Sunteți pe pagina 1din 14

Relatia Romaniei cu FMI

1. Fondul Monetar International (FMI). Prezentare generala


Fondul Monetar Internaional (iniiale: FMI) este o organizaie internaional care are 184 de state membre. A fost constituit printr-un tratat internaional n anul 1945, avnd ca scop principal promovarea unei economii mondiale sntoase.

2. Obiective principale
* promovarea cooperrii monetare internaionale i a stabilitii valutare * stimularea creterii economice * asigurarea unui nivel nalt de ocupare a forei de munc * acordare de asisten financiar temporar pentru rile care se confrunt cu dezechilibre ale balanelor de pli Funcii * monitorizeaz aciunile i politicile economice i financiare din rile membre, precum i la nivel global * acord asisten tehnic * creditarea rilor membre cu dezechilibre n balana de pli Drepturi speciale de tragere Drepturile speciale de tragere (DST sau, internaional, XDR) sunt moneda virtual a Fondului Monetar Internaional, conceput ca nlocuitor al standardului aurului. Tranzaciile n interiorul Fondului Monetar Internaional sunt calculate n DST. O serie de valute naionale sunt fixate la un anumit raport n relaie cu DST. Valoarea sa se calculeaz n funcie de dolarul american (44%), euro (34%), yenul japonez (11%) i lira sterlin britanic (11%), conform cotaiilor de la bursa londonez.

3. rolul si activitatile Biroului Reprezentantei Rezidente a FMI in Romania


Biroul Reprezentantei Rezidente in Romania desfasoara o gama larga de activitati in scopul de a contribui activ la implementarea recomandarilor de politica economica ale Fondului de catre autoritati, cat si la mentinerea unei stranse legaturi intre sediul central al FMI si autoritatile din Romania.

O lista sumara a activitatilor include: # Explicarea opiniilor Fondului in chestiuni legate de politici si conseillerea autoritatilor romane in implementarea programelor macroeconomice incheiate cu FMI, in principal in contextul solicitarii Romaniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile stand-by). Aceasta activitate implica o stransa colaborare si consultare atat cu institutii guvernamentale cat si cu sediul central al FMI. # Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Bancii Modiale (vezi http://www.worldbank.org.ro/), Uniunii Europene, BERD, agentiile Natiunilor Unite, precum si cu ambasadele tarilor membre ale FMI, pentru a asista autoritatile din Romania in implementarea unui program macroeconomic coerent si cuprinzator; # Monitorizarea evenimentelor si a evolutiei economice in scopul de ajuta la evaluarea performantelor financiare si economice ale programelor si politicilor macroeconomice ale Guvernului. In acest sens, biroul nostru se bazeaza pe o gama larga de surse de informare, care includ Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Statistica (vezi web site-urile: http://www.bnro.ro/; http://www.mfinante.ro/; http://www.insse.ro/). Reprezentantul Rezident asista, de asemenea, misiunile Fondului aflate in vizita si participa la intalnirile cu autoritatile din Romania. Biroul Reprezentatei Rezidente a FMI joaca un rol important in asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Biroul este disponibil pentru intalniri cu oamenii de afaceri romani si straini, reprezentanti din domeniul bancar si pentru schimbul de opinii referitoare la economia romaneasca si politicile economice. Reprezentantul Rezident este singurul purtator de cuvant al Fondului in Romania si este disponibil pentru contacte periodice cu ziaristii. In acest context, Reprezentantul poate face declaratii de presa si poate participa la interviuri de presa si televiziune, prezentand viziunea Fondului in probleme legate de economia romaneasca. Mai mult decat atat, Reprezentantul Rezident al FMI participa ocazional la conferinte si intalniri organizate de institutii publice, organizatii financiare internationale, organizatii neguvernamentale, sindicate si alte grupari care se dezbat probleme generale de macroeconomie si referitoare la economia romaneasca. Biroul nostru este, de asemenea, gata sa colaboreze cu universitati si institute economice interesate in activitatea desfasurata de FMI. Biroul Rezident acorda, totodata, o atentie deosebita posibilitatilor de instruire profesionala care contribuie la intelegerea si tratarea de catre participanti a problematicii FMI. In acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI participa la preselectia candidatilor care solicita participarea la cursuri si seminarii organizate de FMI si Joint Vienna Institute.

4. Reprezentantul Rezident al FMI


Fondul are o reprezentanta in Romania din 1991. Dl. Juan Jose Fernandez-Ansola este Reprezentant Regional Principal pentru Romania si Bulgaria. Colaboratorii dlui. Juan Jose Fernandez-Ansola in cadrul biroului de la Bucuresti sunt dna. Anca Paliu Dragu si dna. Luminita Dragan. uan Jose Fernandez-Ansola, cetatean argentinian, lucreaza la FMI din 1991, unde a detinut fuctii importante, avand o experienta vasta in tarile din zona. Ultima functie detinuta a fost aceea de sef al unuia dintre serviciile pentru Europa Centrala. In perioada 1999-2006 a fost sef de misiune in Bosnia-Hertegovina, Republica Ceha, Slovacia si Slovenia. Anterior, dl. Fernandez -Ansola a fost economist in cadrul Directiei pentru Emisfera Vestica si Directiei pentru formularea si evaluarea politicilor. Dl. Fernandez -Ansola este licentiat in economie al Universidad del Salvador din Buenos Aires, Argentina si detine diplome de masterat si doctorat obtinute la Yale University si Boston University, SUA. Domeniile de interes privind cercetarea economica includ subiecte cum ar fi datoria publica si piata obligatara, fluxurile de capital, iar recent cresterea economica, progresul tehnologic si competitivitatea, precum si inflatia in tarile central si est europene. Dl. Fernandez -Ansola a fost numit Reprezentant Regional Principal pentru Romania si Bulgaria in 4 septembrie 2006. Este casatorit si are un copil.

5. Relaiile externe ale Romniei


Dup decembrie 1989, Romnia i-a reorientat politica pe calea ntririi legturilor cu occidentul, n mod special cu Statele Unite i Uniunea European. Dac, n 1972, Romnia devenea membr a Bncii Mondiale i a FMI i de asemenea a Organizaiei Mondiale a Comerului, n 2004 ea a devenit membr a NATO. Romnia urmeaz s devin membr a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007. Liderii actuali ai Romniei au fcut declaraii publice n ceea ce privete strngerea relaiilor cu alte ri europene i, de asemenea, n ceea ce privete ajutorul dat acestora n procesul integrrii euro-atlantice, (n special n cazul Moldovei, Ucrainei i Georgiei). Liderii romni au declarat public n mai multe ocazii c se ateapt c, ntr-o perioad de aproximativ 10 ani, toate rile democratice postsovietice din Europa Rsritean i din Caucaz s accead n UE i NATO. n decembrie 2005, preedintele Traian Bsescu i Secretarul de Stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane n Romnia. Romnia i-a artat n mod public sprijinul pentru Turcia i Croaia n eforturile fcute de aceste ri pentru admiterea la Uniunea European. (Relaiile economice turco-romne au statut privilegiat). Relaiile romno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai nalt, Ungaria sprijinind eforturile Romniei de aderare la UE. Reprezentanii minoritii maghiare din Romania particip la coaliia de guvernmnt

6. Romania si FMI dintr-o privire


Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972. Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total. Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998. Guvernatorul Romaniei la FMI este Excelenta Sa, dl. Constantin Mugur Isarescu, Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Guvernator Supleant este Excelenta Sa, dra. Alice Cezarina Bitu, Secretar de stat, Ministerul Finantelor. Asistenta Financiara Dl. Jeroen Kremers (Olanda) este Director Executiv pentru Romania in cadrul FMI; constituenta sa include Armenia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, fosta Iugoslavie, Republica Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in noua ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar al programelor economice ale Guvernului. Ultimul acord, al zecelea, incheiat in iulie 2004 este un acord stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu intentioneaza sa faca trageri. Totalul creditelor si imprumuturilor nerambursate la sfarsitul lunii iunie 2004 se ridica la 337.00 milioane DST, respectiv 32,71 % din cota. Tipul Acordului Data Aprobarii Data Suma Expirarii sauAprobata Rezilierii (milioane SDR) 10/02/76 95.0 09/08/78 64.1 01/14/84 1,102.5 04/10/92 380.5 03/28/93 314.0 04/22/97 320.5 05/21/98 301.5 02/28/01 400.0 10/15/03 300.0 07/07/06 250.0 Suma Trasa (milioane SDR)

Stand-by 10/03/75 95.0 Stand-by 09/09/77 64.1 Stand-by 06/15/81 817.5 Stand-by 04/11/91 318.1 Stand-by 05/29/92 261.7 Stand-by 05/11/94 94.3 Stand-by 04/22/97 120.6 Stand-by 08/05/99 139.75 Stand-by 10/31/01 300.0 Stand-by 07/07/04 (preventiv) Asistenta Tehnica FMI a acordat Romaniei asistenta tehnica in cateva domenii, incluzand domeniul fiscal si vamal, politica monetara si organizarea bancii centrale, supraveghere bancara si statistica.

7. Relaia cu Fondul Monetar Internaional (FMI)


Romnia este membr a Fondului Monetar Internaional (FMI) din anul 1972, cu o cot de participare care n prezent este de 1030,2 milioane DST sau 0,48% din cota total. Romnia deine 10 552 voturi, reprezentnd 0,49% din total. n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de ri (constituena) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Heregovina, Croaia, Macedonia. Grupa de ri este reprezentat n Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Jeroen Kremers. n cadrul biroului directorului executiv, Romnia are un reprezentant care ndeplinete funcia de consilier al acestuia. Guvernatorul Romniei la FMI este Guvernatorul BNR; Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Finanelor Publice cu responsabiliti n domeniu. Romnia a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la introducerea de restricii cu privire la efectuarea plilor i transferurilor pentru tranzacii internaionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fr aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations"). ncepnd cu anul 1991 asistena financiar acordat de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui numr de apte Aranjamente stand-by . n calitate de stat membru, Romnia furnizeaz FMI informaii i realizeaz consultri anuale cu aceast instituie, n conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI . n cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaionale n domeniile relevante pentru activitatea FMI, Romnia a participat la: * Programul Bncii Mondiale i FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP). n acest context, experii BM i FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA , raport ce identific principalele vulnerabiliti ale sectorului financiar romnesc i ofer un set de recomandri pentru corectarea acestora. * ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor i codurilor), prin care experii FMI realizeaz o evaluare a practicilor romneti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (Romnia a aderat la acest sistem n mai 2005). FMI a acordat Romniei asisten tehnic n cteva domenii incluznd politica monetar i organizarea bncii centrale, supravegherea bancar i statistica. Comunicatele reprezentanei FMI n Romnia, acordurile Stand-by, rapoarte, precum i alte informaii sunt disponibile pe website-ul acesteia: www.fmi.ro. FMI: Cresterea salariului minim in 2007 pune piedica dezinflatiei Cresterea salariului minim pe economie de la 330 la 390 de lei in 2007 nu este conforma cu obiectivul privind tinta de inflatie pentru anul viitor, spun expertii Fondului Monetar International (FMI).

"Fondul indeamna autoritatile romane sa aprobe cresteri moderate ale salariului minim si ale salariilor in societatile de stat", au declarat oficialii FMI, in cadrul concluziilor formulate dupa vizita in Romania. Avand in vedere cresterea numarului de angajati in sectorul de stat, este nevoie de o revizuire atenta a politicii de recrutare, sustin analistii FMI. "Fondul sfatuieste autoritatile sa elaboreze o politica salariala in conformitate cu cerintele legate de o inflatie redusa si sa adere la angajamentele referitoare la o singura si moderata majorare in 2007, care sa fie inclusa in buget", au precizat reprezentantii Fondului. In ceea ce priveste 2005 si 2006, FMI noteaza ca desi cresterea salariului minim a fost moderata, presiunile asupra cererii interne au crescut, o alta cauza fiind si majorarea numarului de salariati in sectorul public. "Avansul semnificativ al angajatilor in sectorul de stat au accentuat presiunile asupra fondului total al salariilor bugetarilor, care este estimat sa creasca in acest an cu 32%, la 6% din PIB, fata de 5,4% in 2005 si 4,8% in 2004", se arata in document. Pentru sfarsitul acestui an, FMI prognozeaza un nivel al inflatiei de 5,7%, iar pentru 2007 de 6,4%. Banca Nationala a Romaniei a stabilit pentru acest an o tinta a inflatiei de 5%, plus/minus un punct procentual, iar pentru 2007 de 4%, cu acelasi interval de variatie. Nivelul ridicat al cererii si majorarea preturilor administrate, precum si intarzierea cu care sunt reflectate prevederile politicii monetare vor determina, probabil, depasirea tintei inflationiste in anul 2007, in cazul in care autoritatile nu actioneaza ferm si rapid pentru a consolida politica monetara, spune FMI. "Atingerea obiectivului de inflatie in 2007 va presupune sprijin din partea politicii fiscale si cea a veniturilor. Tinta de inflatie este fezabila insa daca Guvernul va aplica masuri de relaxare fiscala, banca centrala se va confrunta cu o provocare grea - una in care procesul de dezinflatie va presupune o crestere agresiva a ratei dobanzii si, probabil, aprecierea rapida a monedei nationale, ceea ce ar putea avea consecinte asupra deficitului de cont curent", mentioneaza economistii Fondului. Ei atrag atentia si asupra cresterii creditarii, afirmand ca imprumuturile in valuta incep sa avanseze din nou, in timp ce creditele in lei cunosc deja o dezvoltare accelerata. "Convergenta reala cu celelalte state ale UE presupune dezvoltarea sectorului financiar. Insa, avand in vedere riscurile prudentiale, avansul rapid al creditarii poate majora distorisiunile actuale si poate creste vulnerabilitatile pe termen mediu", spun reprezentantii Fondului. Saptamana trecuta, o delegatie a FMI s-a aflat in Romania, pentru primele discutii consultative cu autoritatile romane, dupa incetarea acordului stand-by. La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare. Institutia financiara internationala a criticat politica bugetara a autoritatilor de la Bucuresti si a solicitat masuri de crestere a veniturilor si diminuarea cheltuielilor, pentru a diminua deficitul bugetar. Acordul stand-by a incetat, in mod formal, la 7 iulie 2006, iar relatia Romaniei cu FMI continua prin colaborari curente cu expertii institutiei.

Interviu acordat Mediafax de catre dl. Juan Jose Fernadez-Ansola, 14 martie 2007 FMI: ngrijorarea BNR privind o posibil apreciere a leului si scderea ulterioar este justificat ngrijorarea Bncii Centrale a Romniei (BNR) privind o viitoare apreciere rapid a leului urmat de o tendint invers este justificat, a declarat pentru Reuters reprezentantul regional al FMI, Juan Jose Fernandez-Ansola. Leul, care a atins, n luna ianuarie, maximul ultimilor patru ani n raport cu euro, se va confrunta, n continuare, cu presiuni n sensul aprecierii, n conditiile n care Romnia atrage fonduri speculative din strintate. ntrebat despre ngrijorarea BNR privind posibilitatea unei inversri rapide a tendintei de apreciere a leului, oficialul FMI a afirmat c aceast temere este justificat si este nevoie de prudent pentru a evita o cresterea prea rapid a parittii monedei nationale. "Dar banca central trebuie s aib grij s nu combat aceast tendint. Ar fi neproductiv s se opun, pe termen lung", a afirmat Fernandez-Ansola. Majoritatea numerarului denominat n valut strin este prezent n Romnia sub forma instrumentelor pe termen scurt, n conditiile unei piete financiare putin dezvoltate, noteaz Reuters. Fernandez-Ansola estimeaz c intrrile de investitii strine directe n Romnia vor totaliza 6-7 miliarde de euro n acest an, n scdere fat de 9 miliarde de euro n 2006. Pe de alt parte, reprezentantul FMI a avertizat, n repetate rnduri, c BNR ar putea fi nevoit s majoreze dobnda de politic monetar, la sfrsitul acestui an, cnd presiunile inflationiste ar putea s se intensifice, n cazul n care politica fiscal nu este nsprit. O eventual crestere a inflatiei, care a atins, n februarie, minimul nregistrat dup cderea comunismului, de 3,8%, ar putea fi determinat de majorarea preturilor administrate, de politicile salariale si bugetare, precum si de evolutia cursului de schimb valutar. Fernandez-Ansola a solicitat guvernului romn s creasc transparenta din domeniul finantelor publice, n conditiile n care se pregteste s absoarb finantri de miliarde de euro, oferite de UE. Romnia are nevoie s planifice mai precis deficitele bugetare, pentru a mbuntti predictabilitatea politicilor economice, iar planul bugetar relaxat adoptat de autoritti ar putea necesita majorarea dobnzilor spre sfrsitul anului, a artat oficialul FMI. Totodat, transparenta este necesar pentru a eficientiza cheltuielile, n special a fondurilor UE, n vederea realizrii proiectelor necesare n sectoarele infrastructurii si serviciilor publice. "Exit o asteptare c Romnia va deveni mai transparent. S ncepem cu bugetul", a mai spus Fernandez-Ansola. El a criticat situatia de anul trecut, cnd bugetul a fost rectificat de patru ori. Obiectivele stabilite pentru cheltuieli nu au fost atins n 2006, iar Romnia a avut excedent bugetar pentru primele 11 luni ale anului, n pofida prognozei privind un deficit de 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB). "Ceea ce nu am vzut n niciun alt stat est-european sunt patru rectificri bugetare. Totodat, aproximativ 40% din cheltuielile bugetare au fost realizate la sfrsitul anului si nu este clar

ce s-a ntmplat", a declarat oficialul FMI. Romnia a aderat la UE n ianuarie 2007, n conditiile n care ritmul lent al reformelor si coruptia au mpiedicat obtinerea statutului de membru n 2004, cnd a fost realizat prima extindere a blocului comunitar n spatiul fost-sovietic, noteaz Reuters. Viitoarele reforme structurale sunt decisive pentru a asigura eficienta cheltuielilor publice, iar autorittile de la Bucuresti ar trebui s renunte la sustinerea productorilor din era comunismului, care nregistreaz pierderi. Deficitul bugetar al Romniei ar putea depsi nivelul de 2,8% prognozat pentru acest an cu aproape un punct procentual, urmnd s ating 3,7% din PIB, ntruct costurile majorrilor salariale au fost subestimate, la 0,3% din PIB, iar veniturile sunt supraestimate, cu 0,6% din PIB, a afirmat Fernandez-Ansola. Veniturile ar putea fi afectate, n special, de scderea intrrilor din ncasarea taxei pe valoarea adugat, n conditiile n care Romnia si va schimba sistemul de colectare, pentru a adera la reglementrile UE. Pe de alt parte, cheltuielile pentru infrastructur s-ar putea plasa sub estimri, n cazul n care statul est-european nu si mbuntteste capacitatea de absorbtie a fondurilor UE. "Cheltuielile de capital reprezint o mare incertitudine. Populatia are nevoie de transparent, oamenii vd c banii sunt cheltuiti, dar serviciile rmn de calitate sczut", a conchis reprezentantul FMI.

Interviu acordat de dl. Graeme Justice revistei Capital, 12 iulie 2006 Doar majorarea cotei unice si a TVA poate creste veniturile? Acordul cu Fondul Monetar International (FMI) a expirat. Nu ne mai aflam sub zodia Controlului, ci am intrat in cea a Consultarilor. A luat sfarsit si mandatul de reprezentant rezident al FMI la Bucuresti al lui Graeme Justice. Acest interviu este realizat pe ultima suta de metri, cu un om pe picior de plecare intr-o noua misiune. Discutia l-a dezvaluit mai uman decat si-l pot imagina romanii invatati cu marim preturile pentru ca asa o cere FMI sau nu va dam banii pentru ca nu ne lasa Fondul. Graeme Justice spune ca ii este greu sa paraseasca tara in care si-a petrecut atata timp si pe care a incercat sa o inteleaga, dar are satisfactia finalizarii unui acord stand-by dupa esecurile anterioare. Capital: FMI a pledat pentru un buget echilibrat in 2006. Cum vi se pare, dat fiind contextul, masura de majorare a deficitului bugetar la 2,5%? Ce efecte poate avea pe termen lung? Graeme Justice: Majorarea deficitului bugetar va continua sa stimuleze consumul intr-o perioada in care economia este deja supraincalzita si va ingreuna mult misiunea BNR de a reduce inflatia. Banca Centrala va trebui sa se axeze mai mult pe mentinerea unor rate inalte ale dobanzii si pe aprecierea cursului de schimb, in conditiile in care nici una dintre aceste masuri nu va fi favorabila mediului de afaceri si cresterii economice din Romania.

Este necesara cresterea cheltuielilor de capital, dar finantarea acestora trebuie realizata prin majorarea veniturilor si nu a deficitului. Capital: Este marimea deficitului de cont curent ingrijoratoare? Ce consecinte negative ar putea avea asupra echilibrelor macro? GJ: Da. Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente. In ciuda cresterii exporturilor, importurile continua sa creasca mai repede, alimentate de cheltuielile pentru consum. S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu la nivelul pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari. Majorarea deficitului bugetar va conduce la deteriorarea contului curent. De aceea, majorarea deficitului bugetar creste riscurile care ar putea afecta economia pe termen mediu. Acum, deficitul de cont curent este acoperit in mare masura de investitiile straine directe, dar acest lucru se va diminua, pe masura ce privatizarile se vor reduce si companiile straine se vor fi stabilit pe piata. Transferurile facute de cei care lucreaza in afara tarii se reduc. In alte tari in tranzitie, finantarea prin ISD a fost in final inlocuita cu fluxuri de capital mai volatile. Este un proces natural, dar care face tarile mai vulnerabile la schimbarile reactiei investitorilor. tarile care inregistreaza cele mai mari dezechilibre sunt cel mai mult expuse riscului. Capital: Isi mentine FMI recomandarea privind majorarea veniturilor? G.J: Da, ne mentinem recomandarile. In Romania, veniturile bugetare sunt cele mai scazute din Europa, reprezentand aproximativ 32% din PIB. Urmatoarea tara din categoria celor cu venituri scazute are o pondere de 35%. Nevoile de cheltuieli pentru infrastructura, educatie si sanatate sunt printre cele mai mari. Doar majorarea TVA si a cotei unice ar genera cresterea necesara a veniturilor. Imbunatatirea gradului de colectare poate ajuta, dar nu va genera venituri suficiente. Proiectul privind administratia fiscala, intarziat deja, sponsorizat de Banca Mondiala, ar trebui sa ajute in acest sens. Capital: Credeti ca probelemele semnalate isi vor gasi rezolvarea odata cu aprobarea Codului fiscal? G.J: Codul fiscal nu va aduce veniturile necesare. Are unele aspecte bune, dar este mai degraba menit sa imbunatateasca structura sistemului de taxe si impozite, decat sa genereze o crestere a veniturilor. Atentie: Guvernul va trebui sa reziste la presiunile generate de amendamente care vor submina eficacitatea Codului fiscal. Capital: La un an si jumatate de la adoptarea cotei unice, se poate spune clar ca a fost o masura buna/proasta? G.J: Noi consideram ca reducerea impozitului pe venit si pe profit a fost prea accentuata si ca nu a fost necesara pentru a stimula economia. Nu s-a folosit aceasta oportunitate pentru a elimina scutirile fiscale si pentru a simplifica Codul. Reducerea impozitului pe venit si pe profit a stimulat o economie deja supraincalzita. Aceasta masura s-a materializat intr-o

scadere semnificativa a veniturilor guvernamentale (aproximativ 1% din PIB), in conditiile in care Romania avea urgent nevoie de investitii in infrastructura, sanatate si educatie. Pierderea de venituri este si mai mare daca ai in vedere veniturile potentiale care s-ar fi putut incasa. Sa speram ca, in timp, reducerea impozitului pe venit si pe profit va stimula cresterea economica, dar, contrar asteptarilor, aceasta reducere nu a avut un impact atat de mare asupra economiei gri, deoarece nu au fost reduse contributiile sociale. Acestea din urma reprezinta un stimulent mai puternic de a ramane in economia gri decat plata impozitului pe profit, care poate fi evitata mai usor. Scaderea veniturilor potentiale din impozite este si ea un motiv pentru care acum Guvernul trebuie sa se bazeze pe majorarea deficitului pentru a-si realiza obiectivele privind cheltuielile, creand dificultati BNR in reducerea preturilor si mentinerea stabilitatii macroeconomice. Consideram ca este necesara o mai mare concentrare asupra bugetului pe termen mediu. Integrarea in UE poate avea doar o anumita contributie la cresterea economica. Dupa integrare, progresele vor depinde numai de capacitatea Guvernului de a mentine mediul macroeconomic competitiv si stabil pentru investitii si crestere economica.

Capital: Cu ce minister ati colaborat cel mai bine? Cu ce ministru? G.J: Am avut relatii foarte stranse cu BNR. Cel mai mult lucram cu Ministerul Finantelor Publice; eu am avut privilegiul sa lucrez cu trei ministri ai finantelor. De asemenea, avem relatii bune si cu cabinetele primului ministru si al presedintelui. Capital: Veti mai reveni aici ca turist? G.J: Cu siguranta, Romania este o tara frumoasa, dar insuficient apreciata. Am recomandat Romania tuturor prietenilor si familiei. Multi straini isi imagineaza Capitala ca un oras est-european monoton, cu multi caini comunitari, copii ai strazii si rromi defavorizati. In zilele noastre, aceasta imagine este foarte departe de realitate. Capital: Care este cartea preferata? Aveti vreun autor preferat? G.J: ?The Mogul Buffet?, a lui Cheryl Benard, care evoca evenimente din Pakistan/Afganistan, este una dintre ele. Este o lectura vesela si ar trebui sa fie obligatorie pentru oricine urmeaza sa traiasca intr-o alta cultura. Il admir foarte mult pe Mircea Eliade, pe care l-am citit pentru prima data cand am venit in Romania. Atentie la nivelul deficitului de cont curent Deficitul de cont curent depaseste nivelurile prudente. S-a produs o trecere la importurile de bunuri de capital, dar, deocamdata, nu la nivelul pe care l-am vazut in alte tari in tranzitie cu deficite de cont curent mari.?

10. Romnia-FMI - etapa de ncordare a muchilor?


10

n ceea ce privete relaiile Romniei cu instituiile internaionale, fie c este vorba de cele pe latur economic, FMI, Banca Mondial, fie c este vorba de cele de natur politic, Uniunea European, Consiliul Europei, sau militar - NATO, mass-media din Romnia are o poziie intransigent: fie este de partea guvernului Romniei, fie este de partea lora. Lucrurile sunt ns, ca de obicei, mai nuanate. n cazul recentei dispute cu FMI, lucrurile sunt ceva mai complicate. Desigur, ncordarea muchilor i ameninrile cu ruperea sau nghearea acordurilor sunt contraproductive i trdeaz un anumit amatorism. Nu este prima dat cnd premierul Triceanu contreaz FMI - cu care ns s-a i socializat pe prtia de la Predeal - i nici prima dat cnd un premier sau alt oficial romn face acest lucru. Mult mai calm i cunoscnd probabil ceva mai multe lucruri despre colaborrile cu FMI, ministrul Finanelor Publice, Ionu Popescu, a precizat c acordul cu FMI nu a fost ntrerupt, ns necesit o perioad de reevaluare de 1-3 luni, n care Romnia s conving reprezentanii instituiei c estimrile privind ncasrile bugetare sunt realiste. Vom merge dup rectificarea bugetar pe un deficit fiscal de 0,5-0,7% din PIB. Nu exist un termen delimitat pentru perioada de reevaluare, sperm ns c experii FMI vor considera c, dupa 3,5-4 luni, tendinele sunt convingtoare. O treime dintr-un an d o viziune despre ceea ce se ntmpl ntr-o economie, a afirmat Popescu. Principalele dispute Principalele puncte n disput sunt deficitul bugetar i rata de cretere, FMI considernd estimrile guvernului Romniei prea optimiste i insistnd pe o temperare a previziunilor. Din punct de vedere istoric, actualul acord cu FMI, negociat de guvernul Adrian Nstase, nu era obligatoriu pentru Romnia. El a reprezentat mai mult o lovitur de imagine a unui guvern care a dus pn la capt un acord cu FMI - lucru care nu se mai ntmplase de mult vreme. Pe lng lovitura de imagine, chiar Uniunea European recomandase Romniei ncheierea unui acord pentru a se asigura c nu vor mai exista derapaje majore. Ce se ntmpl acum Dup ce actualul guvern a schimbat radical datele problemei prin introducerea cotei unice de impozitare, paradigma s-a modificat, ca atare erau necesare unele corecii ale nelegerii cu Fondul Monetar Internaional. Majoritatea problemelor au fost clarificate, rmnnd n disput doar situaia deficitului bugetar i cea a ratei de cretere. Deficitul bugetar nu este o problem n sine. n Romnia, deficitul de cont curent crete nu din cauza statului, ci din cauza sectorului privat. Ponderea sectorului de stat n acest deficit este acum de sub 15%, ceea ce face ca o reducere de 3-5 sutimi a deficitului bugetar s nu influeneze absolut deloc deficitul contului curent, care oricum va crete pe seama sectorului privat. Aadar, dialogul cu FMI privete o situaie inedit: dei deficitele externe cresc, se manifest o presiune constant de apreciere a leului. De aici ncpnarea FMI de a diminua deficitul bugetului consolidat. C un deficit bugetar diminuat ajut dezinflaia i limitarea deficitelor externe este de necontestat. Pe de alt parte, a miza excesiv pe buget n atingerea mai multor obiective nu este nelept. n 2004 circa 85% din deficitul de cont curent s-a realizat n sectorul

11

neguvernamental; a folosi deci bugetul public n vederea scderii deficitului de cont curent are eficacitate limitat. Comprimarea excesiv a cheltuielilor publice afecteaz att producia de bunuri publice, ct i pe cea a sectorului privat. Nu mai vorbim de nevoia de a cofinana fondurile de preaderare, de a aplica angajamente izvorte din acquis-ul comunitar etc. n Romnia, am nregistrat de ceva vreme o cretere a deficitelor bugetare, dar exist o serie de tendine mbucurtoare: - avem o apreciere constant a monedei naionale datorat unor capitaluri atrase de dobnzile ridicate i preurile nc sczute ale unor active. De asemenea, cresc veniturile aduse de muncitorii romni din strintate i scad veniturile repatriate de companiile strine care opereaz n Romnia, care prefer astfel s reinvesteasc profiturile; - n ultimii ani, finanele publice s-au consolidat, n pofida faptului c avem nc deficite cvasifiscale importante; - execuiile bugetare au deficite din ce n ce mai mici; - datoria public i cea public garantat nu sunt mari, iar stocul de ndatorare privat, dei crete, nu o face exploziv. De la o extrem la alta? Acestea fiind premisele, nu este recomandabil de a utiliza n exces bugetul n ncercarea de a ne limita deficitele externe deoarece riscm s trecem de la o politic monetarist strict la una bugetarist strict, ambele avnd darul de a ncorseta serios dezvoltarea economic. Desigur, avem nevoie de un deficit bugetar mai mic dect cel de anul trecut i este bine s rmnem n continuare precaui fa de deficitele externe. Dar este ndoielnic c putem lupta eficace contra deficitelor externe prin aducerea intei de deficit bugetar spre zero. Deficitele externe vor crete oricum dac guvernul nu va gsi soluii pentru limitarea expansiunii creditului sectorului neguvernamental. Din aceast cauz este bine ca guvernul s insiste asupra propriei inte de deficit bugetar, dar pe baza argumentelor economice, i nu prin recurgerea la umflri inutile ale muchilor. Argumentele scoase la naintare de reprezentanii guvernului i de preedinte, conform crora Romnia are nevoie de banii rezultai din diferena de deficite pentru a finana partea de cofinanare n proiectele europene este unul pueril i risc s submineze la modul cel mai serios credibilitatea guvernului. n ceea ce-l privete pe preedinte, el nu se pricepe - i a i declarat public lucrul acesta -, este jenant c asemenea afirmaii sunt fcute de specialitii guvernului. n definitiv, este vorba de circa 300 de milioane de euro, bani pe care guvernul i poate obine prin reducerea cheltuielilor guvernamentale. Un exerciiu ratat n acest sens, ministrul de Finane a operat un exerciiu, solicitnd colegilor si de cabinet s gseasc soluii pentru disponibilizarea a circa 4 procente din aparatul ministerelor. Cererea a provocat panic n rndul funcionarilor publici care au trit vreme de o sptmn n incertitudine. Oricum, nici unul dintre minitri nu s-a conformat, aa c ngrijorrile lor au fost inutile, mai ales c la final chiar i Ionu Popescu a lsat-o balt.

12

Oricum, epopeea circularelor (n total au fost vreo patru) reprezint prima blb major a ministrului de Finane. Reducerea aparatului bugetar cu 4% ar fi adus la buget economii de circa 1384 miliarde lei i ar fi afectat peste 11.000 de funcionari publici i aproape 10.000 de angajai n ntreprinderile cu pierderi. Sigur c, pn la urm, aceste persoane vor trebui disponibilizate, dar nu din cauza FMI, ci pur i simplu c Romnia nu-i poate permite s le mai ntrein. Deocamdat, exerciiul rmne la stadiul de blb. Exact aceste blbe fac ca deocamdat, guvernele Romniei s aib mare nevoie de girul instituiilor financiare mondiale, singurele - din pcate - capabile s exercite presiuni asupra acestora n vederea adoptrii unor politici economice coerente i, desigur, prudente. Epilog (temporar) fericit n cele din urm, se pare c FMI a acceptat varianta guvernului, care, de data aceasta, are dreptate. Este ns de vzut dac decizia aceasta este luat pe baza ncrederii FMI n performanele guvernului sau este doar o decizie politic n urma unor intervenii binevoitoare de la Casa Alb. O echip a Ministerului de Finane a fost invitat la Washington n a doua jumtate a lunii aprilie, cu ocazia reuniunilor de primavar organizate de FMI i Banca Mondial, pentru a continua discuiile privind cea de-a doua i a treia analiz n cadrul Acordului stand-by cu FMI. Se sper ca aceste discuii s se finalizeze pn la mijlocul anului 2005, cnd impactul reformelor fiscale introduse recent i planurile de liberalizare a contului de capital vor putea fi evaluate ntr-un mod adecvat. Amnarea semnrii acordului cu FMI nu va avea nici un efect asupra semnrii Tratatului de aderare a Romniei la Uniunea European, ns trebuie ca semnarea acordului s se fac neaprat n a doua jumtate a anului, pentru ca oficialii europeni s nu recurg la aplicarea clauzei de salvgardare, care ar aduce i amnarea, cu un an, a aderrii. Rlatia Romaniei cu Fondul Monetar International a generat numeroase pasiuni politice, economice, declaratii, ridicare in slavi sau puneri la zid. Tara noastra a devenit membra a Fondului la 15 decembrie 1972. In perioada 1981-1990 relatiile cu FMI au fost blocate datorita ambitiilor conducerii comuniste, care voia nu numai o Romanie fara datorii, ci si una care sa dispuna de o banca internationala pentru creditarea altor tari. Dupa 1991, din cele sapte acorduri demarate doar unul a fost finalizat. Nascuta acum 34 de ani, in vremea in care Romania era singura tara din lagarul socialist cu o asemenea legatura economica, relatia tarii noastre cu FMI inceteaza astazi din nou. Acordul stand-by de tip preventiv cu Fondul Monetar International a fost inchis numai din punct de vedere formal, pentru ca el era considerat "deraiat" de catre expertii Fondului cu multe luni in urma. El era suspendat de facto din primavara lui 2005. Principalele nemultumiri exprimate de FMI erau legate de elaborarea proiectului de buget pentru acest an, de evolutia indicatorilor macroeconomici, dar si de lipsa unor reforme structurale in anumite sectoare si de politica salariala practicata de guvern. Boardul institutiei financiare internationale aprobase, la sfarsitul lunii aprilie, raportul elaborat in urma consultarilor, desfasurate de FMI cu fiecare dintre statele membre, conform articolului IV din statutul Fondului. Consultarile care au avut loc la Bucuresti,

13

intre reprezentantii Fondului si cei ai autoritatilor romane, ramasesera in coada de peste, fiecare parte considerand ca a obtinut o victorie. Reprezentantii autoritatilor de la Bucuresti au confirmat de mai multe ori intentia de a abandona acordul de tip preventiv, fapt mentionat si in raport elaborat de reprezentatii forului international financiar. Autoritatile romane au replicat la fiecare intrevedere cu oficialii FMI ca apreciaza sfaturile si recomandarile profesionale ale expertilor si ca doresc continuarea colaborarii. La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare, care considera aranjamentul "deraiat". Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealista a proiectului de buget pentru 2006 si a tintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflatie, deficit de cont curent), precum si derapajele in politica salariala si lipsa unor reforme structurale. Ulterior, reprezentanti ai autoritatilor de la Bucuresti au afirmat ca acordul ar putea continua, in cazul in care FMI va aprecia ca pozitive evolutiile macroeconomice. Insa, evenimentele de politica monetara de la palatul Victoria au inchis orice portita: deficitul comercial pe 2006 a fost majorat la 2,5%, tinta de inflatie va merge si ea cel mai probabil catre 6,8%. Dintre acordurile pe care Romania le-a avut cu FMI, din 1975 pana in prezent, doar trei au fost finalizate: doua inainte de 90 si cel din 2001. Dintr-un total de 3278,1 milioane DST (3834,3 milioane euro) pusi la dispozitie, in cadrul celor noua acorduri de tip stand-by, la care il adaugam pe cel de tip precautionary din 2004, Romania nu a reusit sa beneficieze decat de 1911,5 milioane DST (2236,5 milioane euro)

14