Colectia BIBLIOTECA POLIROM este coordonata de Bogdan-Alexandru Stanescu. Herman Melville, Moby Dick or The Whale © 2007 by Editura POLIROM, pentru prezenta traducere www.polirom.ro Editura POLIROM Iasi, B-dul Carol I nr. 4 ; P.O. BOX 266, 700506 Bucuresti, B-dul I.C. Bratianu nr, 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37; P.O. BOX 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei: MELVILLE, HERMAN Moby Dick / Herman Melvill ad., note gi glosar de Petre Solomon. ~ Iasi: Polirom, 2007 ISBN 978-973-46-0463-0 I. Solomon, Petre (trad.) 821.111(73)-311.3=135.1 Printed in ROMANIA) HERMAN MELVILLE OBY DIC Traducere din limba engleza, note si glosar de Petre Solomon POLIROM 2007Herman Melville (1819-1891) S-a nascut la New York, intr-o familie de origine scotiana, cu ascendenta nobiliarii. Desi ocolit de succes in timpul Vietii, Melville este considerat astazi unul dintre cei mai importanti i, Prezentangi ai prozei americane moderne gi creatorul unui personaj intratin panteonul figurilor de neuitat ale literaturii universale: c&pitanul Ahab. Scriitor Prolific, a lsat posteritatii nu mai putin de unsprezece romane (ultimul dintre manuscris, nu a putut fi descoperit $i incredinta ritatea avind ca subiect viata marinarilor gi cl primejdii si a cdror sursa de inspiratie este ex acestea, rdmas in t tiparului), majo- atoriile lor pline de Perienta de tinerete icat poezii $i proze scurte, cea mai Tenumita dintre Acestea fiind nuvela Bartleby seribul (1853), un text care anticipa caracteristicile literaturii e: Daca astiizi este socotit, Pe bund dreptate, o capodoperd, romanul Moby Dick (1851) a avut Parte de o primire extrem de rezervata in momentu] aparitiei, cu efecte negative durabile asupra carierei lui elville. Redescoperita de Public la mai mult de o jumatate de secol dupa Publicare si intrata Tapid in ca; infruntarea dintre i Batita de autor cus tentialiste. i labild frumusete literers (Stephan Roll). Stilist redutabil, Melvil i ma mocks printr-o proz inteligena, ironie, lirism gi ar loc aparte intr-o traditie literara ilustrata, . de Henry James, William Faulkner si Thomas Pynchon.In semn de admiratie pentru seniul sdu, dedic aceasta carte lui NATHANIEL HAWTHORNEETIMOLOGIE (intocmita de un pedagog de scoala primara, mort nu demult de oftica) (Parca-l vad si acum pe dasc&lul acela livid, cu haina la fel de ponosita ca si inima, trupul si mintea lui. isi tot stergea de praf stravechile gramatici si lexicoane, cu o naframa ciu- data, impodobita — parca in bataie de joc — cu drapele pestrite ale tuturor natiilor de pe pamint. li placea sa le stearga — praful ii amintea oarecum de propria-i stare de muritor.) »Dac, in stradania voastra de a-i invata pe altii, aratin- du-le c& in limba noastré balena poarté numele de whale-fish, ati omite, din ignoranta, litera H — care cuprinde aproape intreaga semnificatie a cuvintului — ati rosti un neadevar.* Hackluyt »Whale... De la Hval, din suedeza si daneza. I s-a dat acestui animal un nume ce-i evocd rotunjimea sau rosto- golirile, cAci in danez& Hvalt inseamna arcuit sau boltit.“ Dictionarul Webster »Whale... Mai direct, provine din Wallen, in neerlandeza gi germana; A.S. Walw-ian: a se rostogoli, a se balaci.“ Dictionarul Richardson 7.. ebraica .. elina - latina anglo-saxona daneza neerlandeza spaniola fiji erromangoana Pehi-Nui-Nui .EXTRASE (Furnizate de un ajutor de ajutor de bibliotecar) (Se va vedea cum acest sirman, dar harnic si indaratnic soarece de bibliotec& a scormonit prin lungile Vaticanuri si modestele tarabe de pe-ntreg pamintul, pentru a culege din orice carte, fie ea sacré sau profana, pina si cele mai vagi aluzii la balend. Nu trebuie, asadar, 5A luati drept litera de evanghelie cetologica toate afirmatiile privitoare la balene din aceste extrase, oricit ar fi ele de autentice. Doamne fe- reste! Apartinind indeobste unor autori din vechime, si unor poeti, aceste extrase au vreo valoare sau prezinté vreun interes numai in masura in care ofera o vedere de ansamblu asupra a ceea ce au spus, au gindit, si-au imaginat si au cintat despre Leviatan numeroase natii si generatii, inclusiv a noastra. Te salut, sarmane ajutor de ajutor de bibliotecar, caruia iti slujesc eu insumi drept comentator. Desi faci parte din semintia acelor oameni livizi si deznadajduiti, pe care nici un vin din lumea asta nu-i va putea incalzi vreodata si cérora pina gi palidul vin de Xeres li s-ar parea prea virtos si prea rogu, imi place sa m-agez citeodata la mas& cu unul ca tine si, simtindu-ma la fel de nenorocit, sA ajungi la destainuiri, pentru a-ti spune, printre lacrimi, cu ochii plini si cupele goale, cu o tristete nu lipsita de farmec: Lasa-te pagubas, batrine! Caci, de ce-ti vei da tu mai multa osteneala sa le 9faci pe plac oamenilor, de aceea iti vor fi nerecunoscatori! O, de-as fi in stare sa fac curatenie prin Hampton-Court! 5 prin Tuilerii*, pentru tine! Dar inghite-ti lacrimile inima, cAci prietenii tai care-au raposat inainte-ti s' cale de-a face curatenie in cele sapte caturi ale ce: a-i scoate afara pe indelung-rasfatatii Gavril, Mihail si Rafail, spre a-ti croi fie loc. Aici, nu poti migca decit niste inimi gata zdrobite, pe cind acolo vei lovi intr-un clestar de nesfarimat!) 1 si sus int pe rului si de »Sia facut Dumnezeu chitii cei mari.“ Facerea ofa urmi 1 el lasa o dirg de lumina; tise pare g enunea: un cap cu plete albe.“ Cartea lui Iov »Atunci Dumn 2 fezeu d&du porunca unui sa inghita pe Iona“ : a oe Profetul Iona ‘ an €8 corabiile croiescu-s; Zidit ca si zby i i cale sj Leviatam urde intr-insa « ul pe care l-ai Psalmii in ziua . a ue mare si pute ida se va napusti cu sabia sa grea, * si ” TIVE impotriva ta ‘TIva balaurului jatanuluj u i, a sarpelui care fuge, alaurul ce] din Ns 7 oS incolacit, si va omori Profetul Isaia 1 Pala egal aug a wauat lings Londra, incon etn a ees Frantej: endiu in 1871, dar gr; ina oni ay fost di exist antins st distrus de un loEEE »Si orice lucru ce vine in preajma botului cascat al acestui monstru — fie cA e vorba de-un animal, de-o corabie sau de-o stinca — e inghitit numaidecit si piere in haul fara fund al pintecelui sau.“ Plutarh: Moralia (in traducerea lui Holland) in Oceanul Indian se prasesc cei mai multi si cei mai mari pesti din lume, printre care cetaceele, numite balene, atingind o lungime de patru acri sau pogoane.“ Pliniu (in traducerea lui Holland) »Ne aflam abia de doua zile pe mare, cind, pe la rasaritul soarelui, se ivira sumedenie de balene gi alti monstri marini. Una dintre balene era neobisnuit de mare... fnainta spre noi cu botul cascat, stirnind valuri de jur-imprejur gi facind sa spumege marea.“ Lucian, Istoria adevdratd (in traducerea lui Tooke) >Hl a vizitat aceasta tara si cu gindul de a captura balene, ale caror oase si colti au foarte mare pret, si chiar ii aduse regelui vreo citeva... Cele mai bune balene fura prinse in propria-i tara; unele din ele aveau o lungime de patruzeci si opt de iarzi, altele cincizeci de iarzi. Spunea ca, impreuna cu alti cincizeci de ingi, vinase saizeci de balene in rastimp de doua zile.* Din relatarea facuta verbal de cdtre Other (sau Octher) in fata regelui Alfred, in anul 890 »Si in vreme ce toate celelalte lucruri, chiar barcile si jivinele, care intra in groaznicul hau al acestui monstru (balena), se mistuie numaidecit si pier fara urma, porcusorul de mare se ascunde acolo ca-ntr-un birlog si doarme in tihna.“ Montaigne, Apologia lui Raimond Sebond 11»S& fugim, si fugim! Sa ma ia naiba, dac4 nu-i chiar Leviatanul, descris de nobilul proroc Moise in viata rabdu- riului Iov.* Rabelais »Ficatul acestei balene umplea doua carute.“ Stowe, Analele »Uriasul Leviatan care face sa clocoteasca marile intocmai ca apa intr-o caldare.* Psalmii, in versiunea lordului Bacon »Cu privire la acest monstruos animal care se numeste «balena» sau «orca», n-am aflat nimic sigur. Animalele astea ajung sa se ingrase atit de mult, incit uleiul se extrage din ele in cantitati de-a dreptul de necrezut.“ Lord Bacon, Istoria vietii gi a mortii »Leacul suveran pentru vindecarea unei rani launtrice este spermantetul.“ Shakespeare, Regele Henric »Leit cu-o balena.“ Idem, Hamlet Ci nici un leac n-ar fi putut sa fie Mai de folos ca-ntoarcerea la cel Ce-i deschisese-n Piept o rand vie, Cu darda-i ticdloasd, — tot astfel Cum cdtre farm rénitd se imbie. Spenser, Crdiasa Zinelor »Uriasa ca balenele, ale cdror trupuri enorme pot face s& clocoteasca apa oceanului, fie ea cit de linistita.“ Sir William Davenant, Prefatd la Gondibert 12EEE »Oamenii au tot dreptul s& se intrebe ce este balena, de vreme ce invatatul Hosmannus spune, in lucrarea sa, rod a treizeci de ani de truda: Nescio quid sit’. Sir Thomas Browne, Despre spermantet si despre casalot Ca Talus al lui Spenser, flagel modern, — ruind Ascunde-n greaua-i coadé ndprasnica jivind. Cu sulifele-nfipte in coasta ei apare, Si-un codru de harpoane ii creste in spinare. Waller, Batdlia din Insulele Verii pln chip artificial a fost creat acel urias Leviatan, numit Stat sau Republica (in latineste, Civitas), care nu-i decit o omenire artificiala.“ Hobbes, Leviathan ln nerozia sa, Monsoul? il inghiti pe nemestecate, de parc-ar fi fost un pestisor in botul unei balene.“ Bunyan, Calea pelerinului ... Leviatanul, Dintre-ale Domnului fapturi ce-noatd Prin oceane, cea mai uriasd... Milton, Paradisul pierdut ... Acolo, Leviatanul, cea mai uriasd dintre vietdti, intins precum un promontoriu-noatd sau doarme ; si, prin branhiile sale, absoarbe-o mare-ntreagd gi o scuipd. Ibidem 1. Nu stiu ce sii fie. (lat.) 2. {n Pilgrim's Progress, romanul alegoric al lui John Bunyan, Monsoul este o proiectie simbolica a sufletului omenese (literal, Monsoul inseamna sufletul omului). 13»Puternicele balene, care inoata in mare si care ascund in pintecele lor o mare de ulei.“ Fuller, Starea profand gi cea sacra Stind inapoia unor promontorii, Leviatanii prada si-o pindesc Si fara mild-nghit tofi pestigorii Ce-n botul lor cdscat se rdtdcesc. Dryden, Annus Mirabilis ,ln vreme ce balena pluteste in urma vasului, ei ii reteaza capul si o trag cit mai aproape de tarm, priponind-o de-o barca; dar balena atinge fundul, la o adincime de doua- sprezece sau treisprezece picioare.“ Thomas Edge, Zece cdlétorii spre Spitzbergen (din culegerea lui Purchas!) yin drumul lor vazuraé multe balene zbenguindu-se in ocean si scuipind apa prin rasuflatorile gi tevile pe care natura le-a asezat pe umerii lor.“ Sir T. Herbert, Calétorii in Asia si Africa (colectia Harris) »Zarira pe-acolo asemenea turme de balene, incit fura siliti s& inainteze cu multa bagare de seami, pentru a evita ciocnirea vasului cu ele.“ Schouten’, A Sasea cdlatorie in jurul lumii »Am pornit la drum de pe Elba, pe corabia numita Iona in Pintecele Chitului, avind vint prielnic dinspre nord-est... ee 1. Samuel Purchas (1575-1626), autorul unei compilatii in care se folosesc memorialele de ealatorie ale lui Hakluyt gi ale altor exploratori englezi. 2. G. Schouten, navigator olandez din secolul XVII. 14CE EEEEEESSSS'S“"Z5~~~~ Unii spun ca balena nu-si poate deschide botul, dar nu-i decit o legend... Marinarii se catara adesea pe catarge ca s& vada vreo balend, caci primul care-o semnaleaza capata un ducat drept rasplata... Mi s-a povestit despre o balena prins& in apropiere de Shetland, si in pintecele careia s-a gasit o mare cantitate de scrumbii ce n-ar fi inc&put intr-un butoi... Unul dintre harponistii nostri mi-a spus ca a capturat odata, la Spitzbergen, o balena cu totul si cu totul alba.“ O expeditie in Groenlanda (colectia Harris), 1671 »Mai multe balene au esuat pe acest tarm (Fife). In anul 1652, a esuat aici o balena lunga de optzeci de picioare, din specia producatoare de lamele pentru corsete; am fost informat cA din balena aceea s-au scos, pe ling& o uriasa cantitate de ulei, cinci sute de funti de «balene». Falcile monstrului slujesc drept poarta la gradina din Pitferren.“ Sibbald’, Fife si Kinross »M-am invoit sa incerc eu insumi a vedea daca pot captura si omori acest casalot — un monstru atit de feroce si de agil, incit n-am auzit sa fi fost vreodata prins de yreun muritor.“ Richard Strafford, Scrisoare din Bermude, Phil. Trans. A.D. 1968 Balenele-n mare, Domnului ii dau ascultare! dintr-un Abecedar din New England Am zarit de asemenea o sumedenie de balene uriase, caci in aceste Mari ale Sudului exista, s-ar putea spune, cite o suta de balene, pentru fiecare balena intilnité in Nord.“ Capitanul Cowley, Cdldtorie in jurul pémintului AD. 1729 1. Robert Sibbald (1643-1720), medic si naturalist scotian. 15»-- jar rasuflarea balenei este insotita adesea de o duhoare atit de insuportabila, incit te poate face sa-ti pierzi mintile.“ Ulloa!, America de Sud Pe cincizeci de silfide-anume-alese Le-om imbréca in fuste, cdici adese Vazut-am cum le leapédd, invinse, Desi in chingi gi in balene-s prinse. Alexander Pope, Rapirea buclei »Daca am compara ca marime animalele de pe pamint cu cele ce vietuiesc in adincurile marilor, ele ne-ar aparea vrednice de dispret. Balena este fara indoiala cel mai urias animal din intreaga creatiune.* Goldsmith, Ist. Nat. »Daca te-ai apuca sa scrii o fabula pentru Pestisori, i-ai pune sa vorbeascit aidoma unor balene.“ Goldsmith catre Johnson »Dupa-amiaza, am gasit ceva care semana cu-o stinca, dar care se dovedi a fio balena moarta, ucisa de niste asiatici §i trasd acum spre farm. Oamenii incercau, pare-se, s4 se ascunda inapoia balenei, ca s& nu fie vazuti de noi.“ Caldtoriile lui Cook »Balenele mai mari se incumeta rareori s4 atace. Oamenii se tem intr-atita de unele dintre ele, incit nu cuteaza nici macar sa le pomeneasca numele 3 iar in ambarcatiuni igi iau cu ei balegar, var, lemn de ienupar si alte asemenea lucruri, ae eee 1. Antonio de Ulloa (1716-1795), om de stat gi navigator spaniol. 16LOE Se Ne ee pentru a speria balenele si a nu le ldsa s& se-apropie prea mult.“ Uno von Troil!, Scrisori despre expedifia lui Banks si Solander in Islanda, in 1772 »Balena cu spermantet gasita de nantucketezi e un animal agil si feroce, pentru capturarea c4reia vinatorii trebuie si desfasoare o dibacie si o indrazneala fara seaman.“ Thomas Jefferson, Raport despre balene, prezentat ministrului francez in 1778 »Si, ma rog, domnule, mai existé oare in lume ceva asemanator ?* Edmund Burke, aluzie facuta in Parlament la pescariile de balene din Nantucket »Spania — aceasta balena uriasa, esuata pe tarmurile Europei.* E. Burke (nu mai stiu unde anume) »A zecea parte din veniturile curente ale regelui provine din dreptul sau la pestii zisi «regali», adic la balene si sturioni, — drept intemeiat, chipurile, pe imprejurarea ci regele apara si fereste marea de pirati gi de tilhari. Pomenitii pesti, fie azvirliti pe tarm, fie capturati in apropierea tarmului, constituie proprietatea regelui.* Blackstone Matrozii trec apoi la jocul mortii : Rodmond harponul peste cap ridicaé Si, incordat, asteapta fara fricd. Falconner, Naufragiul Acoperigurile scinteiau, Rachetele fisneau, ca de la sine, 1. Uno von Troil (1746-1803), teolog si scriitor suedez. 17Spre boltile ceresti si-gi agdfau Vremelnicele focuri opaline. La fel, cu focul apa comparind, Spre ceruri oceanul se avintd, Cind vreo balend, aprig rdsuflind, Prelungul jet in aer isi implintd. Cowper, Despre vizita Reginei la Londra »Cite zece sau cincisprezece galoni de singe fi tisnesc deodata din inima, cu o mare repeziciune.“ John Hunter, Raport despre disecfia unei balene (de mici dimensiuni) »Aorta unei balene este mai larga in diametru decit conducta principal a uzinei de apa de la Podul Londrei, iar apa ce se revarsa navalnic prin acea conducta e mai putin naprasnica si curge mai incet decit singele ce tisneste din inima balenei.“ Paley, Teologia »Balena e un mamifer lipsit de membrele inferioare,“ Baronul Cuvier »La 40 de grade latitudine sudica am zarit balene cu spermantet, dar abia in ziua de intii mai, cind marea era pur si simplu acoperita de ele, am putut captura citeva.“ Colnett, Expeditie intreprinsé cu scopul de a extinde pescuitul de cagalofi In sloboda stihie de sub mine Se bdldceau si tnotau, in joacd, Sau intr-o lupta Srea, pesti de tot soiul, De felurite forme si culori, Cum nici un matelot nu mai vdzuse Si cum cu graiul nu se Pot descrie : De la Leviatan pin-la plevugca 18es Inghesuita-n fiecare val — Grupati in bancuri, insule-uriage, Plutesc minafi de tainice instincte, Prin marele degert, desi-asaltafi Din toate pdartile de dusmani lacomi — Rechini, balene, mongtri inarmafi Cu sdbii, ferdstraie, colfi sau coarne. Montgomery, Lumea de dinainte de Potop Jo, tu sd-l prosldvesti Pe mai-marele-ntre pesti! Casalotul — mai gigantic Ca balena din Atlantic Si mai gras decit oricare Peste-al marilor polare! Charles Lamb, Triumful balenei »in anul 1690 citiva oameni priveau de pe o magura inalta balenele ce se zbenguiau, facind sa tisneasc& apa din narile lor; deodata, unul dintre ei striga, aratind citre mare: Tata, aceasta e pajistea verde la care se vor duce nepotii copiilor nostri ca s&-si caute piinea cea de toate zilele.* Obed Macy, Istoria Nantucketului ,Am cladit o casa pentru mine si pentru Suzana, mesterind din falcile unei balene o poarta in forma de arcada gotica.“ Hawthorne, Povesti repovestite ~Ea veni sa comande un monument in memoria primului ei logodnic, care fusese omorit de-o balena in Oceanul Pacific, in urma cu patruzeci de ani.“ Ibidem »Nu, domnule, e o balena normala, raspunse Tom. I-am vazut jetul de apa: a facut sa figsneascé o pereche de 19