, St·
conductio, ~tiind eu num[\ru_l eh~etrom.lor hber1 wtr~tnl cent1metru cub Al presupune cii finll de Ag este izolat termic ~i se dau: concerd;:·at.ia dec.tronilur
este rgal cu numilrul atonnlor. . de conduc~ie n = 5,8. 10 28 m-·3 , densitr-ttea de masa p ::::: 10,49 . 10 3 lq~. m-.;~,
Se eunosc: sarcina electronului e 9i numarul lm Avogadro .~.~A- 7 ciHdura specifica c = 236 J · kg-1 • grd-1 ~i sarcina e1ectronului e.
II.3.55. Sa se determine mobilitatea eleetronilor in eristnlul de Na cu
II.3.48. Fie conductor metalic cu lungimea l = :10 km, !a .e!lpet.:.:le e;:iruia
eonductivitatea eJectridi cr = 2,3 · '10 7 Q-l · nc1 si C{Jneentn,~tja eledronihw
lHl
ce UfJll"(,;>; ch\ pohmtial u
,lif<>>"f'Jlt') 220 v. Cunoscind InOblhtn:.t.ea deet.ro- n =-::~ •) t::) • 10
28
m-3 SP
~ilor d~v c~~d-;l~t,i~ }1- ~~ 4,78. 'to·-3 m 2 • v-l • s-'1, sa se determine timpul_ tc in .. ,c, .li.J..,\. .... . * ... e]"'""l
.~./i,/.: r'{)nul'ul'
'·-' .• .~.~ <:~~
> '

care un electron' ponte aj unge de la un caput la celalalt al co:nducto:rulm. 11.3.56. Hezistivitatea l.mui conductor de Ag la tempm·:lt.w·a eamerei este
1,54 · 10-s Q · m, iar concentratia electronilor estc n 5,8 · '10 28 m--:3•
11.3.49. Un electron d.n pareurgf~ un ~m:dvuc~or n1~tahc de lun~!me} se calculeze~a) timpuJ mediu T dintre douJ. ciocni!'i alE~ eh~cteoulior; b) rno-
in timpul t, cJnd la eapetde eonduetorulm se npl~ca.~tferenra d.e potentJal. V: bilitatea eleetronilor de eonduet,le; c) viteza de transport a t'}{~etronilot. St•
Un electron lihcr striibate n(3ecn~i dist.anVi in v1d ~l sub ac~mnea acel~w~1 eunosc: masu m 0 ~i sarcinae, ale electronului.
diforente de in tjrnpul Se prcsupuno e3 masa electrormh:1 de
Il.3.57. RezislivitatrHl Ge intrinsec la temperatura tc.-c.:::27°C este ==OJ! 7 .n. m.
condu~iin cste eu m.nsn e]nctronrdui liber in ·v]d. ~) se ar~te ca r~.- Cunosdnd. mnbi1it2tile elnetronilO!' tJn 3 800 cm 2 • l • v-..
;:,i n
D(J•·t.u_l_ ; de diferenta do uotential U. b) Sa. se determ1ne mobi-
l- L
litatea - ·
in conductor, daca se cunosr: to ::::.::: ""''"* • 1o-4 s, t c 106 . .~.
, .., " ' •) , (;! rilor (Jp
2
:1 800 cm •
1
· §i ·v-
eluctr·onuJui e, sii se ealculeze: a) conci:n-
t.nllvia intrintec;1 ni a purUirilor de sarcina; b) raportul b dintre viteza de
"<H'f'HHJ • r~. rnrum P.lectronului! mo.
transport a electronilor ~j de a golurilor.

99
11.3.58. Sa se calculeze rezistivitatea pp a Ge cu conduc~ie de tip p ~] cu c·.m-
centratia golurilor p = 4 · 1020 m-3 • Sa se compare rezultatul obtinut cu
tivitatea Pn a Ge de tip n, daca concentrat.ia electronilor f~ste ac•?.e~tBL
Se cunosc mobilitatile electronilor 11-n = 0,38 m 2 • V-1 • ~i
= 0,18 m 2 • v-1 • s-1 ~i sarcina electronului e.

11.3.59. Intr-un cristai t;r;.mieonductor de

L forma paralelipipedica (fig.
lungirnea L= 1. ern. si seetiunea
---
L
T
con'centrati& electronilor 'este
iar mobilitatea este li-n ==0)03
Cunoscind sarcina electronului
determine eurentul I care
Fig. II.3.59 crista! cind la eapetele lui se
rent,a poten~ial U = 20 V.

11.3.60. La capetele unui crista! semiconductor de tip n cu lungimea L

~i sectiunea S = 4 mm 2 se a plica. diferenta de plJten~ial U :_-:: : 10
masoara curentul I = 20 rnA. Cunoscind mobilitatea electronilor
= 0,13 m 2 • v-1 • s-1 ~i sarcina electronului e sa se calculeze: a
transport a electro nil or; b) concentratia purtatorilor de sarcina
11.3.61. Intensitatea cimpului electric intr-un crista! de Si
E = 400 V · m-I, iar mobilitatile electronilor goJurilor sint
. v-1 • s-l ~i respectiv, ~p ~-= 500 cm 2 • • s-·l.
intrinseca a purtatorilor de sarcina ni = 2,5 ·10 16 nc3 ~i sarcina
sa se calculeze: a) vitezele de transport ale t•lectronilor ~i golurilor
tivitatea cristalului de Si; c) curentul electric care treee prin
sectiunea lui este S = 1 mm 2 •
11.3.62. Concentratia donorilor intr-ur.1 cristal de Ge cu
~i sectiunea S = 3' mm2 este N d = 1020 • Presupun1nd ea
ionizati §i neglijind conduc·~ia intrinseca, g["i se afle rezistenta
talului.
Se dau: mobilitatea electronilor fl.n =::.-::: 0,38 rn 2 • V-1 • s--t 9i sarcinv
11.3.63. Daca se masoara rezistenta R a unei probe dintr-un
intrinsec in functie de temperatura T se obtin datele din ta.bdu]
Cunoscind lungim'ea probei L = 2 ern §i seet,i~nea S :::::.: 4
mine: a) largimea benzii interzise a semiconductorului;
semiconductorului la temperatura T ::::::c 300 K; c) temperatura la care rez.iR-
tenta probei scade de N = 103 ori fata de rezistenta pe care o
T . 300 K. ' ,
Se dau: constanta lui Boltzmann, k ~i sarcina elt:ctronului, e.

R, Q i
2000 738 314 150 78 27
I 11
i
T,K 300 325 350 375 400 450 I 500 550 ! 600 i

11.3.64. La temperatura 1\ = 300 K eoncentratia purti':itorilor de sarein~~

Ge intrinsec este ni( T 1 ) = 3 ·10 19 m-a. Cu cit cre~te concentra~ia
de sarcina, cind temperatura cre~te cu un grad? :8
Se dau: largimea benzii intrinseci Eg == 0,67 eV ~i constanta lui , k.

100 101
 . Pe t::unrafata unui cristal de Si eade o radiat1e mmrnrrn-
matica cu dPr;sitat~a f1uxului ch~ . t0-4 J . rrc 2 • s-1 •
presupunind c3. toatii

eV?Secunusc: ; b) 1:oncentrat,ia
relativa conduetivitatii la
H
Se eunos~: coPficientul 'de rx 10 4 cm-1 , timpul de
=:
11.3.7-1. henzii interzise semicondt;eLor al r~leetron-goJ. 7 intrinsedi a purtatorilor
CdS este Ea ~-= J /i se determine de sarcina liberi in Si, ni =--= ~i randameni.uJ cuantic y = 1.
ineidente a avea
de .SH cunosc: JI.;~.R2. 0 fotorezisten\a are .R 0 == 5 · 105 il ln
iluminare rez.istenta Rr = 1.0 3 n. este ln eerie ClJ
11,3.75. rezistorul Rs = 8 980 !l si sur,;a de tens~une 10 V sc ca1eulmr.e:
a) ~elativa a cur~ntului care trece prin circuit in prezen~,a iluminfirii;
/)) Y relatl",T.(i a Cflderii de tenSillflC pe fotorezistentfi lll prezenf;a ilumin[{rii;
c) de tensiune la bornEJe rt;z.istoru1ui R11 e]nd iluminam fotorezi~teott=t.
li.3.76. Un
Un cristal de CdS cu este cu un fasG1enl
de radiatie monocromatica cu unda }, ::::::: !lm. Daeii puterea
•-A'-'~'-A·'~'~-· 'indicente este P= , -~akuleze: a) numarul fotonilor inei-
denti p; UI~itatea de S~lp~afa~~ ~i il~ de timp; b) viteza de recombinare
H purtntoellor de sarcina, ~t1md ca banda- ban eLl inr
de.... viata al perec~i~or s; c) fotoeonducti1."i-
cr. ::-;,(:>: cunosc: mob1h: de sarcina ~·n =;0,035 m 2 . v - l '
e. 0 ! absorbtic a luminii a =::: 2 ·1 0 4 cm- 1,
sa rem a clertronului' e, constanta lui Planck h
La
se calculeze fotocuren-
este U = ~)0 V. conectat3. in serw cu o de tensiune ~1 o
]a 1ntunedc fotorezistenta are
Rr = 104 n, sa SP determine va!oarea
de tem;iune pe rezistenta dP
maxima.

II.3.8t). 1n II.3.86 :sini re·

l(mA)
prezentate caracteristicile curePt-
tensiune ale unei fotorezistente
inaintB ( <1> 0 = 0) ~i dupa ilum'i-
nare ( <1:> 0 :f: 0). Conectind foto-
in serie cu sur,c;a de
1A'IlblUl1C lf ::::: 10 V ~j
de sarcina Rs = 2,5'· 1
;.<,t~ determine pe eale
do t{~nsi'Jne
la i ntuneric nre-
; b) intensitatea
curentului c~u·e trece circuit.
dupr1 : c) vari-
tmwiune pe rcziE;~
la iluminare.

10:?. 103
 J(H\CflliNEA p-n. HIOlL\

11.3.67. 0 dioda cu caracteristica curent-ten~iune

figura II.3.87, a este conectata in sorie cu rezistenta R
tensiune E = 10 V (fig. 11.3.87, b). Se cere: a) eircuituJ
b) sa se calculeze eurentul care trece prin circuitul din

tI(mA)

---.......-----...._._____
0 0,7V U(~ zo
O.JV
0'
/~
IL3.8i 0 0.2 O,'r 0,6 U(V)
a
11.3.28. Caracteristica eurent-tensiune a unei b
I= l 8 (eeUikT -· 1) unde ] 8 = 10-10 A iar UT = k
1 Il.3.90
dioda se realizeaza circuitul din figura II.3.8S, unde
R=100 n. Se cere: a) tensiunea U0 la hornele diodei si curentul Caracter·isticn eurent-J,cnsiune linearizata a unei diode din Ge este
P:in ?ircuit; b) rezistenta statica a diodei R ; 'rezistenta in 11.3.90, a .. Conectind aceasta dioda in serie cu rezistenta R
dwdm Rd; d) sa se aproximeze caracteristiea 8 tensiune E = 1. V se obtine in circuit curentul / = 50 'rnA
0
tangenta in punctul de functionare statiea. a diodei. Sa se calculeze: a) rezistenta R; b) coordonatele punctului
variatiile Ill ~i .1 U ale coordonatelor
1 7
" '"tl£\n a diodei; c)
11.3.89. Caracteristica curent-tensiune a unei diode
in de functionare a diodei cind tensiunea de alimentare
figura 11.3.89. Se cere: a) tensiunea E 0 de deschidere a 11E =" 14, m V.
calculeze rezistenta dinamica a diodei, Rd; c) rezisten~a
cind. prin ea trece curentuJ 10 = 30 mA. · d) eeua~ia 0. dioda are rezjstenta dinarnica Rd = 10 0 la temperatura
tens1une; e) sa se deseneze circuitul al diodei, ~H~~'-~'"''·' 290 K. cit variaza rezistenta dinamiea cind temperatura creste cu
elementelor din care este format.
constanta? K, intensitatea curentului care trece prin dioda r'amine

Si are intensitatea curentuJui invers de saturatie

SA . intensitatr•a curentului care treee prin dioda ct~d
polarizata direct cu tem;iunea u = 0,:3 V, ~tiind ca uT = k Tfe=
v.
T 290 K o diod.a are intrnsitatea curentului invers
1., ::::;: b nA. Sa determine intensitatile cunmtiJor care tree prin
l~;'Hld lH~PrJsta e8te polarizata direct ~i apoi in~(~rs, eu tensiunea
eunosc eonstanta lui Boltzmann k ~i sareina electronului e.

ul= --- n din Ge care, la tensiunea de polarizare direeta

tatea curen tu1ui care eurentul Idir = 180 rnA. Sa se determine intensi-
prin jonctim)e cind e.ste polarizata invers cu ton-
Uz 5 V. S£~- di'i Ur ~-=::; kTfe =:: 0,025 V.

diodi1 trece eurent d1~ aceea~i intensit.ate 3 !-LA cind e.ste pola-
Fig. 1!.3.88
11. 'j dt• 10 V sau de· :150 V. Cunoscin~ valoarea raportului
104 V so cer'-~: a) sa se spuna cum cste polarizata Jioda - direct
, h) sa se determine intcnsjtaLea curentului care trecc pein diodu
cind este direct cu tcnsiunea U '= 0,25 V.

105
 Dl
r-c=R=f=>-~N ~·,---~,---~
c i

___ ______
....,._
01 u
M
b
Fig 11.:-UOO 1L3.11)j

JE: R,JQ~ ~ ~l
a
IL3.9?

lr,
r--c==:::J-l
I b I
I
L_
+r
I
I
j
o----"---

-+ D1 ~i D2 (eu earaeteriBtiei
--I E, rezistent.a R ~i sursa de tensiune E =-= 6 V.
I din 11.3.101, und~~
L se gaseasea ..... ,,,v •.>~luc·u
Fig. II.3. 98
ul.
Fig. II.3. 99
circuitul din I 1.3.1 02, unde H 1 ::::::: :1
H.3JJH. Se dtl o jonctiune p - n cc1.rP, 1a polarizare dif'ectc.i cu tensiunea 6 V, iar dioda ideala D are earacte1·istica din
U 1 = 0,2 V, Jasa sa treadi curentul de .intensitate = 40 mA. Cuno;::eind eu~

va1oa!'ea raportului k1'/e ::::.:::0,025 V, sa ;se ealeuleze: a) tensiunea l! 2 ncecsm•t\ rr;ntuhri l rare
p1:11t.ru a cre~te intensitatea curentului direct n = 10 ori; b) intensitatea
ttu·~:mtului invers de saturatie 18 al 11.3.103. Dou3 diode ideale ( R 11
0), carP. au aceea~i tensiune de
1!.3.97. Cu dioda ide ala D (fig. II.3, 97, a), sursele de tensiune E 1 = 18 V 9i = 0,8 V, sint ro-
E .. ::= 12 V si rezistentele R 1 = 6 k!l si R == 3 kD se realizeaza cireuitul din nectate ca tn H.3.1.03. Sli
fi€~Ul'3 I 1.3.{)7, b. 85. ~e caleuleze cad~rea dP tem:;iune dintre punetele j f ~i 1-l. se
II.3.98. Cu acelea~i elemente din problema precedenta se realizeaza circuitul tcnsiunii ch~
din figura II.3.98. Sa sc determine tensiunea dintre punctele M ~i N. de tensiunea

I1.3.99. Se d<i circuitul din figura II.3.99, uncle R 1 = 2 kQ, R 2 = 6 k!2,

Ra ::-:c-= a kQ, £ 1 := 24 V, E2 -:= 12 V, iar dioda D are caracterislica din figura n.a.to~t. cu rent-
11.3.97, a. Sa se calculczr J~ferentele de potential U1 ~i Uz. tem:.iune file unci jora'J~iuni p-n,
a!Jt eH.
11.3.100. Cu rezish·ntele R 1 = 6 k(t 3 kQ ~i dioda idea] a D ( vezi ~i la sint prt1-
fig. IL3.97, a) se realizeazn cireuituJ din f'Jgura II.3.100, unde U 1 este tensiunea rentat.e 1n figura IL3.104. Se
la intrare ia:r U 2 este tensiunea la ie9ire. St1 se construiasca graficul depen-
dent-ei U2 == {'(U1). reziBtenta d.inamica Rd,
de deschidere U 0 r;i U W'i
lOG
107
eircuitul eehivalent Ia
siunea de
D I?
euitul eehivalent nl
11.3.105. Diodele Di

tensiunii
E

11.3.106. In eireuitul
---1.-:·-· ---..1

ideale (Rd = 0) sursa E idealci

bornele (a, b).
fig, II.3.109

11.3.107. Se dtllJ. eirc,uitelc ... ,.lf,.., ... , ..,

= R~ > = R; iar
stahilesc curentii de
:mai mare
H.F

Fig. 1l.:L 110

A
a se dau: R 1 = R2 = 1 kD.,
eurent-tensiune din figura I L3.108, b.
11 prin dioda ~i prin rezistorul R 2
v; ;3) u ::= 12 v.
(Marineci Georgica, R.F.C., 8/1982)
a II.3. IOH. Sa Rtl
cooi·donato]e punctului static de functionare al
diodPi din
il caracteristica a diodei este reprezentata
care trH~t-~ de panUi S = 4 mA/V. Se dau:
~~00 2 k!l.
(Patra~cu Tudor, R.F.C., 6/1_982)
consider& ci1Tuitul din figura II.3.110. Dioda D este o dioda
ar·e t.e.m. E = 10 V 9i rezistenta interioara neglijabila, rezistoa-
au rezistrmt~:lle H 1 100 Q ~i R 2 = 200 0, iar ampermetrele
neglijabiUL Sa se reprezinte grafic func~iile: 1 :::c:: f( U1 ),
lu := {( UI),
(Patra~cu Tudor, R.F_c_, 6/1982)
I 1.3.111 ( pag . 1 este preumtat un circuit de rerlt·esare
la intrarea ci1ruia se aplica tensiunea u Um sin (!JL Dioda
curent-tensiune descrisa de re1a1ia:

1 =:-=- f 0,1 l/ - 0:08 [A], pentru U ~ 0,8 V;

l 0, pentru lJ < 0.8 V.

108 109
Cunoscind tcnsiunea maxima Um =: 1,6 V, frecvenla unghiularf1 <t) :::::c; 100 r. s·-l
':.i T'!•zistenta de r:areina R 8 == 90 Q sc cere: a) stJ. so rcprezintn grafic d..Ppen- rezisten~a do sarcina R 8 • ln ipnteza ca transformatorul ~i diodelc stnt ideak
·mt.a eurentuJui de timp pentru 0 perioadu t('IlSiunii U; b) intcrvaluJ de ( Ra 0, E 0 = 0) 1 sa se determine: a) valourea maxima a tensiunii pc r-ezis-
t 1rnp 6.t in cal'e eurentu1 trece prin ci1·cuit in decursul unei pm·ioade; c) valoa- tcnta de sarcina R8 ; b) va.loarea. maxima a intensitatii curentului prin r~:.)zis­
n:<\ medie 1 0 a curentului in circuit; d) valoaroa medic U 0 a tensiunii pe rezis-· tenva de sarcina; c) valoarea medic a intensiti\lii curentului prin fie(';are dioda;
tenta de sarcinll; e) valoarea maxima U M a tensiunii pe rezistenla de sarcinla; tensiunea inversa maxima pe fiecare dioda; e) valoarea maxima a inten-
f) ~aloarea tensiunii pe dioda la momentul to = 5 . 1o··3 8. curentului prin fieeare dioda.
II.3.ll5. ln figura H.3.115 estc prezentata schema unui
IL3.112. Se eonsidera redresoru] monoa1ternanta din figura 1!.3.112. Primarul transformatorului cstfJ alimentat de Ia eu tr:nsiunea
fonnatorui este alimentat Ja tensiunea u 1 ::::= 200 sin 100n:t \'Ol\i, aYind
n 1 :::-::1 000 spire in primar, respectiv n 2 :.=200 in cirryi!;u.l secundaruhti,
U1, ef = 200 V ~i freeventa 'J = 50 Hz. ln ipot.eza ea transformatoru1
:;:,i diodele sint ideale ( Ra == 0, Eo = 0), cunoscind raportul de tra.nsformarH
;; C{ll'Ui l'ezistent,i't este r2 =:: 500 n. CurbD a dl(i(l\-'l e:.:;tc 0
nz : nt : : .-: : 1 : 10 ~i rezisten~a de sarcina R 8 = 1 k11, sa ampli-
eo tr·ece 1win (H·.ig1ne de panta S : :;:.: t mA/V. H.czisterrta de sa.rcini1 ar-e
tudinea maxim[t llz a tensiunii Uz(t); b) tensiunea U.".1 pe rezistenta
R '= 2 5 kf2. Sli se ealculeze: a) valoarea rnaxima, efic~tcc a curr:n-
tl;"lui in' ciJ·cuit; b) valoarea componentei continue a ~urentulyi ~i .a tc ;tsiunii
; c) tensiunea medie U0 pe rezistent11 de sareina; d) valoarea maxima
I M a intensiUitii curentului care trece prin de ; e) valoarea
hotnele r·ezistentoi de sarcina; c) valoarea factorulm de orH1ulatw; a)
medie 10 a. intensita~ii eurentului redresat care trece prin de sareina.
mentu l de redr~SBI'e definit prin raportu l dintrc puteroa de curent continuu
1n sarein[i ~i puterea aetivfi in sarcina. 11.3.116. Circuitul pentru stabilizarea tensiunii din figura IL3J.16 est.e ali-
(Putra~.eu Tudor, R.F.C., 6/1082) rnentat de la o sursa cu tensiunea electromotoare ee fluctueazu cu 10~,~·
este variat.ia tensiunii stabmzate la hornele A, B, R 8 :::c:: 10 kfl §t
IL3.Ila. ln figura ll.3. 113 este un dina mica a diodei Rz .-=, 100 .n, iar R = 1 k!l.
liz.at pentl'U inearcarea unei de aeun~ulatoRr~. cu. te~1siunea.
rnoloat·e E == 12 V. Caraeteristica cur·cmt-tensnme a cuode1 dm c1rcU!t este o (H.usu Octavian, H.F.C., 5/1982)
dreaptici ear·e trr:ce or1gine ~i are S . ~Uind ea lf.3.ll7. Un circuit de stabilizare a tensiunii cu o eu
Ia hnrnele secund.arului este u 2 :::=; \J.Jt 9i w ::;;: 100 n · s~ 1 , iar de stabilizare Uz = 20 V (fig. Il.3.117) are un domeniu de curent.
hinei din secundar este r 2 ::::-_-::: :18 n, sA Be ca]culezp: a) valoarea de lucru 1ntre lz. min=--= 5 mA ~i lz,max ~-300 mA (fig. II.3.117) Tensnmea furni-
intensitatii curentului care trece prin cireuitul de ; b) zntj de redresor este E = 40 V. Presupunind variabila de sareina,
medie a 'eurentului de jndh·eare a bateriei. valoarea maxima a intensitatii eurcntului nrin rezistenta de
sarcina I a, max· Sa se calculeze rezisten~a R asLfei 1nc1t tensi~ne!l Uz sa f11; sta-
n.a.Il4. Hcdr.:::sor·ul in pun Le din figura H .:3.114 furnizPaza un CUr'ent a elnd rezistenta de sarcina, intensitatea eurentului variaza la
dn·ui intt;nsitatn est [ 0 ::-c: A ~~ continua Uo V pP 0 b. ::-= Is, max· '

(Dun1itrescu R.F 7

Fig. 11.3.111 hg. IL3.11t

lL3.H5 Fig. H.:l.H6

11.3.113
II Hg

110 111
lt3.119. In

H t9
11.3.120.
~~
Ja o

pe
motoare E'

11.3.121.
densitatea fluxului
fotonilor •u'v•u,vu

este absorbita. se calcu]f>;ze: II.3.123. 0 fotud1oda arc:

la circuit deschis, daea curent de, sctH'teireuit
este 18 = 5 nA. fiind 1' 300
T = 290 K, de
sarcina eleetnnudut e.

112
8
11.3.12~~. 0 ce1ulli soJara are un curent de f'aturat-if~ 18 = 1 tJ.A, iar la 1.l urni~
un curent de scurtcireuit lsc -50 rnA. Cunoscind
2n0 K ~i conRtanta lui Boltzmann k sa se calculeze: a)
a eduiei so]arf' cind i]uminarea tinde la zero; b) te:nsiunea 1n
in conditii1e de iluminare din ; c) tensiunea Um
<h"J :<Hrcinii Rm = 5 n, care regimului de putere
solara in rircuitul rand:.:rmentul de conversiP n
energie p1;
80 m\V.

TRANZISTOU.Ut,

d4 un tranz]~tor in "'-..n"v"'.'""""'
0,!3&S, Fig. I 1.3.132 11 1.1:.
curentului rezidua] din
curf'ntului din circuitui
II.3.130. Un tranzistor pnp in conexiunea BC are factm·ul
curent ~ = 0,98. lntre baza ~i emitor se apHca o
incit curentul din emitor sa fie IE = 5 rnA. caleulezt::
~i colect.or, d.aca curentul rezidual de coleetor este
egal cu zsro curentul din baza?

II.3.131. Se da un tranzistor pnp in conexiunea f(t:e cutn1tnl

de eolector lcno = 100 nA. $tiind ca pentru ob~ineroa unui curent
lc 1 rnA trebuie sa avem curentul din baza In= 10 f:ltt
1actorul de amphficare in curent continuu tX ~i eurr,ntul

11.3.132. fiaura !L3.132 este pro.zentat drcuituJ

zistor in ~~nexiunea BC. Cunosdnd RE = 1
Ec = V ~i ~tiind cain punctul static de al tumzistoruiui
de amplificare in curent este ~ = 200, curentul rezidual de coleetor e£<te
= 0,2 fkA, iar tensiunea dintre baza ~i emitor este =: 0 7 V, su
1

Jeze: a) punctul str.tic al

a tonsiunii de la intrare p1na la care tranzistoru1 ri:imine
normaL

!1.3.133. Sc da un tranzistor pnp ln

regim activ normal. Cind in emitor avem curentii
tn col ector se masoara CtHenvii I C1 = 1,981 rnA ~i 11'C>~!n~Pr'i
Si1 se calculeze: a) factorul oc; de amplifica::-e in
b) curentul rczidual de co lector I c 80 ; c) intensitatea
care este cgala cu cea a curentului de coleetor.

11.3.13':1:. in circuitul din figura II.3.134 tranzif_;t.orn l

do ampHficm·e in curent ~ = 340 ~i curentul
Cnnot:;dnd = 4 V, Ec = 16 V, R 8 = 100
dintre baza ~i emitor UBE = V,
static de functionare al tranzistorului
funct.ionare al tranzistoruluL
 11.3.138. l.Jn tc<mzistor
;,_.
<X:c::::.:fct
se calculeze. ·'
emjtor connm,
functionarNt
=== o,7 v
rneTlt<Jrt.~

i1982)

I '

117
 In nePst capitol, daca nu se fac alte precizari, energia Sf5 •n1 exprir~a in .~·~,EV
(unitatt~ uzual folosita in fizica moderna). De asemcnea, dp ma:-;a u
(1 u ::::co 1,66 · 10-27 kg) va fi echivalata, ori de cite ori va fj nocesur, eu
de 9.11 ,& MeV.

~lTCI"EUI, ATOl\HC: CONSTITUI~NTH S1I. l\lASi\, ENLRUL\ HI~ LJWATUitiL

DIMENSIUNI, l\fODf~I.. E NUCl,EARE

II.4.1. Din septembrie 1960 unitatea de masa atomica notatii cu ... u" r:stp
ddinita pe baza masei atomu]ui de 1 :C.
Prin definitie, masa atomului de
este egaUi eu 12 u iar numarullui Avogadro .N A este num<':wul de ntomi de
eur·o au o mas.:1. egala cu 12 grame. ~tijnd ca 1VA = · 10 2a moll,
exprime uoitatea de masa u in kg iar echivalentu] in al
masli in MeV. SP cunosc: viteza luminii in vid c =: 2 · '1(} 8
cazul dncl in
eina dec:tri£•3 elementara e 1,60210 ·10- 19 C.

11.4.2. Ce concluzie sugereaza constatarea ex peri menta l[i ei't rnnsd(~

t·apo1tate la masa nucleului de hidrogen, sint npropinte de numete
Es! e co recta aceasta concluzie?

11.4.3. Sa se indice care din nucleele

izobari.

H.4A. Energia de legatura a unui nucJeu format din Z proton! ~~ A -· .l

t.r·oni, se define9te ea fjind energja necesar{.i ruperii nucleuiui ln cont<i uen! ii
Sl'ii:
JV(A, Z) = [Zmp (A --- Z)mn , Z)Jc:::
in care mp, mn ~i m(A, Z) sint mase]e protonului, !Wutr·onuJui \·,

a nucleului. Deoarece in tabelele de masa se dau maselE~ iH'i\tt' C!~l

lf(Li, Z) se poate exprima astfel:
H1(A, Z) = [ZMH +(A -· Z)mn ---· Jt(A,

jn cnre J11n este masa atomului de hidrogen iar 1l1(A,Z) este Jru1;-;a <ttnmuliu
format din z protoni, A - z
neutroni 9i din z
e]ectroni. s~~ \'!i tine ('Oil!
faptul di energia de legatura a tuturor elect.ronilor in ntonwl cu nu:nlind
atomic Z este data de relatia:

rVe(Z) ::: 15,73 Z 7 13 e V.

Sa se verifice relatia (2) pentru nucleul de ~~Fe. Se cuno~c v akmlt>: /rln
= 1,007825 u, MFe = 56,935398 u, mn = 1,008665 u, u r2 ~J;)·l.:~, ~L·V.

II.4.5. a) Calculati masa electronului in unitati de mmH1 u ~~ ~~on-:-.,.

punzatoare masei eleetronului. b) Care este masa, in unitli~.i u, a unui nlorn
u~or de hidrogen pi, daea se neglijeaza energin de h:gl~tur·;1 a <•lr·ctrnnu!ui?
c) Care este rna sa, in unitati u, a atomului de deut<>riu ( hidrogt•nu! grt>u i H),
dadi energia de legatura a deuteriului este l'Vct = 2,22 MeV:) SP cunfj;;e mnFPit~:
Inc= 9.108 ·10~31 kg, mp = 1,0072663 u, mn =" 1,0086(;')2 u.
 1.:1 pe mJcleon
de neutroni.

de masi?i
conf'tanttl
~.,]r,etronilor
 pr:opriett1li ale" forteloe nu~le~u·: rezulta din constatarea ca. nueleel!·
~£ au o flJrma apt•oape srer·10a?

condue la compararea nucleului cu o picatura de liehid~~

JtE,\f'fU NUCLEARE. IJEGI DE CONSERVARE*

de conservare din reactiile nucleare? b) De ce sint

conser·vare?
•..• _,.,c• ...u., .. ]egiln fh~ conservare a numarului de nudeoni ~i H. sarcmu,
pr·\AJ-'·'"'·~L.• n simbolm·ile lipsa, notate cu X in urmatoarele reacpi:
t l 12B{ X. a)2Be 3) frNa(p, X)i3Ne
4) X(p, n)nAr 6) 1 ~F(p, X)l~O
7) 9) X(p, et)r~Na.
U.4.28. particulele sau nucleele notate cu X in urmiitoarele

t) X)i~1Ig 2) i~Al(y, n)X 3) ~~Cu(y, X)~~Cu

4) X{ y, n.)1nvv [l) nP(y, n)X 6) ~H(n, y)X

notate cu X sau Y in
tree prin faza intermbdiur a th~

X(p, n)Y, 4) X(p,

1jN cu neutroni se obtine
ecuatiile transformari]or.
cu particule ex rezulta radioizotopu1
S(.;rie ecuaiiile proceselor.
nuel:Ja.i.'C numaruJ particulelOI' incart:ate din fas<~i ·
definit ~n t-tA ·h. Sa se precizeze numaru1 pm·ticule·
:~arcinii de 1 !LA· h (microamper · ora)

ehher·eazli in rcac~ia gAl ~He -+ + + 1H r2Si

1ntr-un Q'ra.m de aluminiu. Se da numarullui
ma~ele atomice: 1J1H = 1,00782522
u; Ms 1 = 29,973761 u.
ellbereaza energia Q = 22,37 . Cunn~;-
.,.,~····~~··-ll ~i J.M 2 H = 2,0141022 usa se cakuleze (in um~
eLi.

de reac~ie pentru procesul 7 Li + p _.., 2~ .

..,.,,,r,.n,... in 1 Li este BLi = 5 7 60 MeV in nuckul

nnitulca de masa u vu fi echivulaUi 1 ctr1d este neccsarl cu

1;
HA:.H6. a) S,1 se determine energia totala eliberata intr-un act de i'isiune 11.4. 72. In reaetorii se
daca admitem ca procesul de fisiune se desfa§Oa.t,a con· combustibi1 ......... ...,~~~ul
mure;
-,. 9 8.Zr~ 98 Nbk-·98 Mo
2asu- r 4!J 41 42
~ a
-+ s2 .....
}lltg~Te--..~~~~-=- 1 ~Xe + n+ n
80 caleuleze (in :MeV, J §i kWh) energia totaUi eliberata la fisiunea com- p,
:l1kg de 23:;0,, c) Sa se calculeze 'numarul actelor de fisiune, in unitatea
tunp, e•·hivalente cu o putere de 1 W. Se cunosc m'asele: mn = 1,0086652 u;
n.
2~1'),(}~:393 u; ~lfMo = 97,9055 u; lffxe = 135,90722 u ~i .NA
10 23 moi·- 1•
0

U.4.67. An loe reactiile termonucleare:

a.) 3T ·-!··· 3T-+ 4 He 2n + + 11,3 MeV,
b) 6Li n ..+ 4 He 3T + + 4,8 :MeV. H.4.73.
f!liberatu intr.. un ciclu inchis. 6 000
II~4.68. Ce energie sc oh,.ine prin formarea unui gram de ~He in reac~ia
2 2 neut.rom? Se cunosc masele: rnn = 1.00866522 u;
... u; -t00260326 u §i lv'A = 6,02 · 1023 mol-1 •
U.4.6n. Ciclul proton-proton (numit ~i ciclul lui Critchfield) incepe prin com··
binarea doi pr:Jtoni cu formarea unui nucleu de deuteriu ~i emisia unui pozi ·
tron *1i unui neutrin. El continua prin sinteza unui proton cu un nucleu de deuAA
teriu rormlndn-se un nueleu de ~He ~i se e1nite un foton. In final, prin fuzio-
narea a doua nudee de so ol)vine iHe ~i doi protoni. a) Sa se scrie eta1wle Prcci:iiri
eiclului. ) enorgia eliberata pe ciclu. Se dau masele: 1lfn
1,00782522 u; :::-::~ 310'1602970 u; J14ne = 4,00260326 u ~i energia de ·f
L
repauf:; n = 0,511 1v1eV.
11.4:. 70. ad mite ei:i la buza energiei emise de Scare stau urmatoarele reaetii:
nc +· 1H +y
~ 1aN 7~

taN lac ·t ~+
-!- v IIA.7-1. Ct: numar :!.tnmi1 z
1ac tH 14N + y
-i' din 2~5Th dupii
u N + 1H 1so + y
-i' II.cl.
1so -+ 1sN + ~+ + v
laN + lH -• 12C +;He

In aeest cidu propus de Bethe, de tipul CNO (carbon-azot-oxigen) earbonul arr~

roi rk: en taiizator~ calculeze energia eliberata in acest ciclu. Se eurwsc
Jfu '1 J)0782522 u, lJ.fHe == 4,00260326 u ~i mec2 = 0,511 :MeV.
IIA. 71. total a a radia~iei sol are primita la limita exterioara a atmo-
t\?re;;;tre, pe unitu.t.ea de suprafata ~i in unitatea de timp, la distnn~a
1ncdie Soare-Pamint egaHi eu D = 1,5 · 1011 m, se nume~te ,Constanta solat·:l"
cu '1,38 k\V/m 2 • Cunoscind ca la baza energiei emise de Soart~
~-?i e;1. hidrogennl din Soare reprezinta 'YJ = 35'o/0 din masa totr•.H).
ge dc>l.nrmino numarul anilor (,vl.rsta Soarelui") ]n cart~ nef.~:,;t
vn i'i ntitiznt pentru ca Soarele sa radieze constant aceem;;i em~rgie. Se HA.79.
cuno~;c: Soarelut lv/8 =~ 1,97 · 1030 kg; energia degajatii lntr-un ciclu
Bcthe (? 7 "f\,leV; masa protonului mp = 1,00782522 u.

126
II.4.t0. Sur.sa radioactiva.
mai mare decit sm·s;• B.
o:ri rnni mare de,. ~it
timpul
activitat0 de doua
H.4.96. In paturile superioar·e ah~ a1 mosle! n :-,uh unea neutronHor din
all:l.ursei Beste d•' radiatia eosmicu, se genereaza in mod con~tant izntopul radioa,..tiv 14C[ :T( 14 C)
A, sa se determine = 5 730 ani] prin reaetia 14N(n, p) 14C. hiosfr.ra are loc un
schimb continuu §i constant de 14C. DHpf1 vii, srhimbul
dez.is. inceteaza §i din scaderea activitalii Sp(~CJfii •: .'l ~f' poate dPtermina
tnol:.... 1,. timpul scurs de la moartea ~ubstantPi · . I ! ::.a miit"U<'at
activitatea specifiea a carbonului prO\ ewt di ut r
nindu-se Amo = 10,4 dez.fmin · g iar pentru acii"' itnteH
bonului provenit dintr-un morrn1nL ant
= 7,6 dez.fmin · g. Care este veehinma nJ.orHdHi ulu.i?
II.4.97. In singelP unui om a fost injt>ct a t3 0 r; Na cu ad.ivitatea
Ao=2·10 3 dezJs. $1iind ea dupa 5 ore acll l\ii 1 ~}H lHHli· em 3 de singe este
A= 16 dez.jmin . cm 3, sa se gaseasdi nlnrnn! de :"h·U"f' ttl per~oflm•i T'P8pectivP.
Se va considera ca volumul so1utiei e:-:t1~ u1 ~i
di aeest ultim volum nu v ariaza din all P
[re 4
Na) = 15 h.]
II.4.9~3. Sa se determine ,vlrsta'( unu-1 obH•ti st; Hd i{l adi\}tatra
izotopului 14C, pentru aeest obieet, este du1 at·ti"·itHt.~~a unni rorHH' taiat
recent. Se da: 4
re
C) = 5 730 anL
11.4.99. Aetivitatea sp~cifica a prohelor eakinate din rnaterialPle provenind
din biosfera (activitatea spn•ifica a ccnu~ii ohtirnrta prin cakinare din probe
vegetale sau animale) produce, in anumite conditii d.H Hlasurare st<:wdard, o
viteza de numarare R 0 = 15,3 imp.fmin · g, datoriti'i izot opului radioactiv 14C.
Sa se afle data aproximativa ]a care a foRt te~ut un matfTial carui eenu~a
prezinta astazi o activitate specifiea ee produce, in. acelea~i eonditii standard,
o viteza de numarare R = 10 imp.fmm· g. Se da: 4
Te
C) = 5 730 ani.
11.4.100. Daca tot plumbul terestru de mase a! orn ice ~i 207 ar fi de ori-
gine radiogena, sa se determine virsta Pamint ului_ 1\ bundent,f'Je nctnale ale izn-
e
topilor plumbului sint p 6 = 23,6% 00 Pb) ~i p 7 22,6~" (207 Ph) iar abunden-
~ele izotopilor 235
U ~i U sint p 5 = 0,71 <;~ ~i, rPspef:tiv, p 8 = H9 1 28~·~· Se dau:
238

e
T8 38U) = 4,5 ·10 9 ani; T5 ( 235 U) = 0,713 ·109 ani. PreCl:...r1re: <thundenta izotn-
pica este raportul dintre numarul de atomi ai unui izotop dintr un elNnent ~i
numarul total de atomi ai tuturor izotopilor 1m1i },, e1Pmentul respetti v.
11.4.101. Aerul con~ine o cantitatP oarecarP de aernsoli ::Ie 210 Ph provenit.i din
dezintegrarea radonului. Radioizotopul 210 Pb estr: arlns Ia fnl pr·i n preriplt a\ ii
atmosferiee. Daea, in rnomentul caderii, zi'lpada cnnt.ine n auumita adivitate
specifica datorita izotopului ~ 10 Pb, in. rlecursul am lor. an::ash1 acti \·itatP va scil.-
dea dupa legea de dezintegrare a 210 Pb [ T( 219 Pb) 2l ani nd dL
aetivitatea specifiea ini\iala a zapezii 1 ll1tr--un lew dat, T!U v .nrw.z a ln decursul
. timpului, prin compararea aetivitatii specifier a rPcrdl ati1 !a diferiln
adincimi, se poate determina .,virRt.a'" acesteia.
Vom presupune ca dr:terminarile de a• tivitate, i'acute la n statiune de Ia Polul
Sud, in decembrie 1979, au condus la nrmiHoarele rezultate: vlteza dP numa-
rare corespunzatoare activitavii specifice a zapPz.ii dt> IR supr·al'ata era dP .\mo
= 48 imp.Jmin · kg, iar cea corespunziHoare zapezii n~coltate la acHncmH~a
ca v1rsta h = 840 em era Amh = 3 imp.fmin ·kg. Sa se calcu1ezP: a) a nul in care a ca?:.it
astlizi, eel zapada de la adincimea h; b) viteza medie anuala de acumulare a zape1i1 1a
pui,m un nueleu Pii.m1ntului? Polul Sud. c) Considerind constanta viteza de acumulare determh1aUi la
Cum se ·ex plica uraniul punctul precedent, sa se determine adincimea la care se va gasi stratul de
este de zapada de la adincimea h in anul 2 000.

128 129
q - Prob!cme de iizica pentru clasele XI-XH
 239
11.4.102. Sa se calculeze activitatea specifica a unui preparat d.e Pu. Se *11.4.111. Se considw·a . ·
1 s~lccesJunea i
dezintegrarilor radioactive:
da: T( 239 Pu) = 2,4 · 104 ani; 1.V A= 6)02 · 1023 mol- • . a
). A
11.4.103. 0 cantitate de 30 mg de 4°Ca (izotop stabil) este amestecata cu 10 mg ~B~c
de preparat radioactiv de 45 Ca cu timpul de 1njumata~ire T( 45 Ca) = 163 zile. Sa
se calculeze cu cit scade activitatea specifica a preparatului ob~inut prin ames-
tee. Se da: 1VA= 6,02 ·1023 moi-1 •
11.4.104. Ce cantitate de preparat de 89 Sr, ~- radioactiv, trebuie adaugata la
100 {Jog de strontiu stabil, pentru ca activitatea specificii a preparatului sa
devina 1 280 Cifg. Se c~nosc: T( 89 Sr) = 50,5 zile; N~1 = 6,02 · 10 mol- •
23 1

11.4.105. Abundentele izotopice actuale ale izotopilor 238U ~i 235

U sint, respec- a numarului de nuclee
tiv, p 8 = 99,28°/0 ~i p 5 = 0,72~~· Ce valoare aveau abundentele izotopice in
momentul formarii Pamintului, a carui ,virsta" este de 4 · 109 ani. Se dau:
re re
38 U) :c:~:: 4,5 · 109 ani; 35 U) = 0,713 · 109 ani. (Abundenta izotopica este I
definita 1n problema 11.4.100.) .
11.4.106. Care este activitatea totala ~i specifica a potasiului -40(tgK) continut
in corpul unui om cu masa M = 60 kg, daca admitem ca continutul de potasiu
al corpului uman este de 1J = 0,3o/0 • Se considera ca abundenta izotopica a
izotopilor potasiului este urm'atoarea: p 9 = 93,26°/0 pentru' 39 K, p 4 = 0,0117o/0
pentru 4°K ~i p 1 = 6,7283o/0 pentru 41 K iar timpul de injumaUi~ire
pentru 4°K este T 1,25 · 109 ani; ceilal~i izotopi ai potasiului sint stabili.
Se da: N A = 6,02 · .10 23 mol-1 • (Abunden~a izotopica este definita in
problema 11.4.100.)
11.4.107. Un tub ce contine o pudra de !Be ~i radon gazos constituie o sursa
de neutroni; · ne;p.tronii rezulta din interac~ia particulelor oc, emise de radon,
cu nucleele de beriliu. Sa se calculez.e masa de radon introdusa inivial in tub,
6
daca sursa, dupa cinci zile de la preparare, produce n = 1,2 · 10 neutronifs. · Hf ani, sa se
Se ~tie ca randamentul 1J al reactiei este de 1/4 000 adica o particula oc din radiu in mine-
222
4 000. produce reactia 9 Be(oc, n)12C. Se dau: T( Rn) = 3,82 zile; N A =
= 6,02 · 1023 moi-1 •
11.4.108. Se admite ca la fiecare act de dezintegrare a radiului se emit, in medie,
n = 4 cuant.e (fotoni) gama. Cite cuante gama, emise de m = 1 g de radiu
2
tree in fiecare secunda printr-o suprafata S = 1 cn1 situata pe o sfera cu
raza R = 1 m, in centrul careia a fost a~ezat preparatul radioactiv? Se rea-
minte~te ca activitatea unui gram de radiu este de 3,7 · 10 dez.fs.
10

*11.4.109. 0 sursa y este plasata la inaltimea h' = 20 m deasupra unui absor-

bant. Cu ce viteza trebuie deplasata sursa, vertical in sus, pentru a compensa
variavia energiei radiaviilor y datorita atracviei gravitationale in locul unde se
gase~te absorbantul. Se va considera g == 9,8 m/s2 1n locul in care se gase~te
absorbantul §i c = 3 · 10 8 mfs.
*11.4.110. ln unele cazuri nucleele B produse prin dezintegrarea nucleelor A
sint de asemenea radioactive. a) Sa se stabileasca lege a de varia~ie in timp
a numarului de nuclee de tip B, daca preparatul radioactiv con tine initial No
nuclee de tip A. Coristanta radioactiva a nuclidului A este A.A iar a nuclidului B
este J.8 • b) Sa se determine momentul in care numarul de nuclee de tip B este
maxim. c) Daca nucleele de tip C, obvinute prin dezintegrarea nucleelor de tip
B sint stabile, sa se stabileae.ca legea de variavie 1n timp pentru aceste nuclee.
1

130
9* 131
lL4J 21. St1 ~P ealculeze cal dura degajata de un gram de 2~~Ac intr-un timp
en viata mr:die "t'. Se ca 225 Ac emite partieule 'X cu energia einetica
----..---- ~· '"---"&·
,_-~ ~> ,8 MP V. Sf' d a: N A ::: 6,02 · 1023 moi-l, iar mase]e nucleelor vor fi consi-
derate egak cl nu:nerele de masa corespunzatoare, exprimate in unita~i u.
ITAJ22. Pr1P dezintegl'area 239 Pu se emit particule a de energie cinetica
E =fi,.3 Me\/. jnd ca T(~ 39 Pu)=2,4 · 10 4 ani, sa se determinP calcura emisa
de 1 cm do
3 de ?.:19Pu, in stare in timp de un Densitatea Fig. 11.4. u;o
1 4.181
prrparat.ului e>:tp p 19 g!cm 3 • Se d.a: ma ==~ 4 u; = 239 u; mzs5u 235 u;
Nit =:= 6,02 ·
11.4.130. Nucleul de masa M aflat • 1 , . . . .
t.are de energie &* tn stare f
d In s .a...re . t~ece dm starea de exci-
liA-.12:1. C:lkulati ealdura degajata- de o cantitate de radon eu aet [vitatea A 0 = fig. 11.4.130). Sa se calculeze e~~~·g~m;;tta1a, J:I·n: .
emisie de radia~ii y (~ezi
:::::: t Ci: a) intr·--o orl:i: b) intr-un timp egal cu -.·ia~a medie -:. Se dau: energia recul E,. a nucleului. •-:e a ra Jatl~~l gama emise §i energia de
ch·wtiea a a, E = 5,5 MeV, T( 222 Rn) =--= 3,82 zile ~ masele vor fi
in unit ii ~;; cu nu merele de masa corespunzatoare. 11.4.131 . .Nucleul de masa Jf, aflat In stare . " . .
mentala In starea exeitata de ' . . '*.. ": hbera, tr~:we dm starea funda-
IIA.12J. l T n df' 238 C, in echilibru en deseendentii sai, degaja o g~ma (vezi fig. 11.4.131). sa se c~r;:~r~:e ~enr:~~ E?sorh!,IH. d~ radia~ii (~otoni)
P 1,07 · \V. se calculeze dildura degajata de un atom-gram (mol) de g1a de recu1 Er a nucleului. g u ya a radiatnlor gama ~ 1 ener-
tntr-un timp cu viata medie -r. Se da: T(?38 U) = 4,5 · 109 ani.
1~.4.1.32. Sa se calculeze diferenta dintre ene .,- . ..
11.4.125. N ndeeh' de 200 Ph, aflate ini~ia1 in repaus, emit pa: ticule e<: iie energie ~~ emise de un nuc1eu d,:. masav M fl t. • . , rg~a radiatnlor gama absorbite
· '' , a a In !'\l '=~re J b " 1· ·
cinetiea E ::-::.= !),77 MeV. Sa se calculeze viteza nueleelor reziduaJe rezultate. am b e1e situatii energia de excita;e a '·· ''. ~ : ~ra ~ m repaus, astfel ca in
• · nuc1eu 1w sa fw $*,
1\fa.sele nucleelor in proces vor fi in U 1 eu numerele
de masa *11.4.133. Sa se arate d1 ~ 1 d '-" nuclPe
nu maru . .
~
cu VI't eza constant& q . dupa un ti . . .c t'lYe care se acumuleaza
d. . . •. , radwR
cto o *11.4.126. Radionudidul 210 Po, ailat in repaus T, este jumatate din 'numarul ~~1~f ~~Iradwlre ega I cu tlmpul de injumat~tire
8'-t ~0 ~i in stare fundamentala, t,rece in 200 Pb m e nuc ee ce se pot forma. ,
prin emisie a doua grupe de particule ex *11.4.134.
d 45C Viteza
•
de fo ·
rmare a IzotopuJui 45Ca es:te t . In
de energie cinetidi E 1 =- 5,30 MeV ~i e ... a se acumuleaza in 30 de zi]e d ._ t. · ·· · q 0 nuelee/s. Ce mns1
£ 2 = 4,50 MeV (vezi fig. II.4.J26). Nucleele este T = 152 zile. Se da: N A'~ 6:o ~::c:o2~m~~]-~e inju matatire al izotopul~I(i
2
de 206 Pb, obtinute prin dt>zintf'(~'rare se
*11·4 ·135. Dupa ce interval de ti · ·· .. , .
= 3,5 ani devine Am ="1~~i~chvJta~ea T~pemfiCa a Jzotopului de taliu
gasesc fie in stare fundamentalii fie in stare
?U T
excitata. Sa se calculeze energia E., a radi- Izotop este q' = 1QlO nucleef s da_ca vitP.za dr~ formare a acestui
'1:}
?06 f'b. atiilor gama emise de nucleele de 200P}:I* P = 11,85 gfcms.. em . s. ew:Ututea prepa.ratului de ta.liu este
82 aflate in stare exeitata. Se dau valorile:
Fig. U.'J:.126 mcx ::-= 4 u; mpb = 21J6·u.
METO.DE EXPERIMl~NTAI ~~ lN ,
11.4.127. Neutronul, in stare libera, se dezintegreaza dupa sehemli n-+ p + ~- + , SPECTROGRAFE DE MA~A "' ~ FIUCA NUt'LEARA: _
, ' . . , ~ACCELERA'rOARE D~· PAUTICULE
+ ;. Sa se caJculP.ze suma energiilor cinetice a tuturor particulelor rezultate DETECTOARE .DI·~ RADIATH NUff..l~AnE . ,,
in procesul de dt~zin ~grarf': presupunind ca energia cinetica a neutronului in
m0n1entul dez.intPgr'\rii este nula. Se cunosc energ1ile de repaus: mpc 2 = 11.4.1~6 •. Sa ~e determine limita su erio :~ ,; .• . . ,
938,2£~6 MeV; mr~.'· 2 = 939,55 MeV; m</l. 0,511MeV. · energia mnetiCa poate fi calculata gJ
r,~-.la~~ a ',·,te~~~~ t~ne! partwule pentru care
de 1 %..C~re este energia cinetica , ...a ):Ia no elad VJ~ ta c': o eroare mai mica
11.4:.128. Experim~ntal se con~tata ca limita ruaxima a energiei spectrului COD· electrom ~I protoni? Se dau. ene . :' dare
corespunde ImHtPI de viteza pentru
energia de repaus a protonil~r mr~~~= ~J~~I~~~ ;~e_Ie::tl·(milor n:'-e~ = 0,5f1 MeV;
2
tinuu al pozitronilor erni~i de nc este egaHi cu EllM=0,96 MeV. Cunoscind c.ii
P ... ' • e., vitezaiummnc = 3 ·108m'
diferenta maselm· atom1ee Me-- JIB= 0,0021.28 u, sa se calculeze limita supP--
2 11.4.137. 0 particula cu mas a d 's.
rioara a masei de repnus a neutrinului: Se eunosc: m8 c2 = 0,511 MeV; 1 uc = . . . .
!Xli,[, :MeV. la momentul zero far~ viteza'" ~t:e.lp~m~s mo §I sarcma ele.~;trica q este introdus~
t t Q ) S ' o. , Im Ia a Jntr-un dmp I t . , n.
a e ,111 ' a . a Se demonstreze ca fm ~]~ · . ,· -1: ,·. e.ec I'IC u.mfo~m de intensi-
11.4.1294 Izotopul 7Be, prin captura electroniea, se transforma in 7 Li in stare CU timpul Iar energia cineti~a ere f
1_.u! I tlaLJ\ 1St pal parbeulei ere~te Iiniar
fundamentala. Sa se calculeze energia de recul a nucleelor de litiu. Se cunosc b) Sa se stabileasc"& legea d~ variJ i~ Imart?u, spatiul x parcurs de particula
map,ele: MBe = 7,0169299 u; MLi = 7,0160048 u. se particularizeze aceasta re} f t ,ii spa ,lUIU~ X in functie de timpu} t. Sd
a .Je pentru CR?.unJe: 1) p <t: mot; 2) p ~ mr/.'.
132
133
 . . d · · t e nedeviat printr-o zona spa-
11 4 138 Un fascicul monoenergetic e 1.0 m redo · d t' B- 0 0125 T cit sti
· · · · .., i netic un1form e In UCyle - ' 'Y
~iaUi in care e~1sta ?n c mp '-?lag 't t $= 50 V/cm, perpendiculare intre ele
un cimp electriC u~uform de Idn~en~~ .a dee nropagare a fasciculului. Sa se calcu-
~i ambele p~rp~ndiCu~are pe. uecyia r ms7c1 = 37 u.
leze viteza 10 mlor din fasciCul.
. . d 't initiale neglijabile, sint aoce-
11.4.139. Elect~onii emi~l de !ln cato 'du ~I ::ree intra intr-un cimp magnetic
lera~i de o. ten~1une cons~a~ta +?e ~ kV 5 ~lo-s T perpendicular pe directia de
constant §l uniform, de In _u~yle -139) ) C~re este raza de curbura R a
mi~care a electronilor (vezi fig. ~1. 4 · d · fa tie a electronilor pe orbita de raza
fascioulului? b) Care ..,este frecvenya '~ n:t~~ ac~ioneaza pe o lungime l = 0:1 =
R? c) Presupunind ca acestdci~~.mag h'ulara (.). si liniara a a fasciculului. Se
= 10 mm, sa se calculeze evlavla ung1I-19 C 1:" •
s1 kg. e - 1 6 · 0 . uniform, de induc~ie B, perpendicular pe planul traiectoriei. Sa se determine
cunosc: me = 9 ,1 · 1o- ' -~ '
X
Fig. II.~.UO
11.4.141. ln schema din figura ~11.4.~41,, ~rin
linia punctata este precizata tra1ector1a .~omlor
monoenergetici emi~i d~ surs.a S. Ionu ~~~c
prin cimpul electric de.1ntens1tate ' (care av~l­
oneaza pe ~i:ect~a r~ze1 ~1) creat de un cor;-
densator ClhndrlC ~~ pr1n dmpul . magnetic
uniform, de inducyie B, perpend~cular p~
planul traiectoriei. Sa se arate ~a ~ceast~
instala~ie permite de~e.rminarea'-.,Vttezet v ~I
masP.i m a ionilor em1~1 de sursa, in .functi~
de sarcina q a ac.estora, de razele Rt ~~ R2 §1
Fig. II.4.1H de. marimile $ ~i B.
134
11.4.142. lntr-un spectrograf Dempster se analizeaza compozi~ia izotopica a
clorului. Care este raportul razelor traiectoriilor semicirculare ale ionilor din
cele doua specii izotopice 85 Cl ~i 37 Cl? Ionii celor deua specii au aceea~i sarcina
electrica §i sint accelerati de aceea§i tensiune. Se dau masele: ms5c1 = 35 u;
11.4.143. lntr-un spectrograf Dempster se analizeaza fasciculul monoenergetic
format din ioni de 6Be+ ~i 7 Be+. Tensiunea de accelerare este U = 5 kV iar
induc\ia magnotica B = 0,5 T. Care est.e distanta dintre cele doua linii cores-
punzatoare izotopilor 6 Be ~i 7Be Se dau masele: m6 Be = 6 u; m7Be = 7 u;
e = 1,6 · 10- 1 ~ C.
*11.4.144. 0 particula cu masa de repaus m0 , energia cinetica E §i sarcina elec-
trica q se rote~te, pe o irai.ectorie eirculara de raza R, intr-un cimp magnetic
raza orbitei R ~i frecventu v a particulei. Problema se va trata relativist. Se da
viteza luminii c.
11.4.14lt Sa se calculeze frecven~a generatorului ce alimenteaza duan~ii unui
ciclotron, necesara accelerarii: a) protonilor; b) particulelor «. Induc~ia mag-
netica este B = 1,26 T. Se dau: u; mo: = 4 u; e = 1,6 ·10- 19 C.
11.4.146. Sa se calculeze frecven~a generatorului ce alimenteaza. duan~ii unui
ciclotron care accelereaza nuclee de deuteriu ptna la energia maxima E =
= 2 MeV, raza orhitei de extrac~ie fiind R = 49 em. Se da: md = 2 u.
II.4ol47. Care este energia cinetica pe care o obvine un proton ce executa
n = 40 rotatii in cimpul magnetic al unui ciclotron, da.ca valoarea. tensiunii
. efective d~ accelerare este U = 60 kV? Se da: e = 1,6 · 10-19 C.
ll.4.146. Care este induc~ia. magnetica B necesara accelerarii nucleelor de deu-
teriu la un ciclotron, daca generatorul de aJiment.are al duantilor este acordat
pe frecven~a de 107 Hz? Sa se calculeze energia E ob~inuta de nucleele de deu-
- teriu ~i potentialul echiva.Ient de aecelerare lJ, daca raza maxima RM a orbite~
de accelerare este de 0,5 m,. Se cunosc: md = 2 u; e = 1,6 · 10-19 C.
. ·11.4.149. Intr-un ciclotron cu raza maxima a orbitei de accelsrare R = 0,6 m
se accelereaza protoni. Int1uctia rnagnetica este B = 1,2 Sa se determine:
a) energia cinetica maxima E a prot.onilor accelerati; b) frecven~a genera-
torului ce alimenteaza duan~ii. Se dau: mp = 1 u; e = 1,6 · 10-19 C.
11.4.160. Ce viteza trebuie sa atinga o particula incarcata lntr-un ciclotron
pentru ca. perioada. de reta~ie a particulei sa. difere de valoarea de sincronism
cu 'tl%? Aplica~ie numerica: 1l = 1 §i 1l = 10.
11.4.151. Pentru oh~inerea de el.emente transu:raniene, intr-un ciclotron cu
diametrul d = 1,5 m sint accelera~i .ioni de 14 N6 +. Sa se determine energia
tnaxin1a E a ionilor 14 N, daca induc~ia c1mpului magnetic este B = 1,18 T.
Este suficient~ aceasta energie pentru ca ionii 14 N 6 + sa interac~ioneze nuclear
cu nuclee de ~~U? Raze!e nucleelor sint egale cu 1,5 A 113. Se dau: mN = 14 u;
e = 1,61 · 10-19C.
*11.4.152. Sa se calculeze spa~iul total L parcurs de protoni ~i de particulele ex
intr-un ciclotron care ar·e tensiunea efectiva de acce1erare U intre duan~i egala
cu 25 kV, frecventa generatorului v este de 10 7 Hz iar raza maxima R a orbitei
de accelerare este de 0,5 m. Spatiul de accelerare dintre duant,i se va neglija
iar numarul de rotatii efectuate de particulele accelerate se va considera foarte
mare. Se cunosc: mp :-= 1 u; m(J. = 4 u; e = 1 · 10-19 C.
135
*11.4.153. Lungirnea electr·ozilor, de fo1·nu1 cilindrica, ai unui accelf'ratnr l'Piar
este astfel calculata ca, de fiecare data, la trecerea particulei prin intor,- " 1 1l~
dintre doi electrozi, cirnpul electric sa aiba 0 astfel de polaritatP. indt sa a~ce·· . U.~~l.6?·. MasuriHoriie ealorimetriee se fo1os . (
lereze particulele. Sa se calculeze cum trebuie sa se modifice lungimea ,.,ain<:l':';- activitn.tdor y a preparatelor puter i ~sc a~esed .,Pen~ru determinareet
lor L pentru a se accelera protoni de la energia cinetica initiaH'i Ei =--= 2 MeV unor .~stfe1 de masuratori este de re n c -~ radlOactive: C~1o:I.rnetru1 destinat
la energia cinetica fin ala E 1 = 30 MeV, cunoscind ca generatorul de inalta pere~u acestuia av.lnd ro1u1 de ~ , gula, de f?r~a unui cllindru de plumb
frHventa este acordat pe frecventa v = 10 8 Hz. va neglija distantP Hltr-u :ncinta. v.id.ata. Sa se calcr~n pe~tr~ rad~atii Y· Calorimetrul se gasest~
ehJcLrozi. Problema se va trata relativist. dau: m 1)c2 = 92-B.3 MeV; mmi caivrimetru cu cap 1't t cu e~e . upa ce Interval de timp temperat.u'r.a
c "~' 3 · 108 mfs. daca in calorimet~u este h~~ ~~ea ca orJca C = 9~ J/K cre~te eu .16 =:: 5 K
A 2 c· L ro us un preparat radJOactiv d 6oc . . '
= A • . a o dezintegrare a nucleului d 6oc' • e.., o cu actnitatea
II.4.154. Sa se calculeze lung1mea primului ~i a1 de-al 2,5 MeV. Activitatwl sursei 'd e.... o se ellhereaza o t:mergie deB :.:.::::
* .. < " • se consJ era constanta in timp.
dq accelerare intr-un accelerator 1iniar pentru accelerat ioni de 2ggHg+ ., Genera-
torul este acordat pe frecventa v = 15 MHz ~i genereaza o tensiune ef,_ -,, d
JI.4~Hn. Detectorn de scintilatie s1nt f 1 . . A

cuJeJor .h.warcate cit $;!i pentru , d·. t ...lo oXslf.l. atlt pe!ltrl: inregistrarea pnrti~
de accelerare U cgala cu 4,2 · 104 V. Se dau: mHg = 200 u; e = ,6 · 1n-19 C. Pe n t rlJ pBr t.:Im!.'e; 'Y
incarcate este de iOQo;. S"' ,
ra Ia . n e
. . acJ.t a t e!l scnltJ
S1 'Y EfJc . '1 atnrului
H.4.l55. Cu cit trebuie modulata frecventa generatorului de ina!ta i'r :,'"f' ~"a trare
•
a radtatnlor·y
-
c·oli·rr,a·~e
"" · -• t,
S d au· lol
.... e c a se ~etermme · ef.J . . , ,~-
• cacltatea de !nrt:H.r·J· _
m.entul de atenuare linl'ara"' 1·) . . · · -. gr~simea scmtdatorului si " __ eo(.,fi-
')C

ee a1imenteaza cilindrii de accelerare ai liniar, :linr! 'h au . · · .· reClzare · efiCa . t t · ·1 · • r

ca raportul dintre numarul de .t . CI a ea scmtl atorulm se defim·~te
lungim.ea constanta §i egala cu L = 6 em, pentru a putea accelera protoni de la
energia de 5 'MeV la energia de 50 MeV? Se da: rnpc 2 = 938,3 MeV.
nu~nand incident de cuante cuan e g~ma care sufera interactii in crista!' ~i
gama pe cr1stal. ' ·
*11.4$~62. C:ista1ele ano:rganice de Nai(Tn ~ . . .
j j

II.4.156. Traiectoria protoniior intr-o camera en eea~a (camera ".-Vilson), pla- detec~Ia radJatiilor gam a Care est . t :. smt uttlizate frecvent pentru
saUi intr-un cimp magnetic de inductie B = 1 T, perpendicular dh - ~ de radiatii ga~a caie g.~~ero· ;.,a" ~ - ,e .mt elnS11dtatNea lo a unui fascicul colimat
~,<.u.. n ens ,a u e .., l(Tl) d ·
mi~care, este caracterizata de sageata h = 2,5 rn.m pentru
·' • ' • __,
de h.mgime In t1mp de 1 m 1nut, 1 = 240 . t . .. .a.. , e gros1mc d =-..:::: 2 em
a =: 20 ·em. Cunoscind ca energia de repaus a protonilor este cL 938,:,~ Me'\ , este 0,126 . ln er actn. CoefJmentuJ d.e atenua:re liniard
sa se determine energia totala Et ~i energia cinetica E a protoniJ~,-·. Se dan·
e = 1.6 · 10-19 C; c = 3 · 108 mfs. I!.4.~J3. F~t~mu1tipli~~atoru1 unui detector cu ,· . .
"erti fotonn m e1ectroni ·t f . . scintllatie are ro1u1 de a cnn-
d" d dintr-un s; ·t . d. d' d . ~
11.4.157. La nivelul marii, densitatea flnxului de miuoni din cosmwa mo a avmd un coeficient deese e · orm.at
v , •
· . .AS e~ v e tno e, heeaee
este <l> 1 min- 1 • cm- 2• l1""iecare miuon, in conditii norrnale de pres:.. nne, ereeaza lo? un proces- mu1tip1ica.re al fo~s~e ~eculda.ra ~upraumtar. Ca urm:ne, are
pe fiecare em de traiectorie in aer n = 85 perechi de ioni. Sa se calculeze curen- phcat sub acthmea fotoni1or :ue~r:ofm. or emi~J de !otocatodul fotomu.Jti-
tul creat de miuoni tntr~o camera de ionizare, de forma cilindrica., cu ra~a R = care sau de amplificare" . 1 ' ., . f actor A/ nurrut ,fa.-ct.or de multipJi-
20 cn1 §i inal~imea h = 30 em. Camera con~ine aer la presiunea de p = 5 atm. ru I n. d e e1ectrom
· . emisi
. . . ·de
· fotocat
cazu · u.nm -· -· :or'· M c.:;
d t otomultipiicat-
50 . . -"'t,e ·"".
·) 1Q6
. 'mim{1-
Camera este dispusa vertical ~i se va presupune ca produc ionizari numai dulm (ultima dinoda)· fotom
l't d' .
it·
ol. es e . ~Jar capacitatea d. e colectare a. Ufl-·
·' . l1 lp Icatoru1m este c --- 10 I'~ s·y
miuonii care cad perpendicular pe baza de Se ampJJ u mea U a nnpulsului de t ·
0
h. --- .
P '· a se calculeze <i

1 e = 1,6 · 10-19 C. torului. Se da: e = 1,6. 1o-19 C. ensiune tinut l.a 1e~1rea fotomultiplic~ _
II.4.164. con tor . .- .
11.4.158. Sa se calculeze nurnarul de partieule cosmice care L"ec p .ntr a desca S"' se prnd11c 108 ..
~ rcare. ~ a se calcu1eze curentul d.· ~ ' ·., " . . . o smgur;l
camera de ionizare, daca potentialul electrodului colector se modifica cu flU daca se produc 600 descareari me. IutmSregi~t:rut la le~I:rea din detector
0,2 V. Capacitatea camerei este C = 10 pF · iar. fiecare partieul4 creeaz<:i ,, rrunu . e da: e = 1,6. 10-19 C. '·
in camera n = 306 perechi de ioni. Se da: e 1,6 · 10-19 C. .. . partiala a a1coo1ului tif I"' , ,
.M~Her pentru u produce autoextiiwtia e:t,e ~ ~ a,ugat Int~-un detector Gaiger-
II 4.159. Fie o camera de ionizare cu aer, cu electrozii plan-part..leL., J.vsti- drw,. cu :raza u:i R =---= 2 em si Juw i, l - ')e em Hg. Det?ct~ru1 Pste cilin-
.nata masuratorilor asupra particu.lelor ex. Sc neglijeaza fenornenul de recornbi- rulm, adica numarul +otal ;n, l . g .mlea . -- ""0 em, Care va fl ,Vlata" detecto~
a masura radiatia ce ., c • .LV Jc ef, _nnpu suri, daca det:ectorul este fofosit
nare. a) Care este intensitatea curentului .l colectat in earn era de ~ ..mizare la ~·:trc 1 nx d 10--9 C
t('ecerea unui flux n = 20 particule a./s, particulele ex: avind o energie de 4 MeV
. , .
ca"' 11ecare1 • .
pe.,rechJ de a 1ecare
·· .l 0 "" , u e , pre:::;upunir•1
0 ... · :> S ._ n corespun( e u .·. . "
1i un parcurs liniar x = 2,5 em in aer. Se va admite ca particulele cx de 4 1\ft.. V r5amce. e da: ~ = 22 4 l!mol· N _ - .) 3 Htn Slngure molecule
' ' ' - A --.. 6 , 02 • 10 ~ mol- 1.
produc un ntunar .1.V = 27 000 perechi de ioni pe fieeare centimetru dt: parcurs
lfi aer ~j Ca intreg parCUrSU} }or 88 afla lll VO}UmUJ Sensibi} a} CaJHCf~"'~, Ce~n_!;!"P r~e
ion1zare are capacitatea C = 10 pF. b) Daca aceea~?i camera est:-> ~tdibatutf\.
PAUTICUJ,J~ EI,EMENTARE
db particule ex de 4 MeV izolate, ce tensiune in impuls se poate cb~ine pentru I

J'ieeare dintre aceste particule daca ele strabat integral 1n earner:\ cei 2,5 crr1 se arate cain
I I

de parcurs? Cite etaje de amplificare, cu o ampHficare A = 21 pr~ r.{. ~j, ~~n ~. eel putin doua cuante gama. eler
necPCiare pentru a obtine o tfmsiunr fina]ii de '10 V. Se da · e =::. 1,6 · 10- 19 c.
II.4.167. se arate ea
posibil.
136 corp, nu

137
 1 4 78
11.4.168. Are loc procesul de anihilare n n_-+ 2y. aSa se determine energia ~· ·~ · Sa se caJculeze di st~nta .med1e
g1e mnetica este de _
.
strabatuta de · ..
~ed1'u de viata a1 pio~ilo/f~a~~~ ~:¥~:~: "dectt2'5n5rgia 8lo~ ~~ ~e~a~~~ Ti~~~i
1
.4 • 79. Pionii negativ' d -
1 1 0
fiecarui foton, daca anihilarea se face cind n ~i n sint practic in repaus. Energia
2
de rep a us a neutronilor este mnc 939,6 MeV.
' ns. e da: c = 3 . 10s m/
:.;;::;
. . o-
11.4.169. Sa se calculeze energia cinetica E a protonilor care au impulsul o distanta l = 11 I, e energie mnetica E = 100 M " s.
0,1; 1,0 ~i 10 GeV/c, in care c este viteza luminii. Se da: mpc2 = 938,3 MeV; timpul mediu de v·m ..de la formarea lor pina la dezinte ~V strahat in medie
c = 3. 108 I Iata To pentru pionii foart-e 1en+i S d g:are. Sa se calculeze
c = 3 · 108 mfs. m,s. Y. e au. ~"c2 = 139 6 MeV·
11.4.170. Mezonul K se dezintegreaza in doi mezoni incarcati 1t. Masa fiecarui
0
11.4•.180. Energia tot I'"' E . ' '
mezon rezultat este de 1J - 1, 77 ori mai mare masa de repaus. Presupu- W~t~e~ala c_u 3 0~0
aMeV, ~a~~Z:!~f: krd~~radiatia cosmica este aproxi-
c~ timp;.P~~~i~~= ~~:J~ ~r~P~e~ti ;rez~ni Inr:f~~:fe~i,etn~~-u~~f~:::~
8
nind ca in momentul dezintegrarii mezonii K 0 sint in repaus §i au masa de
rep a us de 965 m 8 , in care m8 este masa electronului, sa se calculeze: a) masa de
rep a us (in unita~i me) a mezonilor forma~i; b) viteza mezonilor 1t in momentul es e To= 2. 10-6 s. Se c~~Oa§te vite~ IIu . e.. viata al mezonilor foarte len:i
formarii lor. Se da: c = 3 · 108 mfs. 11.4.181. Sa se . . umimi c = 3 . 10s mfs. . Y
totaHi E - 1 calculeze probabilitatea de dezi .
11.4.171. Sa se calculeze impulsul p (in MeVjc) ~i energia cinetica E (in MeV)
a mezonilor rezulta~i in dezintegrarea, din repaus, a mezonilor K +, conform lenti estet To·-:_f2~'1g~~oscsindd~a
'
timpul de
s. e a: m c2 = 105 6 M V
~J:r:a:e~i~e~onmdor l1. .dl e energie
ezoni or foarte
procesului: 11.4.182. Care est b b' . IL ' e .
MeV ·~ ~ . e pro a Ilitatea ca mez .. + . .
d ' sa se dezintegreze inainte de a t' onn ": ' de C{lergie CJnetica E = 100
e gen2erare a] mezonilor? Timpul ad.Ingde o Jinta a~etata la l = 6 m de 1 l
Se dau energiile de rep a us:· m 1<c 2 = 494 MeV; mv.c 2 = 105,6 MeV. "t"o = . 6 . 1o-s . . me lu e VIata al - '1 ocu
' , s, Iar energia de repaus m,...c2 = 139 6 "A~Vorn or.. ~oarte len~i este
11.4.172. Sa se determine impulsul p MeVjc) ~i energia cincticaE (in MeV) a 11.4.183. CasaexpJ· .. f ' _.Seda.c=3·10sm/s
· we ortele nucle y ~ ·
neutronului rezultat din dezintegrarea hiperonului I:-j aflat in repaus, conform ~~Istenta mezonului. Ded~ceti rela~~:' diukawa (fizician japonez) a presu us

Sea;:~~e£~~~¥: ~m:~it~fl~~1~~~a::S;e~~;~~;;r::~1~=::1f~~~;:~:~
procesului:
2:- -+ n +it-.
Se cunosc energiile de repa~1s: mJ:.c "= 1197 MeV;. mnc
2 2
= 939)6 MeV; mnc2 = II 41 . e ' g' 11. = 6 625. 10-34 J. . ' rn .
• : 84. Sa se precizeze le . ' s' c = 3 . 108 mfs.
,= 139,6 MeV. de Interactiuni · int . 15Ile de conservare valabile ,, . .
II.4.173; 0 particula neutra, aflata in repRus, se dezintegreaza tntr-un proton
~i interac~iuni ~labeeractium
•
nucleare sau tari, interac+i~~~t~¥ ttoate tipu~ile
Y ec -romagnetiCe
cu energia cinetica E = 5,3 MeV un pion negativ. Sa se calculeze masa parti- *11.4.185• Ce 1ege de conservare e t . · · " .
culei ce se dezintegrt)aza (in 9i sa identifice aceasta particula. Se dau pentru Interactiunile slabe? s e spemfwa Interac~iunilor nucleare? Dar
energiile: mpc 2 = 938,3 1\rleV; M:e V.
11.4.186. Sa se precizeze t' I
11.4.174. Pionul nega.tiv, cu energia cinetica E == 50 MeV se dezintegreaz~., cauza stabilitatii lor par Icu ele §i antiparticulele stabile Sa I'
'ln mi~care, intr-un miuon 9i un neutrino. Sa se calculeze encrgia neutrinului · · se exp we
rezulta la unghiul e = 90° fa~a de direet.la a pionului. Se cunosc ener- 11.4.187. Sa se d t
rat.., • .
.
e ermJne numerele cuant' Q
giile de repaus: TnrtC
2
= 139,6 MeV; mii-c 2
MeV. a In reactia: K- + p-+ Q- + K+ + X~eC' B, S pentru.particula X gene-
11.4.175. Hiperonul :E+, cu energia cinetica Er. 320 MeV, se dezintegreaza, in 11.4.188. Care din u "t l are ar putea fi particula X?
rma oare e procese· . 'i:f"o ~o
.... - n + 'K -+ .,. + 1to
':'o -
miscare, intr-o particula neutra ~i un pion "'~····""-·YT de energie cinetica En = o I'
"' ' se rea Izeaza in realitat
. ..... ' .!::!. -+ A + 1to
.... o
= 42 MeV, cind pionul este ernis la unghiul 90° fa~a de direc~ia ini~iala a
hiperonului L+. Sa se calculeze energia de (in MeV) a particulei neutre. *11.4.189. Sa se precizeze care di e... '
Se cunosc energiile de repaus: m;,;c 2 ::::. 1 rv1eV; m1':c 2 139,6 MeV. de conservare: n reac~ule de mai jos sint In
· t erz1se
· de 1egde
.

11.4.176. Pionul 7t 0 se in doua cuante y de energii 1) n -+ p + e- + ;

egale. Unghiul dintre cele cuante = 60°. Sa se determine energia 2) P -+ n + e+ S) 1t- + P ---+- A K 0

cinetica a pionului 7t 0 in momentul ca ~i energia fiecarei cuante 3) fL- ---+- e- + v + ~

y ce rezulta tn procesul de
11.4.177. Pozitronul
electron liber aflat
cuante y de energii
rBpaus. Are Joe u..-,,vu,,._... de anihilare, gen'erindu-se doua
Se dii: m 6 c2 = 0,51
6) K- + n -+ A + .·~. -
: m,...oc 2 = 135 MeV. 4) K+ -+ 1t- + 2 + 7) 7t+ + n ---+- A K~,..
energa~ cim; ti ea ke V interactioneaza cu un . e 8) 1t+ + n ---+- K + + K
o
Prec~zare: Se va tine cont . d .
Sa se calculeze ~ dintre cuantele y rezultate. :!ema II.4.185) in interactiunil~I sla~e c~~~~v~read.numarului leptonic {pro-
re nu se face distinctie intre neutri~ul linitem . In nou ca in aceasta cu'~e
MeV. e ec rome ( v ) 101 • .• . . _. -
e "(I ce1 mmomc ( v!L).

138
139
 t n cazurile in ear·r procesele 1) §i 3) s·ar fi scris astfel:
n -*· p
DESCARCARI ELECTUitE IN fiAZE
,
II 4.190. Sa se pret:'lZPZn CHl't'. dJ. n P•.. ocEse
" 1e de mai
. "' J. os bnubilitate.
conserva stranietatea
~~. •ca atare nu se r~~rc,. iuc '.;au SP JWOdlJI~ cu miCa pro _a H.5.1. Purtatorii de sarcina (electroni ~i ioni ai unu.i gaz
tntr-un cimp electric uniform, nu prea intens, E, au viteze de antrenare
.,
1) 7t- +p
1
-+ A + K ,.. , 6) 7t+
7) 7t+
p-
-
p
-+
"'"''++ -t-+ K--
kl

-+ ..;;, 7t
portionale cu E~ asemanator vitezelor anionilor ~i
noscindu-se coeficientii de proportionalitate,
d.in '·""'"-"¥'"·
~i (mobilitatile
2) - P -+ .\ K+
~i ionilor) se pot scrie, pentru vitezele de antrer,are In clmpul
1to .
7t -r . H) 7t+ n + -+ A expresiile:
3) A -+ P& 1t ()) K + + p -+ :E+ + 7t+ ve fLeE, vi = 1;-LJ?. Sa se stabileasca ex pres} a caraeteristicii curent-tens1une
4) s- _., + n p 10) P 2+ -+ K+ + 7t+. a gazului ionizat dintre electrozi plan-paraleli, sec~inne S, afla;i
5) ..=..--+2it- tensinnea U ~i distanta d lntre ei. Ionii s!nt ioni simpli (eu sarcina +·e) iar
plasma este neutra Ia scara. ne n ;:::: n.
HI'! n di'\Z! nt egrarea hadro~i~or (nuv~eoni, ~=gz~f~
o~re.a
1

*II.4.191. In ,,: cunstatii cii este valabda urma. .

·· · .· ~ :;. re J•ezintii modificarea sarcmn '1', stra~e-
H.5.2. Un tub de descilrcare joasii presiune Ia o en""'''' dt•
§i hiperom) se striipungere E = 2 500 V ~i arde la tensiunea de U ,~-=- 500 V ~i n1renhd
empirica AQ, -== ·!l.S, r1n ~·ar(' ~-~ { 't"'OJOSlll
eu tubuL data I"t:l!~-
,_1· '. d. aceasUi regula de selectle" sa se
r' _· ,·-·· · , .. ~..
tatii hadr·om]or unp wa,-l t. lf'J lif'iJCUF{ "
't posibile: ' 1 =..: 100 mA. a) e..:;te rezistentei R
ten~a Cu cit seade tenBiurw'a la borH<:-h~
bJ
v A

stabileasca care din urmatcn·H'f)le J-H ;)ce:;e sin interioara a tunei ester 800 fl?
sursei, dupa aprinderea desc(1rearii?
1) K+ -+ n+ it: r:· 6) so ·+ e-- + v
-+ :E+
II.5.3. ~tiind cii randamentul luminos a! unui bee en esle 3~ ·
2) K+ -+'it + tf! 7) so + e+ + v
-+ I;-
iar al unei liimpi 23%, sii se calculeze economia de energie elec.
3) s- ---+ A e +- '.J 8) K+ -+ e+ + v +_1ro triea in 7 000 ore prin foiosirea lampii fluorescente ln Jocu1 beeu1m cu mcun-
descentii, ambele av1nd aceea~i putere electrica, Pel=
l:- -+ n + e- + v
V\'r.
4) ~o -+ A e- t I
9)
5) A -.;,. p + e- -' ..., 10) I;+ -+ n + e+ + v.
II.5A. Se propune aprinderea unui are
de descarcare
intre
sa fie .I =: 15 A .Ia
-:: 30 V, Care vor fi caracteristicile rezistoru1ui
*11.4.192. Sa se ti • ._, ln urmatoarele
i nt f>t•nctiunii ce se real Izeaza A
en arcul, sursei este B = V iar
procese: a 0? He~istenta a sursei este neglijabda.
1) K- p _..,. A -t- no 5) 7to -+ Y +Y
2) 1t+ +p -+ I; f K r 6) n- -+ s- + 7to deserescatoare). a cu:rentului dupa aprindcre e~te. insii U-1
3) :Eo -+ A Y 7) l-'-+ -+ e+ + v -±: v hJocata de rezistent.a exterioara spatiului de descarcare. a) Daca tensiunea
electromotoare a sursei este E 220 V ~i rezistenta interioarii a ei este negli-
8) n -+ p + e- + "· j abilii, sil se d ete rmi n e par am et rii rezi storul ui Emi ta tor (rezi" ten til, curen t),
astfel ca punctul de funetionare P a arcului sa fie eel din figura II.5.5. b) Sa se
I
*11.4.193. n
urwl.: l•'orii, par1 .ICulele e1emen t are au 0 structura
. .. - d ; le ciiror numere cuantlce
. , for-
s~nt
A calc'G.ieze curentul
tenta e]ectrozilor. Jm cind electrozii sint in contact) neglijindu-se rezis-
mata J.in quare1i ~i antHJ!HH'cH.:l, d,~st~.l, ·\;: ~easta structura pentru barw~
reproduse in tabPlul tda~ural. ~<'Aseirt,e _;;n~o, si o;:;o- 11.5.6. Pentru aprinderea unui
nii p ~i n cit ~i pentn..: luperonn ' - ' ~ ' .... ' ..... arc electric in aer, intre electrozi U{V)
de carbune, SE aduc eleetrozii in
-----·----,----------~
contact, apc)i se !00
B s ; dmpul
de autoinductie aparut la ruperea 80
2!~3 1.1;{ 0 con~ 1ctuJui va aprinde arcu), daca
1t:3 1/3 0 intensitatea curentului de scurt- 60
circuit este destul de mare.
1 1i3 -1
l a) Sa se determine rezistenta R
inseriata cu areul, sursa de 20
HA.UH. S:! sr~
dPst. nJ, · a r ci a parti(mlelor Q"',
de q11arc1· ~1· an t 1,qu v tensiune electromotoare E =250 V
n:.L, no K , K . SP rn l ,)~~ ~._.;_.:_hl.Jf'!ui din problema precedenta.
I I debiteaza curentul de scurtcircuit 1 r ---r·--+--r-1-~~ ---r-----1 (A)
I m = 25 A, rezistenta electrozilor 0 5 I0 15 cO 25 30
r,are ar fi structura unui anti atom? fiind R_, 2 Q: Rezist enta intern a
1
II.4.1 H5. lntr·o lumt> ue
Fig. IL5.5
140
141
 ardere a arcului, daea
JNDH;ATII ~~ RASPUNSURI
11.5. 7. lJn arc curentul I este intre~inut
interioara r. se cal-
in 3erie cu arcul, precum §i curentul maxim 1m
,.,, ••1-,... ,,.,.r,,,. electrozilor, daca rezisten~a celor doi elec-
trozi este Re. urt.letuaJriZ~aze pentru cazul ;= 0, r = 0. 11,1,1, Folosind urmatoarele formule:
intretine o descarcare in
fi rezi.~ten~a limitatoare R e: = he. ; p = It si ni -· p h .
c.l.n•.n.-i-l.. ,.,.,•• i£1•" curentul debitat de sursa A A , - ~- = ].:;; se ohtm rezuJtatele:
= 18A, lm·= 20 A. a) e = 3,31 . 1Q-I9 J = 2,07 e V. -- 1 1 . 1 27
b) e = 199. 1Q-15J _ 12 t. k u' P- ' o- kgmjs, m = 3,68 · 10-36 kg·
. ' - , * e v ; p = 6 625 . 1Q-24 k . I . .
e) e = 1,99 . 1o-1a J = 1 24 1\r! V. ' gm s, m = 2 ,2 1 . 1o-a2 kg;
'
l<'lT:liUNEA Jl:ER~IIOIHJCLEARA
' e ' p = 6,625 ·1Q-22 kgmfs i m =.-=· 2 21 ·1o-ao kg
. Et.. ' .
11.5.9. atomic la presiunea p = 11.1.2. N = ~ .: . . 26 . 1014
= 0,1 Torr ~i uprinderea descarcarii, concen- he ·
tratia e!ectronilor = 1017 electroniim 3 • Sa se
det'ermine
neionizati JJH:llMtu::a,
6oncentratia atomilor ramasi
~X, ( Se da ~onstanta lui Bolt~- ll.1.3. E = kT ~ ~i e = ~ deci T = ::~. a) T = 1,92. to• K; b)
1'=
man k · = 9,6 · 10 7 K.
11.5'.10. 0 §i duhli (cu sarcina +2e)
provenind de concentratie n 0 are concentra~ia electronilor ne. II . I .4. p = iVJ~-~-
t .
, v =--~ =
Pt
4 53· 10 17 H
Daca gradul de este o:, sa se concentra~ia 1V a atomilor Nk ' z.
:rama~i .I.J.VJ,V>.~.£.UU ?i co~centratiile n 1 l"z ale ionilor simpli ~i dubli.
ionizata se m.niosc: concentratia electronilor ne, II.l.5. text rezultfi: JV h
......... ,,uu•uou. de volum, N ~i gradu] de Aproximind
\ A me die (vm) cu
Dad\ nlasma.
sa sedetermine
, ..... ,,.H,,..,,-,.'*.....,.... initiaH'i a gazului neutn~ n 0 •
~i dubli (cu sarcina
doua tipuri de ioni.
e), viteza termica (·H"'t-
-- v3 RT)
---
fl.
.
scr1em:

a protonului mp = 1,0073 u ~i pentru

11.5.12.. Luind pentru xnasa de
masa de repaus a neutronului mn = 1,0087 se calculeze energia eliberata
- . _ , -. ,. h 3RT
N h/.. - Mvt, lV -;.. = m ----;:----- ~ N.= -·
A v-·------ v·--·--·-----.
3 kTm ~'== 5 81 . 10a
la formarea unui deuteron ( nuchm de prin fuziunea protonului cu r k ' •
neutronul. Pentru nucleul de deuteriu, so va lua masa de repaus md = 2,0136 u.
11.5.13. Cunoscindu-se masele atomice~ masurate de spectrograful de masa, JJ.J.6. !!}V2 :.."::;
2
he .
' ~,{) ----- v2-------·-k;
ale hidrogenului ~i deuteriului m.H = 1,0078 u, mn = 2;0141 u, sa se calculeze A mA
energia eliberata Ia fu~iu:nea unui proton cu un neutron (mn = 1,0087 u).
11.5.14. Sa se calculeze energia eliberata la formarea nucleului de heliu prin 11.1.7. Impulsul fotonu1ui in suhstant,.a este k hv .
fuziunea celor 4 nucleoni ai sai (2 protoni, 2 nfmtroni). Se dau mp=1,007276 u, P = -:- = - 1ar in vid:
mn = 1,008665 u, masa atomului de n«:ne = 4,002604 u, masa electronului Po = h = hv . n ::..= ]!_ - hv c e . A v
m 8 = 0,0005486 u. Ao e , Po - v . . h~- ~= -; ' dem nu exista nici o contradictie.
11.5.15. Sa se la ~ormarea unui kg de masa
reactanta constituita protoni ~i Se dau: masa nucleului de 11.1.8. moe2 = h !_ ' A=: ·~v = 2,43 pm; = !!_ ~-- ~· -- -·
heliu este m(~He) 4,0015 u, mp =·' 1,0073 u §i m 11 ::::;:.: 1,0087 u. A moe P )., -- lltoc- ..-2,73 ·1.0 ~2 kg· mjs.
11.5.16. Se considera reactia d!7 fuziune a nucleului de deuteriu (~H) cu
cleul de tritiu ({H): iH + ~H - t ~He.
nu~
II.l.9. a) RpeJa~ia
nerelativista (cJasica) dintre ·energia cinetic"'
este ·E - d · p a ~~ 1mpuls
Sa se ealculeze, in kWh, energia degajata 1n aceasta reacVe. Ce energie se ob~ine c--
2m em = 1.,./ -2mE
--
C· ··
.
o· urn P.= P, uncle p;. impulsul fotonului r;:i
in urma fuzionarii unui kg de amestec deuteriu-tritiu? Se dau rnasele atomice:
m2H= 2,014102u, man =.3,016049u, mHe = 4,002604 u §i mn = 1,008665tl.
P - impuls I · t 1· 1 · • · ' "i
-- 306 u PI o onu m, rezultA energia fotonului e - I.!,----,-
- MeV. b) In ca.zul electronuJui utilizam reJa~ia relati~i~~a -d. et~~- 2TflEc ~I-::
m r.·e Im pu 8
142
143
~:_. ,; t'.1WI'gH:t eindit..·a: P ~/ E'c\Ec 11.1.21. Daca interac~iunea se produce intre un electron ~i un foton, electronul
c trebuie sa primeasca de la foton o energie care trebuie sa fie eel putin egala cu
fotonului ,.-a fi: e =-= pc ~/E) m~;~2-) = 50,5 Me\· energia de extrac~ie.
· · ·. · .,u.' mor·ocromatic de fotoni este E = pc,
Daca interac~iunea s-ar produce intre electron ~i o unda electromagnetica,
·
U.L10. Energta • .. trnnsti=''7''hla
• · ... lW
1· t·. r·. E/SAt- electronul ar trebui sa paraseasca corpul pentru orice valoare a intensita~ii
~
Jd::i!'•CUl \ . l • ' •

uu·
: t~nerg1a: ce rt:v
· .·1 d'•t" in umtatea de trmp va 1. undei (evident, timpul dupa care s-ar produce emisia va. fi diferit), conti·ar
== pcJS ~t = 150 J · m- 2 • rezultatelor experimentale.

II.l.ll. I= --- =: . deu ·)''t

.E I'Vh.~: .. ! fotoni
2 28. 10·9 ,--·----·-·· ii.l.22. Electronii emi~i dintr-un metal nu au toti aceea§i viteza, data de
St S /j . he ' em 2 ·min ecua~ia lui Einstein; cei mai mul~i electroni au viteze mai mici. Acest lucru se
J.Vhv datore~te faptului ca lumina extrage electronii din substanta atit de la supra-
II.l.12. I ~:::: ~---,·-- = - iar p N .!':... = !St =-=5·10- 10 kg·mfs. fa~a cit §i de la o anumita adincime. In cazul extragerii unui electron din
St .)tA 1St 'A c interiOI·u] substantei, acesta pierde o parte din energie pentru a ajunge la
suprafata. Din acela~i motiv §i foi~ele metalice sub~iri dau electroni mai
II 113. m~v ::__ Nh ·./c ( uwle: m __ 1nasa :·a~~hetei; !l.v -- variatia viteze~ omogeni ca viteze.
r.n:·l1. etei in intervalul 'de limp !l.t-~ ..V - .- -numaru! de fo:.oni emi~i in acela~I v

interval
"''" de timp; hv'c. n1polsul urPn f o t Oil.) I rn r>ra r·;hnd ecuat.ia prin 6-t, 11.1.23. Pentru ca natura
§i starea suprafe~ei materialului influenteaza sensibil
obtinem: ma ::::: nh deci a == nh vjrnc. Iucrul mecanic de extractie.
' '

11.1.14. E = Nhcj'A; N =-= EA.fhc; LV ,. 2,77. ; .Nz == 5,m3. 1014. 11.1~24. Nu. Lumina avind o structura duala, un aspect nu-l infirma pe
celrualt, ci il completeaza. Cele doua aspecte n-au fost evidentiate simultan
11.1.15. E = Pt ::::c: ZVhcj'A; .lV' ,= A.Ptfh,, c=.c ;) • fotonL prin nici-un experiment; in unele experimente se deta~eaza de unda,
iar in altele aspectul corpuscular.
11.1.16. Nhcf"A =, T;PI; N 'tJPO,jhc cc.· 8,:3 · fotoni.
11.1.25. L = e: = hv 0 = kcf"A0 = 2,15 eV.
11.1.17. Numarul tott\l N Je foton_i eu ]ungjmea de ~mda. ~ de sursa de
putere pin timpul t e~Le N :::::: Pt't.jhc. Nmnaru] n de fotom ee pe suprafata 11.1.26. L = hv0 = hcf'A0 ; Ao = kcfL deci 'Ao; Li = 540 nm;
s = 1 em 2 va fi: Ao, w == 275 nm. zn = 295 nm;

n lV _._~_ •= Pt~>. 4 . 10 11 fotoni. 11.1.27. L = hc/1..0 = 6,625 · 10-19 J = 4,14 eV.,

S he ~-;r
11.1.28. Nu.
11.1.18.

emi~i
a} 1
'
:::.-:=

de sursa intr o secunda este

-
St
L' A
t
ht
·-s }~ =
4n!u~
;;[J 2=;: b) numarul fotonilor

p = n8
he
-
A
.:.:::::
2
4TCr J =
ll.I.29. v = (
r~ ~ -L) = 6,2 · 105 mfs.

w.
V2mkc (.! - !J = 4,45 · 10 m/s~
4
== 5,4. 10-
11.1.30. v ='-: 5
11.1.19. Numarul fot• nil or emi~i intr-un t~mp t es~e == .• Pt~j~c. raza l este
l\'urna1•ul fotonilor cAe cad pe unitatea dn1 suprafa1A1 a sferm e
!! "-a
A.

Pt'Aj47t~ hc.
2

NJS = ., , . , :. ' NS'fS = PtA. nd2 f16 rr:l 2hc, 11.1.31. 'A =_he - = 2,2 · 10-7 m.
Nurnarul fotomlor earn patrund ln ochi e... te. N . "', ·.. . d) t' • este L + mv 2f2
d.ee1· numaru
. 1 m.ed 1' u "'le
v · fnt·on; ce patrund 1n odn 1n umtatea L .,1mp ·
= 1,5. 101~
v • ·' ,

n -.:_. N' jt = Pd2f..j16 . he s-I. c

11.1.32. L = hv 0 = h - = 7,2 · 10--19 J = 4,5 e V,
11.1.20. Presupunem q;t ru d'ta,Ia t' 1~s~r are , • , . . ~·•....
· · energ1·v F Ri "~. impulsul
. , p .= Ejc. la u~ei
Ca Ao
Aplicam ecuatia lui Einstein:
urmare a interac\.w~ni, ew-;I·g~a ~I unpulsupJ rbadA~~Ileig·l~~ ~ean:o~~~r~ar~ a1~
d · d E - mv 2f' 1 respectrv P = mv. e aza e 1
ever~u~ I....I.cm-ulsulu~, E ·-- E si Ejc =, nw, deci E = mcv.
energ1e1 ~
Energia cinetica P se transforma
'
= rngl(1 - cos ex), dfl unde:
- c , .
in energ1e potentia · l -~
a grav1 a ,1
"

·t .. t' onaHi · mv
·· • '
2 2
J =
h ~c = c
h Ao
mv
+ -2
2

~ v = --;; v
~ - ~1 ) = 9,1 · 10!
2kc ( 1 ·
m/s.
mv fR = Bqv, mv = BqR == 4 · 10-22 kg · mfs, Ec ~ p 2J2 m =
2
-------- - -..,---- · =
= V2gl(1-coscx) • ex__ V~gl,._ deei
r> sm, E = mcv = 2 me sin -<X V gl= 14 J ·
1'- 11.1.33.. a)
2
v ...
2 2
.
= (BqR) /2m = 0,549 MeV; b) kv == L + Ec = 0,639 MeV; c) efectul de
recul al ionilor de plumb se poate neglija datorita masei marl a acestora.
144
10 ...;... Proble~ de fizlcA pen.tru clasele Xl-Xll 145
 11.1 ..34. Energia cinetica se poate calcula clasic: Ec = m 0v 2 j2 §i relattvist
efectutnd calculele se ajunge 1a
Ec ~= Eo ( V__;;::.i . ~--=~- 1), unde Eo= m0c2• Cind energia fotonului este mult
1 - v<~jc 2

mai mica decit energia de repaus a electronului, viteza electronului este mult
ma.i mica decit viteza luminii §i putem aplica formula clasica. Daca energia
v cl/1-( E-; ~1 )~ =
=
fotonului este comparabila cu energia de repaus a electronului, trebuie sa moe2 J
aplicam formula relativista. ·
Er.wrgia de repaus a electronului este: Eo = m0c2 = 8,199 • 1Q-14 J =
ll~I.37. hv = L + 2
mv f2 cu L =::: kv 0 si mv 2 12 =
¥ = (kvo -+- eU8 )/h = 1,09 · 1015 ' '
=:: 0,51 MeV.

Energia fotonului in cele doua cazuri este: e: 1 = hv1 = hcf/.1 = 1,28 · 10-18 J = II.I.38~ Emisia electronilor inceteaza in momentui
::: 8 eV, e2 = hcfJ..2 = 1,99 · io-13 J = 1,24 MeV. " d ecua~Ia
u t 1'li z.~n · 1m· E'n1stmn,
· avem U = -------:---·
(heft..) - L =
Deci cazul (1) trehuie tra.tat cla.sic, iar cazul (2) relativist: 8
e
II.l.39. V = (kefi..e) - (Lfe) = 1,74 V.
e1 = L
mov¥
+ --, v1 =
v2(el --
. .L) = 1,08 · 106 m/s; ll.l.40.. v = v0 + e Vfh = 1,3 · Hz.
2 mo
II:l-~1. <:J:raficu] (b) exprima corect dependent.a,
e2 = L +Eo (v·.1-!-:::-_:::::-.:2- 1).
~'
!m E1nsteu1 Ec = h v - L, panta dreptei este
11.1.42. Pentrn cele doua radiatii a vern:
a. =

Neglijind L in raport cu e2 (L = 0,75 · 10-18 J = 4,7 eV <e 2 ):

eU1 = -
he he
r · U2 ___ ~----------------·-----·
"-1 - L·' ·eU2 = - - ~...,,
ez = Eo (·--1. ·-=- - 1) ; ~ =--= _J,/'(2Eo + e2)e2 = 0,95,
Vi- ~ 2 Eo+ e2 Notind n = _Ut a vern
8 U2
v2 :-= c{3 = 2,85 · 10 rnfs.
II.l.35. a) poata fi tratat nerelativist: e{
2 2
rn.~ c
2
mv . v
--·- """-= - - - ; unde B = -c = 0,1.
2 2 .
fotonului va fi:
he
-~"-
A
=L
II• 1• 44•
mvf =he -L
2 /.1
2
j -
v~
=
__;
. = 1)2
1n acest caz eleutronul trebuie tratat relativist: ~=he -L v~ A.1 (hc- /.. 2L) '
2 A.2
Ec =me2 -moe2 = c2 ( m.o
v·1=·{32- mo) .=moe2 ( Vi 1
- (32- 1) 11.1.45. kef>.. = eU8 + L; A = hcf(eU8 + L) = 2,25 ·
11.1.46. eU8 = h,v - L; U8 = .!!:_ v- L (1). Panta
he
= L +m c0
2
- J;
)
1 II. = -·-·
he .
1-== - 1)
· = 0 ,6 pm. · e e
2 pe Us=f(v) este kfe, sau tg a hfe; h=etgr:x. =ell.
. L moc (-/·-
In ecua~ia (1), daca v = 0, U8 = - Lje L = - e(J
~ 1 - (32
= 1,9 eV =/\143,04 · 10-19 J. Din grafic ·se 'vade ca frec. 11
vpnta
ll.l.36. Lungirr1ea de unda a radia~iei incidente fiind foarte mica, energia "o = 4,5 · 1v- Hz.
,/ > _, __ .. '

unei cuante este mult mai mare decit lucrul de extrac~ie at oricarui metal.
In consecin~a putem aproxima: 11.1.47• U8 = !!:._ v - L deci dependenta tensiunii de

Ec =
c
h :- = 6.,625 ·1Q- 15 .
J = 4,14 ·10 eV, Ec 4
= v moc2
v
1 -c2
-
2
- moe2 ,
e e
lum~nii incidente este liniara ~i pentru reprezentarea grafica s!x1t
doua puncte: pentru "! = v0 = Ljh = 5,55 . 1014 Hz,
Vz = ~vo, Usa = 2,3 V (fig. II.1.47, R, pag. 1.48). Panta
= 0; pentru
frecventa

aceea~I, pentru toate materia1ele. (hje) este

146
10* 147
 iu
; s
2,3 1----'"-
11.1.51. a) Ecua~ia traiectoriei electronului este y = -eU
- - x 2 care pentru
2mdv8
x = l, devine y = eUl2
--- eUl2
2mdv8
deci mv8 = - - ~i A= --- -~9_- -- =
2dy L + (mv~/2)
It1.4?, H
-
L
he
+ (EUl .
/4dy) 2
= 3 31. 16-7 m. b) t =
' ,
v~ymd;
eU
pentru
y = "2d avem
Fig. IL 1.50, R

~onservarii impulsu]ni avem: Pf ~= P p sau

·-jo
t = d ymeU = 1,2 ·10- s. 7

........ -~"""'"' fr•tonului, p -~ impulsul electronuJui, _p --- impulsul.

Introdudnd: p2 f2m in ecualia Einstein ohtinenl: 11.1.52. Ecuatia traiectoriei este y = _!_~~- x 2 ; cum din ecuatia.lui Einstein
2mv~

v02 = -2 (he
- - L) , ecuatia
. tra1ectoriei
. . . dev1ne:
. y = h eE ) -. x 2 dem.
m A , · 4(~-L
. A
h he
:rf:znlUl kg· mfs. A= E 2 • Electro nul 1ese dintre placi, daca · pentru x == 2 R, y ~ d/2,
~+L
4y

+ d
em. A~--- he 2 - atunm. Alim= · he Curn Apr = kfL
c
electronul;l]. L (2eER /d) + L[1 + (2eER fLd)]-.
2 a0 '
e1ectrunu1
A Aprag d . A A "Ar>rag
UL
0, lim = ·1 + (2eER fLd) 2 em ~ lim = 1 + (2eER 2/Ld)-.
11.1.53~ Energia transportata de o radiatie electromagnetica cu intensitatea I
printr-o suprafata dearie AS in timpul teste: E = ltdS; E = kej"A, ltll.S =
kg· rnfs. = he/A, t = hej'A31 ~ 39 min.
In acest interval de timp electronii ar acumula energie, iar dupa aproximativ
Energia d a eleetronului este: p2J2rn 9,.~>8 keV, b) proton 39 min. ar fi expulzati intr-un numar foarte mare, ceea ce contrazice expe-
p .:::::.. kg· ~~ ..~f ~ eV . Se vmstata (~a r:nergia proto- rienta. Primii electroni apar, practic, fara nici-o inUrziere fata de inceputul
nuiui est;~ neghja 1 a ·Hl ra.por,
. b'l" t cu cea a . 1n timn.. ee imJ)Ulsui iluminarii, .iar numarul electronilor emi~i de corp intr-un interval de timp este
esle de ordin dP mar\me pent:ru ambele partwuh~. De aici tragem determinat de energia luminoasa absorbita in acel interval de timp.
concluzia ca putem neglija energia dar irnpuhm] nu.
11.1.54. Suprafata tintei este S 1 = 1tr2 = 7t(1Q-9) 2 m 2 ~ 3 · 10-18 m 2 , iar supra-
n.t.50. legea ronservaru •• rmpu
• Jsu .l Ul. ~~. ' ~eanla -~· ....."' ~-=:: .9'Jo
. "a>· lata sferei cu raza R = 5 m §i cu centrul in sursa de lumina .este 8 = 47tR2 =
= 47t(5 ) ~ 300 m • Admitind ca sursa radiaza uniforn1 in toate directiile,
2 2 2
rezulta p =- ~/(hf~.)2-:f···-m,27Ji {p--impulsul partieuJei, mv---unpulsu1_Hlec~r·onu-

1w 1 kj"A in. . J:.•uhml fotonului). Viteza maxim_a arP l/2the

~ ;-tA·-
L) energia ce va clidea In unitatea de timp pe tintii 'a fi: P
3. 1Q-18
= P, :; =
3
23
= 1Q- ---- = 10- W. Socotind ca intreaga energie . cazuta pe
-~./. ·)2 -+·, 2m
300
de01 v y. 2
'
(he
,_ A
-· -L) . -- tinta este ~i absorhita, timpul dupa care ar fi emis un electron este
E 5 · 1 6 · 10-19
m/s (fig. H. 1.50, Rt eos ~
p
= 0,658::::. ~ t = --
p = - - iQ-23
'· - ~ 22 h. (Experimental nu' s-a putut masura o intir-
ziere oricit de mica.)
148

149
 11.1.55. S 1 = rcr 2 =1t·( 0 ,1·10-9) 2 m 2 ::: 3 ·10-20 m 2 §i S 2 =::: 300 m 2, P = P sl = -

3 . 10-20
=- 10-5 - - - = 10-2'" ur
n
1 .
1ar t = -E =. 20 • 1,6 •7 10-19 ~
100 ani. (I)
8
82 11.1.63. AA = 2 :c sin': ;
o
AA = A-
.
c
Ao = (_!__ _ _!_)\
v v0
= c--~--:·-·
300 ' p 10-2 .
A h n 2hvo(vo- Av)sin2 -~
2
11.1.56. Fie AQ unghiul solid sub care se vede sfera din locul unde se afla CJ.A V
----- = 2 -
• u •
s1n2 - deCI m 0 = _ ____,_ _ _ __
sursa punctuala §i n -- numarul total de fotoni emi§i de sursa in timpul t. vo(vo -Av) moe 2 e2Av
Sfera de bismut va fi nhnerita de nun1arul de fotoni n', dat de rela~ia:
n' = n( 6.D.f4n), unde n = n 0t, deci n' = n 0t( AD./4 rc). Intervalul de timp
mediu dintre doua ciocniri succesive ale fotonilor cu sfera va fi -r = tfn' = 11.1.64. a) Af.. = 2Asin 2 ~ = 1,21 pm; Av =v - v = c ----~~-"
(J.c +· Al.}i.o ~
0
= 4rcfnotlD., AQ = 1td2 j4l 2 deci "t' = 16l2/n 0d 2 ~ 30 min. 2
he d . AA 2 33 1 16 •
) he'= , . 0 Hz ~I fl.E =
"L A -
11.1.57. a) Acei electroni care au o energie de legatura mult mai mica decit '"0 =- eCI LAV- c (he = eV.
energia fotonilor incidenti. b) Deoarece energia fotonilor incidenti este com- Eo -+AA-
parabiHi cu energia de legatura a electronilor. Eo Eo
11.1.58. a) In amindoua cazurile, CI'e§terea intensitatii componentei impra~­ b) Energia -cinetica a electronului egaJeaza variatia
tiate se datore§te cre§terii numarului electronilor liberi. In atomii U§Ori, toti Ec=~E=96,5 eV, iar p t/2m£::· = 5,3 · to-24 kg·n1js. Direc~ia este data
electronii sint slahi legati, iar in atomii grei, numai electronii periferici. Unghiu- 6
ctg-
rile de impra~tiere mici corespund ciocnirilor fotonilor cu electroni puternic
de unghiul ~ :,tg rp =
2
legati, iar unghiurile mari corespund ciocnirilor fotonilor cu electroni slahi rp = 59,5°.
A
legati sau liheri. b) Pentru ca impra§tierea se face pe electroni liberi (particule 1 ... +
universale). c) Componenta neimpra§tiata se datore§te ciocnirilor fotonilor Ao
cu electroni legati sau cu nucleele atomilor.
11.1.65. Din legea conservarii energ1e1 determinam
de
11.1 .. 59. A/.. = 2Asin 2 ~, f.. = /..0 + A/.. = he + 2Asin2 _!_., e he == dupa. . i mpra~
... t' he he h h
Iere: ~ -1:: = c (m - m0), - - - -·~ = moe
2
eo 2 A 0 Ao }.
= hceo
6
= 144,3 ke V. MV1- ~ 2
he + 2Ae: sin 0
2 .-:.. i. =
h Vi - ~ 2 - "-omoe(1
--"·------
Vi ·- [32) ~ Variatia este
2
62 A A = A _ f..o = ~moe( 1 - Vi- -~~)---=··- =
+ 2Asin
° f..om c(1 - V1 -- (3
J..0 2 2
01 _ kV1 - {j - 2)
+ 2Asin + 2Asin2
v::.;
0
11.1.60. 11.1 = 10 2
, ).2 = J..0 2
, Az == 2 = '1J.
2 2 f..1 6 ' = (I = 63°24'.
A.o+2Asin 2 ~
2
2A (sin' ~ - 2
'1)Sin2 ~') 11.1~66. sin_!= v-~A.; 6 =-= 59°39', tg fP = ._..;:::.,.,;:__::___: ____
Ao = "f) _-_1----- = ~,2 pm. 2 2A {A/~) . Unghiul
dintre fotonul tmpra~tiat ~i electronul de recul este 0 + ep
h . e
2 -sin
= ~
2 -
11.1.67. Ec = kc A"A. =he
11.1.61. Utilizind ecua~ia: Ec =-= ~e m0 e 2
Ao(l.o +
AI.) f.o(J. 0
h . 6 <.o
2 -sin 2 - f..o
m0 e 2 { ctg ~ )
pentru - 60° avem L''!l = 9,53 · 1o-17 J = 0,596 MeV, 11.1.68. h = m 0 cf..o I __3_ -· 1 •
pentru - 90" avem E.,= 1,86 · io-16 J = 1,16 MeV, \ tg cp
= 180° avern Ec = 3,56 · 1o-16 J = 2,23 MeV.3
ll.l.69. Energia transferata electronului :recul
11.1.62. a) 6-i. = 2Asin 2
~=A (pentru e = 90°), f..= /..0 +A; ro = ~:r.:._ =
·2 A.o+A -2:\ sin 2 ~
= 3,1. 1017 =he
~f.. A ·
=he----= 134·1Q-20 J. ~E = Ec = he • --~--2_ = Eo--·---·-··--·--..,
f..0 (i.o+At..) 1\o(i..o +A) ' Ao •-o
L 2A . 2 6
sin ;- (hcfE~,)
150
$.1
2

51
 Frac~iunea de energie tram;mistl electronului de recul va fi: Pe - impulsul initial al electronuh.l.i, p; - impulsul final al electronului,
6 - unghiul dintre directiile initiala ~i finala ale fotonu1ui, <p -· unghiul dintre
2A sin 2 ~ direc~ia fotonului incident §i directia f:inala a electronului.
liE = ·-·---~·~---_:~--- = 1o-2 = 1~fo. Eiiminam pe <p din ultimele doua ecua~ii, le ridicam la patrat ~i le adunam:
. 22
(hc/.En) 2A· .sin 6
+p + p: ·+ p 2p~p sin
2 2
p8 cos 6 - 2p 0p cos 0 2
sln 2 8 -- 0 = (4}
Utilizind rela~ia dint:re energia totala §i impuls, t:liltu.vJttt
11.1.70. a) Ec = h(v 0 ,,), Ec1 = 3,73 MeV, Ec2 = 3,73 keV. b) ln p~mul
C moc2 =moe2 -i- Ec,
"'z .. relativist: E ·= mr2 --·· moe! ---::::::-...=---
' }../ 1-- ~:a
v·---2
1- - -~ moe E.,- '
me +
PoC
ecua~ia
v= c
""' ,

_ -~!1.:~·- · =-
e
---(--~c-2-·-·---)-2
·· ·
· .8
·10 m/s. In pr1mul caz, clasw: v = · m =
. " v
0
2

2Ec
c
Introducind in ultima ecuat,ie valoarea lui
(Po - p) V p:
, r-· ·~-~----·2
~ m~c
·
p; data de
p 0p(1 -~~ co:S 6} .. _ pl!'p sin 6 sau
·
(4) obtinem:

1 ) ;·-----~-22
0
8m e Ec · i · ] t· f k2 . 2 6
::= 11.,45·10 m/s valoare imposihi)aJ In, al doilea c~z, at;it. clas1c c t.§l rea I- h (- -- V p! m0c = -:-- 2sin ·~}~ sin 0,
vist'j se obt,ine valoare: iJ = 0,36 ·108 mfs. c) Ev1dent, in pr1mul caz. l,a /,; AA0 ..,.., ~\

'-J,
II.l. 71. A p liciim legea conse rvilrii ener:fiei (fr,cfA;,) :- \heI ~ me_•.- ,:..!."',• . 2k sin 2 _!!_- PeAo siu 6
deci ;. = 2Xo. fotonulm 1mpra~hat rund I~~~rpendh.:nla~
="
pe in~.pulsul elect:ronului
(f;g. 1(1.71, R). {1j, "=-..:: ).0 =
av_;m: cos 0 = ~o("- 1/4; 6 = 60
(0/::l) := A/2 = hfl. rn 0 c = 11..1 pm.
AA = A- A;, = -- v~=-~ -·---.
11.1.7~1. Aplicam legile. de eonservare a energiei ~i .hnpulsului.
Er Eo :.-== E{ E~---j/l·c 2
(1)
E E'
_1 =
e
_..!cos 6
c
+ p cos q:>
{2)

0 == E( · n .
·-- sJn v -- p sm cp
c (3)
Fig, IL R unde: E, ~i E{ sint energiile fotonului §i dupa J nteracliune_ iar E §i
0
p - energia de repaus §i impulsuJ electronului de recut
Din ecua~ia (3} rezulta Ej = ---·---------·-
11.1.72, Din avem: p
+(~r ~·cum pc 'P
sin U ecuatia (1) devine: E1 · L E 0 =

·+· 2A sin 2
- rezu!Hi p
=
~1n
-·--:-~---
Sill 0 + v/E3- - -p -c 2 2
• Introducind pe E( in eeua~ia (2) ohtinem:

pc sin cp cos 0 sin ((p + fi)

Er = --------.--·--- +· pc cos cp = pc
--·--·--. --···-- ~ p -= . sin 0
deci
:::.: 1,6 . 10- 22 Slll 6 Slll 6 C Slfl (q> -f- fJ}
·------J;;-2-·:-""i-6
~
I -
II.l. 73. \.
de conservare energiei ~i impuhmlui (fig, H. L RI· ---··-------- + E~ + _::!_~_~!_ __ "
+ =E E~ (1) 6.) sin 2( cp 6)
unde Eliminind radicalu] §i factnd calculele matematice se obfine tn final·

Po = p cos tl p; cos~
Eo cos
(2}
=p 6 p~ ~ (3) 0,37 MeV.
undf.'. fotonuJni p --~ impulsuJ 1mpra~tiat,

152
153
n.l.75'. Dupa ciocnire, electronul ~i fot.onul s.e vor deplasa in acel9:~i sens c~
sensul initial de mi~care al electronulm. Leglle de conservare ale tmpulsulm ll.l,89. Lungimea de unda asociatA unei particu.le r-elativiste este:
§i energie.i sint:
.!!_ V 1 - (v"fc•) = .!!_
A= mov ~ c
V"cc•fv•) - 1. Pentru ca particula si! treaci!
0
p - -h = h v' . E + k v= E' + h v.'
c
v p' +-~1

Efectuind calculele matematice ~1 t1n1!1 d seama ca.

• •
c
.... E2
· -p 2~2· E'2 - p'2c2-
• A
-
E2
)o
nedeviata trehuie ca: ~ Bqv = qE, '!J = E 1B deei ). = .!!:.....
moe
v (cB) 2
E
.._ 1.

§i hv(E pc) = hv'(E'- p'c) se ~ht1ne~~~~~+pc) =hv [E0 +2hv(E+pc) ·

2 2
II.1.90. A = kf V2meU; m = k j2e.U"A = 1,67 ·2 2 10-27 kg (proton).
Daca"' £4r? ,.... pc ' avem ·• kv = E2 + 4 hvE = 370 MeV. In acest caz
E.:4!h E --
ll.1.91. m = mo + 0,01 mo, not:ind y = m/m0 =
mo = (factorul
transferul de energie este de la ele~tro~ la foton, motiv pentru care acest relativist) rezulta A=-"=- k~-==::: == 120,7 pm.
fenomen se nume~te efect Compton 1nvers. moe V y 2 - 1
11.1.,76. Utilizind rela~ia. lui de Broglie "A = hfp = k/ V2mEc avem:
11~1.92. E 0 = mnc2,"' E = 102E -- 102
mnc 2 ' '), = he
11.6 = 123 pm; AH = 2,88 pm; "Au = 0,19 pm. c . 0 ·--- 1\.

n.t.77. A = hJV""2m;~ = hj v·2mpmoC 2 = 40 fm. .

11.1.78.. Din ecua\ia lui de Broglie: v = h/m"A ~i Ec = k /2m"A • Atunm:
v8 = 7,28. -10s rojs, E6 = 150,7 eV; Vn = 3,99 · 103 m/s, En= 0,082 eV.
2 2

II.I.93. Rela~ia nerelativista pentru hmgimed de d" B 1· a ...

II.1$7n .. 'A = h/ V2rft.E: = 1,82. 1o-to m. h un a rog 1c es,.e
Ao = 2m E- ' iar cea relativista este 1.. = _ _ _ _h_ __________ ~=
n.I.SO. a) }.. == h/ V2meU, At = 12,25. 1o-~: m, A2 - 1,225. 1~ 10 m, 0 IC ------
As= 0,388 · 10- m; b) "A= -/?.fmv = 7,3 · 10- m; c) A8 = 6,63 • iQ- 29 m.
10

II.l.81. Ec=h2J2m>. 2 iar pentru J..=d; Ec=h 2 /2 md 2 deci: a) Ec=0,082 eV;

v -2-m;;Ec V2m c 2
-t- l
"Ao 0
b) Ec = ·206 MeV. =r------.
Eroarea relativa este AI. = Ao _ 1 . ~A. ·+ 1 _ Ao Din
= _}!_ ~ Ec __ + 1 -~.·
II..
1 o....
CHJ>
-- }!__ .
·-- "d

1
}.,
8
m8 v
l! .
Ae = ms = 1,1 • 102 7.
A8 me
V 2m0 c2 '
i\. /.. ''A

n.t.ss. t.A=,., -- An=y~ ( k--v~J= expresia relativista, inlocuind rapo.e"tu! b . A!.

+ :. .
1 v· E ----·~
+
2
A , se o tme ·-·
~ I '
= ,_mc_c·~ • •

= V2Ec . mu
h
V mp + mp V mH
me =7 87 fm
' '
deci E, = 2moc•[(ff + 2(t!)J ce1e trei se obtin
0

urm.a'"
toarele valori: a) 20,58 keV; b) 37~82 MeV; c) 150
t.
~ m1 ca"m··..H --
-- mp me (unde me este masa electronului).
11.1.94. a) Potrivit. regulei de compunere a .. n..,.""""'''"'~
.
clasiea:
II.l.fl•i. Pentru foton E = hcfi., pentru electron ~i neutron utilizam rela~ia
Ec = h2j2mt.2. a) E = 1,24 GeV; b) Ec = 1,5 TeV; c) Ec = 819 MeV. v' = v -: kv =; 11(1 -· k). ln sistemul legat de labo~ator, nrnrnY'noo de unda.
de Brogbe este, A = k/mv iar in celrualt sistem A.' =:· hfmv' =-= (1 _
n
•• "
185 . = -~
·2mJ.l
~i Ee2 = __!!_
2mf..~
deci t.E,=E,.-E,,= :• (:.-
m 2
~) =
t
Varia~ia lungimii de unda este L\.A. ~= !.' -.:= ..!!__. k
dnd;
r.nv
== 0,450 k < 1, A"A > 0; k = 1, A"A --+ oo;
k = 2, L\A. =::= k > 2, ~A < 0.
mv 2 mvg _ b) AI.= 0,24 nm.
11.1.86.. teorema variatiei energiei cinetice: - - - -eEd,
2 2
Ilel._95. Relatia lui de Broglie A = -~==.
.h h 2 - (i..mvo) 2
electron
"v -- 1/mvo+
V m
· 2
f..=-==--=--==--:- deci d
V m(mv~+2eEd)
= .
2meEJ...
2 = 9,67 em.
~r. = ----==...----"
49 • 1Q-
20
V2.m
115 . 10-·20
V Ec !! b) pentru .
nrot.on '\ -- _:_
r· . . . ,.. - V1f----. J

grafic, pen~
llslo87 .. A= hf V2m"ffe ~i Ec = 3kTJ2 deci A= hfV-3mkT = 0,1 nm. tru energii cinetice mici, se obtin curbe asemanat~are
. . L a echl.lx'bru: mv
I I ~ 188 = Ber ~i ;..
'f = hjmv = hfBer = 0,18 nm. (pag. 156).

154
 Fig. II.1. 95, R Fig. II.1. 97, R

h d). df.. dEC df.. k

H.J.gSo A = V2~Ec' dt = dEc • dt., dEc = - 2Ec V2mEc

dE = dL = F ds = eEds = eEv dt, dEc = eEv = eEV"2Ec I

c dt m

~= - 2E. :2mE: .eE f2!• = - 2~;. = 59,8 p.mfs.

I
11.1~97. Aplidirn legea conservarii energiei: Ec = Ep EHe, unde: Ec este +
energia cinetica a protonului inainte de impra~tiere, Ep - energia cinetica a
protonului dupa impra~tiere, EHe - energia cinetica a nucleului de heliu dupa
impra~tiere. Din triunghiul impul$urilor (fig. 11.1.97, R) avem: pf1e = p 2 p~ +
unde: p 0 - impulsul initial al protonului, p - impulsul final al protonului,
PHe - in1pulsul nueleului de heliu dupri impra~tiere. Utilizind rela~ia
"clasica dintre ~i impuJs, eonservarii energiei devine:

Ec = -
p2
+ 2M ·+ p2 + p5
----. unde: m - rna~& 1wotonului, M- masa
2m 2M

nueleului de heliu. Cum = 2m·E., c ta p = v2m(M-m)Ec ~~. 'A

rezuI... = -h =
M+m p

=h
2d sin 6 = (k
.
1) 172~k2CJ;; , 2d sin (J = [2d sin 6 ,Y?m~E 1 !.;
J
~--;-::-::::::::::=:·--:
11.1.98. Proprieta~ile ondulatorii sint pregnante in conditiile in care valoarea = ····-··-.,·-·-·"-- ...
lungimii de unda de Broglie (hjmv) este apropiata de constanta re~elei (d).
dem U0
= 150,7 v
8 me d 1 sin 2 6 ( v~ =-w. ~-
II.1.99. ondulatorii pot fi aplicate particulelor cind dimenRiunile
fantelor sau obstacolelor care limiteaza mi~earea. particulelor sint mult mai ll.l.IIO., figura lLL110, R se vede
mici sau cu lungimile de unda de Broglie_. In eondi~iile in care
d ~ A, proprietatile ondulatorii sint neglijabile. Relatia d ~-V k _
ci! A = 2d ~os ; ' nA = 2d cos ~- '
' 2mEc d --: nh
cond~ce la valorile: d 0,39 nm pentru electron, d ~ 9,09 pm pentru --------~······
proton.
-
2 cos ; V2m:e: :.;;.0,2 nrn. Unghiul' ~ 1'4.

11.1.100. a) =~1,66 · 10-35 m; b) nu se manifesta efecte de difrac- pe care:l fac ~1anele .retieulare cu supra~
tie, pentru ca de unda este foarte mica in compara~ie CU marimea
fa~a cristalulw este egal cu c.J2 de ·i
.1UlLJ41Ul'CH:A.

fantelor sau 1ntilnite.

J3 = 27,5o, I ' C

Fig. II.i.HO, R
156

157
 lui n, · se ob~in valorile cores- ll.l.l22.. Lungimea de unda Broglie, tn tratarea relativista, este:
0 < 1).
k ______
). = ______ = 7,31 · 10-16 m.
2d h/ V2m·;ec §i Ec = 3k~/~ 2se
a; ). = 2
v mqU(~
' A=
sinae, v = h/2 md sin 6 ~x T = h"AJf2 kmd sin 6~ m0c 2
c 2m c
+ 1) 2
= 1,1 ~ 104 mfs; T = 5,3. 10 K. 0 0

· iv- 26
kg· m{s. Cum !J.:x ~ h/11px ~i llpxfPx = 0,001 rezulta llpx = Px ·H)-3• $tiind ca E 2 =
= c2p:
4
+ m~c §i E = Ec + m c = qU -+ m c rezuita ·
0
2
0
2

1 1
c V qU(qU + 2m c = 9,053 · 10- kg· mjs,
2 4
6.tJ~-:';;:;Ii/mA.x, ~v~
? ,1,16. 106 mjs. Px = -c V E - m5c == -· 0
2) 19
de pe pr:ama orb1ta Bohr, v.1 -
este de acela§i ordin de mar1me. deci llpx = 9,053 ·1D- • 1()-3 = 9,053 ·io-22 kg·m/s ~i 11x = 1,16 · 10-13 m
19

. io-20 kg· mfs; b) P)! ~ !J.p~, 11.1.123.. ll:x =It/ llpx, J.p = k, ll(pi.) = cum h este o constanta~ Ilk= 0
= E 0 . ~ 0,209 MeV.
deci ll(p'A) = 0; "AI1p + .PaA. = 0; tl.p = ll"A
-p · - =- - h·- /l). ku"A
· = -.-.. -----.
l1x=0,635.1Q-4 m; b) .dx=1,16·1o-l m: Introducind in expresia lui flx (eliminind semnul) ob~inem:
A A A ~

Dadi 8:v" -+ 0 'i AVz -+ 0, ;.:a A

'""""'"'"'A.J.UA.U""···· ·-·~~
coordonatele de-a lungul axelo~ Oy flx = · - - = - - - -
aceea e.ste corect sa se spuna: partwula 21t AA 2Tt( Af../J..)
~~pe axa 0 x " •
a) ll:s. = 0,08 m; h) flx = 1,59 ·10-5 m; c) flx = 1,59 · 10-1° m.
ax. Apx ~ 1i devine !.l.:x • m~t'~ ~ h.
vitezei este:

== --~-2·-E--c~ ;-.: ..6.x V2mEc. MODELUL RUTHERFORD-BOHR PENTRU ATOMUL DE HIDROGEN~

ATO.MI HIDROGEN OIZI
m 11.2.1. a) Existen~a electro nil or in atomi; b) caracterul neutru al a;toinilor;
c) stabihtatea atomilor; d) caracterul discret, de ~inii, al spectrului de emjsie.
l'llt1nr!c~t:t:£.u:t in dete.rrninarea pozi~iei electronului este de. ordi?ul
~tyv ~ 10-4 nl, se ob\ine pentru eroarea relativa 11.2.2. Exista doua posibilita~i: a) sarcinile pozitive ~i negative sint distri~
huite omogen in aceea§i regiune din spa~iu; b) sarcinile pozitive se afla in
!;r;
• 1Q-7.
regiuni spatiale distincte de cele in care se afla sarcinile negative .
~ imprecizia minima in determin~e!l.vi~e-
oc au traversat foi~a metalica fara o
unde
= 5-27
"Bste imprecizia in determinarea poz~~~:.l, Idr 11.2.3. Faptul ca majoritatea particulelor
schimhare esentiall a directiei de propagare- a implicat ideea di in atom
' m/s.
~ ,..,
nr{~znlta o importan~a practiCa.
.
vede cain acest caz re a,.,la e
exista mari spatii lihere. Faptul ca un numar mic, dar nu neglijabil, de parti--
cule « au fost tmpra~tiate lateral sau chia:r inapoi - implica co;ncluzia ca exista
sfet.'a cu masa de 1 g se depl~seaza cu o_ viteza o zona spatiala, red usa ca dimensiuni, tn care este concentrata o masa §i o sa,r,.
0,01 %. Impl;llsul sau este p =-- mv ~ cina electrica mare de acela§i semn cu al particulelor ac
iar impremz1a ~p . 0,000.1 .P -- p2 zz 2
11.2.4. Din legea de conservare a energiei : Po = L -+ _:__ k ._! __:~~-- IS~ a +
' 2 2
lui Heisenberg gasim lmprectzia in
2m 2m 2M r '
impulsului Po= p P, in care p 0 = mv0 este impulsul ini~ial iar p ~j P
+
reprezinta impulsul particulei incidente §i al nucleuJui ~inta dupa ciocni:rea
llp frontala. Prin eliminarea impulsului P se ohtine rela~ia ,.
•kZ1Z2e 2
de,>a~este cu mult posibilita~ile a?tuale de masulurarbe. §i,til co:~ r = 2 1 1 2 .._,1--1~--- .. "
sec:tntia, nrutclf,JilU!·~de ':i :nu se :manlfesta in caz o Iec e or
Po(---)-F-(- + -) +M
2m M 2m .M

58 159
 Distan~a r 'devine .minima pentru p=pof.J./iVl ~i are vaJoarea I'm= 2kZ 1Z2 e 2 Jf.Lv~
k= 1/4 1te0 = 9 ·10~ N · m 2/C 2•
eok2
mlJ!__ 1 ~ 0,53 · 1Q-10 m; r 2 ~ 2,12 · 10-10 m;
2
eu 11. =
m+M
in care (.L este masa red usa iar
. 11.2.10. a) rn =- -n =
nm e2
n 2r1; r
8
In cazul m ~ }}f, masa redusa este egala practic cu masa partieulei incidente
~ m. Conditia m ~ it! este adevarata in cazul aplicatiei numerice ~i deci
(.1. ra - 4 ,77 ·10-10 m,• b) Vn = -e2- . -
l'"oJ 1 =VI
- 1:- V1 ~ 2 18 ·106 mfs v2 rv1 09·106 mfs.
2 2eokn n ' '-, '
rm = kZ 1Z 2e = 42,9 · 10-15 m = 42,9 F; 1F = 1 Fermi = 10--ls m. va ~ 0, 73 · 106 mfs.
E
n •211 2nrl v
. • a) T = - ~ 1,52 ·10-16 s; b) (I)=-.!.= 4,113 ·1016 radfs.
11.2'.5. Ca urmare a interactiei electrostatice, electronul va primi un impuls p J.' V1 r1
orientat perpendicular pe directia de mi~care a particulei de masa M, deoarece 4
11.2.12. f?Jn=f?J1/n ; $1 ~5,13-10 11 Vfm; $2 ~0,32.10 11 Vfm; $ 3 ~0,063 ·1011 Vfm.
componenta medie a impulsului pe direc~ia de mi§care este nula {fig. II.2.5, R).
11.2.13. Eion = -Et = 13,6 eV.
Rezultii llp ~ = ):: Fl. • dt cu F = kZe2Jr 2• Aceastii integralii se calcnleazii 11.2.14. Ec = 13,6fn eV; Ec,
2
f = 13,6 eV; Ec. 2 = 3,4 eV; Ec, 3 = 1,51 eV.
11.2.15. E 12 = 10,2 eV.
astfel: x= -b ctg 0; r == bfsin 6; F 1. =F·sin 6; dx =---/!--dO; dt = dxfv; 36 4
s~n 2 6 - 11.2.16. J...M = R ~ 656 nm, Am = R ~ 365 nm.
~lt
2 2 2 5
kZe 2Ze llp
se obtine l:ip ..t. = - - sin Od 0 = k - - . Energia ceruta va fi llE = __..L =
. ri 0 h ~ 11.2.17. ~.Ec = hcjA ~ 2,56 eV.
2 4
~ 0,33 nm.
2 e Ap1·lCat.,Ie nume·ri·ca" ·. u"E ~ 3 8 eV •
}rf • ZEbi.
= k m 1
, 11.2.18. /.. = h/m0v1
11.2.19. Ap ~ 1 874,6 nm; AB ~ 4 050,0 nm; Apr ~ 7 455,8 nm.
11.2.20. a) 10,2 eV ~ E < 12 09 eV· b) 12 09 eV ~ E < 12 75 eV·
c) E ~ 13,6 eV. ' ' ' "'o::: ' '

11.2.21. n(n- 1)/2 linii spectrale.

11.2.22. Da; ea va produce ionizarea atomului.
11.2.23. A1 ~ 102,5 nm, A2 ~ 121,5 nm, Aa ~ 656 nm.
Fig. 11.2.5, R 11·2.24. ~ 12,09.
11.2.25.~ he/A.~ 12,42 eV. Spectrul va con~ine trei linii spectrale cu lungimile
11*2.7. a) Pentru a mic~ora probabilitatea impra~tierilor multiple. b) Este de nnda preCizate la rezultatul problemei II.2.23.
o dovada a faptului ca masa §i sarcina nucleului sint concentrate intr-un volum 11.2.26. \In
foarte mic ~i ca interac~ia dintre particu1ele proiectil ~i nucleele tinta este cou-
lombiana pentru energii cinetice moderate. c) Unghiurilor mici de impra§tiere
le corespund valori mari pentru parametrul de ciocnire ~i ca atare sarcina
nucleului este ecranata de electronii atomului. d) La energii cinetice mari ale
proiectilului caci pot interveni ~i for~ele nucleare.
11.2.8~ a) Este instabil caci electronii, avind o mi~care accelerata, emit unde
electromagnetice, i~i mic§oreaza astfel energia to tala ~i deci ~i raza orbitei;
in final electronii ,cad" pe nucleu (problema I 1.2.6). b) Electronii emit conti-
nuu fotoni. c) Spectrul emis este continuu.
~ vm rezulta "'n-1 ::::: "'n, n-1 ~ "'n·
11.2.9. a f Alegind ca pun~t de zero al energiei poten~iale valoarea sa pentru Pentru valori. ~ar~ ale numarului cuantic n diferen~a de energie dintre nivele
m e4 este foarte miCa §I ca atare caracterul cuantic al tranzi~iei de la un nivel la
r-+ oo. b) Ep = -2Ec; Et = --Ec = Ep/2; Et = ~ ~ -13,6 eV,
8 h e20 I altul se .es;ompeaza. ln. mod corespunzator cuanta de energie h "'nm devine
Ec ~ 13,6 eV ~i Ep ~ "-27,2 eV. foarte mica in c~mpar~tie cu energia En; deci pentru n -+ oo §i m = n - 1
I cuanta de ei?-ergie devine foarte mica §i implica conditia h -+ 0. Deoarece
frecventa emisa este prototipul unei marimi cuantice iar 'frecventa de rota~ie
160

J 11 - Probleme de fizlcA pentru clasele XI-XII

161
 pe o orbita este prototipul unei marimi clasice se poate .afi~~a ca limita cia-
sica corespunde cazului h --+- 0. In csen~a acesta este ,prinCipiul de corespon- 11.2.42. a) 40,8 eV; ·91,8 eV; b) 54,4 eV; 122,4 eV.
den~a" al lui Bohr. 11.2.43. Din rela~ia hcjA = 40,8 eV rezu1ta A ::: 30,4 nrn.
II.2.25. E* = he ~ 1 +A 2
= 13,0796 eV; n 5.
II.2.44 .. 217,6 eV.
A1A2 II.2.45. 27,2 eV.
-··----=-~. ~396,9 nm. 2n -1 .
-11.2.46. En - E~-t = 54,4 . Dornemul energetic al spectrului
II.2.30. E;on = hc(AL + ABJ' ~ 13,6 eV. n 2(n - 1) 2
ALAB vizibil este: Er = 1,656 eV + Ev = 3,105 eV; rezulta n = 4 ~1
AHe = 469,8 nm.
(~. ~
4 113
ll.2.31. h = mee f>.A ) 6,61 · 10-34 J · s.
704 ce:~ II.2.47. Numerele cuantice pentru tranzitJa n --+- m au valorile n = Z,
I -m = 2Z, 3Z, .4Z, ...
II.2.32. Latura cubului este ~.=~~Tip ~ 1,~38 · ~o-s ~: Seriil; Lyman, Bal~
[-~]
112
mer etc. se ob~in daca atomn exmta~I sint 1zola~I adiCa 2rtn ~ l. Rezulta 11.2.48. Z = = 3; este atomul ionizat 3
Li 2+.
15 Rf>.A
n ~ V2rll ~ 13,17. Deci numarul maxim de linii spectrale ce se pot observa II.2.49. 79,0 eV.
11.2.50. Fie R ~i r distan~a nucleului de masa M ~i a electronului de masa m
in conditiile de presiune ~i temperatura precizate, va fi: 12 in seria Lyman,
11 in seria Balmer, 10 in seria Paschen etc. la centrul comun de rota tie. Sint adevarate relatiile: M w 2 R = MV~ =
, , R
m!J.e 2• -~2 = _ , 2 keV. a) 2,8 keV; b) E2- E1 = 2,1 keV,
4
28
II •2•33 • E n = _ 8h2 Ze 2
mv 2
Ze 2
mw r= - - = k - 2- (2) cu a = R + r (3) in care V este
2
e0 n n = k --(1),
a2 r a
de unde rezulta A ~ 0,59 nm.
viteza nucleului, v este viteza electronului iar c.u este viteza lor unghiulara.
m e5 1 7tm~e 7
= 4E~3. n3; Jl ~ = 8e8h5n5; MV 2 mv 2 Ze 2 Ze 2
II.2.34. a) In = evnf21trn 1,05 rnA; b) Hn Rezulta: Ec
2
=--+
--:...= k - (4), Ep = - k - (5), Et = Ec
2 2a a
+
H·1 ~ 9,9 · 106 Afm.
11.2.35. ~n = evnrnf2 = elnf2me; ~nfln = ej2me. + Ep = - k ~:• (6). Cuantificarea momentului cinetic este data de relatia:
II.2.36. Energia absorbita este he/A ~ 12,1 eV; are loc tranzitia
nli (7). Din rela~iile (1), (2) ~i (7) rezulta k Ze
2
n = 1 --+- n = 3. ~nm · n = ~B • n In
eli , care ~B ~ 9 , 27 · · m 2 este 10-24A Mc.uR
2
+ mc.ur2 = = nnc.u
2 a
magnetonul Bohr-Procopi~. Rezulta 8~ = 2~n ~ 18,54 · 10-24 A· m 2 • (8) 1ar kZe2 (9) cu ~ = - -
, .. Ie (1) ~I. ( 2) rezu Ita" w2a 2 = ---
. d'In re Iatn mM- - (10)
1 a11- m + M '
11.2.37. lmax ::.= 2 mA 2w = n·hf27t; E = nhv. masa redusa a sisternului. Din (8) prin ridicare la patrat rezulta a2 w2 =

v
2 4
2
kr2 + --
rnv2 nli . En= n1i w. = Z e (11) care con1b1nata cu (9) duce la relatia
k n2fi2 , de cuantificare a distan-
II •• ° E
2 3o. = --
2 . 2 = kr 2 ; mvr = nli; w 2m = k; Tn = -
mw-,
fi2. n2
tei a (raza in rnodelul lui Bohr): a = ----- (12) cu k = 1/4 1te0 • In mod
11.2.39. E= - Rhcz•( :. - ~2 ) = -13,6 Z 2
( :. - :. ) eV. , kZe 2 !J.
z24
analog se ob~in relatiile: Et En = - k 2 -~ (13), Em - En·=
II 240
• • • ). -
1 _ RZ2 (~
n2
_ ~)
k2
= R f- 1 1
-2- - --]
(n/2) (k/2) 2
pentru n = 4 ~I
2Ji2. n2

k = 5, 6, 7 etc.
in care constanta lui Rydberg R se exprima in func1ie de constanta
_ r-:!
II •2•41 • a ) rnHe - - .' rHe
1 -
"'0 ' 264 .fQ-10 m ·' b) vile=
n ·V:;, vre ~4,4·106 mjs.
Z 2 4
2 Z e • m Z 2e4 m
Rydberg R = k ---- · - -3 - = - -3- (16) pentru cazul nucleului imobil
z
In aceste relatii r~ie ~i v;:e sint
. .H +
razel~ ~i viteza pe starea a n-a a 10n~lu1 e
ao 47tc/i 8 ch E3
iar r~ ~i v~ sint raza ~i viteza pe orb1ta a n-a pentru atomul de h1drogen. in a-cord cu relatia R =----Roo_- (17). A~adar, in esenta, masa m a elec-
• 1 + m/M
162
ll*
163
 tronului este inlocuita cu masa redusa tJ. definita de relatia (10). In cazul
in care M >
m, ipoteza ca nucleul este fix este corecta. 11.2.56. Vo =-;;e-(1 -~~A)= 1,76 · 10 5 mfs.
II.2.51. m8 = MHe(1 - TJ)/(TJMHef MH - 1) ~ 9 ' 1 · 10- 31 kg.
7,555556 . ..
II.2.57. Din relatia 10,2 = - - rezulta v0 = 0,26 c. Deoarece viteza
II 2 1!!2
• .u • a ) R 2H - R lH = Roo(TJ( 2 1-- 1) ) := 2,98 · 103 m-1 ; 1 - v 0fc
vo este destul de mare, este indicatii folosirea relatiei relativiste (8) din
(1 + TJI) 1Jl + 1)2 problema II.2.55. Se obtine v0 = 0,29 c = 8, 7 · 10 7 mjs.

b) Alii - A2H = - 4 (1 - ~)
3 R~»1J1 1J2
= 0,033 nm. II.2.5B. v = c -
(
3RZ
4-
2
A - 1)
6,04 · 10 7 mfs.
mv~ mv~
2

11.2.53. 1-'n = ; ltn ( : - ~) cu notatiile din problema 11.2.50. Il.2.59. -2-

mv
= --2 + --
A •

2 + &; In care & este energia de excitare a ce1ui

2

2
de-al doilea atom adicii ll2 = 3hcRJ4. F vlvsind ~i conservarea impulsului
+ -Mv
II.2.54. Din legea d e conservare a energiei E; = E
1
4 •

2
- + hv ~i a t
pen ru o cwcmre
. . f ronta1....a (v 2 v - v1) rezu1ta. . 2 v
1
v-2--
= v + v - --;;--.
4 &;
cu E , - Ef -~ hVo rezuIta" '-'
.\A~~-~
impulsulm. Mv = hvfc - 2Mc ' ·10-7nm.
66 Pentru ca excitarea sii fie posibilii este necesar
Emin = 3Eionf2 = 20,4 e V.
~i suficient ca v sii fie real deci
ln aceste relatii E. si Er reprezintii. energia atomului lnainte ~i ~pa emisia
3 1
1

fotonuiui, v este vite~a de recul a nucleului. b) v ~ 3Rk/4M ~ , m· s.

II.2.60. Llv, =_ly___
mll.x =
m = v,. Sii observiim cii in atomul lui Bohr pen-
Px
- + E i = - Mv-- + tru prima orbitii, dacii admitem condi~ia tlp 1 ::::: p 1 , din principiul de nede-
2
II.2.55. a) Conservarea energiei implica relatia: - Mvg
2 2 t
rezu Ita"' ur "' . A = 21tr este conw ,) ~1a ca un d a aso-
+E +hv (1) in care M este masa atomului, Ei este ene~gia ~t.omului inainte = - A = r1 caCI
.
erm1nare A 1

de e~isie
E este energia dupa emisie iar v este viteza
' f ~ dupa emisie. Conservarea
27t 1

ciata electronului pe prima orbita sa fie stationariL

1
·mpu Isum
I · (fig. 11.2.55, R) impiica relatul.
· M~Vo c
hv +~ (2). Din aceste legi II.2.61. Sii presupunem cii mi§carea electronului are loc pe prima orbitii de
eok2 P ent ru ca m1scarea
. sa. ., m'b"a 1oc In sens c1asiC
~i din faptul cii E,-Er=hv 0 (3) rezultii relatia cerutii: v=v/( 1 - ": cos 6) (4) ·
raza. ., r1 = ---
7tmee2 . ,
. tre b me
. in d e- A

plinitii conditia Llr, ~ r, in care Llr1 este nedeterminarea cu care este

·· s-a cons1'd er~t ca" h 2v 2/Mc
ln obtinerea aceste1· relatn ~ 1·.
. 2 ""' precizatii pozitia (raza) electronului. Din principiul de nedeterminare
b) In cazul relativist, relatiile (1), (2) ~I (3) se scr1u astfei ·
~ _m,e
2
1
Llp, · Llr ::::: fl rezultii Llp, =p 1• A§adar, precizia traiectoriei implica
M ~ ---:). ~ 2eok
+ hv
Vi- v3fc2- Vt- v2fc2 + hv (5); -V1- impulsului ( Llp > p,).
2 Mc2 -=-==- 2 2 M v
0 0 Mv - ( )·, nedeterminarea Aceastii constatare este adeviiratii
~i
oC 6 1
t3/c2 V1- v fc c pentru celelalte orbite cu numiirul cuantic n relativ mic. Pentru n-+ oo se
M _ M)c~ = hvo (7) in care Mo este masa (d~ r~paus~ iAnitiala iar M ,sterge" distinctia lntre mi§carea cuantificatii ~i cea clasicii (problema II.2.27).
~st.: masa (de repaus) dupli emisie a.. atomului. ¥entwnam. c~ J'.:.J~"!~~.:~:~;
tivist nu are sens sa specificam energ~Ile (~ed ex_?Itar~e~ Eia. . ~: !'estea sint Iuate 11.2.62. p := -
n SI. deCI. E = --
p -
2
k e
2 2
= --li--- - e2 . Din
k- • • •
conditia dE
- =0
ina1nte ~~ up a emlsie c c. . .. r , 2m r 2mr 2 r ' dr
2
in considerare automat pr1n r.elatia (7). D~pa
~~
h e0 • m e4
dteva transformari algebriCe se ob~Ine rezulta rmin = r1 = ---
2
8
Emin = - - -2
adica raza primei orbite
ne m68 e3h
reiatia ceruta:

Fig. 11.2.55, R
v = Vo
Vf=VVc2
v
1 -~cos
c
-
e
(8).
Bohr §i energia totalii a acestei stiiri pentru atomul de hidrogen.

11263 E
. . .
kr2
2
=
li,2
-r- ---.
2mr
(problema II.2.38) ~i Emin
2
n·In con d'.
= It ·
Itia
CJl.
-
dE
dr
=0 1
rezu ta rmin =
vh
--
mCJl
= r1

164

165
 ATOMUL CU 1\lAI IUULfl ELECTRON!. RADIA'fll X • ..l..l.\;.t·!>__.,.L.;.i4 SPONTANl~
~I 'INDUSE
11.2.78. U = 60 kV.

11.2.64. n = 1, l = 0, m = 0, ms = 1/2, - 1J2. 11.2.79. ~ 6,2. 10-34 J. s.

11.2.65. a) n = 4; l = 0, 1, 2, 3; m
+
= 0, 1, ± 2, ± 3; b) 4s, 4p, 4d, 4{;
~~~~· i~~~~~[~~:ea.:' ~::rna~~':n~~~ctii. a elementelor In sistemul periodic ~i a
efectul de ecranare al sarcinii nucleuiuf~~s~~~: ei'!~r~~if~~~~ului~etermina
c) 2(2l 1).
11.2.66. a) l = I m I, I m I + 1, I m I + 2 etc. bJ l = I m !, I m I + 1, ... ,
... , n - 1 (se elimina valorile l care depa~esc valoarea n - 1).
11.2.81. (j = z _ v~.
3RA'
(j
Mg -
_ o' 905·' aAI = 0 '91 5; asi = 0,927. Se poate
11.2.67. a) 15, atomul de fosfor 15 P; b) 46, paladiu 46 Pd.
11.2.68. a) 2; b) 2(2l + 1); c) 2n 2 • traget. concluzi~ ca pentru elementele u~oare constanta de ecranare este
prac IC, cu umtatea. egala,
11.2.69. a) n 2 ; b) 2(n- I rrt I); c) n- I m 1.
~1.2.82. asn = 0,31; a 08 = 0,02; aw = - 2,06.
11.2.70. 1s 26 2s 2p
2 2 2
3s 3p6 sl 1s; in continuare ar urma stare a 3d care are
6 !10
8
insa o energie mai mare decit starea 4s ~i ca urmare starea 4s va fi ocupata 11.2.83. a) A = 4/{3R(Z - 1)2}; AAI ~ 844 pm; Aco ~ 180 pm;
inainte. Acest lucru se intimpla pentru atorr1ul de potasiu ygK. Cauze: se b) AE ~ 4,95 ke V.
considera ca fiecare electron se gase~te in cimpul coulombian al nucleului
luindu-se in considerare ~i for~ele de interac~ie dintre electroni. 11.2.84. 2aV; 27Co.
11.2.71. H~Ne {1s2 212 2s 2 2p6 sl 10 }; t2Mg {configura~ia toNe+ 3s2 2112}; 1sP {con- 11.2.85. U ~ 15 kV.
figura~ia 12Mg +
3p 3 sits}; 1sAr {configura~ia 12Mg +
3p 6 6 l1s}.
11.2.86. U = kcfe"Am.in ~ 2,5 kV, deci seria K se va excita.
11.2.72. c~<zl+l); 120.
11.2.73. a) ~i c).
Il. 2.fi 7. z = 1 + 2 V3Rhc(n (n-1
- )eUt
UifU
i"'.J 29· anticatodul este din cupru.
11.2.74. La inceput apare spectrul continuu (de frinare). Cu cre~terea tensiunii 2) - '
de accelerare U, frecven~a maxima (limita) a spectrului se deplaseaza spre frec-
ven~e mai mari in acord cu rela~ia Vmax eUJh. In continuare apare spectrul
caracteristic de linii al anticatodului. Liniile seriei K se vor excita ultimele. 11.2.88. z= 1 + v~ c~~ = 22; titanul.
Dupa ce tot spectrul caracteristic s-a excitat, prin cre~terea in continuare St
tensiunii de accelerare va cre~te numai intensitatea liniilor spectrale fara modi-
II•2•89• E K = 3 hcR(Z - 1) + he =546kV
2
ficarea pozi~iei lor; limit a spectrului continuu se va deplasa, in continuare,
4 J.. ' e ·
spre frecven~e mai mari. L
Precizare. Spectrul caracteristic este format din serii spectrale care au denu- 11.2.90. U = 3 hcR(Z- 1) 2 /4e; a) 6,389 kV; b) 8,015 kV.
mir·1lc: seria K, seria L, serja M ntc., dupa cum ele a par in urma t:ranzi~iilor
n pe nivelele (paturile) K, L, M etc. 11.2.91. AAg = AMo (ZMo - 1) 2/(ZAg -- 1) 2 = 56,325 pm.
=============~~4t--= (fig. 11.2.74, R). Liniile unei serii sint 2
--------+-~.....,- denumite cu ajutorul alfahetului grec 11.2.92. U = hcR(Z- 1) /e; a) Ucu = 10;6 kV; b) UAg = 28,8 kV.
:~-s .Ka., K~, Ky, La., La, Ly etc., oc, ~, y, ....
N --------.--+--+-~ ~-it
1
M --.....-tf------r-+-+----1 ~---t ~- 3
desemnind liniile aceleia§i serii in ordi-
nea descrescinda a lungimilor de unda.
• •. 2.93. (j =z_ v- 36 ~_ ~3
5 R'A- v,.

L--~f---__.,_._.L.---+1~ 11 11.2.70. v =
h/Nn. = 7,28 · 10 mfs.
6 11.2.94. Z= 40; .zirconiu.
2
11.2.76. a) A=k/ V 2m6 eU =5,49 pm; 11.2.95~ p. = 1fd = 0,2 cm-1.
h { eU )-
12 11.2.96. !L ~ m3fd == 0,55 cm-1.
bJ A= v---~ 1
2m 6 eU
+--
2m c2
1
=
11.2.97. dAl :=!! dpb • fJ.Pb/fl.At = 34,3 em.
6

= 5,36 pm.
11.2.98. x 112 = In 2/P.mP = 5 . 10-s m.
11.2. 77. Seria K a pare incepind cu aLi 11.2.99. ~ 3, 7 ori.
Fig. II.2.74, R iar seriaL incepind cu 11Na.
11.2.100. x 112 ~ 0,08 mm.
166
167
 11.2.101. a) !J-1 6, 79 rn~ 1 ; !J.z = 15,4 rn-1 ; !J.a = 44,4 m-1 ; ~J-4 = 79,7 m-1 ;
!J.1m = 6,7 · 10-a m 2/kg, [1.2m = 5,9 · 10-a m 2/kg; !J.sm = 5,6 · 10-3 m 2/kg;
2
11-4m = 7 · to-a m /kg; b) A = 1,242 pm.
LEGATURA CHIMICA Sl STRUCTURA CRISTALINA
11.2.102. n = In SOfln 2 ~ 6,32. A CORPULUI SOLID

11.2.103. A = 1.0 + ..!!:_

mc
(1 - cos e) = 57,01 pm. 11.3.1. 1s2 2s 2 2p6 (Na+), 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 (CI-).
6
11.3.2. Reprezentarea schematica a legaturilor covalente "ln cristalul de dia-
11.2.104. In atomul lui Bohr numarul starilor care au aceea~i energie pentru
un numar cuantic n dat este 2n 2 • Rezulta: N 2/N 1 = 4e-3hcR/4kT 2,8·10-17 : mant este reprezentata in figura II.3.2, R.

11.2.105. Np/N 8 3e-hc//..kT = 1,13 · 10-4 • 11.3.3. a) 3s23p 2 ; b) sp 3•

11.2.106. "t" = lfv • In 7l = 1,3 !J.S. 11.3.4. Sa alegem ionul A din sirul infinit si sa.
notam cu 1 §i 1' vecinii de ordinul intii, cu 2 ~i 2'
.
11.2.107. NHg = .!_PA_ ~ 6,7. 109. vecinii de ordinul doi .etc. (fig. II.3.4, R). Energia
he
poten~iaHi de atrac~ie electrostatica dintre ionul A
11.2.108. 't' = nhc • gp e-hcJAkT ~ 63 ns. §i cei doi vecini de ordinul 1ntii este data de:
t.P g8
e2 2
11.2.109. a) Numarul tranzi~iilor in unitatea de timp, atit prin emisie sti- ul =- ---·
4 7te:o. ro
mulata cit §i prin emisie spontana, este dN21 = (A21 + B21lv) · N2dt (1) iar Fig. II.3.2, R
numarul de tranzi~ii, in cazul absorb~iei, in unitatea de timp, este dN12 =
= B 12 · lvN1dt (2). In aceste rela~ii lv este densitatea spectrala a radia~iei In mod similar, pentru energia de interac~iune electrostatic& cu vecinii de
cordinul 2, 3, ... n, ... , putem scrie:
(numarul fotonilor inciden~i tn unitatea de timp de frecven~a v), Nz, N 1 repre-
zinta numarul de atomi aflati in starile de energie E2, respectiv Et (E2 > Et) e2 2
iar A 21, B 21 si B 12 (B 12 = B21 = B pentru nivelele ned.egenerate) sint coefi- U2=+--·-
cien~ii (de propor~ionalitate) lui Einstein. La echilibru termodinamic, energia 47te:0 2 ro
emisa in unitatea de timp este egala cu energia absorbita in unitatea de timp
~i deci N 2 (A 21 +
B 21lv) = B 12lvN1(3). Rezulta pentru raportul cerut Ua
1
S = B 21 ·lv/A 21 expresia: S = (4). In cazul nivelelor degenerate
N1/N2- 1 " ........... _. ·~· ......
1
relatia B 12 = B21 devine g2 • B21 = g1 · B12 si deci S = (5).
' g2NI/(gtN2) - 1 I

In ambele situa~ii (nivele degenerate sau nu) pentru raportul S se ob~ine

1 1 . ................... .
"'
expresia: S = --:;:::--;;:;---- = BhcR ~ 10-17 ; b) T = 1,71 · 105 K.
e -1 e 4kT _ 1 Energia potential& totala se ob~ine adunind energiile U 1 , U 2 , ••• Um ... , adica:

=f.; Ui ~- ~n + ... ]·
11.2.110. Fie lv intensitatea spectrala a fasciculului luminos. Prin trecerea prin
stratul de grosime dx de gaz atomic, intensitatea scade cu - d_lv confo~m Ea = - • _3_ [1 - _!_ + !_ + ... + (- 1)n.
i=t 47te:o ro 2 3
rela~iei - dlv {llvdx = (N1B 12 - N 2B21) 1-vhvdx (s-au folos1t nota~nle
din problema precedentaJ. Rezulta pentru [i: !J. = hv • N 1 • B12 N2 .
Nt
(t - n ( _ 1)n+l
n-co 1
. .
Observam ca limE ~--- = In 2 Sl deci Ea
n I
= -
e2cx
47te:or0
' unde

. .E.!_)=
g2
[lo(1 - e-hvikT) = hv. Nt. Bl2 (1 - e-hv/kT) cu [lo hv. Nl. Bl2. = ex = 2 In 2.

11.2.111. Din rela~ia hv

- he -
~ 2 rezulta A ;;;;.; - - = 692
, (l.m. +e -e +e -e -e +e
ekT kTln2 e3' 2'
e
1' A I 2 J
11.2.112. T ;;;;.; -~::_____ ~ 3,8 ·104 K.
kt.ln2 11.3.4, R

168 169
 ObserCJatie. Formula pentru Ea ramine adevarata ~i in cazul cristalului tridi-
mensional cu deosebirea ca valoarea constantei va fi alta. De exemplu, pentru
cristalul de NaCI, se ob~ine ex = 1,747. Daca avem un cristal ionic campus
din N molecule (2 N ioni) atunci energia poten~iala de atractie electrostatica
a cristalului se va scrie sub forma: ' sint egale cu a 2f2.
. cxe 2 1
Ea = -N· - - · - ·
41t'e: 0 ro
Aici apare N in loc de 2N deoarece luind energia totala de interactiune electro-
statica trebuie sa numaram fiecare pereche de ioni numai 0 singurll data.
11.3.5. Alegtnd un ion de referin~a pozitiv se ob~ine acela§i rezultat.
11.3.6. a) N otam energia poten~iala total a cu Ep. Prin conven~ie energia de
1egatura E1 = -EP. Din figura II. 3.6, rezulta ca minimul energiei poten~iale
totale de interac~iune se afla la distan~a r 0 = 0,282 nm iar energia de legatura
corespunzatoare va fi Et0 = -Ep0 = 7,9 eV. b) Numarul de molecule din
11.3.12. Fiecare celula elementara con~ine cite doi atomi.
11.3.13. a) Re~ea rectangular a plana centrata. b) Fie care celula primitiva
con~ine cite un atom. c) Ariile celor trei celule primitive sint egale 1ntre ele §i
11.3.14. Ionii de clor din virfurile cubului apar~in simultan la patru celule
elementare iar cei de pe fe~e apar~in la doua celule elementare ~i deci numarul
total al ionilor de clor din celula elementara va fi 8 · ~+4·~= 4.
4 2
Ra~ionind in mod similar, pentru numarul ionilor de sodiu ob~inem:
1
12·4+1=4.
11.3.15. La fel ca in problema precedenta se arata ca celula unitara a crista-
lului de KCI con~ine 4 ioni de potasiu §i patru ioni de clor. Prin urmare celula
unitara va fi formata din patru molecule de KCI.

crista} este N = ; N A' unde M este masa molara a NaCl. Energia de 11.3.16. N = __.!!!__ = 2,588 · 1021 celule unitare.
pa8
legatura a cristalului va fi: E L = E 10 .N = E 10 ; N A = 761 k J. n.3.17. Masa moleculei de NaCI este m = M/N A §i cum in celula unitara a
cristalului intra 4 molecule rezult·a ca:
11.3.9. Fiecare atom de Ag participa la formarea legaturii metalice cu cite un 1
electron ~i deci numarul total al electronilor va fi: p = -4m3- = -4 M . d . 4 M
= (- - )3 = 5,63 · 10-1o m.
ao 3 §I eCI a 0
NAao p NA
n = mNAIM= 5,58 · 1021 electroni.

11.3.10. Inmul~ind numarul total al atomilor de Si din crista! cu energia de

11.3.18. a) Numarul de atomi din celula unitara este: 2.Na = 1 +8·~=
8
legatura care revine unui singur atom, pentru energia de legatura a cristalului b) Constanta re~elei cristaline este tocmai muchia cubului care formeaza
ob~inem: EL = m ·NA· Ez = 310 kJ. 1
M 2 celula unitara §i deci: p • a8 = Na · M sau a0 = (f!!!Ya)"3 = 2,875·1D-10 m.
NA pNA
11.3.11. a) Constanta A se gase§te din conditia.:
c) na = p VN A = 8,409 · 1022 atomi; d) N u = _!!!:_ 7,184 · 1023 celule
p~
( d!p )= 0 sau - -e
A
Po
_!!!..
Po unitare.
M

~i deci: 11.3.19. a) Notind cu N a numarul atomilor din celula unitara rezulta:

1
pa3 Na· M §i cum 1Va=4 ob~inem: a 0 =(_!!Na) 3 =5.f159·10-10 m.
NA pNA

~) = ~2" =
2
b) EL = - NA(Ae- ;: - cxe -. 7,608 · 10 8 J. b) Din analiza figurii 11.3.19 rezultli: d = 3,39 · 1Q-10m.
4rre: 0 ro
c) Din condi~ia ca energia de respingere sa f~e egala cu energia de atractie
rezulta: 11.3.20. a) Constanta re~elei cristaline la t 0 = ooc este data de· a 0 = (!!aM)a 1

r
2
PoNA
cxe 1 cxe 2 unde N a = 2 reprezinta numarul atomilor din celula unitara. Analizind
Ae Po = - - ·- sau r = p0 Inr- poln - - - . figura I I .3.20, pentru distan·ta d0 dintre atomii cei mai apropiati, rezulta:
41t'e: 0 r 4rre 0 A - - 1 3
Rezolvind grafic aceasta ecuatie se obtine r 1 = 2,01 · 10-10 m. do= aoV3
2
= V3(NaM)3 = 2,865. 10-lo m; b) y
2 poNA
=~ 3
a0
a3=3~t=0,0396;
170
171

.....,.........
 c) din relatia m = Nup 0a8 rezulta imediat: Nu = m =- ; M =--=
mNA Tinind cont de rela~ia d1 d0 (1 + ~t) ob~inem:
3
Poao Po __a _ MNa sin 61 = (1 + [3t) sin 60
§i deci 6 1 = arc sin [(1 + [3t) sin 6 0] = 60° 42' 7,72".
22 PoNa
= 3,327 · 10 celule unitare. 11.3.27. Folosind relatiile:
11.3.21. Pentru distantele dintre atomii cei mai apropiati obtinem: d1 sin 61 = d2 sin 62, d1 = d 0 (1 + [3t1), d2 d 0 (1 + [3t 2
),

d1 = a1 V2 = 1 -(i_M1 )~; d2-= ~2V3 = V3(~M 2 )}

unde do este distanta dintre planele reticulare pe care se observa reflexia la
t = 0°C, pentru coeficientul de dilatare linear a, se obtine:
V2
2 NAPI 2 2 NAP2
[3 = sin 61 - sin 62 = 1 8935. 10-5 grd-1.
~i deci, dt = V2 (2 ·M1 ~); = 0,9657. t2 sin62 - t 1 sin 61 '
d2 3 M2P1

11.3.22. d1 a -
- = 1'1/2.
d2 v
v=
-2
3
1,029.

11.3.23. a) Analizind familia de plane din figura I I.3.23, pentru constant a

retelei cristaline se obtine: a = dV5 = 4,085 · 10-10 m. b) Introducin<i
a • .V ~ •
d = afV5 in relatia
, 2 d sin 6 = nA se obtine:
Fasciculele difractate pot exista pentru:
, sin 6 = n · !:_
2
ei = 20°50'33" (n = 1) §i 62 45°21'55" (n = 2).
11.3.24. Unghiul dintre fasciculul de raze X incident §i familia de plane echi-
distante este: 6 (180°- cp)/2 = 60°.
Din conditia de difractie obtinem: d = _.!!}:__ = 2,662 · 10-10 m. b
' ' ' 2 sine Fig. II.3.28, R
11.3.25. a) Din consideratii geometrice, pentru distanta dintre planele reti-
11.3.28. Banda energetica provenita de la nivelul is este formata din doua
culare consecutive, se obtine d = af V3 §i folosind conditia de difractie nivele energetice; fiecare nivel este ocupat cu cite doi electroni cu spinii orien-
2d sin 6 = nA0 obtinem
'
a= n2 A~V!
SJn VI
= 4,047 · t0-10m. tati in sensuri opuse. In figura II.3.28, R, a sint reprezentate schematic
nivelele energetice ale atomului de Li iar in figura I 1.3,28, R, b sint reprezen-
b) Numarul maxim de reflexii care se pot observa este nmax = 3. Unghim,ile tate nivelele energetice dupa apropierea celor doi atomi.
sub care se observa aceste reflexii sint: 6 1 19,2° (n= 1); 6 2 =41,13° (n=2)
§i 6a = 80,65° (n = 3). 11.3.29. Banda provenita de la nivelul 1s contine cinci nivele energetice
(fig. II.3.29, R, a) §i cum fiecare nivel poate fi ocupat cu cite doi electroni cu
c) Din enuntul problemei rezulta:

2d .
-:;:sin
0
v = n ~ n 0 sau 1
.
~sin v ~
0 n0 A A
d = no-
Va:-·
3 £
2 2
Pentru a observa eel putin pa.tru reflexii Bragg este necesar ca lungimea de 01----- ---- 0 1---------
unda a radiatiei incidente sa satisfaca conditia:

A ~ Amax = 2a
-----='
A0
= ~-- 1,168 · 10-10 m.
-l _... ' __... }Banda cs
_[ _

no V3 n 0 sin <h
11.3.26. Distantele dintre planele reticulare pe care se observa reflexia Bragg
_. 1} Banda Is
la cele doua temperaturi vor fi date de relatiile: l '
21. . 21-
d o = - - ~~ d1 = ---·-· 0 6
2sin6 0 2sin6 1
Fig. 11.3.29, R
172
173
spinii orientati in sensuri opuse, rezulta ca in banda mai ramin 5 stari libere trei atomi de Ge au in total 12 elec-
deoarece celelalte 5 stari sint ocupate cu cei cinci electroni 2s1• Schema troni de valen~a rezulta ca ei vor ocupa
nivelelor energetice §i ocuparea lor cu electroni este prezentata in toate starile din banda de valenta
(fig. 11.3.32, R). '
figura II.3.29, R, b.
11.3.33. a) Benzile provenite de Ia
11.3.30. a) Formarea benzilor energetice este reprezentata schematic in nivelele 1s §i 2s con~in cite 2N stari
figura II.3.30, R unde, pentru o anumita distanta interatomica a, sint aratate iar banda provenita de Ia nivelul 2p
banda de conductie, banda interzisa cu largimea Eg §i banda de valenta. are 6N stari. b) Benzile is §i 2s sint
b) Cei N atomi au in total 4N electroni de valenta care vor ocupa toate ocupate cu cite 2N electroni iar
cele 4N stari din banda de valenta. banda 2 p este ocupata cu 6N elec-
troni. c) Cristalul cu structura energe-
tica din figura II.3.33. este un izolator. Fig. II.3.32, R
11.3.34. Numarul atomilor din cristalul de Ge este

8N stari mNA
n=--~,
'tN eleclroni
,..-A--...
M
I I iar numarul starilor din banda de conduc~ie va fi dat de
I
4
Nc = 4n =
mNA = 3,07 · 1024 stari.
M
11.3.35. Banda de conduc~ie con~ine 3n nivele energetice, deci:
eN sfori
{S)
cN elecfrom· A
Qe: - -_ fD-23 eV
AEc
-_ - s1· -Ae:
- = 4 · fD-22 .
3n , kT
11.3.36. Concentratia electronilor Iiberi este data de formula

n = M NA
.J_ = 8 ' 46 · 1028 .
m-3
.
0 a r
11.3.37 • V?lum~l celulei elementare este v = a 3 , iar numarul celulelor ele-
Fig. II.3.30, R men~are d1!1 umt~tea de volum este N = 1fv. Cum fiecare celula elementara
con~Ine dm atom1 de N a rezulta ca pentru concentraVa electronilor avern:
11.3~31. Numarul atomilor din crista! este:
n = 2N = ~ = 2' 53 • 1028 m-3.
a3
mNA = 2 , 14 · 1023 atom1,.
n = ----
M 11.3.38. Concentratia electronilor liberi este egala cu concentratia atomilor
§i dP.ci: •
iar numarul starilor din banda de valenta va fi:
4
n = l...
M NA = 2 ' 53 · 1028 m-a•
Nv = 4n = m N A= 8,575 · 1023 stari.
M 11.~.39. a) A§a C~!fi se poB:te ~bserva din figura 11.3.39, banda 3s a Na se
afla deasupra benzn 3p a CI §I toti electronii din banda 3s vor trece in banda 3p
11.3.32. Cei patru electroni de valenta ai Ge se afla in starile 4s24p 2• Daca cei ~urn n~marul electronilor care vin in banda 3p este egal cu numarul starilo;
trei atomi de Ge se apropie pina la distanta interatomica dirr cristalul de Ge l~ber~ ~In .aceasta banda rezulta ca banda 3s (banda de conduc~ie) va fi complet
at unci nivelele 4s §i 4p se desfac. in dotia benzi energetice care contin fiecare hb~ra Iar banda 3p (banda de valenta) va fi complet ocupata. Intervalul ener-
cite 6 nivele energetice. Astfel, banda de valenta va avea 6 nivele energetice ge.tw de la banda de vale~ta la .ba~d~ de conductie este Eu = 7 eV §i deci
cr~s~B:lul de NaCl este un . . dielectric t~p!c. b) ~anda de conduc~ie con~ine 2N
iar fiecare nivel poate fi ocupat de doi electroni cu spinii orientati in sensuri star1 tar. banda de ':al~nta ar~ 6N stari c~re s1nt comp1et ocupate cu cei 6N
opuse. La fel, banda de conductie va avea tot ~ase nivele energetice. Cum cei electrom de valen~a 8.1 atomi1or de Na §I respectiv, Cl.

174 175
 11.3.40. a) Banda 2p con~ine 6N stari iar banda 2s are 2N stari ~i deci
banda hibrida (banda de conduc~ie) va con~ine N c = BN stari. b) In starea Daoa N reprezinta numlrul eleetronilor liberi din eonduetor, iar l ~i S stnt
libera atomul de Be are configuratia electronica 1s 22s 2 ~i deci numaru] de lungimea §i respectiv sectiunea lui, atunci
electroni din banda hibrida va fi n = 2 N. Astfel, din numarul total de BN
I = jS envoS evo · (nlS)> = ev 0 • N si deci, W 2evo QN R
stari din banda de conduc~ie, numai 2N stari sint ocupate cu electroni iar 6N = =
stari sint libere. l l . l
Daca !l. W c este varia~ia energiei cinetice a unui electron cind viteza lui seade
11.3.41. Numarul celulelor elementare din volumul V este N = Vfa 3 ~i cum de la v0 la zero, at unci, pentru energia W, mai putem scrie:
fiecarei celule unitare ii revin 4 atomi de Au rezulta ca numarul total al
electronilor liberi din crista} va fi:
W = -N AW, -N t.(m~v') = N· m~'1.
Comparind cele doua expresii pentru W obtinem:

~_f!!}oQ N R__ = N . mov~ sau Q = _!!!oV0l = m 0v_E_8__.

l 2 4eR 4ep
Numarul electronilor de conduc~ie care tree prin un1tntea dA l'uprP.fR~a H secti-
unii conduct.orului va fi:

n = Q = movo = 3 55 . 1015 . m-2.

e eS 4e 2p '
11.3.43. a) fA.= -
1
= 4,78 ·10- m 3 2
• V-1 • s-1 ; b) vt = {J.E = 1
_..___ -
u=
enp enp 11.3.47. vt = _jM = 1,04 · 10-4 m · s-1.
l [2 epNA
5
= 4,78 ·10- m· s-
1
; c) tc = - = enp · - = 2,09 · 104 s = 5,8 ore. 11.3.48. Electronul se va deplasa de la un capat la celalalt al conductorului cu
vt U viteza de transport:
11.3.44. Densitatea de curent este data de rela~ia j = I fS = envt, unde u
2
S =1t( d/2) este sectiunea firului de Ag iar vt este viteza de transport a electro- Vt = {J.E ={A.'-.
nil or de conductie. $tiind ca: l
Timpul in care electronul parcurge conductorul va fi:
pNA
n=--
M
l
fc = - = -- = 9,5 · 10 7 s
~ 3 am.
v .
vt {J.U
11.3.45. Din legea lui Ohm rezulta, I= U = !!_-__§__ S · E unde E este 11.3.49. a) Electro nul de conductie strabate conductorul in timpul:
p R pl l [2
cimpul electric din conductorul de Cu. Forta care actioneaza asupra electro- tc = - = -~.
vt {J.U
nului va fi data de: F = eE = e · pl = 3,1 · 1Q-20 N. Electro nul liber strabate in vid aceea~i distanta in timpul:
s
11.3.46. La trecerea curentului I prin conductorul cu rezistenta R in timpul t
se cheltuie~te energia:
to = v= 2l
a
l v2mo
eU
Sl
'
. d . tc
eCI-
t3
= --•
e
2mo{J.
b) Pentru mobilitate obtinem:

Intensitatea curentului, in cazul de fat-a, nu este constanta. Daca eurentul {A. = t3 . _e_ = 5 . 10-3 m2. v-1. s-1.
scade uniform de la valoarea I la zero atunci prin sec~iunea S a conductorului tc 2m 0
va trece sarcina 11.3.50. Viteza de transport a electronului in vid, dupa intervalul de timp t0 ,
este data de rela~ia:
Q= ~ It ~i deci W = 2QI R. eU
Vo ato =--·to,
mol
176
177
12 - Pro't>ieme de fizica pentru ciaseie. xt-Xtt
 iar viteza de transport in metal va fi :
c) Viteza de transport a electronilor in cimpul E va fi
= (LE =
u
Vt (1. · - .
l v, = (LE = 7 · 10-4 m · s-1•

Facind raportul vitezelor ob~inute avem: Vo = ~eto = 4. 1010. 11.3.57. a) Conductivitatea electrica a semico·nductorului intrinsec este data
v, (Lm0 de rela~ia a = eni(ILn
rilor de sarcina va fi,
+
~J.p) = 1/ p §i deci, concentra~ia intrinseca a purtato-
~in ultima rela~ie obs~rv~~ ca ':ite~a de transport a. elect:onului de conductie
m met.al ~ste mult ma1 mwa deCit v1teza electronulm. in v1d dupa ce a parcurs 1
acee~~~ d1~tan~a in P!e;en~a aceleia§i diferen~e de poten~ial. Acest Iucru se ni = = 2,37 · 1019 m-3•
exphc~ prm f~pt~l ca. 1n metal electronul sufera multe ciocniri cu ionii din
ep(IJ.n + !Lp)
nodurile re~elm cristahne in urma carora cedeaza energia ob~inuta intre douil b) Daca tn Ge exista un cimp electric E at unci raportul dintre viteza de trans-
ciocniri de la cimpul electric aplicat.
port a electronilor Vn = ~J.nE §i viteza de transport a golurilor vP = p.PE va fi:
11.3.51. Folosind rela~iile
l 1 1 l ne2-.
b = Vn == ~J.nE == (Ln = 2,11.
G=-•- =-··-=-s-- t'p (LpE (Lp
RS US m0
11.3.58. Din expresia conductivita~ii unui semiconductor de tip p, Gp = ep(Lp,
unde G este conductivitatea electrica a Cu iar n = pNAIM este concentra~ia rezulta:
electro nil or de conduc~ie, ob~inem:
molMI 1 1
= 2,71 . 10-14 s.
-. = fJp = - = -- = 8,68 ·10-2 n. m.
pe 2NAUS aP epfLp
11.3.52. a) Din rela~iile: a = en(J. §i n = pNAIM rezulta: La fel, pentru semiconductorul de tip n, ob~inem:

(1. -
('J GM
= -~ = 4,15 . 10-3m2 • v-1 • s-1. Pn = _!_ =
1
- - =4,11 · 1o-~ il · m; Pn = epEJ.p = fJ.p = 0,4737.
en epNA ' ~ ffiiJ.n ~ ffl~ ~
mo m GM
b) -r = - ·fL= -2 0- - = 2,36 ·10-14 s; 11.3.59. I= en~J.nSE = en~J.nS.!!. = 1,92 · 10-~ A.
e e pNA /.,
c) w = aE2 = a ( ~r 4 · 1o1 J . m-3 • s-1 . 11.3.60. a) Viteza de transport a electro nil or este:

11.3.53. -. = mopctl T 2,427 · 10-14 s. Vn _..:_ P..nE lLn u= 65 m. s- 1•

ne 2E 2 tlt L
11.3.54. Folosind relatia crE 2 • V · tlt = ( p V)ctl T unde V eRte volumul con- b) Din rela~ia: U = RI = p • L 1 rezulta:
ductorului de Ag, re~ulta: '
s
fJ. (I/S)2. tlt = 4,01 . 10-a V-1. s-1. 1 I L . d . I L 1
enpctlT
m2.
a = P = U • S = en~J.n §I eCI, n = -.-.-
U S efLn
4,81 · 10 20 m-3 •

11.3.55. fJ. = .!!__ = 5, 75 . 10-3 m2 • v-1 . s-1. 11.3.61. a) Vn = (LnE =52 m · s-1 , Vp = lLpE = 20 m · s-1 ;
ne
1 1
11.3.56. a) Timpul me diu dintre doua ciocniri se afla din rela~ia: b) Pi='-= = 1,39 ·103 Q • m;
ai eni(lLn + lLp)
ne 2-. •
1 • mo c) I = eni(lLn + lLp)ES = 8,64 · 1o-7 . A.
cr =--= - Sl deCI "r =
-- __2_::__, 3,98 • 10-14 S.
mo 'P ne p
11.3.62. Dadi se neglijeaza concentratia intrinseca a purtatorilor de sarcina
b) Mobilitatea electro nil or este data de formula: rezulta can= Nd ~i deci,
e-. 1
!J. - = -~ = 7. 10-3 m 2 • v-1 • s-1• R =
L 1 L 1 L
P - = - . - = -------. - = 548,25 n.
m9 enp
S G S eNdlLn S
178
179
12*
 11.3.63. a) Folosind rela~iile:
11.3.67. Daca notam cu n ~i p concentratiile purtatorilor de sarcina liberi
8
R=!._·L= 1 .L= at unci, din relatiile: np = n~, n = N d + p, rezulta ecuatia:
a S eni(lJ.n +tJ.p) S
6
= L .. eE0 !2kT
p
2
+ pNd- n~ = 0, cu solutia:
eCi(lJ.n + fl.p)S
putem scrie: R = R 0eEu 12kT p = ~d(V1+(~!r-1 )= 3,18. w·· m-3.
L
unde R 0 = - - - - - este Concentratia electronilor va fi: n = N d + p = 5,0318 · 102° m-3•
eSCi(lJ.n + f.tp)
o constanta. ll.3.68. Din relatiile: np = nP ~in= p + Nd, pentru concentratiile purtato-
rilor de sarcini ohtinem:
0.0022 Q0026 0.003 Logaritmind rela~ia de mai
sus ohtinem: In R = In Ro +
Fig. II.3.63, R Eu 1
+ - .- .
2k T
Se construie~te

graficul In R = f ( ~) cu datele din tabelul Il.3.63. ~i se obtine o dreapti\ "· = e11-nn = !11-ntd (V~ + (~r + ~ J= 49,54 o-·· m-'.
(fig. 11.3.63, R) cu panta:

m =:: = 3 886 grd. ~i deci, Eu 2 km = 0,67 eV.

oP = el-'vP = e~d (V1 + (~J -1) = 3,24 · f()-' 0-'· m-1.
11.3.69. a) Din rela~iile np n~ ~i p = N a + n pentru concentratiile electro-
b) La T = 300 K avem R = 2 000 Q ~i deci, p = R 1= 0,4 Q • m.
nil or ~i golurilor lib ere se ohtin expresiile:

Eg( 1 i)
c) R(Tt) =e2k TI-T2 =N; T2=(_!__2klnN)-1=644 K.
R( T2) T1 Eu iar conductivitatea va fi data de:
f2=
+ ILpP) = e~a [(!Ln + !Lp) V1+ (~]- (!Ln- !Lp)J =
11.3.64. La temperatura 301 K concentratia intrinseca va fi:
a = e(!J.nn
Eg T2-T1
ni( T2) = ni( T1)e2k. -T1 T 2 = 3,34 · 1D-3 Q-l • m-1•

Concentratia purtatorilor de sarcina cre~te cu: Pentru rezistenta probei se ohtine:

Eg T2-T1 ) R = ~. !:_ = 7, 72 · 106 0.

dn = ni( T2)- ni( T1) = ni( Tt) ( e2k · Ti¥2-1 = 1,38 · 1018 m-3• a S
b) Raportul conductivitatilor se calculeaza cu ajutorul relatiei:
ll.3.65. ~( Ta) = e::u,- ;,t 2,
n(Tl) 1
T2 = (_.!..-
T1
2 k ·In 2)- =
Ed
1
131,41 K.
r = aP = fJ.p(VN! + 4n1+Na) = 99,23.
an fl.~(VN! + 4n1- Na}
11.3.66. La temperaturi mai ridicate to~i acceptorii sint ionizati ~i deci con·
11.3.70. Din relatiile np = nf ~i p = Na + n 'i folosind conditia an = aP,
centratia golurilor este data de formula p = ni + N a· Daca N Ge este concen- rezulta:
tra~ia atomilor de Ge atunci concentra~ia acceptorilor se calculeaza cu
_e_~~· [V 1 +(~:r _1] = e";N· [V1 ~ ~~~r +1]
ajutorul rela~iei:
sau
Na = NGe = yNA §i deci, P = ni + MpNNAo = 3,77. 1019 m-3.

180
No MNo
Na = n; ( V~: - V~:) = 3,06 · 10•• m-•.
181
 11.3. 71. a) Concentra~ia atomilor de Si este data de rela~ia N 81 = pNAIM 11.3.80. Notam cu tn §i tp intervalele
~i deci concentra~ia impuritatilor acceptoare va fi Na=Nsi/N0 =7,41-10 20 m-3• de timp in care electronii ~i respectiv, l(mA)
b) Cum Na :> ni, rezulta p = Na §i deci, conductivitatea de goluri va fi, golurile parcurg distan~a L dintre elec- 2,0

Gp = elJ.pP = e(J.pNa = 5,93 0-1 • m-1• trozi. Cum electronii au mobilitati mai
mari rezulta tn < lp §i deci, pentru ca
c) Folosind rela~ia np = nr, pentru concentra~ia electronilor ob~inem: toti purtatorii de sarcina generati de
lumina sa ajunga la electrozi, este ne-
nr n~ cesar ca tp ~ T.
n=-=-
p Na Tinind cont ca tP = Lfvp = L 2/(J.pU,
iar pentru conductivitatea electronic& rezulta: pentru tensiunea. minima obtinem:
n~
£2
Gn = e(J.nn = e(J.n • - ' = 1,75 ·1Q-8 0-1 • m-1• Umin = - = 18 V.
"t'{Lp </:;=0
Na O.'t
d) Observam ca Gn <: Gp §i deci rezisten~a electrica a probei de Si va fi: 11.3.81. a) Viteza de generare se calcu-
Ieaza cu ajutorul relatiei g = a.y <1> 0
1 l 1 l ~i rum numarul fotonilor incidenti pe
R= .- = -. - = 422 0. u_r:~ tatea de suprafa~a §i in unitatea de
Gn + Gp S Gp S
tiH1p este dat de <1>0 = <I>,ie rezulta: Fig. 1!.3.78, R
11.3.72. Folosind rela~ia np = n~ ~i condi~ia de neutralitate electrica n + Na ·=
+
= p N d' pentru concentra~iile purtatorilor de sarcina obtinem: g = a.y.
<I>
-~ = 1021 m-3. 8-1.
e
n Nd-2 Na[V 1 + (1Vd-Na
2ni )2 + 1]; b) Concentra~ia purtatorilor de sarcina genera~i de lumina va fi:
1017 m-3 • An= g-r =
p N. N·[Vi +(N. ~·Nx-
2 1 l c) Varia~ia relativa a conductivita~ii Ia iluminare este:
err = e!in(lJ.n + (J.p) = ~n = 4 _
Pentru densitatea de curent avem r:;i eni(lJ.n + !J.p) ni
11.3.82. a) I 0 = _u__., I=-~~- Ir =I- [0 = ]0 • Ro- Rr,
R + Ro'
R 8 + Rt'
8 R,. + Rr
lr =
Ro - Rr =SO.
Io R 8 + Rt
b) Caderile de tensiune pe fotorezisten~a in absenta ~i respectiv, in prezenta
iluminarii sint Uro = I oRo §i U1 = I Rr §i deci
11.3. 73. Conductivitatea cristalului cre~te deoarece energia fotonilor inciden~i: t1Ur = 10 R 0 -1Rr = Rs. Ro- R, = 0 ,905 .
e = hv =heft..= 1,24 eV este mai mare decit largimea benzii interzise Uro foRo Ro R 8 + Rt
E 0 = 1,1 eV.
11.3.74. Amax = hcfE0 = 5,18 · 10-7 m.
c) AU8 = R.(l- fo) = U ·- Rs(Ro- Rr) = 8 82 V.
" (R8 + Ro)(R8 + Rr) '
11.3.75. 'Ad = hc/Ed = 4l141 · 10-6 m.
11.3.83. a) <I>o = _P. t = _Pt':_ = 5. 1017 fo!oni_ .•
11.3.76. a) N = Wfe = Wt..fhc = 1014 perechi electron-gol; b) Q =eN hv • S hcS m2 • s '
= 1,6 · 1o-s c. An ay<I>0 -r
b) r = - = = ay<l>0 = 1024 m-3 • s-1 ;
ll.3.77. 11 =I- 10 = u(.;_- _!_) = 2 rnA. "t' "t'
Rt Ro c) ar = e~n(!J.n +
[Lp) = er-r(!Ln + (J.p) = 5,84 · 10-2 0-1 • m-1•
11.3.78. Vezi figura 11.3.78, R (pag. 183). 11.3.84. R 8 = V H.0 ~ Rr = 106 U.
11.3.79. a) Din figura 11.3.79 rezulta R 0 = 2 · 104 0
b) ~u, = (30 - 12)V = 1s v.
§I Rr = 7,5 · 103 0;
11.3.85. Pt = p0 • (U- Urm) = 225 0 · m.
U+ U 1m
2

182
183
 l(mA)
11.3.88. a) Daca U este t.en~iunea pe dioda atunci,. f~losind a doua l~ge a l~i
Kirchhoff E = RI +
U ~I tinind cont de caracter1stica curent-tens1une dm
enun~ul problernei, obtinern sisternul:

1 =I (eUJkT- 1)· I = - i_ U + !._ E

s ' R R '
cu necunoscutele I ~i U. Rezolvind pe cale grafica acest sistern (fig. II.3.88, R)
ob~inern curentul care trece prin circuit I 0 = 7,47 rnA ~i tensiunea pe dioda

U0 = 0,453 V, adica punctul de functionare statica a diodei; b) R 8 = Uo =

lo
= 60,64 !l; c) Rd = dU = _.!!..r_ = 3,346 !l; d) caracteristica curent-ten-
dJ I+ Is
siune linearizata a diodei este descrisa de rela~ia:

{
~ U- Eo, pentru U ~ Eo;
I::::.: Rd Rd
0 , pentru U < E 0 ,
11.3.86. a) Daca I este curentul care trece prin circuit iar U8 = Ri ~i U1 unde Eo= U0 - Rdlo = 0,428 V este tensiunea de deschidere a diodei.
sint caderile de tensiune pe rezisten~a de sarcina §i respectiv, pe fotorezisten~a,
atunci:

Dioda E
--I R

idet>( ~~ +
Marirnile U §i R 8 din aceasta rela~ie sint constante iar I §i Ur sint variabile.
depinzind de intensitatea radia~iei lurninoase incidente. Ecua~ia de rnai sus
este echivalenta cu ecua~ia unei drepte y = mx n, cu panta m=- 1
+
R.s
0
+ -
a
_T£
b
r-
Fig. II.3.87, R
§i ordonata la origine n = U . Aceasta dreapta se nurne§te dreapta de sarcina.
Rs
ln figura 11.3.86, R este reprezentata grafic dreapta de sarcina iar punctele de
intersec~ie cu caracteristicile curent-tensiune ale fotorezisten~ei sint:
f2
At( Uro =8 V; I 0 = 0,8 rnA) §i A 2{ U1 3 V; I= 2,8 rnA).
Caderea de tensiune pe fotorezisten~a la intuneric este U10 = 8 V iar la ilu-
rninare este U = 3 V.
b) Intensitatea curentului care trece prin circuit la intuneric este I 0 = 0,8 rnA
iar la ilurninare este I = 2,8 rnA.
c) Caderea de tensiune pe rezisten~a de sarcina, la intuneric, este llso = 2 V
iar in prezen~a ilurninarii este U8 = 7 V §i deci varia~ia de tensiune va fi:
f:t.Us = U8 - Uso = 5 V.

JONCTIUNEA p-n. DIODA

11.3.87. a) Circuitul echiva]ent al diodei este prezentat in figura II .3.87, R, a

unde Eo = 0, 7 V reprezinta tensiunea la care se deschide dioda; b) ~inind U=E
cont de circuitul echivalent al diodei, circuitul din figm'a 11.3.87, b se poate I
reprezenta ca in figura 11.3.87, R, b. Curentul care trece prin circuit se calcu- 0.2 U(V)
leaza cu ajutorul relatiei: I= (E- E 0 )JR = 9,3 rnA.
Fig. u.a.ss, R
184 185
 Diodotdeo/a Eo=O,.JV Rd= fOR ca dioda este ideala (fig. 11.3.97, a), circuitul din figura H.3.97, b se reduce
P---f>f----1~ la circuit'ul din figura 11.3.97, R, b. Aplicind legile lui Kirchhoff, pentru
tensiunea dintre punctele M ~i N se obtine irneqiat UMN = 12 V.
Fig. 11.3.89, R
R, N
r---t==:::::r--;f
11.3.89. a) Eo. 0,~ V; b) alegind AU= 0,3 V, corespunzator, vom avea
ill = 30 !D-A ~~ deCI, Rd = il Uf ill= 10 !l; c) tensiunea corespunzatoare
e;uentulm ~o . .?0 rnA este l(o = 0,6 V ~i deci, Rs = U 0 fl 0 = 20 .Q; d) ecua-
tia caracteristwn eurent-tensmne are forma
1 E0
- U - - , pentru U ~ Elh
I= { Rd Rd
0 E0 ; , pentru U <
e) circuitul echivalent al diodei este prezentat in figura 11.3.89, R. M
11.3.90. a) Din figura 11.3.90, a se observa ea daca AU= 0 1 V atunci AJ a h
= 190 rnA ~i deci, rezistenta di~a:nica a diodei este Rd' AU/AI= 1 n. Fig. II.:~. 97, R
Daca U ~ Eo= 0,3 V, caracteristwa curent-tensiune a diodei are forma:
U . R~l +Eo (1) ~i, pentru I= 10 =50 rnA, obtinem caderea de tensiune 11.3.98. In acest caz dioda este polarizata invers ~i circuitul din figura 11.3.98
pe dwda Uo = Rdlo Eo = 0,35 V. este echivalent cu eel din figura 11.3.97, R, a. Pentru tensiunea dintre punctele
Aplicind legea a do?a a _lui Kirchhoff circuitului din figura II.3.90,b obtinern
E = RI + U (2) ~~ deCI R = (E - U0 )/10 = 13 !l; b) din (1) ~i (2), pentru
+
M §iN se ob~ine UMN = E1R/(R1 R) = 6 V.

coordonatele punctului static de functionare se obtine: I = !!!_- Eo =50 rnA

11.3.99. Se observa ca dioda este polarizata direct. Facind calculele se ob~ine:

U = Rd(E ----Eo) E. . o 0 35 V ilE

Rd-+ R Ul=Et=24V; U2 = Et~- E2Ra = 12 V.
l_;;,"t
, ; c) AI - - - - - = 1 rnA; ilU R2+ Ra
~+R ~+R 11.3.100. Daca U1 > 0, atunci dioda D este polarizata invers ~i circuitul
Rdill = 1 rnV.
din enun~ este echivalent cu circuitul din figura 11.3.100, R, a ~i deci
dU kT 1 k
R 2U.];__ = _!_ U1• Pentru U1 < 0, dioda D este polarizata direct ~i
11.3.91. Rd=-= - · - - · · ilT AT
dl e I Is '
ilRd = - .
e I Is = Rd. T = 0,1 n. U2 =
Rt + R2 3
11.3.92. I =! 5
(eeUfkT- 1) = 406,9 rnA. deci U2 = 0. Graficul cornplet al semnalului la ie~ire in functie de semnalul
]a intrare este prezentat in figura 11.3.100, R, b.
11.3.93. ldir = Is(eeU/kT 1) = 44,07 rnA; Iinv ls(e-eU!kT- 1) =: -5 nA.
11.3.94. ldir = I s (eeU1/kT - 1) '· I·tnv = I s (e-eU2!h.T _ 1)., Uz (V)

linv = Idir(eeUt/kT 1t1 (e-eUz/kT- 1) = -1,367 {LA.

11.3.95. a) Dioda este P?larizata invers ~i are curentul invers de saturatie
Is = 3 [.LA; b} curentul dirt ct se calculeaza cu ajutoruJ re]atiei I = I ( eeU/kT :_ u1
- 1) = 66,076 rnA. ' s

kT
11.3.96. a) Uz c-=- In[1 n(eeUtfkT -1)] = 257,56 rnV;
e a
b) Is = Il(eeUtlkT - 1t1 13,42 (.LA. Fig. 11.3.100, R
11.3.97 · Vorn pr~ciza mai intii starea de polarizare a diodei. In acest scop
presupm;ern. ca dwda este scoas~ din circuit (fig. 11.3.97, R, a). Aplicind a doua 11.3.101. Pentru 0 < U1 < 6 V, dioda D1 este deschisa iar dioda D2 este blo-
lege a ~Ul Kirchhoff, p~tern SCrie Et = {Rl + R)I §i deci, caderea de tensiune cata §i deci, U 2 = U1 • Daca U1 > 6 V, arnbele diode sint desehise ~i curn rezis-
P~ re~Iste?ta. R va f1 U = I R = EtR/(Rt R) +
6 V. Daca conectarn tenta diodei D2 este egala cu zero rezulta U2 = E = const. Pentru U1 < 0,
dw~a In Circ~nt ~bseryan: ca la a~od a vern tensiunea 12 V iar la catod, + a.tit. Di cit s,i D2 sint blocate §i deci, U2 = 0. Dependenta tensiunii de ie~ire in
tens1unea +o V ~~ deCI, dwda va f1 polarizata direct. Tinind cont de faptuJ
186
.
functie de tensiunea de intrare este prezentata in figura 11.3.101, R (pag. 188) .

187
 11.3.105. Dacii - U0 < UAB < U0 , diodele D1 §i D2 slnt blocate §i ciid~r~a
de tensiune pe rezistenta R2 va fi u2 = u ABf3. In cazul cind ul u AB ' ? . 0 >:
~ - Uo, rezistentYa R2 este 'f,::untata de dioda• D1 ~~ respectlv,
sau - U 1 < UAB "l: d ·
de dioda D2. Prin urmare, in aceste situatii, U-,. = 0. GrafiCul depen ente~
U2 = f( UAB) este prezentat in figura 11.3.105, R, de unde se vede ca
U2max = Uo/3 ~i Y2min = - Uo/3.
6 10 l/.,{V)
Fig. u.:~.lut. R l{. ( VJ

R,
R,

-!,S !,o U, (V)

I

Ec
~ +
a Fig. II.3.103, R
6
Fig. II.3.102. R

11.3.102. Pentru a determina starea de polarizare vom scoate dioda din circuit
(fig. 11.3.102, R, a) ~i vom determina tensiunea U, la circuit deschis, intre
hornele unde se afla dioda. Aplicind a doua lege a lui Kirchhoff, obtinem
U E1R2 - E2R1 +B V p . d' d .1 · " d' ·
=
~+~ = . rin urmare 10 a este po ar1zata 1rect s1 . Rz
deci circuitul din enun~ este echivalent cu circuitul din figura II.3.102, R, b,
de unde rezulta: I = I - I = EtRz- . E2R1 = 3 rnA. u
1 2 D2
R1R2
11.3.103. Daca -E0 < Ut <Eo, ambele diode sint polarizate invers ~i U
-=-T
~ }fuz
= Ut. Pentru U1 ~ Eo, se deschide dioda D2 ~i U2 = E 0 • Daca insa
2
0

U1 ~ -E0 , atunci se deschide dioda D1 ~i U2 = -E0 • Dependenta tensiunii a b c

de ie~ire in functie de tensiunea de intrare este descrisa de functia: Fig. 11.3.10~ R,

-Eo, pentru U1 ~ -E0 ,

U2 = { Ut, pentru -Eo< U1 <Eo,
Eo, pentru U1 ~ Eo.
Graficul acestei functii este prezentat tn figura II.3.103, R.

11.3.104. a) La polarizare directa, jonctiunea p- n functioneaza ca o dioda

ideala D1 cu rezistenta dinamica Rd = 12,5 n ~i tensiunea de deschidere U
0
= 0,3 V (fig. 11.3.104, R, a); b) La polarizare inversa, jonctiunea functioneaza -u, u,
ca o dioda ideala D2 cu rezistenta dinamica Rz 250 k.Q ~i tensiunea de
deschidere Uz = -300 V (fig. 11.3.104. R, b); c) circuitul echivalent al joncti-
unii este prezentat tn figura H.~.104, R. c.
12
188 · Fig. Il.3. H5, H

189
 11.3.105. Daca - u
0 < uAB < u
o, diodele D1 §i D2 sint blocate §i caderea
de tensiune pe rezistenta R 2 va fi Uz = UABf3. In.., cazul. cind U1 ~ UAB ~ ~o
- U rezisten+ a R 2 este s:~untata de d10da D1 §1 respectlv,
sau - U 1 < UAB 6:
~ o, Y "~ • d ·
de dioda D2. Prin urmare, in aceste situatii, U,. = 0. GrafiCul depen ente~
U2 = f( UAB) este prezentat in figura 11.3.105, R, de unde se vede ca
Uzmax = Uo/3 §i U'Jimin = - Uo/3.
z t.,. 6 8 10 U1 (V)
Fig. iJ.:$.ltll, R
llz (V)

If, R,

-1.6 1,6' U, (V)

I

£2
+ E2
Iz
Fig. II.3.103, R
a 6
Fig. 11.3.102. R

11.3.102. Pentru a determina starea de polarizare vom scoate dioda din circuit
(fig. II.3.102, R, a) ~i vom determina tensiunea U, la circuit deschis, intre
bornele unde se afla dioda. Aplicind a doua lege a lui Kirchhoff, ob~inem
U = E 1 R2 - EzRt- = + 6 V. p r1n
. urmare d'10 d a es t e po·1ar1zata
· .., d'1rect s1· Rz
~+~ .
deci circuitul din enunt este echivalent cu circuitul din figura 11.3.102, R, b, u
l ER
1 2 -ER D2
de unde rezulta: 1 I1 - I2 = 2 1 = 3 rnA.

RtRz uo }fu, -r ~
11.3.103. Daca -E0 < U1 < E 0 , ambele diode sint polarizate invers ~i U2 = -=-T 0
= U1. Pentru U 1 ~ E 0 , se deschide dioda D2 ~i U2 = E 0 • Daca insa a b c
U1 ~ -E0, atunci se deschide dioda D1 §i U2 = -E0 • Dependenta tensiunii Fig. II.3. 104: R,
de ie§ire in functie de tensiunea de intrare este descrisa de functia:
-E0 , pentru U1 ~ -Eo,
U2 { U1, pentru -Eo < U1 < Eo,
E 0 , pentru U1 ~ E 0 •
Graficul acestei functii este prezentat in figura II.3.103, R.

11.3.104. a) La polarizare direct a, jonctiunea p - n functioneaza ca o dioda

ideal a D1 cu rezistenta dinamica Rd = 12,5 Q §i tensiunea de deschidere U 0 = -u, u,
= 0,3 V (fig. II.3.104, R, a); b) La polarizare inversa, jonctiunea functioneaza
ca o dioda ideala D2 cu rezistenta dinamica Rz = 250 kil §i tensiunea de
deschidere Uz = -300 V (fig. 11.3.104. R, b); c) circuitul echivalent al joncti-
unii este prezentat in figura II.a.104, R. c. 12
· Fig. 11.3.1 IJ5, H
188
189
 11.3.106. Uab = - - - .
ERz 11.3.111. a) La polarizare di- i(mA)
Rt + R2 recta dioda are rezistenta dina-
dU = 10 ,n}," s1. tensi-. 8
II .3. 107. I- 1 = U 1 mica Rd = --
I;
- • -R; SI· cum U'1
U~ Rz '
= U1 , 1ar R'1 > R 2 , rezu1ta" 1 t > I'1 • dJ ,
6
unea de deschidere Eo = 0,8 V.
II.3.108. Dioda din circuit Ee derchide cind U ~
Rt + R2 .·
E, sau U ~ 10 V.
Pentru u < E 0 , dioda este blo- 't
Rz cata §i intensitatea curentului
prin circuit i = 0. Daca u ~ Eo, e~~--~~--------r-
Prin urmare: 1) It= 0; 1 2 = U = 2 rnA; 2) I 1 = 0; I 2 U_ =
= __
dioda se deschide §i curentul
~+~ ~+~
= 3 rnA; 3) din I= It+ Iz, U = IR1 + I2R2 §i U = lRt + E rezulta care trece prin circuit va avea cvt
. . . u -Eo Fig. 11.3.111, R
= .!!_- E(R!.i- R 2) = 2 rnA si I2 = E = 5 rnA. 1ntens1tatea: l = - - - - - =
/ 1
Rt R1R2 ' R2 R8 + Rd
Il.3.109. Din sistemul: I = S Tld, E = Ud +IR, cu necunoscutele I ~i Ud, = 16 sin <iJt -8 (rnA) de unde rezulta ca i ~ 0 pentru <iJt E [ 6,
7t 56~]-
pentru coordonatele punctulm static de func~ionare se ob~ine ud = 2,22 v §i Dependen~a curentului redresat de timp este prezentata in figura 11.3.111, R.
1 = 8,89 rnA.
b) ln decursul unei perioade curentul incepe sa tre~ca p:in circuit cind
11.3.110. Dioda din circuit se deschide cind tensiunea de intrare U1 satisface <iJt 1 • 7t/6 §i este blocat cind <iJt2 = 57tf6. Intervalul de timp mt curentul tre~e
prin circuit va fi At = t 2 - t1 = 47tf6<iJ = 6,67 · 1~ 3 .s. c) Valoarea med1e
. .
conditia U1 ~
E(Rt + Rz) = - 15 V. a curentului in circuit se calculeaza cu ajutorul rela~1e1:
' Rz
5 16
In intervalul -oo < U 1 < 15, avem In
10 = _!_ (T i(t)dt = _!_ ( 1t i(t)d(<iJt) = 1,744 rnA.
T Jo 27t JTt/6
ll1 ~ 15 V, at unci, aplicind Iegile lui Kirchhoff, putem scrie sistemul: . " . R 8 ( Um sin <iJt - Eo)
d) Tensiunea pe rezisten~a de sarcina este us= LRs = --Rs + Rd
I= In+ Iz; U1. = Rtl + Rzi2; U1 = R 1I + E; de unde se ob~ine:
., U1- E U1 E(Rt + R2) E ., . . are valoarea maxima
s1- . "' UM Rs( U m - ·Eo) = 0 ,72 V ·
.1. = · ; I n = - - - - - - - ; l2 = - sau, daca expr1mam ·' R 8 + Rd
Rt Rt RtRz Rz
0uren~ii in rnA §i tensiunile in V, atunci: I= 10 U1 - 100; In= 10 U1 -150;
e) VaJoarea m.edie a tensiunii pe rezisten~a de sarcina este:
12 = 50. Graficele sint prezentate in figura 11.3.110, R.
Uo 1
=- ~T U8 (t)dt
1 ~51t/6
- U8 (t)d(<iJt) = 0,157 V,
T o 2n Tt/6
r l(mA) sau, mru simplu, U0 = R 10 = 0,157 V.
r
8

100

80
II.3.112. a) Amplitudinea tensiunii in secundar este U 2 = U1 n 2 = 40 V,
n1
60 iar rezistenta serie in secundar este data de rela~ia RT = r2 + Rs + Rd, unde
T
-z Rd = 1JS ' 103 0 este rezistenta diodei in polarizare directa. Intensitatea
'rO- curentului din circuitul de redresare este i = Ru 2 R = RU2 R sin <iJt
rz+ s+ d r2+ s+ d
20 ~I. are va1oarea. maxima
. "' I M = U2 - 10 m A.
R 8 + Rd + r2
Valoarea eficace a curentului este data d~:
0
~=
8 ll ?!J 2ft ?8 ~(V)
!.. (T i (t)dt = .!. (1t i 2(t)d( <iJt) = PM ;
2
IE= IM,= 5 rnA.
Fig. II.3.110, R TJo 27tJo 4 2
190 191
b) Componenta continua a. curentului este 10 = -~ 1
i(t)dt =
M = 3,18 rnA, 11.3.116. Folosind legile lui Kirchhoff I = Iz + ] 8 ~i E = RI + Uz Qit ~i
rela~iile Uz = Uzo + Rz Iz ~i Uz = I 8 R 8 , ob~inem:
(T
T Jo 1t
iar tensiunea redresata pe rezisten~a de sarcina este U0 = l 0 R 8 = 7,95 V. Uz = - R:Rs E + RRs Uzo
c) Factorul de ondula~ie se define§te ca. fiind raportul dintre tensiunea eficace R,R 8 R: + RRz +R R,R + R 8 Rz + RR:
UE JERs 1t unde Uzo este tensiunea de deschidere a diodei Zener,iar Uz este caderea de
~i tensiunea medie pe rezisten~a de sarcina y = - - = ~- = - = 1,57.
Uo loRs 2 tensiune dintre punct~le A ~i B. Daca tensiunea electromotoare variaza cu
Uneori se mai define§te §i factorui de ondula~ie y' dat de rela~ia:
A.E = 0,1 E, atunci A. Uz =- RzRs E = 9 . 1o-a E.
y' = V (1Eflo) 2 - 1 = V (7t/2) 2 - 1 = 1,21. + RsRz + RRz R8 R
d) Puterea. de curent continuu absorbita de sarcina este P 0 = U010 , iar pu-
terea absorhita de la re~ea de circuitul de redresare pe durata. unei perioa.de 11.3.117. Pentru un R dat, avem: I = lz + Is = E - Uz = const. ~i
R
. . 1M u2 1 1 u~
deci lz, max + Is, min = Iz, mm + Is, max dar cum, Is, ;;;i~ = 0, cind R =
• a - V2 V2 2 - 4 (R 8 + Rd + r2) ~i deci, ra.ndamentui de
este P - - - --- - - -
= oo, rezulta Is, max = Iz, max - lz,min = 295 rnA. Rezistenta R se deter-
8

redresare va fi: min& din rela~ia R = (E - Uz)f(Iz + Is) ~i are valori cuprinse intre
R = Rmin cind Iz = Iz, max ~i R = Rmax cind lz = Iz, min· Prin urmare:
E- U
R ~ Rmin = -~-- = 66,67 Q ~I
11.3.113. a) Rezisten~a diodei la poiarizare direct a este Rd = S-1 20 n, Iz, max + Is, min
iar re~isten~a serie totala din secundar este R = r 2 + Rd = 38 n. Intensi- R ~ Rmax =
E-U
z = 66,67 Q.
tatea curentuIUI. d'In circuitu
. . I
secun d aru Im. este ~. =-= U 2 sin (J)t - E , Iar
. cu- Iz, min +Is, max ·
R Deci, pentru varia~ia admisa a curentului I,, rezisten~a R = 66,67 0.
U2- E
rentul maxim de incarcare va avea intensitatea IM. = ~-- = 315,8 rnA. 11.3.118. a) 1 8 , min --:- 0 ~i Is, max = lz, ma.~: ___; Iz, min = 95 rnA; b) R =
R
b) Dioda se deschide cind (J)t 1 = a: §i se blocheaza cind = 1t -- a:. Unghiul = _ E - Uz _ = ---~=--U_z- = 1 k 0; c) Emm = R(lz, min +
a: se determina din relatia U 2sina: = E §i are valoarea
wt2
= 1tj6. Intensitatea
Iz, min +
Is,ma.x lz, max Is, min +
a:
+Is) +
Uz =52 V; Emax' = R(Iz, max J,) Uz = 147 V, + +
medie a curentului de incarcare a bateriei va fi: I 0 = _!_ lT i( t )dt = 11.3.119. a) 1 < y ~ (lz, max/Iz, min) sau 1- < y ~ 11; b) l 8 o =
T Jo ·
:::::: ~s. max -::-_.1!z, min= 45 rnA. c) R = Uz(y- 1); = 600 Q·
= _J:_
21tR J!X
r7t-Cl (u2sin (J)t- E)d( wt) = ~[cos + (a: -
1tR
IX 2:.)
2
sin a:]= 68,8 rnA. Y- 1 ' 8
lz, mdx - '(Iz, min
'

1tUo ni0 d )· R max= E - Uz ; R min

· = E - Uz ; R E [280 ; •560]
· . u("\ Ci n d
11.3.114. a) UM = - · - = 37,68 V; b) IM - - = 314 rnA; c)
2
In 0 = lz, min I so +Iz, max + lso
2 y = 2 ~i R E [373; 1120] 0 cind y = 3.
= ~0 = 190 rnA; d) l Un, max l =/MRs= 1t~o = 37,68 V; e) In, max=
11.3.120. a) Iz
E- RI- U
s
.
=z = 4,4 mA; b) U = Uz + Rziz = 8,044 V;
. 1l + Rz
= IM = 314 rnA.
c) P = Uiz = 35,4 mW; d) A.U = A.E-1-!_z_~- = 0,02 V.
20 V 2 = 28,28 v; bJ uivr = R + Rz

=U2 ,,r V2 = 20 V2 = 28,28 V; c) U0 = ~ ~: u 2 (t)dt =

EFECTUL FOTOVOLTAIC IN JONC'fiUNEA p-n. APLIC'A'fll
Il.3.121.c)Numarul de fotoni inciden~i pe unitatea. de supPafata ~i ln unitatea
= 2 _! (n U2 sin
(J)td((J)t)=.3_U 2 =18,02 V; d) i 1(t)= u 2 (t) = U2 sin (J)t; de timp este <l>o= Cf>e = 7,5 ·10 21 fotonifm 2 • s ~i deci, fotocurentu] la scurtciPcuit
2n Jo 1t Rs R8 €

Ua Uo 2U2
IM = - = 28 ,3 mA; e) I 0 = - = - - = 18 rnA. vafiisc:--IL=-eSQ<I>o=-2,4m.A;b) Ucn=kTin(1 + 1L)=0,327V.
R11 R, 1tR8 e Is

192 193
13 - Problr:me de fizicli pentru clasele XI-Xll
 11 ·At
11.3.122. a) N = Wt- = 2 • 10 18
perechi e.le.ctron_~~ol; ~) 4N =:; --~-;-- =
he l~(mA) Ic (mA)
171
= 5 • 10 perechi electron-go! separate.
5 5 S'mA

11.3.123. Ucn = kT ln{1 + 1L) = 0,316 V.

¥ ¥ 'tmA
e I8 3 J JmA

11.3.124. a) Pentru fiecare intensitate a radia~iei incidente s? construiesc e 2 2m A

gra f.weIe p - UI - f( U) , care sint niste
, curbe cu cite un maxim
. . corespun- I I fmA
zator puterii maxime pe care o poate debita fotoelementul in mrcmtul extern: Ie=O
Astfel se ob~ine: P 1, max = 1,17 mW; P2, max= 2,46 m W; Pa, max= 3,81 rnW: -a~t -az o az ~~~(V) ~ 6 -lf11(V)
P 4 ,max -518mW·P
- ' ' 5, max =658rnW;P
' 6 • max=8,00rnW. b) R1=84,95!l,
R 2 = 4450 . A. R -3046 n· R4 = 2327 n· Rs = 18,88 !l; Rs = a
b
' ,}.'' 3 - ' ' ' ' " "
= 15,91 n. c) Rezisten~ele de sarcina optirne scad deoarece, pe rnasura c~ Fig. 11.3.1:>-i, H
intensitatea radia~iei incidente cre§te, rezisten~a interna a fotoelernentulu1
scad e. 11.3.127. ln figura 11.3.127, R sint prezentate caracteristicile de intra.re (a)
~i ie§ire (b).
11.3.125. a) Din caracteristica curent-tensiune I = I 8 (eeU/kT - 1) - I~,
11.3.128. a) Pe caracteristicile de intrare, la intersec~ia dintre UBE = 0,8 V
pentru rezisten~a interna a fotoelernentului ob~inem:
~i UCE = 10 V, se ob~ine IB = 50 11-A. Utilizind cara.cteristicile de ie§ire, la
dU kT Is intersectia dintre IB = 50 11-A ~i UCE = 10 V, · se ob~ine I c = 5 rnA. b) Pe
R = ·-·- -= ---. ---· ----,.-. caracteristicile de ie~ire, la intersec~ia dintre Ic = 4 rnA ~i I = 40 11-A, se
di ei8 I + IL + Is
ob~ine UcE = 6,2 V, iar pe caracteristicile de intrare, la intersectia dintre
8

In absen~a ilurninarii I = IL = 0 ~i deci rezisten~a interna a fotoelementului IB = 40 11-A §i UcE = 6,2 V, so ob~ine U8 E = 0,77 V.

va fi Ro = kT =
2,5 ·104 0; b) Ucn + ~L) = 270 mV; =E-ln(1 11.3.129. a) Pe caracteristicile de ie§ire (fig. 11.3.128), la. intersec~ia dintre
ei 8 e 8 UCE = 10 V ~i Ic = 3 rnA, se ob~ine JB = 25 11-A §i deci ~ = Icfl8 = 120;
c) rezisten~a de sarcina care corespunde regimului de putere maxima este
b) (X=-~-= 0,9917; c) I cEo= 600 11-A; d) leBo= I cEo = 4 96 11-A.
kT . .
data de R = - - e-eUmlkT = Roe-eUm!kT ~~ dem, Um =--In
kT Ro
= R- 1-r~ 1+~ '
m e]8 e m
I
11.3.130. Curentul de col ector· este I c = rx!E I CBO = 4,91 rnA §i cum +
= 213 mV; d) din rela~ia Rm = R 0 • Im +I: +Is ob~inem curentul care IE = Ic 18 , pentru curentul din baza ob~inem 18 = IE- Ic = 90 11-A.
+
trece prin circuitul extern in regim de putere maxima lm I,(';:--
=
Curentul IB = 0 dnd IE= 10 =«IE+ leBo san IE= leBo = IcEo
= 0,5 rnA.
1-rx

- 1) -1L =- . va f1.
45 rnA. Randamentul de convers1e "fJ = -I Umim
p I = 1201
;o·
II 3131 I c - lcno lcno
• • · • (X= = 0 ,99; ]CEO= fciiB-O = = 10 !J.A.
Ic+In - 1-rx

TRANZISTORUL 11.3.132. a) ln circuitul de emitor aplicarn Jegea a doua a lui Kirchhoff

§i ob~inem IE = EE- UBE = 3,3 rnA.
11.3.126. Din rela~iile IE= Ic -+ IB ~i Ic = rx!E + lcno, rezult5 lc = RE
Curentu] din colector va fi:
=-~- IB +-- leBo= 2,89
1
mA.
+~ 1 IE + I cBo
1-(X 1-(X
1c = ~ = 3,28 rnA.
194 ; n

195
 11.3.141. a) Pentru circuitul de intrare avem EB = UEB + IBRB, iar curent.ul
Pentru tensiunea dintre,colector §i baza avem UcB = Ec- Rclc = 2,86 V;
b) tranzistorul se afla in regirri activ normal atita timp cit UcB = Ec - din colector va fi dat de Ie = ~IB = (EB- UEB).L. Pentru circuitul de
. E ~ EE- UBE RB
R I ~ 0 sau 10 ~ _g dar cum lc = ---- · - - - - + leBo
- c c ? ' ~ Rc 1 + {) RE ie~ire putem scrie Eo= Ee -!eRe §i deci, E 0 = Ee- ~(En~ UnEl· ~: =
rezulta EE ~ EEM = + ~. (RE Ee - RElcBo) + UBE = 4,72 V.
1
= -708 V; b) daca tensiunea sursei de intrare se modifica cu AEB,
~ Re . R
at unci la ie~ire vom ob~ine o varia~ie de tensiune AE0 = - ~ _Q AEn =
11.3.133. a) Din le 1 = Ct]£1 + Ie~o ~i lez = Ct]Ez + Ien 0 , rezulta et = = -O,SV. Rn
= lez- Iel = 0,9895; b) lcno= lellEz - lezlEl = 2 [J.A; c) IE= IeEo .
]Ez- ]El JE2- ]El
= IeBo/(1 - (f.) = 190 [J.A.

11.3.134. a) Din sistemul, IE= Ie + IB, le =~In + (1 + ~)leBo, En =

= RnlB + UnE + REIE, Ee = Rele. + UeE + REIE se ob~ine,

1 -~B- UBL+ (i + ~)(RE + RB) lena= 1,478 rnA ~i

e - Rn + RE(1 + ~) R13 + RE(1 + ~) 11.3.143. Baza tranzistorultii este alimentata de Ia sursa Ee prin divi-
zorul de tensiune R 1 + R 2• Caderea de tensiune, la circuit deschis,• intre
UeE = Ee -Ie( Re + RE · Lt-·~)- ~E • leno = 5,5 V; b) deoarece punctele M ~iN de la intrarea bazei este
UeE = 5,5 V este pozitiva ~i suficient de mare iar UBE = 0,6 V > 0, EB' Ee Rz
rezulta ca tranzistorul se afla in regim activ normal de func\ionare. R1 + R2
= Ee- UEB = 230 n; Re = (1 - (f.)(Ee- u~-~ ~ 2 n. Observan" uL in raport cu puilctele
11.3.135. RB 1B (f.[B + leBo .lJf ~i N rezisten~ele R 1 ~i R 2 sint
conectate ]n paralel §i deci rezistenta
11.3.136. Re = Ee - ·Une = 5 k£2,. RE = (E~--- IUEB)(f. = 1 766 n. echivalenta de la intrarea bazei va fi +
Ic lc- eBo

11.3.137. a) IB =
_E9- UBE_____ = 39,53 '[J.A; IE=(~+ 1)ln = 1.82 rnA;
RB + (~ + 1)RE
Astfel, circuitul ini~ial se poate inlocui Fig. I 1.3.143, H
b) U = EeRB + R..§i@ +_!)_~BE = 4,45 V.
CE RB + (~ + 1)RE cu un circuit echivalent mai simplu
(fig. II.3.143, R) pentru care putem scrie rela~iile: En=RBin+ UBE+REIE,

11.3.138. a) ~ = - -
(1.
= 332,3; b) R1 = Ee - UBE
I ·
(1.
= 170, 7 k£2;
Ec = Rele + UcE + REIE, IE= In+ Ic, le = ~IB + (1 +~)leBo, din
1-Ct 11 e 1-(1. care ob~inem:

R2 U
= _____!g':::_. - - Ct· · - = 11,63 k£2. R-Ee-UeE
a- 3,5 k Q . I - ~(EB - uBE) RB + RE I
10 le 1 - (1. le c - RB + (1 + ~)RE + RB + (1 + ~)RE eBO ~1
· R 1 (Ee- UeE) - Rn(~ + )i)(UeE- UnE) _ 726 0
11.3.139. Rz = E U - · UeE = Ec - ~Re + (1 + ~)RE le + (1 + ~)RE leBo·
~( C- BE ~ ~ .

11.3.140. IE = uz - UEB = 3,3 m A·, I c CtI E = 2,97 m A ;

. RE
_ -EeRE
UBe- + Ct!!EnRe_-
- Uz_(!!_E__± "-l!_<;l = 2,09 V.
RE

196 197
 = ~(Ec - l<;Rc- UcFJ = 199 0·, RB = p(EB- UBE) -
11.3.144. R E ( + ~).Tc Ic 11.4.7. Sm = [M(A - x, Z - y). - (Z - y)mp - (A - x .- Z +
y)mn]c 2 +
1
+ [m(x,
Y) - ymP - ( x - y)mn]c 2 - [M(A, · Z) - Zmp - (A - Z)mn]c2 .=
- (1+~lRE= 28 kn; R1 = RB· Ec = 210 kO; Ro = Rt· E EBE = 32,3 kO. = W(.A,Z)- W(x, y)- W(A- x,Z- y).
En c- n
11.4.8. Deoarece MH5 .: : : MH1 /2
= (1,00868 ± 4 · 10- )u.
rezulta mn = W/931,5 + MH- AM =J
11.3.145. a) Scriind legea a doua a lui K~rchhoff_ pentru circuitele de intrare
~i ie§ire ~i ecua~iile fundamentale ale tranz1storulm: En=lnRn +1 ERE+ UnE:
Ec = IcRc +JERE+ UcE =!eRe+ E 0 , Ic = ~In, IE= lc + IJJ se ll.4.9. Mx = MPb+ M + -~-(1 +_!!!He) = 209,98287 u; este vorba de
. .. . . ~Rc(En - UBE) _ 931,5 MPb
formeazif un s1stem de ecuatn d1n care ob~1nem Eo=Ec- Rn + ( + ~)RE -
210
nucleul Po.
1
11.4.10• :iX-+:i:~Y + d; Sd = Wx- Wy- Wd = 2 B- Wd = 13,77 MeV.
= -919,15 V; b) tl.E 0 = - AEn · ~Rc = -0,662 V;
11.4.11. Cu; aproxima~ia M(A, Z) ~ A (u); rezulta B = 0 0082452 u ~
Rn + (1 + ~)RE ~ 7,68 MeV. J ' ·

c) A = tl.Eo = _ ~Rc · . Av (pentru RE = 0 0) = -- 2000; 11.4.12. B = 7,074 MeV.

" AEn Rn + (1 + ~) Rl£ '
Av (pentru RE = 10 0) = - 662; Av (pentrP RE = 100 0) = - 94,34; 11.4.13. wd . (2 MH- Mn)c 2 + E~. max= 2,223 MeV.
Av (pentru RE = 1 000 0) = -9,85. 11.4.14. 7,274 MeV; 2,425 MeV.
11.4.15. 7,16 MeV.
11.4.16. Pentru procesul 9 Be -+ 2oc +n se obtine Em == 9 BBe - 8 BHe ~
C::! 1,46 MeV.
NUCLEUL ATOMIC: CONSTITUEN'fll SAl, MASA, ENERGIA DE LEGATURA,
11.4.17. In acest scop; trebuie ca lungimea de unda A, asociata electronilor
DIMENSIUNI, MODEIJE NUCLEARE

11.4.1. Masa unui atom de 12C este 12/NA grame §i deci, conform defini~i~i
sa fie comparabila cu raza nucleului R §i deci p = ~ = !V E(E T2m
8
c2).
1 u = 1 660434 · 10-24 kg = 1 660434 · 10-27 kg. Echivalentul in energ1e ~e~'!lta ca. energia cinetica E a electronilor este ~ 602 MeV in cazul impra~­
va fi 1~c 2 = 1,492324·10-10 J'= 931,48MeV. S-a folosit rela~ia de transfor: tleru pe nucleele de He ~i de~ 154 MeV in cazul nucleelor de uraniu.·
4

mare: 1 eV = 1,60210 · 10-19 J. Precizare: in calculele curente se fot folos1

valorile: 1u =1 66 ·10-:-27 kg; 1 uc 2 = 931,5 MeV; 1 eV = 1,6 · 10-1 J : N A=
11.4.18. Pentru nucleele :iX §i 1-t Y diferen~a energiilor ~ ·de . legatura este
= .6,02 · 1028 m~I-1. Aceste valori vor fi folosite in rezolvarea problemelor ~W . (MH -: mn + My- Mx)c 2• Pe de alta parte energia .W este formata
din d01 termem: J:V = Wn +We in care Wn este un termen pozitiv, datorat
din acest capitol. for~elor .nucleare 1ar We este un termen negativ care provine din repulsia
11.4.2. Sugereaza concluzja ca nucleul ar pu~ea fi compus di~tr-__u~ nu~ar coulo~b1ana Ytntre protonii nucleului; deci We = - Ec. Rezulta: aW =
corespunzator de nuclee de hidrogen. Concll?-z1a nu este corecta caCI sarCina = ~n - Wn - (E~ - EY). ln cazul nucleelor precizate in problema se
nucleului ar fi egala cu · numarul de nucleom. ob~me: AW ~ -3,00 MeV §i E~- Ef ~ 3,04 MeV. Rezulta ~ca W~­
11.4.3. lzotopi: 140 §i 160; izobari: 14C, 14 N ·§i 140. - W~ = 0,04 ~eV; considerind aceasta energie neglijabila se deduce ea
AW ~ - A_Ec §I faptul caW~ ~ JiJ'~· Ultima relatie arata ca for~ele nucleare
11.4.4. ln relatia de definitie adaugam ~i scadem Z mase de . e]ect;o_n~: sint ac~le,?:?I in nucleele date. Aces~ adevar exprima principiul ,indep·e'nden~ei
W(A Z) = Z('m + me)c2 + (A - Z)mnc 2 - [m(A, Z)+Zme]c 2 • Pr1n deflmt1e de sarCina ,a fortelor nucleare, adiCa fortele nucleare sint aceleasi intre OT'ice
sint ~devarate r:la~iile: (mp + me)c2 = MHc 2 + 2
We(1); [m(A, Z) + Zme]c = pereche de doi ~ucleoni: n- n, n- p ~au p - p. 1n cazul p/..:.. p exista ~i
=M(A, Z)+We(Z). Pentru W(A, Z) rezulta: W(A, Z) = [ZMH+~A-Z)m~­ f?rte electrostatiCe de respingere; daca scadem contribu~ia aces tor forte, in
- M(A, Z)]cz + [ZWe{1) - l:fe(Z)]. peoarece We(Z) ~~te de .or~ln~l, eV 1ar sistemul p - p fortele nucleare vor fi egale cu cele din sistemele n - n ·~au
energia de legatura a nucleulm de ord1nul MeV, rezulta 1negahtatea. [ZMH + n-: J!· Datorita acestui principiu se poate considera ca AW = 1 AE 1 ade~ar
+ (A - Z)mn- .Llf(A, Z)]c2 > ZWe(1)-: We(Z) §i. deci rel~~ia ~2) din text~! verifiCat, aproximativ, numeric in cazul acestei probleme. c '
problemei poate fi folosita pentru a expr1ma energ1a de legatura a nucleulm. 11.4.19. r 0 ~ 1,385 F.
ln cazul aplica~iei numerice se obtine: [26 JJtlH + 31 mn- MFe]c 2 ~500 MeV;
26 We(1) -· We(26) ~· -0,031 MeV. 11.4.20. Pentru procesul 1X _, £"_ 1Y + ~+ + v rezulta (Mx - My)c~ =
11.4.5. a) me=5,486746 · 10-4 u ~0,511 MeV; b) MH=mp+m8 =1,0078149 u;
=2m,c'+EaM· a) Dinegalitatea ~W =l~E,[ rezultll k <~; 1l =(mn- Mule'+
6
c) M 2H = MH + mn- Wd/1 uc 2 = 2,0140969 u.
+ 2mec + E~M §i ob~ine expresia cautata.:
2
11.4.6. a) Mu = 3 MH + 5 mn- W/931,5 = 8,0224646 u; b) Me= 6 MH+ in final, pentru r0 se
+ 4 mn - 10 B/931,5 = 10,016771 u.
_ 1,12s:z - 1) .. . . .
ro -- AliS(EC3M + 1,804 ) {F); tn aceasta rela~1e energ1a EC3M este expr1mata

198
199
in MeV iar To se ob1ine in fermi. b) In ordinea din tabel pentru To se ob~in
valorile: 1,546; 1,~3; 1,525; 1,455; 1,465; 1,417; 1,374; 1,410; 1,390;
10 11.4.38. Vr~. = [ 2QMu ·]1/2 - 9 25. 106 m/s.
1,386 (F). c) 1'0 = B T0d10 = 1,445 (F), rezultat ce concorda cu valorile MHe(MHe + Mtt) - ' '
i-1
determinate experimental. Se pot deduce urmatoarele concluzii: validitatea
vu = [
2QMHe ]112 ~
,
5,27 · 106 mfs.
MLt(MHe + Mu)
rela1iei R = To • A 113 care arata ca volumul nucleului este proportional cu
numarul de nucleoni pe care-i con1ine; distributia. uniforma a sarcinii electrice
in interiorul nucleului este co recta; independenta de sarcina a for1elor 1~.4.89. Din con~er.vare~ energiei cinetice §i a impulsului rezulta ca nucleele
nucleare. ~1nta stnt protom §1 deet mx = mp = 1 u, x fiind masa nucleuluf ~intli.
~1.4.21. Rezulta ca densitatea nucleului este constanta. Il.4.40•. I.n ~pot.eza ca ra~ia~ia penetranta este gama, din legea de conservare
11.4.22. n0 = ? A/(4rtR3) = 8,7 · 1043 ; p ~ A(u)JV ~ 14,44 · 10
16
kgfm
3
•
ra ungh1ul de 180° (pentru ca nucleul
energ~el '1 a .1mpulsulu1 pentru ciocniri frontale CU impra~tierea radia~iei y
~inta sa primeasca maximul de energie),
11.4.23. p = 3(mc2 - B)/(4rtT3 · c2 ) ~ 20,22 • 1016 kg/m •
3
rezulta pentru energia radia~iei y +V2Emc2) tn
expresia E., = _!_ (E
care ~ este energi'a maxima de recul a nucleului de masa m. ln cazul nucl~elor
11.4.24. Fortele nucleare sint atractive §i mult mai intense decit fortele elec- 2
trice. De asemenea, rezulta ca fortele nucleare au caracter de saturatie ac~io­
nind pe distante foarte scurte. de h1drogen E.,p ~ 54,~7M~Y }~r pen~ru nucleele de azot E.,p ~ 89 MeV.
Rezultatele si?-t contradiCtoru caet energ1a radiaviei y trebuie sa fie aceea~i in
11.4.25. a) Densitatea aproape constanta a nucleelor implica incompresibili.:. ambele cazur1. , 't

tatea materiei nucleare. b) Caracterul de saturavie al fortelor nucleare, asema-

nator forvelor intermoleculare care determina fenomenul de tensiune super- 11.4.4~. Din conservarea energiei §i impulsului, pentru ciocniri elastic~ frontale,
ficiala. c) Valoarea aproximativ constanta a energiei de legatura pe nucleon. rezulta m = CmN-
1 _ mp- 0 817 u'. C = - · -:--
c - ' [EN
mp ]1/2 . Ulterwr
. s-a determ1nat
.
Ep mN
pentru masa neutronilor valoarea: mn = 1,00866522 u.
REAC'fll NUCLEARE. LEGI DE CONSERVARE
II •4 •42• a) mx = m1) 1 + E/E' = 11 987 u · nuclee de 12
C,·
11.4.26. a) Conservarea energiei, impulsului, momentului cinetic, a sarcinii . E/E'- 1 ' ' '
electrice, a numarului de nucleoni,, a paritatii. b) Per!I}it anticiparea reactiilor
~ ~
112
posibile §i a celor interzise. Dau informa1ii indirecte asupra fortelor nucleare b) =-arccos [--mP.!!.__] 42°36'.
care guverneaza transformarile nucleare. Permit o analiza cantitativa a pro- mc(E- E')
ceselor de transformare fara a cunoa.§te modul intim in care aceste transformari 4mM ·
au loc. II.4.43. Emax = E. (M +m)2 in care m este masa neutronului, E este energia
II.4.27. 1) d; 2) 1I,F; 3} oc; 4) i~Cl; 5) ftNa; 6) oc; 7) p; 8) p; 9) HMg. sa cinetica iar M masa nucleului tinta Rezulta · a) E - E de ·
· b) E max= O,019· E deci se· transmite
tra nsm1'te t oat"a energ1a; max numai
- Cl se
~ 2~.
II.4.28. 1) p; 2) ~~Al; 3) n; 4) 1 ~:W; 5) fgP; 6) ¥H. Rezulta ca plumbul nu poate fi folosit ca moderator.
0

II.4.29. 1) X= ~Mg, y = o-:; 2) X= n, y = ¥tMg; .3) X= nAl, y = USi;

4) X = ~~AI, Y = p. 11.4.44. M = m V~ + ~ ~ 12 u.
Il.4.30. n + 1 ~N -+ p + 1iC*; 1
~C* -+
1
+ ~- + v.
~N . V~-1
Il.4.31. o-: + fiAl -+ n + ;gP*; igP* -+ i2Si + ~+ + v. II.4.45. $(; = Sa + Ea -~L- in care Sa este energia de legatura sau de
II.4.32. a) 2,25·1016 protoni; b) 1,125·10 16
particule o-:.
mA + ma •
separare a particulei a din nucleulC, definita prin rela~ia: Sa.=(mA+ma.-mc)c2.
II.4.33. Pe reac~ie, energia eliberata este ~ 2,3818 MeV iar pentru 1 g, se
elibereaza energia de 5,31 · 1022 MeV.
11.4.46. Q = (ma. + mA- mc)c 2
(mb- + mB- mc)c 2
= Sa- sb.

II.4.34. MLt = (Q/931,5) +2 MHe - MD = 6,0151192 u. 11.4.47. Q = WB + wb- WA- Wa.

II.4.35. Q = 8 Br:t.- 7 BL1 = 17,28 MeV. Il.4.48. Q = Eb (1 + mB
mb)- Ea (1 - mf!-_)- 2 V mambEaEl_ cos e.
mn mB
II.4.36. Ee :::: 2 Er~.- Q ~ 0,952 MeV.
11.4.49. Din rela~ia pentru Q (problema precedenta) rezulta ecua~ia:
11.4.37. Pe reac~ie q ~ 4,946 MeV. Numarul reac~iilor va fi n = E/Q iar
numarul de neutrom E • 100/r, Q ~ 1021 neutroni.
Eb- V ~(
Eb 2 V m. amE·
mn + mb
b a cos 0) -· ( Ea '!!B· __--:- m!!:.. + Q
m8 + mb
mB - ) = 0
mn + mb
(1)
200
201
cu solu~iile: in c~re E~ ~i EA. ~1nt energiile partenerilor de interac~ie in SCM. Notind cu

V~= v ma,mbv Ea{oos6± v~os26

ms + mb
+(ms+~~rrm.;-=
mamb
ma) +-mn(mi! f_"-!E.>.q}
ma.mbEa
Vc VIteza centru}Ul de masa:

(10)
(2)
Pentru ca ecua~ia (1) sA aiba solu~ii real e. trebuie indeplinita condi\ia: rela\ia (9) devine:
1
cos:ae + (ms + mb)(mB - m4 ) + ms(mB + mb}. !]_ )I O. (3) (E'a +E') .
A mtn= 2 ma(Va-Vc)2 + -1. mA( -vc)2 = Ea, min mA = -Q. (11)
mamb mamb Ea. 2 mA + ma.
Rezulta pentru energia de prag relatia:
a) Pentru Q > 0 ecua~ia (1.) admite o singura solu\ie, reala ~i fizica; este
solu~ia cu ,+" in re1a~ia (2}. Ea, min = Ea, prag = -Q mA + m'!:. (12)
b) Pentru Q < 0, din. analiza solu~iilor ecua~iei (2) rezulta ca pentru energii mA
ale proiectilului ce tndeplinesc condi\ia: rela~ie ·identica cu rela\ia (6) pentru cazul nerelativist.

-Q mn + mb ~ E ~ -Q __ mn _ (4 ) II.4.50. Eprag = M xC2 _M A + MB

mn + mb - ma. mn - ma. Mn
stnt posibile ambele solu~ii definite de rela~ia (2). ln acest caz, particulele Il.4.51. 6 ~ 42°30'.
emergente sint emise intr-un con centrat pe unghiul 6 = 0°, con ce are unghiul II.4.52. 3,3 MeV.
maxim de deschidere 2 6max cu emax definit de rela\ia:
2sSi. $* = Sn ~ 17,177 MeV·' Sn este energia de lerra"'tura"'
Il.4.53.
in .... a neut ronu1m·
cos 2 6max = _ (mn + mb} [mBQ + (ms - ma)Ea.J. (5)
ma.mbEa II.4.54. a) Ep, prao = 1,88 MeV. b) Se constata ca -Q _ Mne _
Pentru energii Ea > -Q ___'!!!!!_ numai solu~ia cu , +" din rela~ia (2) este -- 1 924 Me~v ~~ ca. urmare ener!pa protomlor inciden~i de 1,90
· · . MBe -MeVMH este
nun- ma 2
cupr1nsa intre valorile ...1,88 MeV ~~ 1,924 MeV, adica este satisfacuta conditia
posibila. (4) 1e laeezolvarea data la problema 11.4.49. Din relatia (5) (aceeasi rezolva;e)
Se constata, ca pentru reac\iile endoenergetice, energia minima (energia de rezu ta max ~. . 47°36' . ..c) P~n~ru orice unghi 6 < 6:nax, neutronii emer enti
prag) necesara pentru ca reac\ia sa se produca este egala cu: vor ave~ doua energn · pos1blle ; in aco;d cu relatia. (2) de Ia rezol!are~
problemei II.4.49 pentru e = 300 se Ob\lll valorile: ~ 3 ke v ~i ~ 60 keV.
_
E a,prag--
Q mB + mb ,-..~ Q mA + ma. (6) II.4.55. a) Er~. ~ 11,29 MeV; b) e ~ 87°42'.
mB + mb--ma- - - mA • II.4.56. Q ~ -12 MeV·' E a, prag -- 1154 MeV •
'
ln ob\inerea acestei rela~ii s-a folosit faptul ca la energii mici (nerelativiste)
este adevarata relatia: 4 ~7 E a= E n-----~------_9-~_e
II ·~·U• mBe - mn m · m _ _ _ ,E -221
(7) mne ma. +
(me+ mn) (mne ma.) n, Prag - ' +
MeV.
II.4.58. ~ 6,5 MeV.
Rela\ia (6) se poate determina ~i astfel:
Energia de prag s-ar parea ca se poate deduce din condi~ia ca particulele B ~i II.4.59. (En)9oo = Ea. me - ma__ + Q __m__9_·- = 8,523 MeV.
b sa fie generate, dar fara energie cinetica, adica din rela~ia: mc+mn mc+mn
2
II.4.60. E = Eo cos 0.
{8)
Il.4.61. Eo= - ____ _.!!_(]____ - 7 7 MeV
Relatia (8} nu poate fi adevarata caci implica ·condi~ia ca impulsul tota1, in (M- m) sin2 0- ' cu mp=mn= m; mLi= mBe = M.
sistemullaborator, sa fie egal cu zero. Condi'~ia ca Eb + EB = 0, corelata cu
II.4.62. ~ 7,9 MeV.
faptul ca impulsul total este zero este adevarata, prin definitie, in sistemul
centrului de masa (SCM). ln acest sistem condi\ia (8) devine: II.4.63. 1,886 MeV ~ Ev < 2,056 MeV.
(E: + EA.)min = -Q (9) II.4.64. a) B ~ 7,57 MeV. b) Q = 238(Br- B) ~ 197,54 MeV.

202 203
 11.4.58. Numarul de radionuclizi ce se dezintegreaza in timpul: dt este dN =
= A.Ndt. Fiecare din.cei dN radionuclizi a ,trliit" timpul t. lrnpreun~, cei dN
II.4.65~ 3,125 · 1018 fisiunifs. radionuclizi au tr~it t • dN = )..N(t)tdt. Cei No radionuclizi ini~iali vor ;trai
11.4.66. a) 207,3 MeV; b) ~5,31· 1028 MeV~ 8,5 · 10 J ~ 2,36 · 10 kWh;
18 7
timpul (c» tdN · §i deci timpul mediu de viata 't' va fi 't' = ..!_ (c» tdN =
c) ~ 3 · 1010 fisiunijs. Jo ~Jo
II.4.67. Q = Qa + 2Qb,= 20,9 MeV unde Qa 1i Q, sint energiile eliberate in (c» te->-tdt = 1j)... S-a demonstrat, astfel, rela~ia de leg~tura tntre timpul
reactiile a) 'i
respect1v b).
= A.
. Jo
mediu de via~a -r §i constanta radioactivi1 A..
11.4.68. ~ 68,14. 1010 J.
11.4.89. A ~ 1,133 • 10...;5 s-1 ; 't' ~ 1,02 zile.
11.4.69. a) p + p-+ d + ~+ + v; p + d-+ ~He+ y; iHe +~He -+~He+
+ +p p. b) Q ~ 19,285 M~V. e-1
11.4.90. a) N(10't') = N 0c 10 ; o) Ndez = N 0 - - in care No este numarul
II.4.70. Rezuitatui net al ciclului este 4 ~ H :tHe+ 2~~ d~ci se ob~.ine un ato~ e2
de 4He prin fuzionarea a pa.tru atomi de h1drog~n pr1n Intermediul nucleelor ini~ial de nuclee.
de carbQn, azot ~i oxigen, in care carbonul se ob~tne nealterat; Q ~ 25,7 MeV. 11.4.91. e>.·t.
10
1I.4.71. t = 'fJMS • Q f (167tD 2w · mp) ~ 1,1 · 1b18 s ~ 3,44 · 10 ani. 11.4.92. ~ 1012 nuclee.
II.4.72. Qa = 4,033 MeV, Qb = 3,269 MeV, Qc = 18,538 MeV, 11.4.93 Ai = 'AtNi =
A.i • mi N A. = At Ci. • M N A in care M este mas a pre-
Qd = 17,590 MeV, Ed~ 7,238 MeV. A, Ai

II473. E
. .
= _2~- NAEd ~ 3,6·103 kWh.
108 000
paratului. Contributia fiecarui izotop va fi: !!..i_ / __0_ ·
TiAt
t.
3 -t TJAJ
11.4.94. t = - Tu. {1 -
In mpb. ~ ·109 ani.
Au) 3
RADIOACTIVITATEA NATURALA ~I ARTIFICIALA. In 2 mu Apb
LEGILE DEZINTEGRARII RADIOACTIVE 11.4.95. Raportul dintre numarul de 'nuclee de 234 l.J existente in prezent, §i
numarul ini~ial, este de 10-4855 • A§adar, chiar daca am presupune cain urma
2 cu ~4 • 109 ani, Pamintul ar fi fost format ,numai" din 234 U, astazi n-ar mai
II.4.74. A = 216; Z = 84. Izotopul ~2Po.
fi existat nici un nucleu de 234 U. Exjsten~a actuala se explica prin faptul ca
234
II.4. 75. 2
~~u. U rezulta din dezintegrarea 238 U, cucare este in echilibru radioactiv, conform
~ f)- !)- ~

II.4.76. 8 dezintegrari oc §i 6 dezintegrari ~-. Procesului: 2asu

92 - 2S4Th
90
4,47·10•anl
- - - - 234Pa
91
24,1 zlle
234U
92 ---.
1,18 min. 2,48·10•·ani
.11.4.77. 6 dezintegrari oc ~i 4 dezintegrari ~-.
11.4.96. t = _'!_ In _Am, .~ 2 593 ani.
II.4.78. oc, oc, oc, ~-, ~-, oc, ~-, ~- oc. · In 2 Am
m d ez. /f.!~. A _I~ t
II •4•79 • -N dez. -- -A N A (1 - e--J.t) :::::: m ln 2 ~
- N A~-- 3 , 7 • 10lo
.
11.4.97. V = __Q e T ~ 5,95 1.
A T
A
II.4.80. t - 4 T A' 11.4.98. t ~ 4 223 ani.
In 2 mNA 1o1s II.4.99. Deoarece viteza de numarare, in condi~ii standard, este propor~io­
II.4.81. T = -x.-·-A
= 14 ' 61 . s.
naHi cu activitatea specifica rezulta t = _!_ In Ro ~ 3 515 ani.
ln2 R
I1.4.82. t = _!._ n · In 10 ~ 3,32 n.T.
. ln 2 11.4.100. Ca urmare a echilibrului secular (problema 11.4.112) se poate consi-
II.4.83. m ~ 6,5 · 1o-9 kg. dera ca transformarile 238 U -+ 206 Pb Ji,
respectiv, 235 U -+ 207 Pb se produc
cu timpii de injumata~ire T8 pentru 2 8
U ~i T5 pentru 235 U. Deci numarul
11.4.84. t ~ 40,1 zile. 206 207
actual N 6 de nuclee de Pb ~i N 7 de Pb se determina conform rela~iilor:
N 6 = N 8 (e'A.t - 1) §i N 7 = N 5(e>-,t- 1) in care N 8 §i N 5 sint numarui de
II.4.85. N = 4,71 · 1016 'nuclee; A 84,4 [J.Ci. nuclee de 238 U ,i, respectiv, de 235 U in compozi~ia actuala a minereurilor de
II.4.86. ).. = 2,926. 10_5 . s-l. uraniu. Se ob~ine Pe = Ps. eAst - J:. din care rezulta t ~ 5,28 ·109 ani.
P7 P5 e>-at- 1
II •4.. 87 • V" = Cf m
- • ln2
A -T t ~
43 mm::..
205

204
 '-A i.B
11.4.101. a) t = _!_ In Amo =_!_·In 24 =4T=84 ani. Deci zapada a cA.zut 11.4.110. a) Procesul A __. B --.. C (stabil). Numarul de nuclee de tip A
ln2 Amh ln2
ra~ase nedezint~grate dupa trecerea timpului t este N .A(t) = Noe ->.At (1).
in anul 1895 · b) v = !!:.. = 10 em/an; c) se va ,glisi la adincimea de 1 050 em. ln.Interv.alul de timp dt un numar deN A(t)J..A dt nuclee de tip A se transforma,
' t ' pr1n. dez1ntegrare, tntr-un numar egal de nuclee de tip B. In acela,i interval
11.4.102. Am = A ~ N A '. In ~ 2,3 · 109 dez .f s · g ~ 62,16 mCi / g =
2 de t1mp un numar N B(t) J..Bdt de nualee de tip B se dezintegreazl. Rezulta
m A T ca variat.ia numarului de nuclee de tip B tn intervalul de timp dt va fi
= 62,16 Ci/kg. dNB = NA(t)J..Adt- NB(t)"ABdt (2), sau dNB(tl + NB(t)"AB = "AANoe ..;.;.A' (3)
dt •
11.4.103. A m1 -_ -"ANA • A
--, ,.... -~.!!!__ -_
m. .- _ "A • m1NA = Am1 • . m1 :•~
A1 m 1 + m2 + +
(mt m2)A1 m1 m2 Multiplictnd rela~ia (3) cu /Bt se ob~ine: !!._ [NB(t)e"Bt] = "A N e-(i·.1. ->.B)t (4)
AA.m = 1,33 • 107 Cifkg. In aceste reia~ii indicele ,1" se refer a Ia izotopul . dt A 0 . '
radioactiv ~Ca.
~i ca urmare, legea de varia~ie ceruta va fi: NB(t)= _ J..ANo (e ->.At ~e ->.Bt) (5).
ln2 NA x AB- AA
11.4.104. Am= --•--• ; X ~ 4, 6 ~J.g.
T A 89 m + x b) Din condi~ia dNB(tM) = 0, rezulta: tM = - - 1 In "AB (6).
11.4.106. k 80 = 1/ [1 +P• tn
2
(;,- ;J] ~ 84%; k60 ~ 16%. ) .
c,. Di n re1atia
dN c(
dt
t)
AB- "AA
.
AA
.
dt = "ABNB cu N B(t) dat de rela~Ia (5) se ob~1ne:
Ps .
D.4.106. Numarul de nuclee N; ale unui izotop cu abunde~~a iz?topic~ P; §i
numarul de masa A;, tntr-un preparat de masa m, care con~Ine n 1zotop1, este: Nc(t) =No(-~ e ->.At+-~- e ->.Bt + 1) (7).
NJ = mp1N A/ ('ii_ p1A1) . In cazul problemei m = 11M/100 ~i Ni reprezin~li AA- AB AB- AA

11.4.111. Transcriem rela~ia (5) (problema prec~denta) astfel: N B(t) =

2
numarul de nuclee de 4°K (N; a N 4}. Rezuita A = ln N4 ~ 0,155 ~tCi §i
T "AANo [ - ('-B ->.A)']
= - - - - · e-'-At 1- e . Deoarece AA = "AB = "A, vom considera
Am = A ~- 2,6 • 1()-6 ~J.Cifg. AB- f..A
M +
"AB::::: "AA x, tn care x, la limita tin de spre zero. Reamintind ca e-x ~ 1 - x,
nAT 1nT2t pentru x <: 1, se ob~ine N B(t) ~ "AtN0 e->.t. Din condi~ia dN.z~jtM) =0 rezulta
11.4.107. m = e ~ 2,1 ~J.g.
dt
YJNA • 1n 2 tM = 1jJ...
11.4.108. nAo~ ~ 1,18 • 106 cuantefs. A0 este activitatea unui gram: de radiu.
4nR 11.4.112. Folosind rela~iile (5) §i (7) (rezolvarea problemei 11.4.110) rezulta:
"AANo
N B(t ) ~ · - -t. t AA
11.4.109. Da.cl ra.dia~iile (fotonii) gama au proprieta~i gravita~ionale uzuale - - • e A ~ - NA(t) deoarece e-'·B·t ~ e-'-A·t. A~adar, dupa
~-~ ~
atrac~iei
.
rezulta: d(kv) = -y m'YM = -y M (h:) tn care y este constanta un timp suficient de mare, pentru care condi~ia e ->.Bt ~ e -I.A t este satisfa-
· dr r2 r2 \c h cuta, numarul de nuclee din speciile A §i B se gasesc intr-un rap6rt constant I
universale. Prin integrare avem vH ~ vH+hl Ci tn care H este tniil~imea la sau AB(t) = A_4.(t) = "AANoe-t.At = A 0e-'-At, adica activitatea substantei de-
care se gasea ini~ial absorbantul. Pentru inal~imi uzuale h, g~ < 1 §i deci rivate este egala cu activitatea substan~ei generatoare. Daca, in particular,
c pe linga conditia "AA <: "AB este adevarata ~i conditia "AA ~ 1. ( T A> 1) se poate
vH ~ vH+h ( 1 + :~). Frecvent-a, deci ~i energia radiatiilor gama, este considera ca activitatea acesteia este practic constanta intr-un interval de
timp nu prea lung. [AA(t) = A 0e-'-At C!:! A0 pentr'u t <
TA]. In acest caz ac-
mai mare la absorbant tn compara~ie cu energia emisii de sursa. Deci tivitatea substan~ei derivate B este constanta in timp. Echilihrul car~ se
frecven~a vH emisa de sursa tn mi~care trebuie sa scad~ la' valoarea vH+h· stabile§te in acest caz se nume§te ,echilibru" secular sau radioactiv.
Rezulta v = gh =65,33 ·1Q-8 mfs. In rezolvarea acestei problema s-a folosit Variatia tn. timp a nucleelor de tip C va fi: Nc(t) = N 0 (1 - e-'-At), deci nu-
c cleele de tip C se acumuleaza cu constanta radioactiva a substan~ei genera-
rela~ht ded!Jsii la rezolvarea problemei 11.2.55. toare A. Situatia "AA <
"AB §i "AA <
1 se realizeaza tn cazul seriilor radioactive

206 207
naturale ~i deci intre membrii seriilor radioactive s-a stabilit echilibru secular. 11.4.126. Q1 = E1 {1 + ma. ) = .(mpo- ma. ..!! mpb)c1 ; Q2 = E 2 (t + __1!7-..L) =
Din aceste motive se poate considera, de exemplu, cain seria care incepe cu mpb mPb*
238 U ~i se termina cu izotopul stabil 208 Pb, acumularea in timp a nucleelor de = (mpo- me~.- mpb•)c 2 ; Q1- Qz = (niPb* - rnpb)c 2 ~ Ey = 0,8155 MeV.
208 Pb se face dupa legea NPb = N 80 (1 - e-i.,t) in care N 80 stnt nucleele
11.4.127. 0,783 MeV.
existente ini~ial de 238 U iar ;..8 este constanta radioactiva a U.
238

11.4.126. [(Me - MB) - 2m 8 ] • c2 = En

~ 4 • 10-7 + EB + E v + m c2 ........_ E
~M + 2

11.4.113. Pentru procesul 2~gBi -t 212Po ~ ~Ph, in acord cu rezolvarea

mv U.

11.4.129. Pentru procesullBe + e- -+ JLi +

"" v ...?

energia de reac~ie Q = (MBe-

mvC j

ob~in valorile: ~
'i,
data la problema 11.4.110, se AB = t.1N 0e-t. t = A1: N Ae-J.lt
1
2
- MLi)C 2 = ELl + Ev = .J!.l._i:_. +PvC. Din conservarea impulsului rezulta
~ 0,725·1011 dez.fs 'i Aa.= A2N 2(t) = A. 1A2N° (e-i.1t-e-t.,t) ~1,46·10 dez.fs.
11 2MLI
2
,

A2- A.1 Pv = PLi = P ~i deci: Q = __!!__ + pc. Rezolvind ecua~ia se obtine pentru
2MLi •
11.4.114. re 38 U) = mu • ARa
mRa Au
• T(Ra) ~ 9
4,5 . 10 ani.
energia de recul expresia: _L = MLiC 2 [1 + _R_- vi + - 2
Q ] ; pentru
2M Li . MLtc 2 MLic 2
1 ;.. 2 ·
I I .4.115. tM = In - = - - - - In -T 1 ~ 33 minute.
T1 • T2
_?2_2 < 1 se ob~ine ELi = __p:_ ~ ..!._ _!l_ ~ 56,8 eV.
A.2 - A1 A.1 ( T 1 - T 2) In 2 T2 MLiC 2 MLiC 2 2MLi
11.4.116. ~ 2,78. 106 • 11.4.130. Din legea de conservare a energiei totale ~i a impulsului rezulta:
~i ~ ~
2

11.4.117. NRn = T(Rn) • _!!!:_. NA; VRn =~ NNRAn - OW T(Rn) . __!!!:__ ~ &* = Eye + Er; Eyelc = P = _!_ VEr(Er+ 2Mc 2 ) deci Er __&* -
2
T(Ra) ARa T(Ra) ARa &*2 $* 2 c 2(&*+Mc )

~ 0,65 mm3 • ::::: - - -2 ; Eye = &* - - - -2 •

11.4.118. 226 Ra prin dezintegrari succesive §i ~-, are ca produs final
et 2Mc 2Mc
&*2 &*2
0: -~t 11.4.131. Er ::::: - -2 ; Eya ::::: $* + ---.
tgiPb : 226 Ra -+ 222 Rn -+ ... -+ 208 Pb. A(t) = A 0e T ~ 13,14 mCi, i.n care 2Mc 2Mc2
A(t) este activitatea unui gram de radiu dupa 104 ani. a) ARn ~ 13,14 mCi. &*2
b) ARaD = 13,14 mCi, aceea~i activitate datorita echilibrului secular; 11.4.132. !lEy~-.
Mc 2
c) 226 Ra trece in 206 Pb prin 5 dezintegrari et §i 4 dezintegrari ~-. Rezulta ca
activitatea globala a pr.eparatului va fi: Aa. = 4 Ci §i A 13 = 3,2 Ci. 11.4.133. Viteza de formare a nucleelor radioactive este _iN= q - J..N sau
dt
dNf(q- AN) = dt. Integrind, cu conditia ca la momentul t = 0, N 0,
~ 1,52·10 +-~) ~ 4,87.MeV.
=
11.4.119. a) vo:=V 2ma.
E 7
mfs; b) Q=E(1
m rezulta: N(t) = .!L (1- e-l.t) ·' N(T) = 0 ' 5 .!L = 05 N
222Rn J.. A ' max•

11.4.120. Q =m ·NA(1-e-l.t)·(1
A
+ ma.
m21s
)E; a) ~51 J; b) ~12,15·10 6
J. 11.4.134. m =
Aq T (
---
NAln2
- !_!~-=)
1- e 2 ~ 181 ''g
- ' r ·
1 ,
11.4.121. Q = m ·.NA(1 + ma.) E ~- ~ 9
1,6 · 10 J. 11.4.13o. Din relatia Am= !L (1 - e-l.t) rezulta t ~ 2,9 ani.
p
A m221 e

= £Y- · NA(1 + ma. )· ~

5
11.4.122. Q (1- e-l.t)E 11,92 ·10 J. METODE EXPERIMENTALE lN FIZICA NUCLEARA: SPECTROGRAFE DE MASA
A m2ss
ACCELERATOARE DE PARTICULE, DETECTOARE DE RADIATU NUCLEARE '
11.4.123. Q = ~T E
In 2
(1 + m21s
ma.) • (1- e-l.t); a) ~ 119 J; b) C=' 9 980 J.
II.<l.l36. Energia cine tiel\ E este: E = m,c2{ ( 1- ~ 2 ) - ' -1} "'
12
m;vT1 + ~ ~·} .
11.4.124. Q =A ~_! .~ T ~ 3,296 · 1012 J. in care mo este masa de repaus a particulei. Din condi~ia -~- ~ 2 ~ 0,01 rezulta
e In 2
'Otim ~ 3,464 · 107 m/s; E = 0,006666 m0c2 ; Ee = 3,4 keV; Ep = 6,255 MeV.
11.4.125. v· = 3,4 · 105 mfs.
209
2.08 14·- Prcrbleme de fizicA ~entru clasele XI-XII
11.4.137. a) p = qt>t; E = q • S • x; <:>.
b) x
m c"
=~
q. $
l( + ---
1
m8.
sz
qz •
c2
t2
)112 - 1}

b1) q$t
·
<: m0c ~i ( 1
q2 • &2
+ ~---·
m~c
t 2
2
)
112 1 qS 2
- t ; este
2 m
:: 1 .+ -21 ---·-
qs . sst2
mgc 2
~i deci x :::: -
= 10,24 MV.
. · . e2B 2 R 2 · . eB
o mi~care uniform accelerata, cu acceleratia qifm. b2) q · $ • t )> m0c implica 11.4.149. E = - - - ~ 24,98 MeV; v = - - · ~ 18,4 MHz.
2mp 2nmP
x ~ ct; este deci o mi~care (cuasi) uniforma cu o vitez·a foarte apropiata de
= C v·~·i:lO~; ~ 0,1404c; ~ 0,4166 Cj
viteza luminii. ·
11.4.150. V Vt V2 C- viteza
$
11.4.138. v = - = 4 · 105 m/s. Juminii.
B

11.4.139. a) R = --·- v-ium

1 ---- :::: 30,16 mm; b) 139,9 MHz; 11.4.151. E =
q2B2d2
8mN
= 97 MeV. Bariera electrostatica este Bel =
B e
9·10 9 ZuZNe . ~ 61,57 MeV. Energia incidenta, egala cu ~ 91,6 MeV,
2

c) sin ~ ~ _!_ ; ~ ::::: 19°22'; 8 ::::: 1,66 mm. =

R ·RN + Ru
in sistemul centrului de masa, este suficienta pentru a invinge bariera cou-
11.4.140. OA = 2R cos o:; AB = 4R sin 2 ~ :::: Ro:2 :::: 7,5 [J.m. lomhiana.
2
N T 1 N
11.4.141.
$ R
v = -. - 1
B2 R2
m = q. - • ~.
11.4.152. L = Evn · - == - E
Vn in care Vn este viteza particulei dupa ce
; n=1 2 2v n-1
B R2 $ R1 trece a n-a oara prin spatiul de accelerare dintre duanti. Din egalitatea

11.4.142. R =
B
_!_ v2 '!_'!!_; R. 1 =
q Rz
vm~~ ~ m 37
0,973.
mv2
_!! =
2
nqU rezulta L·=- - .
1 vqU N
" 2m n=t
B
V n.- Deoarece numarul total de treceri N
prin spatiul de accelerare este foarte mare (N = EmaxfqU) rezulta case poate
11.4.143. Ax = ~ l(iu (V m7 - V m ~ 0, 7996 em. ) face substitutia n- -+ ~ N n112dn = -2 N 312 = -2 ( -27t2mv2
EV ------
R2 )3/2 ~i deci
B ~ e 6
o 3 3 qU
4n 3mv 2R3
1 qBc 2 L = ------------. Rezulta LP ~ 214,46 m; La: = 2Lp == 428,92 m.
11.4.144. R = - - V E(E +-2m c2); v = ------- in care c este 3qU
0
(1 + mocE )
qBC

viteza luminii. Observatie: la energii foarte mici

27tmoc2
2

__§__ ~ 1 frecventa este

11.4.153. L = cvvf= -( -+---;---)·~~;
2
1
1
Li :::: 9,78 em; L 1 ~ 37,05 em.
moc2 m p c2
constanta §i egala cu v 0 = qBf27tm0 , conditie ce se realizeaza in cazul ciclo-
tronului. Pentru valori mari ale energiei cinetice, frecventa v scade cind energia 11.4.154. Lungimea cilindrului n va fi: Ln Vn • tn = Vn • '!_ = Vn • Ionii
=
cre~te §i ca atare conditia de ,sincronism" (frecventa tensiunii generatorului ·
2 2v
de alimentare este egala cu frecventa de rotatie a particulei) se realizeaza fie care au traversat al n-lPa spat;iu dintre electrozi au energia cinetica
prin variatia frecventei tensiunii de alimentare (principjul folosit la sincro-
cielotron) fie prin variatia inductiei magnetice (principiul sincrotronului). -1 mvn
2
1 vqU
. 2 = nqU. Rezulta" Ln = -
v
-
2m
· v-·n, L 1 = 6,7 em; Lao= 36,73 em.

11.4.145. v = .!1!!._ · vP ~ 19,33 MHz · va: :::: 9,66 ~1Hz.

27tm' ' 11.4.155. Vn = ~ v3_En. Pentru El = 5 Mev ~i E2 = 50 Mev, rezulta
2L mp
11.4.146. v = __!__
1tR
v E .
2md
~ 4,5 MHz. v1 ~ 2,58 · 108 Hz,
2
v2 ~ 8,16 · 10 8 Hz ~i A v = 5,58 · 108 Hz.

11.4.156. R ~ ~:o Et = Vi2·B 2 ·R2 ·c2 + mp2c4 ::::1113,7MeV; E=175,4MeV.

11.4.147. E = 2neU = 4,8 MeV. 8h I

210 211
14*
 "1.4.157. I= nR 2 cfl (!!:... \ npe ~ 4,27 · 10-14A.
60;
11.«171. Din legea de conserva.re a. impulsului ~i a energiei totale: p.,. = p.., ~ P~
-~~U + Vp 2c2+ m~c4 =- (m~- m~)c
H.4.158. N = = 4,085 · 104 • mxc3 = pc rezulta: = 235,7 "t:.IeV/c;
ne p 2mx
2 2
Nxe E = (mK- m.,.) c = 152,7 MeV.
II.4;159. a) I= nNxe=2,16 · 10-13 A; b) V = -C- =1,08 mV; A 11 =9 260;
2mx
n = 3 etaje.
c~e
11.4.172. Din conservarea impulsului 'i energiei totale rezulta:
H.4.160. t = - - ~ 4,317 h. mi:c2 = V.P2c2 + m:c4 + Vp2c2 + m!c4;
AE
1
~].4.161. Pentru un fascicul colimat, numarul cuantelor care sufera interac~ie p= - V<m~- m:- m!) 2c2 - 4m~m!c2 = 192,6 MeV/c ~i
2mr,
'Ste 10 (1 - e-~Ld) in care 10 este · numarul (intensitatea) incident de cuante.
Hezulta ca eficacitatea este 1 - e-~Ld, 2 2 2 2
E = (
mr.- mn ) c - mnc ~ 19,53 MeV.
Ij60 2mr,
II.4.162. I 0 = __ .____, = 18 cuante gamajs.
1- e-tJ.d (m - m )2c2 ~ m2c2 .
11.4.173~ X-+ p + 1t_; E = x P n , de unde rezulta m.x.c2 =
H.4.163. U = nNe= 16 V. 2mx
c = 1115,25 MeV. Din tabele rezulta ca, este hiperonul A.
H.4.164. I = 1,6 · 10-10 A.
11.4.174. Din conservarea impulsului ~i energiei total~ (vezi fig. 11.4.174, R):
11.4.165. Volumul detectorului este V = nR l. Pentru condi~ii normale de 2
p! = _p; + p;, E + mnc2 = PvC +V pac2 + maC4 rezulta
presiune §i temperatura acest volum este V1 = -~ V §i deci numarul de mole-
76 (m2- m2)c4
eule organice de C2H 5CH va fi n = V~
N A ~ 1,77 · Sarcina q = C
10+ 20 • 1o-9 PvC = Ev = 2(; + ~:c 2 ) :::: 22 MeV.
'f
corespunde Ja qje = 0,625 · 1010 perechi de ioni ~i deci N = nefq ~ 2,85 . 1010 11.4.175. Conservarea impulsului ~i energiei pentru procesul 1:+ -+ X + 1t+
impulsuri. implica relatiile: p~=p~+p!; V.Pic +m~c = Vp~c +mfC4 + Vp~C2+m;c
2 4 2 4
•

Din aceste rela~ii rezulta mxc2 = V mic + m!c 2(mr,c2 + Er.Hmnc + E-:)-::::
4 4
:_
2

P AUTICULE ELEMENTARI: :::: 940,82 MeV; este neutronul.

11.4.166. In cazul in care ar avea loc procesul e+ + e- -+ y, legea conservarii 11.4.176. Din conservarea impulsului ~i energiei. totale (fig. 11.4. 176, R):
impulsului nu poate fi indeplinita. lntr-adevar, in sistemul centrului de masa,
impulsul sistemului e+ + e- este nul ceea ce ar implica faptul ca §i impulsul '2 .
2pycos- = Pn; 2Ey = mnc2 +En rezulta (mnc2 +En)cos- = '2 v-Erc(En+ 2mnc 2
),

cuantei y este nul. Acest lucru nu este posibil caci energia cuantei y este egala,
eel putin, cu energia de repaus a sistemului e+ + e-.
~i in final En = mnc
2
(~· - 1). Pentru cp = 60° se ob~ine En = Ey =
11.4.167. Nu are loc conservarea impulsului. s1n..!.
2
11.4.168. E = 939,6 MeV. = 135 MeV.
11.4.169. E = V p 2 c-2+-m:c4-- mpc 2
; E1 :::: 5,3 MeV; E2 :::: 432,98 MeV;
Ea ~ 9 105,6 MeV.

11.4.170. ·K
0
-+ n+ + 7t-. a) mn ~ -
mK.
- = 272,6 me; b) v----
1 .- ~ 1
2 = ---,
2~ ~
v ~ 2,47 · 10 8 m/s.

212 Fig. 11.4.174, R Fig. IL4.176, R

213
11.4.1 '1'1. Pentru
. . px·ooesu1e"'i-
lui implicl rela~iile: 2m,c 2
cos·~ = t~ ~ ~m.~.-; ~ ~ gg•.
+·e- -+ 2y conserva.rea energiei totale §i a impufsu· II.4:.lt?8. Este posihil proeesul ;se _,. A+ 1t'0 • Celelalte proeese nu stnt posi-
+ ·E -_ 2E Y'. pe = 2p Y cos ..!.2 . 'De aici rezultl bile caci energia de repaus a hiperonului E 0 (m:s:oc1 = 1 315 MeV) este mai
mica dec1t
2
suma energiilor de repaus ale particulelor .to ~i rt 0 (ml:•C2=1192 MeV
~i ~i suma energiilor de rep a us pentru n Ko (mnc 2 =
+
m1T·c = 135 MeV) ca
= 939,6 MeV ~i mK"c2 = 498 MeV).

~i 4) deoarece nu se conservil sarcina lepto-

11.4.178. ~ = v~;;:-2) ,l = v ·T = ~c V1To ~· = CTo V11(~2) ~ 15 m.
11.4.189. Slnt interzise procesele 2)
nica ~i procesul 8) in care nu se conserva sarcina barionica. In procesul 2) nu
are loc nici conservarea energiei.

l!!!_L_-:-:. ~ 26 ns. 11.4.190. Procesele 1), 6), 8) ~i 10) conservll stranietatea. ln procese!e 2), 3),
11.4.179. -ro = -V-E~(E=+ ;n:C2> 2 4), 7) ~i 9) I AS I = 1 §i deci aceste procese se produc cu mica prohabilitate.
In procesul 5) I l!t.S I = 2 ~i deci dezintegrarea hiperonului :E:-lntr-un proton
11.4.180. l = v-r = ~c-roEtfmi.J.c 2 =:: 18 km. §i doi mezoni n- nu se constata practic.

11.4.181. . . = _!_ = E_m!Lc2 ~ 4,8. 104 s-1. 11.4.191. 1) l!t.Q = 1, l!t.S = -1; interzis. 2) l!t.Q = t:.S = -1; permis. 3) l!t.Q =
= AS= 1; permis. 4) ilQ = AS= 0; permis. 5) llQ = llS = 1; permis .
1\
't' t "'t"o
6) AQ = AS = 1 ; permis. 7) AQ = -1, llS = 1 ; interzis. 8) AQ = AS = -1 ;
2 permis. 9) AQ = tl.S = 1; permis.·10) ll.Q = -1, AS= +1; interzis.
t lA cu A = ___
m-c._.__ . Probabilitatea es t e:
11.4.182. -;-- == ~
0 V1 ~--A2 mnc 2 + E
11.4.192. Procesele 1) §i 2) se realizeazli prin interactiuni tari. Procesele 3) ~i
5) se realizeazii prin interac~iuni electromagnetice iar procesele 4), 6), 7) ~i
t
p = 1 _ e- -; ~ 0,424. 8) se realizeaza prin interac~iuni slabe. Precizare. Experien~a arata ca in fiecare
tip de interactiune intervine o particula dominanta §i anume: mezonul n in
11.4.183. Princ~piul de_ mcert~~';' YAxa:{::'fm~ulsului l!t.p este 'datil de rel~~ia
. . d' f' ... a lntr-un proces imprecizia in
interac~iuni tari, fotonul in interactiuni electromagnetice §i neutrinul {electro·
determinarea Simultana a pozi ,I~I , .. d masa m sint cuantele de schimb nic sau miuonic) in interactiunile slabe. In .exemplele de mai sus excep~ie fac
A.X. Ap ~h. Vom presupune ca mezonn, "e u vitez~ c Cind un mezon este procesele 4) ~i 6) in care nu are loc conservarea stranietatii {AS= 1) §i deci,
ale cimpului nuclear, .cuante ce ~·tpXopaga ~ul coord~nata sa -in acea~ta nu se produce prin interactiuni tari ci numai prin interac~iuni slabe, cu
emis de un nucleon ~~ es~e absor II" e d~~taanta dintre nucleonii ce interac~IO: nwdii de dezintegra.re de ordinul 10-10 + 10-8 s.
trecere -. a~e o ne. .determinare dega ~t~~ne a ro'r~elor nucleare. Deci AX ~ r ~~
neaza, adwa egala cu raza r 1't e a , h II.4.193. p- {uud}; n- {udd}; A- {uds};
0
~- {dds}; :I;+- {uus};
Ap """' me s1· ca urmar e m ~
?" - -- - - ' -_. 276 m6 • 1': {uds}; Bo -- {uss}; E- -{dss}.
-

- ' , rc 2rtrc
11.4.194. o-- {sss}; .,.+- {ud}· .,.. - {uU}- {dil}- {s$}; .,.-- {iid};
11.4.1~4. Legile val.a~Ile in .toat~ ~P?~~o~al a mome~tului cinetic, a sarcinii
. t'
energiei totale ~ela_tiV1~te, a 1mpu su m
'I de interactiuni sint: conservarea
, . .
K+- {us}; - {i;}; K-- {us}.
electrice §i barwmce. .. 11.4.195. Antiatomul este format dintr-un antinucleu, format din antiprotoni
~i antineutroni ~i o patura de antielectroni (pozitroni).
.
11.4.185. In interac~iile. tar. lse tco~ser~a~ :r~~fc
t
~i mi~onic. Num~rul leptonic
ietatea In interactule slabe se
conserv~ numil.ru~si"c!~ru ei- ~i;e~t~~ v, (neutrinul electro~c) §i l, = .-1
electromc es~ I,- P .• . . t l _ pentru J.L- v~ (neutrmul I L5. ELEME.NTE DE FIZICA
pentru e+ §i 'Ve. N umarulleptomc. ~uomc OS e IL- 1 81
,

· · ) · l - -1 pentru (.'.+ s1 v!L. • •

mmomc ~1 f
Observafie: in aceasta l~crare n~ ~e ~ce ~ . ,
IL - v d. stinctie
'" intre neutrinul electro me ~1 DESCARCARI ELECTRICE IN GAZE
eel miuonic; se va considera ca ve viL v. = = .
11.5.1. 1 "" 1,
enS
+ 1, = Sen,V, + Sqn,v,, 1 = enS(v, + v,) = enS(J.L.,E + J.L E)=
11.4.186. N eutr1no ~~ a
. . . ntineutrino electronul, pozitronul, protonul, antl- 1
. ' t . 1 sint particule cu rna sa de rep a us == - - (1-Le + (.l.t)U.
protonul
nula; §i nul
proto fotonul. Fl oto~ul ~1 be~ ~~~r electronul este eel mai U§Or lepton
es~e... ce mai u~or arJO
d
cu sarcina electriCa. E-U -
U.5.2. a) E ;o U + 1R + lr, R = ---
r = 19 200 !l;
- 0.' S x = 1. Mezonul K o are astfel de numere cuantice.
11.4.H37. Qx = 0 .,_ B x- I
h) 6.U=E-UB=E-(E-lr)=lr=80 V.
214
215
 11.6.13. &W = (ma + m,- m.n) g3f,5 == 2,24 MeV (s.. au neglijat energiile
de legatura ale electronilor 1n atomi).
11.5.3. P =Pee - PNa = P,z (1 -3-) =--Pet
B7 P' = Pet - P~aa =
100 100 '
11.~.14. Masa nucleului de heliu este mN, He: mN. He=mHe -2m, . 4,001507 u,
= P,z ( 1 _ 23 ) =- 77 P.,. dem aw = (2mp + 2mn- mN, He) 931,5 = 28,3 MeV.
100 100 '
97- 77 20
11.5.15. La un act de fuziune defectul de masa este: am= 2mp + 2mn-
~p = P- P
1
= P,z = - P,l = 8 Jls, AW = AP · t = 56 kWh. - mN, He = 0,0305 u.
100 100
___A_m_ _ Am = 30,5 ·10-3 = . _ =~(k~l_
E-U 7 5 10 3
11.5.4. 1R = E - U - I R,, R= - R, = 11,7 !l. minitiala 2(mp + mn) 4,0320 ' 1 kg
I
3
X = 7,5 · 10- kg; AW = Xc 2 = 67,5 · 1013 J = 1,87 · 108 kWh.
11.5.5. a) Din grafic deduceni: U=40V; 1=20A, deci R=(E-U)/1=9 n.
b) lm = E/R = 24,4 A. 11.5.16. AW = 17,58MeV, p~!!!:_- = mn+mT-1?:_~~ = 1- mn + mHe =
mn+mT
A ,
mn + mT mn + mT
11.5.6. a) E = lm(R + R,); R = E- R, = 8 0; = 0,003754; 0,003754 = == X(kg), X=0,003754kg=3 75·1o-akg
m
' lm mn + mT 1kg ' '
b) U = E- l(R + R,) = 30 V. AW(1 kg)= Xc 2 = 3,375 · 1016 J = 93,7 · 108 kWh.

11.5.7. E = U + IR + l(R,+r}, R = E- U- (R, + r), Im = ---~-.

I R,+R+r

11.5.8. E=IR+ U, E=lmR, IR+ U=lmR, R=

u = 12,50.
lm- I

PLASMA, FUZIUNEA TERMONUCLEARA

11.5.9. p = nokT; n 0 = ..!!_ = 3,22 · 1021 atomifm3 , ni = ne = 1017 ionifm 3

kT
{ioni simpli),

N = n0 - ni = 3,2199 · 1021 atomifm 3 ; ex = ~- N = ni = 3,11 · 10-5 •

no no

N
no=--,
1-or:
cxN 2cxN
n2 = n, - - - , n1 =- - ;.. _ n,.
1-cx 1-cx
11.5.12. AW = {1,0073-+ 1,0087- 2,0136) 931,5 = 2,24 MeV.

216 217
 Partea a treia 111.8. 0 cadere de apa cu in ~If h 1 .
act~o.neaza o turbina hidraulfca1~~a lat ~ 5 m §1 debit volumic Dv .·= 3 ma/s
PROBLEME RECAPITULATIVE poh mductori. Rotorul alternatorul~i a c~ un alternator monofazat cu opt
ne~e alte~natorului se Ieagd. 0 hobina de ro ~§t~ c~ n . 750 rotjmin. La bor-
ENUN'fUBI v
natorulm este u = 220 ~i ca facto~ulu~smn ca tensmnea _la~ bornele alter-
= 0,8, se cer: a) fret\ enta " a curent I .Putere pentru bobina este cos t:p =
III.l. 0 bobina cu rezisten~a R = 10 n este plasata intr-un calorimetru. a!te~natorului Pa cind ace~ta debiteaza u ~~b P~?d~s d.~ alte~nator; b) puterea
Se aplica bobinei tensiunea u = 200V2 sin 100 1tt {V). Caldura disipata de bJ:nel es.te YJt . 80%, iar al alternatorul~ ~ o_Ina,o §t_nnd. ca rar:damentul tur-
bobina in intervalul de timp t = 5 min este Q = 597,7 J. Sa se scrie expresia Jm I pl'ln bohma · d) raportul LjR t bYJa b-:-· 90 Yo, c) 1ntens1tatea curentu-
' · pen ru o 1na. ·
pentru intensitatea curentului i.
111.9.. Se da o lentila convergenta de dist·:tnt .. f .. .
111.2. Un bee electric de putere P = 100 W ~i tensiune nominala U = 120 V punctiforme plasate simetric in jurul foc~nll~i ~cala f = 6? em §I, doua surse
de acesta. Se cer: a) distanta dint, . . . rept, la d1stanta d = 20 em
.se monteaza la o re~ea de curent alternativ cu tensiunea U' mai mare dectt tul maririJor liniare. ' 1 e Imagmi}e punctelor }uminoase; b) rapor-
tensiunea de lucru a becului. Pentru ca acesta sa nu se arda se monteaza in
serie cu el o bobina ideala. $tiind ca factorul de putere al circuitului astfel 111.10. 0 lentila conve:rgen-ta formeaza .
·format este cos cp = 0,545, sa se determine: a) impedan~a Z a circuitului;
b) reactan~a XL a circuitului; c) tensiunea U' a re~elei de curent alternativ.
egala.. cu obi~ct_ul pe un ecran a flat lad = pzgtru
. focala a lentilei. b) Se acoleaza 0 a do
dn o~Iect real .. o imagin~ reala .
~~ . e 0 ~Iect. a) Sa se afle d1stanta
valeaza cu o lentila convergenta ce fo ua len;Ila, Iar sist.emul opt~c centrat echi-
III.S. ln circuitul serie RLC din figura 111.3 se reala de doua ori mai mica decit ob· rr;:etza pentru obiectul amintit o imagine
cunosc tensiunile UMN = 30 V, UNo= 10 V ~i centrul sistemului. Se cer: -distantiec u p~ un ~cran a§e~at ~a d' = 45 em de
U OP = 15 V. Sa se stabileasca regimul reactiv, natura lentilei acolate . ,a focala a. Sis_temulm; distanta- focala si
' ,
capac~tiv sau inductiv al cireuitului, tensiunea
UMP ~i defazajul cp al eircuitului. •111.11.
· .0 prisma opt·Ica.. cu m· d"1cele de refractie · . .
trmngh1 ?reptunghic in care A = goo. B _' ~ a~e ca sectmne prmmpala un
Fig. III.3 III.4. Un circuit de cu:rent alternativ este form.at sub unghml de incidenta z~ pe fata AB ' f . 75 ~ (f1f!· II~.11). a) 0 raza eade
dintr-o bobina cu rezisten~a R = 10 0 ~i induc- BC in punctul /'. Cu c~ conditi~ refe~·~e re rfcta prln prisma §i ajunge pe fata
tan~a L = 0,1 H, in serie cu un condensator cu este de 45o? b) Cu ce conditi~ r~za I/ oare fal ti n~ ungh ul dintre I 1' ~i BC
capacitatea C = 1 ~J.F. Tensiunea sursei de alimentare este U = 12 V. Sa se III 12 .. ·
' "' se re rcta total pe fata BC ;>
' · .
determine: a) frecven~a v 0 a tensiunii sursei pentru care intensitatea este . . 0 sursa lummoasa porneste verti I . . • .
maxima; b) intensitatea efectiva maxima I 0, max in acest caz; c) factorul de d~ la ~.aza unui strat de apa (n ' 1 ) ca In S';IS, urcmd umform accelerat, _
mi~caru este a = 1 mjs2 .t . . . . '..
33 c~ ~rosunea e 10 em. Acceleratia
calitate Q a.l circuitului; d) regimul reactiv al circuitului; dar pentru o
frecven~a mai mare sau mai mica? Sa se construiasca diagrarna fazoriala (fig .. III.f2). Se cere: a/ 8~\~z!~n;{~~a ~ula, Iar unf!hiu.l de incidenta i0 = 45o
pei,ltru fiecare caz. de timp; b) dupa elt timp de lapi sitnul sul. u~g.~Iulm de refractie tn functie
. ncepu u m)~carH aparJ reflexia total a?
III.5. Sa se calculeze numarul de spire necesar unei bobine dintr-un circuit
oscilant cu capacitatea C = 9 nF pentru a put\:}a receptiona unde electro-
magnetice cu lungimea de unda A= 2 512 m, ~tiind ca bobina are un miez cu
permeabilitatea 4n · 1Q-15 H/m, o lungime de 4 em ~i raza sec~iunii transver-
sale de 1 em.

III.6. Un radioreceptor eapteaza unde cu lungimea de unda A= 600 m.

Circuitul sau oscilant are o bobina eu inductan~a proprie L = 0,1 H, iar rezis-
ten~a totala a acesteia este de R = 30 n. Tensiunea folosita este de 6 V. Se
cere: a) frecven~a undei eaptate; b) capacitatea condensatorului; c) intensi-
tatea curentului in aparat.
Fig. II 1.11
III. 7. Indusul unui alternator trifazat stea, pentru care f~ecven~a este v = Fig. III.12
=50 Hz ~i tura~ia n = 500 rot/min, are bobinajul cu N = 432 spire. Cunos-
cind ca induc~ia in intrefier este B = 0,6 T, ca aria suprafe~ei unei spire este 111.13. 0 sursa luminoasa omite lumina cu I .
S = 640 cm2 §i ca induc~ia este considerata constanta in dreptul unui pol ~i Fasciculul Juminos paralel emis cade ungimea de un~a /, . 500 nm.
z~ro in fiecare interval polar, se cer: a) numarul de poli 2p ai alternatorului; a) numarul fotonilor incidenti pe re~ea~~r~al PJ f
retea de difractie. Se cer:
este p = 20 W· b) constania re~ I . d d~mp .e mmut, daca puterea sursei
b) t.e.m. efectiva E a alternatorului trifazat.
de ordinul al doilea se foPmeazae =~be Ifhr~cl~Ie, daca maxim?l de difrac~ie
' ung lU r.p = 30°; C) du1tanta dintre
218
219
maximul central (de ordinul zero) ~i maximul de ordinul doi, pe un paravan
pe care figura a fost proiectata cu ajutorul unei Ientile cu convergenta C = 2
dioptrii. d) Se inlocuie~te paravanul cu o celula fotoe]ectrica de cesiu al carui INDICA'J'D ~I RlSPUNSURI
prag fotoelectric este Ao 660 nm. Sa se determine lucrul de extractie §i
viteza cu care este emis un electron. · III.1. z: --:- 1,4 (/2 sin (1007t t - 85o57'27") A.

III.14. Un fascicul de lumina monocromatica este divizat in doua. Primul 111.2. a) = 264,22 0; b) XL= 221,53 0; c) U' ~ 220,18 V.
z
fascicul cade perpendicular pe o r~~ea de difrac~ie avind N = 500 tras./mm, al III.3. UM N - > UNo, regi· mIn
. d t' U
uc Iv; MP = 18 V; ({) :- 56o18'35 ...
do ilea cade pe o celula fotoelectrica. Sa se determine: a) lungimea de unda A1,
daca maximul de difractie de ordinul doi se obtine sub un unghi de 30°; b) III.4. a) vo = 500 Hz·' b). I o.max -- 1, 2 A·, C) Q = 31 ,4, ({) = 0, m > O, 0
numarul total de maxime de difractie date de retea, pentru radiatia 'A2 r---- T ({)<,
= 450 nm; c) sa se verifice valoarea constantei lui Planck, ~tiind ca pentru III.o. N = 'A V lfie!J.C /2TCCr = 14 spire.
stoparea electronului tensicunea aplicata este de 0,69 V pentru radiatia /.2
= 450 nm ~i de 0,415 V pentru A1 ; d) care este energia cinetica Ec a electro- III.6. a) v = ~ ·10s Hz.; b) C = 1Q-t2 F; c) I= 0,2 A.
nil or emi~i de celula pentru A = 500 nm, daca L = 2,3 eV.
III. 7. a) 2p = 12 poli; b) E 1 = 4 44 pn N
III.15. Electronii cmi~ide un catod metalic al unei celule fotoelectrice, sub
, 60 3 BS = 1 227 V;
actiunea unei radiatii cu lungimea de unda A1 = 1,36 • 10-7 m sint stopati de .E = V"3E; = 2125 V.
0 tensiune inversa usl 6 v int~ anodul ~i catodul celulei, iar cei emi~i de
ace1P.~i catod, sub actiunea radiatiei cu lungimea de unda /. 2 = 1,065 ·10-7 m III.S. a) v =50 Hz; b) p· = p _
sint stopati de o tensiune inversa U82 = 8,53 V. Se cere sa se calculeze: = P /U = 115 58 A. d) LfR t - 'fJtYJaDvgh = 254 kW; c) I ·
Yit Yia/
a ' ' =cos({) 27tV = 2,54 mH I 0.
a) constanta lui Planck; b) energia necesara pentru extractia unui electron
din metalul catodului fotocelulei; c) frecventa de prag proprie catodului III.9. a) Pentru sursa mai .apropiata de centru, avem: ..!_ - ..!_ = _!_ '
fotocelulei; d) numarul de linii pe mm al unei retele · de difractie, daca
radiatia cu lungimea de unda A = 1,36 · 10-7 m este observata in spectrul deci x2 = 120 em. Xt x2 f
de ordinul a] do ilea st1b un unghi de 30°; e) diferenta de drum dintre doua
radiatii cu lungimea de unda 1..1 = 1,36 · 10-7 m pentru ca, intr-un punct de Pentru cealalta sursa. avem: ~ + ~ = _.!_' x; = 240 em, deci: Ax _j

intilnire al acestora, sa sc formeze o banda luminoasa. Xt x2 f ~ = x2 ~

+ x; = 360 em: ··b) ~~ = x2 - 3. ~ -

· tJ - ' tJ2 -
x; = 3 dSCI. ~
-; = ~
~flata intr-o camera Wilson, cad radiatii X.
111.16. Pe suprafata unei pHicute, Xt Xt 1 tJ2•
Camera Wilson se af]a intr-un cimp magnetic de inductie B = 0-,02 T, iar
111.10. a) + x2 = = = 20 c~
electronii de recul, aparuti in efectul Compton, descriu traiectorii cu raza de
curbura R = 2,4 em. Determinati energia minima a fotonilor radiatiei X b)
Xt d, Xt
1
x2
deci f1 = 10 em ' Xt-1 +-1
x2
=-
f
1
pentru care se pot obtine astfel de electroni de recul ~i lungimea de unda x2 .:.:: d' = 45 em, xl = 2x2 = 90 em
eorespu'nzatoare. 1 1 1 '
- +- =-, F = 30 em· c) 1 + 1 1
III.17. Undeva in spapul cosmic, un electron se apropie de un proton. Se con-· Xt X2 F ' (I (2 = F ' f2 = - 15 em (divergenta)
sidera energia totala a electronului la distanta infinit de mare de proton egaU
cu zero. Se cere lungimea de unda (A) a undei asociate e]ectronului: a) la dis III.l1. a) Din figura dat"' ~ 1 ~ ....-..
tanta r = 1 m de proton; b) la distanta r' = 0,5 · 10-10 m de proton,(!.'); . . a .ln enuntu problemei avem: BI' I = 45 o, BIF =
c) ~tiind ca r' este de ordinul de marime al razei orbitei electronului in = 60° deci r - 30° · · · · o n
- ' Iar sin t = n sin 30 = 2 reprezinta conditia ceruta
starea fundamentala a atomului de hidrogen, sa se compare A' cu r'.

111.18. In problema precedenta, trebuie sa se tina seama ca electronul la dis- b) pentru producerea reflexiei total·e t · < _:_1 ,
·es e· necesar ca sin 45° rezu 1ti
tanta 0,5 · 10-10 m de proton formeaza atomul de hidrogen ~i ca atare se eli- n
bereaza energia de legatura egala cu 13,6 eV. Se cere lungimea de unda a undei n > 1/2.
asociate electronului in acest ca.z. 111.12. a) Din figura data in
enuntul problemei avem: x = at2f2,·
Ill.19. Un fascicul de lumina monocromatica, paralel, trecind printr-o dia-
fragma prevazuta cu o fanta ingusta dreptunghiulara situata normal pe direc-
tia fasciculului, form~aza franje de difrActie pe un ecran. Sa se afle energia ~i
= 1/Te-=·-.xr-+ e 2, deci sin
r = v+(
e
ne
2
e - -~= r.
~=== · b) reflexia total
impulsul fotonilor, daca se §tie ca primu] minim apare intr-o directie care for-
meav1 eu normalf\ la em• an unghiu] ({) = 6°; largimea fantei este b = 5 rom.
a pare pentru sin r = 1, ded
220

221
I
111.18. a) n::; .E =- _!!!:_> = 3 · 1021 ; b) (a + b) sin cp = k"A, (a + b) = 111.17. Dacl soeotim electro nul ~i proto nul ca un sistem izolat, energia total4
hv he/A se conserv a :
k)... X tg (p
-.-=2·1()-8 m=2JLm; c) tgtp=-=xC, x=-..:-=0,29 m.
SID f f C Ec + (- ---·~:__)
4ne~
= 0 deci Ec = --~.
4ne~
d) L = hc/)...0 = 3 · 1o-19 J = 1,875 eV.
Lungimea de unda de Broglie va fi:
!
2
mv 2 =he _he, v =
)... Ao
V- 2 h~ .:-~t_
ml.l.o
= 4,6 ·105 mfs.
A= V2~£':= y2:.~ ~ V:or. =
2
Ill.14. a) Din condi~ia de maxim: ~ sin 'P = k'/..1, '/..1 = s~; = 500 nm; 4ne~

sin tp A'
b) k = - - . Pentru tp = 90° a vern k = 4. De o parte §i de alta fa~a de a) A= 32,4 f.!.m; b) A
1
= 2,28·1Q- 10 m; c) - = 4,56.,
N)..,2 r'
maximul central (de ordinul zero) se gasesc cite 4 maxi me, deci numarul total
111.18. Potrivit leg¥ conservarii energiei:
de maxime va fi 9; c) hc/1.1 = L + eU811 hcf'A2 = L + eU82 deci k =
= e( Usl - Us2}AtA2 = 6 6. 1Q-34 J ·s; d) Ec = (kc/1.) - L = 0,29 . 1Q-19 J = Ec + (- -4~) +L=O, unde L este energia de Iegatura, deci Ec= ~-- L ~i

v
c(l.s- At) ' ne~ 47te~ .
= 0,18 eV.

111.15. a) h e( U82 - UsJ.)A1 A2 = 6,625·10-34 J ·s; b) din prima ecua~ie L =

=
c(l.t- !.2)
A=
k
]7 2ml( =
k
;-~ h:~; :. L) = 3,15 . 1()-'" m.

= hc/At-eU8 t = 5·1o-19 J = 3,13 eV; c) v 0 = Lfk = 7,55 ·10 14 Hz; d) in

condi~ia de maxim: (a +
b) sin cp = kA, introducem nota~ia: (a + b) = 111.19. Diferen~a de drum, corespunzatoare razelor emise de marginile fantei
1 sin cp
= - ~. · - - = A k N = -sin - cp- = 1 84 · 106 ,____ . . . con d'1t1a
linii · e) uti.11zam . sub unghiul !p, este a= AG' avern ~ = b sin IP· Primul
b sin cp; cum a=
N ' N ' kA ' mm ' r 2n 27t
de maxim: A=kA=k·1,36·1Q-7 m unde k = 0, 1, 2, 3, ... minim se produce cind q> = 27t deci A = b sin q>. Energia unui foton este
. h he he
ID.16. Pentru ca ne intereseaza energia minima a fotonilor pentru ca're se e: = v = - = -- - = 2,37 meV iar impulsul fotonului p = -h =
A b sin q> ).
obtin electroni de recul cu un anumit impuls, trebuie sa analizam cazul ciocnirii k
centrale pentru care fotonul transmite electronului de recul impulsu1 maxim. = --.-- = 1,27 ·to-so kg·mfs.
b sm q> .
Aplicam legile de conservare a energiei ~i impulsului:

Ef +E 0 = 'E'f + VE2 + p C
0
2 2
~I• Er = - -E(
---
c c
+ p.
Din legea conservarii impulsului ob~inem: E; = pc - E,.
Introducind ultima rela~ie in lege a conservarii energiei rezulta:

Ef = pc - Eo + V E~ + P 2 2
C
Dar mv 2/ R = Bev, mv = BeR = p, deCI:
·
2 1

Er = BeRc- Eo+ l(Ef+(B~Rc)2 = 83 keVl

2

A= ~ - --- 2 he . - = 15 pm.
Er - BeRc - Eo +V 1:.~ + (beRc) 2

222 223