Sunteți pe pagina 1din 7

Ddmocralie e l tolalilarisrnc Raymond Aron Copyrisht O 1965 6ditio;:.

, Gallinlard

R;:;mond Aron

Democratic s i lotalitarisn~ Raymond Aron Copyrizht O 2001 ALI. EDUCATIONAI. Traducere: Sirnona Ceausu Toate drzpturllc re7.er-\,~te Editurii AI,i, E1)UCATIONAL. Nici o palte din acesr \ 2 0 1 ~ nu ~ i i ~ poate f'i copint; fZr5 permisiunea scrisii a Editurii ALI, II:1)UCAri'IONAI~ Drzptur-ile de distributic in st[.;il~l;it;~tc apar!in In esclusivitate Editurii .L\L,L I.:DIJCI~I'IONAII. All rights reservcci. TIIL, clist~-itx~~ioii book outside Romania, of' this without the written ~~ernlission of'A1,I. ISDUCA'I'IONAL. is strictly prohibited.
Descrierea CIP a Ilihliorecii N:i!ionale ARON, RAYRIONI) DCnlocratie et totalit:1ri~1i1rlRay111(~11(1 trad.: Aron: Sirnona Ceausu - U u c u ~ e \ t i :E i l i i t ~ r ;XL.1 f<L)I:CATIONA12. 2001 ~ 280 ~1.; 20 crn
ISBN 9 7 3 - 6 x 4 - 3 5 8 0

DEMOCRATIE
9

Traducere de Sirnona Ceausu

I. Crausu, Sinlona ([cad.)

Editlira ALL EDUCATIONAL

Bd T~miboal-a 58, sector 6 nr, Bucuresti, cod 76548 %24402 26 00 Fax: 402 25 10

Departamentul difuzarc Comenzi la: URL: Redactor: Coperta: Constantin Vlad Dominic Cernea
Fundatia concept

All

Tcrn~enill politic2 se foloseste cu sensuri multiple. Se ~ork.$te Je~prtt polilic; intern5 si despre politic2 extern;, despre politica lui Rict~e!it.i: si despre polilica alcuolului sau despre politica sfeclei si ajur~gi u~~cori !;I disperare pentnl a g2si unilate intre atiitea utilizki diferite. Rt.i-tri~r!d Jt. Jouvenel, intr-o carte recent;, a considerat c6 sensurile terminuiui sunt a t i t de variate inciit este mai bine s5 alegi, p6trivit propriei decizii,,un sens intre rnai multe posibile. Poate are dreptate, dar mi s-a p h t cB s ~ - * putea pune o oarecare ordine in acest haos f i x h d aten&a asupra q trei echivocuri fundamentale care, mi se pare, se dezv5luie analizei ca fiind -.. . .-~.echvocuri bine in~emeiate. Lui Auguste Comte ii pl5cea sli compare difentele sensun i l e unui cuvint si sB degaje sernnificatia profunds a acestei diversitsti aparente. Cel dintrii echivoc este cel care rezult5 din faptul c5 termenul poliricci .j este folosit pentru a traduce dou6 cuvinte englezesti care au fiecare un inteles precis. intr-adevsr, politica, in francez5, traduce in acelasi [imp ceea ce anglo-saxonii nurnesc policy si ceea ce nurnesc politics. Numim policy o conceptie sau o actiune Tn sine a unui individ, a __ I_..___ ..l._l..... .-.--__., unui grup. -sau a unui guvem. Atunci c h d cineva se refer5 la politica alcoolului, vizeaz6 ansamblul programului de actiune aplicat in cazul unei probleme date, aceea a excedentului sau deficitului productiei. Atunci cind cineva evoc6 politica lui Richelieu, se ghdeste la conceptia pc care Richelieu o avea despre interesele tikii, la obiectivele pc care vcia s5 le realizeze si la metdele pe care le folosea. Un prim sens a1 temenului desemneaz6 deci programul, metoda de acliune sau actiunea in si~ie a

--

,_

__"

..-.......-.. .r.---..-.-,

Despre poli~ic i L'

11 '

r ..

d.

"

Un a!t sells, p~liticn.~~o!iiic..\ l i l cilglez,?,se aplic5 donicniului in care .. . . .. rivalizeaz5 sau si: opun di;clsc!e politici (in sensul de yolicj). Po.litiGi-domeniu estz ansnniblul iil care seluptii indivizi sau grupuri'care au fiecare propria ;,o/ic.~. adic.5 ot~icctiveleIor, interesele lor. filosofia lor uneori Acesle dou'5 senwn a!? cu\21!!ului poliiici, desi sunt diferite, sunt legate. Politirilc. dcfinirc ca progi-anle de actiune, rise5 intotdeauna s5 se confi-unte cu rilte politic~i P~-ogl-;.i~nele actiune nu sunt in ]nod de necesar consensualc; ir! a c c i scns. ;,olitica-dorneniu comport5 un element de conflict, dar coliipo1-t5ji u n element de ?n!clegere. Dac5 politicile, adic5 obiectivelc ]raw tle indivizi sau grupuli T interiorul n unei colectivit5[i globale, ill- fi fast i n mod riguros contradictorii, am ti avut de a face cu o luptX Gr5 o roolyr:rre posibili, iar colectivitatea n-ar se mai f i existat. Colectivitatea poli~icri dcfineste prin alc5tuirea planurilor de actiune paqial contradictorii si partial compatibile. Guvernele rlu programe de actirlne, dar aceste programe nu pot fi realizate &5 concursul gilvernatilor. Ori. acestia sunt arareori unanimi in a-i aproba pe cei c5rora uebuie r,i li se supun5. Multe minfi alese isi imayifieaz,?c5 politica-program de actiune are un caracter nobil si cii politica-conflict de propane de ac6une a indivizilor si grupurilor are un caracter trivlal Ideea c2 ar putea s5 existe politic& adic5 programul de actiune a1 gu\c.rnantilor. %5 conflict, este. dup5 cum vom vedea, o idee fals5 Cel de-a1 doilea echivoc st- datoreaz5 fa~tuluic5 acelasi cuvsnt desemneazsin acelasi timp realitatea si constiinta acestui fapt. Se vorbeste -d i politic5 in egal5 m5sur5 pentnl a desemna conflictul dinue partide si cunoasterea acestui conflict.Acest echivoc se reg5seste in cazul c u v ~ t u l u i istorie. Acelasi cuv2nt istorie desemneaz5 succesiunea societZfilor sau a epocilor si efortul de cunoqtere a acestora. Politica desemneaz5 T acelasi n timp domeniul si cunoasterea pe care o avem despre acest domeniu si cred c5 T ambele cazuri originea echivocului este aceeasi. Consriinta n reulita'tii este purre din realitatetl fiz.sij,ri.Exist5 i stone, fn sensul tare a1 cuvintului, T m5sura in care oamenii sunt constienti de trecutul lor, de n distinctia intre trecut si prezent si recunosc diversitatea epocilor istorice. Tot astfel, politics-domeniu presupune un minimum de constiint5 de
-

,ine, i n orice iolectivitate, indivizii trebale s5 stie cu aproxinia!ie L.L oameni se all5 la conducere, cum sunt alesi, T ce mod se exerclir~ n autoritatea. Once regim politic presupune din partea indivizilor care -. .- . . fat parte din acest-- regim o cunoastere a respectivului regirr;. N-arn -*--practicim-.- . .. FI-an!a, ciac3 - . .. noi in . ... . p l e a tr51 ~ntr-o dFmocratle, asa cum o.. .cetj!,GinTrTveaonstiin;5 minim5 a reguIilor potrivit c- l - ~ l - i l n ---rrunc!loneaza reglmuI. Politira-cunoastere este dezvoitarea acestel 'c;nstiin!e spontane a pollticii. De asemenea, orice cunoastcre ~ ~ o i i ~ i c i i int%nesteopozitia posibili intre politica tr5it5 si celelalte politici posibilr. IndatB ce depsseste apirarea si ilustrarea regimului existent, tinde I'ie sll suprime once refenre la valori (noi procediim astfei. c:eilailr ' procedeazll altfel si m i abtin s i judec valoarea relativii a lnetodeiol i noastre si a celorlalti), fie s5 giseasc5 un criteriu pentru a detcl-~nina I ' eel niai bun regim. Integrarea constiintei politice in realitatea politicii pune problema relatiei intre judecata de fapt si judecata de valoal-e. Lucrurile nu se petrec la fel atunci cind este vorba despre r-eaiit3lilc. natul-ale in care constiinta nu este parte a realititii fns5si. Cel de-a1 treilea echivoc, cel mai important, rezulti. din faptul c3 . .. - denumim prin acelasi termen politick pe. de o parte, un sector particular .." din ansamblul social si, pe de alt5 parte, ansamblul social insusi, obsen~at d i n r u n an~mitpUnctZie'-~ve&re: . . *%cioIogia po.liticii se refer5 la anumite institufii, ca de pildi, in societitile modeme, partidele, Parlarnentul, adrninistrayia.Aceste institu~ii constituie poate un sistem, dar un sistem paqial T opozi$e cu familia. n religia, munca. Acest sector din ansamblul social are o particularitatc, el detemin5 alegerea celor care guverneaz5 colectivitatea in intregi~ne si modul de exercitare a autoritstii. Altfel spus, este vorba despre un sector p q i a l , ale c h i repercusiuni asupra ansamblului sunt vizibile i~nediat. S-ar putea obiecta c5 sectorul economic exerciti si el o influent5 asupra celorlalte sectoare ale realits$i sociale, ceea ce este adev5rat; dar guvernantii unei societ5ti nu guverneazi partidele sau parlamentele, ei guverneazi viata economic5 si au dreptul s5 ia decizii referitoare la toate sectoarele ansamblului social. Am mai putea vorbi si despre legitura intre sectorul partial si ansamblul social dupii cum urmeaz5. Orice cooperare inue oameni pre:iupune o autoritate; ori, ---- de exercitare a autorit5yii si alegerea guver. modul . --. .-- . . nantilor constituie esenta politicii. Pol;Cca este caricteristica major5 a .
--L -- . ---

--

20

Lkrnocr-alie si totalitur-ism

colectivit5tii in :I~:can~blul deoarece cste conditia onckei cooperk3 siu intre oameni, Cele trei echivcxun sunt inteli~ihile bine intemeiate. Politica-prosi gram de actiune S I polltlca-domen~u cunt legate una de alta dat fiind c i dornenlul lor este locul unde se opun prograrnele de actiune; politica-realitate si poli tica-cunoastere sunt legate deoarece cunoasterea este parte integranti a realititii insiisi; i n fine politica-sistern partial conduce la politics-aspect care inglobeaz5 colectivitatea in intre,oul ei dat fiind c i acest sistem paqial exerciti asupra ansarnblului colectivititii o influen$i dorninanti. S i rnergem rnai departe. Politics este inainte de toate traducerea termenului g r e ~ ' ~ ~ l i t e i a : Politica este in esenli ceea ce grecii numeau regirnul cetitii, adici modul de organizare a conducerii considerat ca fiind caracteristic rnodului dc organizare al colectivitiitii in ansambl~il ei. Dac5 politica este in esenti regimul colectivititii in ansamblul ei sau rnodul siu de organizare. inteleyein echivocul sensului lirnitativ si a1 sensului cuprinziitor. intr-adevrir. sensul limitativ se aplici sistemului particular care-i determini pe gu\,eman(i si rnodul de exercitare a autoriGtii, dar sirnultan cuvhntul se poate aplica rnodului de cooperare a1 indivizilor in interiorul fieciirei colectivitiiti. A1 doilea echivoc decurge din nel dinthi. Fiecare societate are un regirn si nu poate l constientii de sine f21-5s5 descopere diversitatea i regirnurilor si problelna pe care o pune aceasti diversitate. in fine, echivocul intre programele de actiune si dorneniul lor de aplicare devirte inteligibil. Politica, 7n sensul programului de actiune, comports rnodalititi multiple; politica celor care deGn autoritatea si o exerciG intr-un anume mod: politica celor care nu defin autoritatea si vor s i o obtin5; politica indivizilor sau a grupurilor care au obiective proprii si vor s i foloseasc5 anumite rnetode; in fine, politica celor care urmZuesc s5 modifice insusi regimul. Toate aceste politici reprezinti prograrne de actiune, partiale sau globale, in funcGe de obiectivele interne regimului sau de obiectivele care privesc regirnul insusi.

1 I
1
I

Despre poliricii

21

1i
!

,i, ~~~5 asa stau lucnirile, se pare cii noi am adnrite un soi de pnmm a! politicii, On. acest curs despre politic5 umleazl dup5 un curs desprc econornies; ciupri un curs despre clasele stxiale. Acest primat sugerat nu conmavineoarc mnetodei lblosite pln5 i n prezent? Aln plecat de la opozitia intre gindirea lui Tocqueville si cea a lui Marx. Tocqueville considera c5 rniscarea democratic2 antreneazi ansaniblul societS!ilor moderne spre eradicarea deosebirilor de statlit si de conditie intre indivizi. Aceasti rniscare irezistibili poate, dup5 pjrerea lui. s i conduci la doui tipun de societate, o societate e;0alita1-5

Am spus deja c i politica nu desemneazi nurnai sectorul p q i a l al ansamblului social, ci si un aspect cuprinziitor al colectivit5lji in ansamblul

despotic3, o societate egalitari si liberal;. Tocqueville ne-a oterit un punct de plecare; eu m-am limitat la a spune: vom vedea, dup5 ce vom studia clezvoltarea societilii industriale, in ce misurii o fonni sau alta de societate este rnai probabili. Marx. la riindul siu, c5uta P transform2rile economiei explica~la n transfonnikilor sociale si politice. El credea c5 societiilile capitaliste sunt nfec~ate contradictii fundamentale, c i , in consecinti. vor evolua de spre o explozie revolutionari si dincolo de explozia revolutionar5 va interveni un :e,~inlsocialist intr-o societate ornogen5, o societate fir5 clase. Organizarea politics va ~inde i dispari, dat fiind c i statul. dup5 s piirerea sa i1:strumentul de exploatare al unei clase de citre o alti clasa, va tinde s i d i s p a i o data cu deosebirea intre clase. Nu am presupus c i transforrniirile economiei determiniin mod necesar structura social;?sau organizarea polilici, dar voiarn s i supun experientei si criticii ipoteza aceslei determinki unilaterale. Era vorba despre o ordine metodologic5 si nu despre o ordine doctrinar5. Ori, rezultatele la care am ajuns negau rnai degrabi teoria pe care as fi putut-o obtine din ordinea pe care am adoptat-o. Am inceput cu econornia cu scopul de a defini un anumit lip de sc~zietate.s~rcietatea industrials, si am Iisat deschisi problerna cie a sti dac5 un anumit stadiu de dezvoltare economic detennin; relatia intre clase, organizruea politic5. On, in cercet5rile ficute pe parcursul ultirnilor. doi ani, am pus mai degrabi in lumini un prirnat a1 fenornenelor politice in raport cu fenomenele economice. fntr-adevk, la originea societitii industriale de tip sovietic se all2 rnai PntSi si inainte de toate un evenirnent, adici o revolutie. Revolutia din 1917 a avut cauze nlultiple, dintre care unele sunt de ordin ecoilonuc, dar a fost precedati in mod direct, indeaproape de un fapt de ordui

3
!
'1

! ;:$
:L
8:.

politic si avem Loare motivcle s5 insist5m aaupra adjectivului politic deoarrce, potnvi: Llpinieicelol. care 3u inf5pi~;it revolutia, eondi!iile de niaturitale ecoriolnici nu erau indcplinite. biii~ nlult, caracreris~iclle majore ale econorniei sovietice sunr un 'rezultat, ccl putin partial, a1 partidului si ideologiei sale. N u putem inteiegc nici 111odul de pianifical-e, nici repartizarea resurselor colecrive, nici ritnlul cie cresierr: a1 economiei sovietice daci nu !inern seama cle faplu] c; toate acesre fenoniene sunt influentate de repsezenrarea pe care cornunistii si-o fac despre ceca ce trebuie s5 fie o economlt. si desprc oi)iecti\elc: pe cart: si le propun in ficcarc clipi: . . decizii cie or-din polllic, in scnsui [are a1 termenului, pentru c5 este vorba nu nun\ai despre pianul de acliune a1 conduc5torilor comunisti ci si de pla~lulde actiunc referitor la organizarea colectivititii. In fine, pla~lilicareaecononiiei sovietice este rezulta~uldirect a1 deciziilor lua~e collducitorii panidului, a1 deciziilor luate de sistelnul dz social pal-tlcular nunlit politic. E o l ~ o ~ nsovieticli este dependent5 in ia cei mai inalt grad in egala rniisurj de r.eginiul politic din Uniunea Sovietic5 si de progra~nele actiune ale conducitorilor partidului in fiecare clip5. de Acensti poi~rizarea economiei sovietice, aceast5 subordonare a structurii si a func\ioniiriieconomiei sovietice fat5 de considera$i politice demonstreaz; c5 sistemul economic nu este mai puiin influenlat de sisternul politic decfit este influentar acesta din urn15 de cel dint%. in Occident, politizarea econoniiei ni s-a pirut LIZ nwd curios rnai putin determinati. Spun in 1710d curios pentru c i ideologia pe care o revendici regiinul sovietic impune primatul economiei, in timp ce ideologia pe o revendic5 regimurile occidentale impune primatul politicii, Potrivit reprezentirii pe care occidentalii si-o fac despre societatea ideal5, un mare nurnir de decizii, irnportante pentru ecbnoniie, sunt luate in afaia sectorului politic, in sensul lirnitativ a1 termenului. De exemplu, repartizarea resurselor colective intre investifie si consurn, deterrninatiiin regimul sovielic de deciziile planificatorilor este, in Occident, rezulta~ul, mai adesea involuntar, a1 unui mare cel num5r de decizii luate de subieciii economici. Dac5 econornia sovietics este efectul unei anumite politici, economia occidental5 este efectul unui sistem politic care isi accept5 proplia limits. ,. In ceea ce pnveste clasele sociale, politizare; ni s-a pjrut si rnai accentuat5. An1 consrarat c5 toare societZilile, atfit sovietice c2t si

K,jdcni;l]e, ii~nt o p e , ceea ce presupunc clcrogenil;tiea i~idii~irilol. eLe! ,,lesc,scni[~~ea pilp"1-11ur. Exist5 o ierarhie a ;:rltonl5[ii, o ic:.;siiie n velli~un]or, iixis~8 distinc!ie in ccen ce privestr niodul dc i . ~ ; l i T iinhc o ,i tale ;iili In nivelul inferior si cei care se all: la nivelul s u l r r i o ;~ \I s c ~ l eSe creeaz5 gmpuri, mai muit sau l l i i ~ iputill (!~s[i~lctc, , in l-:ind~~! iidivirilor care au vcnitun de acelasi nivel, mnll~i~-i i~ ;di,di dc sat1 modi~ri a tr5i rnai rnult sau rnai putin asen15n5toare. dc D:!r ;rrunci cBnd ajungem la intrebarea iundamental5: i n ce ~lirisrir-3 ,,i.;t3 tau n u clase distincte, gnlpuri constiente de apartencnl;i 101- o I:I c]ii~i de~errninats, inipermeabile la societatea globalj. ne conl~i-l~iii~~in ~ 1 0 difictl!late !undament;c!i: pe de o p;ll-te?grupurile aa d r e l ~ l \iil re 1 ~ c)rg;lliireze. 11ioncitoniau drep~ul isi creeze sindieate, S ~ii nic;i?;i p; s5 L lidcrii nce$;torsi~dicate; toate grupl~rilede intercs, Intr-o socil,!acl: democr;\tic5 dc tip occidental, sunt autorizare s5 se organiz,c~c, isi sli pledeie cauza; Intr-o socie~ate tip soviatic, nici un prup ;I,: innct-CY de nu are dreptul s i se organizeze. Acesta este elementul cel [:la! iyhiior pe care 1: constatat i n cornpara!ia pe care am ficut-o i n ~ r o sncietnti -m c de tip sovietic si o societate de tip occidental. Pe de o pal-re In;l\n sociali este eterogen5 din multe puncte de vedere, dar nu se disoc.i,l;.i in gl-i~puri organizale si constiente de sine; pe de a115 par((:, masa social5 se descompune in grupuri de interese sau grupul-i ideologice. numeroase, toate fiind autorizate s i isi aleag5 repi-ezentantii. s5 I S I apere ideile si s5 se lupte unele cu altele. Aceastj. direrent5 fundamentali fntre dreptul de organiiare a gnipului si negarea acestui drept are un caracter politic. Cum am putea ionnula ideea c i , intr-un d, de societate, clasele se afirm5 prin ele insele in : realitaten lor si in celilalt tip par s i nu existe, dac5 nu tinem seann de faptul c i , pe de o parte, regimul politic tolereaz5 organizarea gmpor-ilor si pe de alt,? parte o interzice? Problema claselor sociale nu poate f i tratati daci facern abstractie de natura regirnului politic. Regirnul politic, adic5 organizarea puterii si ideea pe care guvernele o au despre autoritatea lor, este acela care determini pe de o parte existenp sau inexistenfa claselor si mai ales constiinp de sine a acestora. A5a cum am constat c l vointa politic5 se afli la originea sisternului economic, constatirn c5 exist5 un mod de exercitare a autorititii, un regim politic la originea claselor sociale, a nivelului

de constiinis a claselo~-. niveluiui de perineabiliiate a grupurilor a sociale i n societater? fi1;fial8. in ce sens trebuie s5 intelegem acest primat a1 politicii? As i.rea sii evit once echivcx: ir. aczasf;?pnvi:itii. 1. Nu se pune problema s;?inlocu~m dtxtnna unei determin3ri unilaterale a scxie~rl~ii c3tre ecvnomie i u o cioctnni care ar fi la Sel de de u b i ~ a r i icca a ditznnin9;-ii societitii de c5~re , politic5. Nu este adevruat cii tehnica, nivelul cle dezvo!tare a ioqelor econornice sau i.epartizasea resurselor coleciive deii,n)zinii a~lsarnblul societstij; cu atst rnai rnult, nu este adevirat cii purenl deduce din vrganizarea putenlor publice toate camcteristicilc societitii Putern merge inai dep;t~~e. u?or s5 demonstriin~ once teorie a Este cii determiniini unilaterale a ansarnblului social de cike o parre a realitstii colective este fals'?. Putern demonstra acest lucru pe mai multe cii: - Pe cr~le soc.iolo~ic~6: este adevkat c i in conditiile existentei nu unui anurnit tip de economic, rezult5 un regin~ politic determinat si doar acela. S5 presupunem c5 ink-iin anurnit stadiu de dezvoltare a foqelor de productie sunt posibile diferite modalitiiti de organizare a puterilor publice; tot astfel, dac5 ne gindim la o organizare a puterilor publice, de exernplu un apurnit tip de regirn parlamentar, nu putern prevedea care este sistemul sau modul de functionare a economiei. - Pe cale istnricG. Din punct de vedere istoric, incep2nd cu un anurnit eveniment, putern ajunge la cauze dintre care nici una nu este primordials. Niciodatj. nu putem opri dinainte consecintele ulterioare ale unui eveniment. Altfel spus, formula: itz ultirnu' anuliza' totul se explic5 prin ratiuni de ordin economic, fie prin ra~iuni ordin tehnic, de fie prin ratiuni de ordin politic este lipsiti ca atare de sernnificatie. Plecind de la situatia societiitii sovietice de astizi, veti ajunge la Revolutia sovietici din 19 17 si niai departe la regimul tarist si tot asa la infinit, remarchd la fiecare etapi ~ 2 n d factorii politici, ~ 2 n factorii d economici. Chiar si aseqiunea: o anurnitd sture de lucruri este tnui importanti decht alra este echivoc5. Sii presupunem c i am considera cauzele de ordin economic rnai imponante decBt cauzele de ordin politic. Ce inrelegem prin asta? S i lu5ln c u u l unei societ5ti de tip sovietic. GaranNle de libertate oferite indivizilorin aceat5 socjetate sunt rnodeste; in schirnb,

I,,,lncito~l gaseite iiici ds l~icrusi, absen~eis o m ~ u l ~i! se adailpi {i i \.itezs rapit15de crestere ecoriomic8. Propozitia potrivit c3i.eia eco~~olnin e,te esc=ntia15 poate referi la viteza ei rapid5 de crestere. In acest caz. se i m p o " ~ l acauzei rconomice este detemlinatj de iiiteesul care i s r acord5 disparitiei solnajului sau ratei de crestere. Dx dacii ne h c e m pmhleme nurnai in pnvinta libe~lstii. ]oc s i ne intrehiinr c:rre sun: in meritele relaiive ale economiilor planiiicate sau ale ezu~!o~iliilor r,eplanificute. atuiici reginlul politic este rnai imponant d ~ 9 r:!l;: cit 1 dez\:o\iarz. Altfel spus, notiunea de ,,imponanta" pi)atc ii relati\.> In cornparatie cu valorile pe c u e observatorul le atribuie Sen~~l-ieile!cii. !n ace51 caz, importanta variaz5 in func~ie interesul ribservati.r-ilor. de Si ntunci, ce inseamnii pri~natulpoliticii despre care aln vorbit'! ii! an: dot15 semnificatii. in ~ i l e l e noasire, cei care cornpari diferitele tipuri de soc.ieiate industrialli cor~siatii trisiitura caractenstic2 a t i e c h i tip de 5ocieta;t. c2 industrial5 depinde de politicj.. Regiisesc astfel o idee a lui Alexis de Tocqueville: toate societ5tile rnoderne sunt dernocratice, adicii conuibuie la in!hturarea progresivi a deosebirilor de conditie sau de statu: per-sonal, dar aceste societjti se preteaz5 la o rnodalitate despotic5 sau tiranicz si la o modalitate liberal;. i'n ceea ce m5 prive~te spune: societitile as industriale modeme, care au numeroase trbituri cornune (repatizarea rngnii de lucru, cresterea resurselor colective etc.) se deosebesc inaintc cie toate pnn organizarea puterilor publice, aceasd organizare antreneaz8 la r2ndul ei rnai multe trisituri ale sisternului economic si relatii intre gmpun. in secolul in care triim, totul se petrece ca ~i cum, in ceea ce nurnim societate industriali, politica ar fi cea care determinj diferiteie tipun de puteri. Stilul vietii in comun este rnodificat in intregime de diferentele politicii considerat; ca un sistem partial. 2. A1 doilea sens pe care il dau prirnatului politicii este un sens uman. Este adevikat c i un anumit observator va considera volurnu! ,. productiei globale sau repartizarea resurselor un fenomen fundamental. In rapon cu omul, politica este mai importanti decit factorul economic, ca s i spunem asa prin definirie, p e n w cii politica pnveste in mod rnai direct sensul fnsusi a1 existenrei. Filosofii au considerat into[&uuna cB viata umani este ca s i spunern asa alcituits din relatiile intrt: p2rsoane. A trii omneneste inseam6 a tr5i cu ceilalG oarneni. Relatiile inle!.umanc sunt fenomenul fundamental a1 o r i c k i colectivitsti. On, organizarea
c

autoritstii implie5 i n rnocl rriai dir-c.l:t rnodul de viat5 dec2t orice alt aspect al societstii. Sri ne Pntelegem bine. Politics. in sen5 lirni[ativ. adicii sectorul particular in care sunt alesi si actioneazi suvemantii, nu detenninii toatc reactiile oarnenilor in cadrul colectivitritii. Nu trebuie s i uitriin relatiile intre indivizi fn cadrul familiei, fn cadrul bisericilor, i n procesul muncii care n u sunt cler~rt17itlnrcj organizarea autoritiitii fn sectorul de 1 particular pe care i numini politic5. Si totusi, chiar daci n u suntem de acord cu conceptia fi1osolilo:- ~ r e c potnvit c5reia viata esentialrnente i umani este viata politic5. n u este mai putin adevirat c'5 rnodul de exercitate a auloritStii. mo(lu! de de~errmare sefilor contnbuie rnai a ~nultdec2t orice alti institutie la modelarea stilului relatiilor Pntre indivizi. Si, En ni5sura fn carc t i l u l acestor rriatii este defini!ia insisi a existen!ei umane, politica estc ~naiaproape de ceea ce trebuie s i retin5 Enainte de toate in!t.rcsul !i!osnf!t!~.ri sail al sociolo_~ului dec2t once alt sector a1 colectivi~itii. Primatul despre care vorbesc este deci st~rict lirnitat. Nu este vorba in Numeroase fenomene economice pot nici un caz de un plimat ca~~za!. avea influent2 asupra fomiei pe care o adopti, Fntr-o societate dati, organizarea puterilor publice. Nu pretind c i puterile publice determini economia f5ri s i fie detem~inate aceasta. Once notiune de deterrnjnare de unilaterali, tin s2 repet acest lucru?este lipsits de semnilicaGe. Nu vreau s2 spun c i trebuie s i fim interesati de lupta dintre partide sau de viata parlamentars mai mult dec%tde familie sau de biserici. Aspectele vietii sociale sunt mai mult sail mai putin interesunte in mssura in care observatorul este mai mult sau lnai ~?utin interesat de ele. Esteindoielnic faptul c i filosofia Ensisi este in rn5surg s5 stabileasc5 o ierarhie intre aceste aspecte ale realjtsfii sociale. Este adeviiratinsici sectonll social care, in sens limitativ, este denumit politici este cel in cadrul c k i a sunt alesi cei care comandi si procedeele potrivit c5rora cornandti. Prin unnare, acest sector a1 vietii sociale ne relev2 caracterul uman sau neuman a1 colectivit2tii in ansarnblul ei. Regssim astfel aseqiunea care stitea la baza tuturor filosofiilor politice. Filosofii din trecut, atunci c%ndisi puneau htrebiri despre politici, erau convinsi efectiv c5 organizarea autorit2gi se confund5 cu esen!a colectiviG!ii. Aceasti convingere era fondat2 ea insisi pe dou5 aserfiuni; nu existi vial5 social; fir5 o autoritate organizati, stilul

auLorit31ii caractelistic unlanit5tii rclatiilor sociale. Oamenii nu cunt ~.-,te u n l a n i deciii dacii ce supun SI coma~:di in mod uman. Arunci c5nd Roasseau dezvolta teoria Cot~rrncrul~ii social, dezv5luia Tn acelasi timp renem teorerics. dac5 putcm spune asa. acolectivit5!ii si originea legitim5 puie~ii. ieg2tura irltre legitimitatea autorititii si funda~nentul colec[;\ it51ir era cnracteristica majorit5tii filosofiilor politicc ale trccutului. [dec'a ar putea ti reluat5 a s t i ~ i . Scolx~i aceslor lectii nu \la fi acela de a dezvolta o teone a autorit3!ii iegitimt: sau conditii pentru care exercitiul autoritstii este uman. ci de a q i r l i l j ; ~sectonlj particular a1 colectivitiitii,denumit politic5 in sensul strict ;,I tel-~rlcnuiui. Silllultan, voni incerca s i realizim care este intluen!a pe care politlca o exercitS asupra ansamblului colcctivititii, sl?. intelegem ciialectica sensului strict si a sensului care inglobeazi politica. pe planul ~ I ; ~ ~ r i l o ~ - c asi r a i e u pe planul caracteristiciloresentiale ale vietii colective. Intentia rnea nu va f doar aceea de a rnarca opozitia intre regimur-ilede i I~;irtide n~ultipie regimunle de partid unic, ci de a unniin prelunginle si alegerilor fundarnentale pe care le implic2 esenfa fiec5rui regim. Altfel spus, n-1'5voi strgdui s5 studiez sisternul particular care se numeste politici pentru a vedea in ce miisurii filosofii din trecut aveau dreptate s i admit5 ideea c i trisiitura fundamental5a colectiviCi[ilor este organizarea putenlor.

;,