Comisia Eurpeana

Comisia Europeana, denumita in sistemul Tratatului CECA Inalta Autoritate, are drept scop principal pe acela de a asigura fiecarei Comunitati parte a UE- identitatea sa proprie, punand in valoare interesele comunitare, mai presus de interesele statelor membre, exprimand, astfel, interesele fiecarei comunitati in parte. Denumirea de Comisie o gasim mentionata , de asemenea, si in economia Tratatului de la Maastricht. Componenta si statutul membrilor Comisiei Comisia Europeana reprezinta elementuil executiv al Comunitatilor. Membrii Comisiei trebuie sa aiba cetatenia statelor membre(art. 213, fostul art. 157, CE). In present, Comisia Europeana are in component sa 27 membri, insa numarul membrilor, la fel ca si in cazul celorlate institutii si organe comunitare este variabil, modificandu-se in functie de numarul statelor member. Consiliul este institutia care poate modifica numrul comisarilor, statuand cu unanimitate de voturi. Membrii Comisiei sunt alesi in functie de competentele lor generale si trebuie sa ofere toate garantiile de independenta. Textul art. 213( fostul art. 157, paragraful 1, din Tratatul CE), mentioneaza independent ca o conditie pentru numirea membrilor:oferind toate garantiile de independenta. Acest text dispune faptul ca Membrii Comisiei isi exercita functiile in deplina independenta, in interesul general al Comunitatilor. In indeplinirea atributiilor lor, membrii Comisiei nu solicita si nu accepta instructiuni din partea nici unui govern sau alt organism comunitar ori extracomunitar. Ei se abtin de la orice act care este incompatibil cu natura atributiilor indeplinite. Fiecare stat membru se angajeaza sa respecte acesta prevedere si sa nu incerce sa influenteze membrii Comisiei in exercitarea sarcinilor lor. Pe timpul mandatului lor( 5 ani), membrii Comisiei nu pot sa exercitae nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. Inca de la instalarea lor, acestia se angajeaza, in mod solemn, sa respecte, pe timpul exercitarii mandatului si dupa incetarea acestuia, obligatiile ce decurg din activitatea lor, in special sarcinile de onestitate in ceea ce priveste acceptarea, dupa ncetarea mandatului, de anumite functii sau anumite avantaje. Membrii Comisiei se bucura de o serie de privilegii si imunitati consacrate expres de articolele 12-15 si 18 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor europene, din 8 aprilie 1965. Intre privilegiile si imunitatile comunitare retin atentia, indeosebi, cele ce urmeaza: imunitatea de jurisditictie pentru actele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin ca oficiali ai comunitatilor europene, imunitate care isi mentine efectele si dupa incetarea activitatii in cadrul Comisiei, insa, in raport cu raspunderea pe care o pstreaza in continuare;

scutirea de inpozite pe salarii sip e alte drepturi banesti acordate, in exercitarea atributiilor lor, de catre organelle comunitare. De fapt, la investirea in calitatea de reprezentant al statului, fiecare comisar se angajeaza, printr-o procedura solemna, sa respecte pe intreaga perioada a investiturii, precum si dupa aceea, obligatiile ce ii revin. In acest sens, membrii Comisiei depun un juramant in fata Curtii de justitie. Totodata, este obligatorie asigurarea aceleiasi atitudini, de independenta, si din partea statelor member care, inca de la inceput, s-au angajat sa o respecte, excluzand orice incercare de a influenta, intr-un sens sau altul, pe oricare dintre membrii Comisiei. Din aceste considerente, delegatilor le sunt interzise toste activitatile care sunt incompatibile cu demitatea primita. Le este interzis, spre exemplu, sa fie membri ai Parlamentelor nationale sau ai Parlamentului European. Nu pot ocupa nici alte functii care le-ar aduce avantaje la incetarea mandatului. Incalcarea acestor obligatii se sanctioneaza de catre Curtea de Justitie, la cererea Consiliului sau a Comisiei. Un alt aspect este sic el potrivit caruia independenta acestei institutii se manifesta si in responsabilitatea sa politica in fata Parlamentului European( Ion P. Filpescu, Augustin Fuerea, op. cit., p. 105). Durata mandatului comisrilor este de 5 ani. Acesta poate inceta in una dintre urmatoarele situatii: -implinirea termenului -demisie voluntara -demitere din oficiu -motiune de cenzura a Parlamentului -deces In cazul decesului, al demisiei voluntare si al demiterii din oficiu, statele member in cauza isi pot desemna noii reprezentanti in Comisia europeana.

Demiterea din ofici intervine ca sanctiune si nu poate fi propusa de statele member, chiar dac i-ar privi de reprezentantii proprii. Poate fi ceruta numai de catre Comisie in ansamblul ei ori de catre Consiliu. In oricare dintre cele doua situatii, pronuntarea revine in competent Curtii de justitie a Comunitatilor europene. Initial, comisarii erau numiti pentru un mandate de 4 ani. De la 23 ianuarie 1995 acest mandate a fost prelungit la 5 ani( cu posibilitatea reinnoirii) pentru a face sa coincide activitatea fiecarei Comisiii cu cea a Parlamentului European( Comisia Europeana, Documntatie Europeana, Uniunea europeana: vecinul tau, Luxemburg, 1995, p. 13). Acest fapt permite Parlamentului europeana sa acorde un vot de investitura Comisiei, inainte de a-si incepe activitatea, consolidandu-I, astfel, legitimitatea democratic(idem). Similar ministrilor din cadrul unui guvern, fiecare comisar este responsabil, in cadrul Comisiei, de un anumit portofoliu sau domeniu politic si de Directoratul general din domeniul respectiv.

Numarul Directoratelor Generale, precum si impartirea lor pe domenii de ativitate nus unt fixe, ci se pot modifica de la o etapa la alta. Organizare si functionare Tratatele institutive si regulamentul interior sunt acelea care regelementeaza modul de organizare si functionare a Comisiei Europene. Functionarea Comisiei este guvernata de principiul colegialitatii( adoptarea hotaririlor reprezinta do decizie colectiva, membrii comisiei sunt responsabili colectiv de deciziile adoptate). Articolul 219 din Tratatul CE prevede, de altfel, faptul ca Deliberarile Comisiei au loc cu majoritatea numarului membrilor prevazut la articolul 157. Comisia nu poate delibera valabil decat daca numarul de membri stability prin Regulamentul sau interior este prezent. Fiecarui membru al Comisiei ii este incredintata responsabilitatea portofoliilor care cuprinde sectoare ce nu corespund in mod exact armonizarii serviciilor administrative si a caror repartizare se schimba la fiecare reinnoire cu membri, in functie de evolutia problemelor si de echilibrul necesar de mentinut. In cadrul acestor sectoare, membrii Comisiei sunt responsabili de pregatirea lucrarilor Comisiei si de executarea deciziilor sale. Presedintele Comisiei este cel care covoaca Comisia; acesta isi desfasoara reuniunile cel putin o data pe saptamana(in principiu, miercurea); reuniuni suplimentare pot fi decise in functie de probleme nou aparute. Comisia adopata in fiecare an programul sau de lucru pentru anul respective si stabileste inclusive programele de lucru trimestriale. Presedintele este cel care propune ordinea de zi. Reuniunile nu sunt publice, iar dezbaterile sunt confidential. In cadrul Comisiei, deciziile se iau, de obicei, de catre grupuri de comisari, numitecolegii, chiar daca fiecare dintre comisari are raspundere directa numai pentru anumite domenii. Colegiile sunt formate, dupa caz, dintr-un numar mai mare sau mai mic de comisari, in functie de materia in care urmeaza a se adopta decizia respective. Aici opereaza principiul raspunderii collective pentru decizia luata. Sedintele desfasurate in plenul comisiei sunt destinate dezbaterii celor mai importante probleme. Pentru problemele mai putin importante reuniunea sefilor de cabinet este suficienta. In ceea ce priveste desfasurarea sedintelor Comisiei, exista doua procedure special si anume:( Ion P. Filipescu, A. Fuerea, op. cit., p. 111) a. procedura scrisa si b. procedura delegate a. procedura scrisa- consta in faptul ca fiecare comisar face propunerile pe care le considera necesare domeniului pe care il coordoneaza si le comunica in scris, celorlalti comisari. Acestia, la randul lor, pot formula observatii ori amendamente. Daca nu formuleaza observatii ori

amendamente, propunerile urmeaza sa fie discutate in plenul Comisiei si numai dupoa aceea devin decizii. b. Procedura delegarii-este cea in cadrul careia un comisar poate actiona in numele altuia pentru probleme de gestiune sau administrare, prcis definite, folosindu-se sistemul mandatarii. In cazul in care o propunere necesita avizul mai multor Directorate Generale, pentru a putea fi inscrisa pe ordinea de zi a colegiului Comisiei, directia generala chef de file distribuie, in prealabil, proiectul si celorlalte servicii interesate, precum si cabinetelor comisarilor corespondenti. Principalele limbi de studiu ale Comisiei sunt: Engleza Franceza Germane