Desfășurarea activității

Firul de iarbă - Br-r-r-r-r-r! Da frig mai este!

Brînduşa - Faceţi loc! Mai la o parte, vă rog nu mă strîngeţi aşa!
Firul de iarba - Da unde te grăbeşti? Afară e încă iarnă!
Brînduşa - Adică ce să stau la întuneric, cînd sus e soare şi cald?
Firul de iarba - Eu unul n-aş îndrăzni, mai bine stau la dos.
Brînduşa - N-ai decît să stai, dacă îţi place! Eu însă mă duc să văd soarele!
Ehe –he-he-he! Muguraşi şi flori! Gîndăcei şi păsărele, treziţi-vă, trezeşte-te Soare!
( Iese soarele și se roteşte prin sală )
Soarele – Cineva m-a strigat ori am visat?
Firul de iarba - Ba da! Brînduşa te-a strigat.
Soarele - Te ascult draguţo, ce s-a întîmplat?
Brînduşa - Soare, Soare luminate
Tu le încălzeşti pe toate
Toată lumea, toată ţara
Soare tu eşti primăvara
Soare blînd cu dulce raze
Te coboară în orice casă
Luminează toată Glia
Celor mici, Copilăria!
Educatorul – De sub streşini prind să cadă
Strop de sunet repezit
Cîntă păsări în livadă
Toţi - Primăvara a sosit!!!

Cîntecul „Primăvara a sosit”

Soarele - Iarna iată s-a sfîrşit

Şi zăpada s-a topit
Din pămînt au răsărit
Ghioceii ce-au vestit!
Copil - Că la noi în ţară iară
Vine mîndra Primăvară
Însoţită a cîta oară
Tot de stoluri ce coboară
Şi la cuiburi se aşează
 Uite s-a făcut amiaza
Astăzi este-o sărbatoare
Şi vom face o serbare
Educatorul – Desigur dragii mei e sărbătoare, e sărbătoarea mamei, a renașterii, aceste două
concepții nu pot exista una fără cealaltă, una ne dă viață, cealaltă ne face să ne
bucurăm de ea.
Copil – Da frumoasă-i Primăvara!
Copil – Despre asta am mai auzit, dar totuși unde este ea?
Copil – Unde oare, unde Primăvara se ascunde. Cînd afară vîntul cîntă.
Educatorul – Copii, poate s-o strigăm?
Toți – Vino, dragă Primăvară, Vino!!!
(În sală intră Zîna Primăvară)
Copil – Am venit azi pentru voi
Fluturași cu haine moi,
Ghiocei și Viorele,
Ciripit de păsărele,
Soarele și Bucuria
Cîntecul și Veselia.

Cîntecul „Caldă, dulce, luminoasă”

(Florile se așează în cercuri de culoarea corespunzătoare)

Educatorul – Au răsărit florile pe cîmpii. Ne bucură ochii și mireasma lor ne umple inimile de
bucurie.
Laleaua – Sus pe dealuri Primăvara
Umblă și presoară flori
și-n văzduhul de mătase
se zăresc zburînd cucori.
Sunt așa de roșioară
și micuță și drăguță
sunt Laleaua cea finuță
sunt Laleaua cea pestriță.
Păpădia – Sunt o floare gălbioară
A Soarelui surioară.
Sunt micuță și frumoasă,
Cu rochiță de mătasă.
 Raza lui cînd mă-ncălzește
Inima mi se topește.
Vioreaua – Sunt și eu o floare mică,
Mi se spune Viorica.
De și-mi este dor de Soare
Cresc la umbră, la răcoare.
Ca și toți aștept să vină
Primăvara în grădină;
Toată lumea îmi zîmbește
Și știu mult că mă iubește.
Brîndușa – Sunt brîndușă frumușică
Sub covorul alb de nea
A-nghețat inima mea.
Vai ce frig e sub ninsoare
Și ce bine ela Soare.
Romanița – Romaniță floare-aleasă
Ce crește în orgadă acasă
Pentru toți nu ești frumoasă
Pentru mine – floare-aleasă.
(Florile se așează la locul lor pe scăunele)
Au țipat cocorii
Ei din zbor mi-au spus
Că în țara asta
Dorul i-a adus
Că nu-i alta-n lume
Care să-i atragă,
Că li-i drag s-asculte
Doina noastră dragă;
Ei au venit acasă
Aducînd cu ei,
Soarele și Codrul
Plin cu Ghiocei.
Copil – Suntem primele flori de Primăvară!!!
Copil – Suntem primii soli ai Primăverii!!!
Ghiocelul – Eu sunt alb și mititel
 Și mă cheamă Ghiocel
De cum vine Făurar
Sub zăpadă chiar răsar
Și cu clopotu-mi ceresc –
Toate florile trezesc.
Bucurați-vă, oameni,
Cu mine-ncepe Primăvara,
Cu mine-ncepe Soarele și Viața!

Cîntecul „A ieșit un Ghiocel”

Copil – Vai ce-i bine că ne-a sosit însăși Soarele la sărbătoarea noastră, florile, nu-i așa că-i
frumos?
Copil – Nu-i frumos, ce-i superb și dacă a venit vorba de sărbătoare, aș vrea să vă amintesc că
am organizat această sărbătoare distractivă pentru a ne omagia mamele.
Copil – Îmi permiteți, eu, ca cel mai îndrăzneț băiețel, să-i recit și eu mamei mele o poezie, că
foarte mult o iubesc.
Sunt mic, măicuță dragă,
Dar tare te iubesc
Încît întreg Pămîntul
Aș vrea să-ți dăruiesc!!!
Copil – Dar vezi, măicuță dragă
Eu sunt atît de mic
Pămîntul este mare
Și nu pot să-l ridic
Copil – Dar din întreg Pămîntul
Cu ochii ne cuprind
O floare am crescut-o
Și ție ți-o închin.
Copil – E ziua ta, mămica mea
Ne umple casa de lunimă
Ești cer senin
Ești mîndră Stea
Cu tine viața ne e plină.
Educatorul – În toate țările din Lume e sărbătoare. E sărbătoarea cea mai gingașă și mai
duioasă. E ziua mamelor. Pentru voi în dar acest cîntec:
 Cîntecul „Mama”

Copil Mama-i bună, bună

Blîndă ca lumina
Floarea-i se-nchină
Ți-i sărută mîna.
Copil Mamă ca a mea nu este
Ea e-o Zînă din poveste
Ca o rază luminoasă
Ce ne dă luniă-n casă.
Copil Orice mugur, orice floare,
Orice firicel de iarbă,
Orice gîză, orice pui
Își are mămica lui.

Cîntecul - dans „Țup - țup - țup”

Educatorul – Da e Primăvară, e Martie! E sărbătoare! E ziua mamelor, bunicuțelor, surioarelor,

și acum aș vrea să vă adresez niște întrebări:
Spune-mi, te rog, care este cea mai scumpă ființă pentru tine?
Mămica!!!
Și ne spui de ce?
Fiindcă mama mea este blîndă, gingașă, duioasă, frumoasă, are o privire senină ca cerul,
și aș vrea acum să-i spun tare și răspirat: Mămico, te iubesc!!!
Și dacă, a făcut această frumoasă declarație de dragoste mamei sale, aș vrea să-l aud și ce
poate spune... despre mama sa...
Mămica mea are ochi ca pîinea, mîini ce pot fi leagăn pentru prunci, ochii ei sunt pacea
adîncă.
Și dacă se-ntîmplă să nu fiu cuminte
Mămica de-odată se-ntristează,
Și Cerul din ochii albaștri-albaștri
A ploaie se-nrourează.
Abia atunci înțeleg că am greșit
Și vai ce dor mi-i de Soare!
Mă apropii de ea cu capu-n pămînt
Și-mi cer de la Mama iertare!!!
Educatorul – Dar tu, Arișa, ce vrei să ne spui?
Copil – Eu o iubesc pe bunicuța mea și aș vrea sa-i recit o poezie:
O bunică mult înseamnă
Căci bunica-i ca o mamă
Ne petrece și ne-așteaptă
Ne iubește și ne ceartă.
Lîngă ea cît e de bine
Cîntece știe să-ngîne,
Și povești ce mult îm place
Cînd bunica mi le toarce.
Bunicuță, scumpa mea,
Eu îți dăruiesc -
Stima și iubirea mea!
Educatorul – Da, întradevăr, bunica e leagănul prunciei. Cine, dacă nu bunica ne ia mai des
apărarea, ne alintă, ne iartă toate năzbîtiile.
Copil - С бабушкой своею
Дружу давным-давно
Со мною за одно
Я с ней не знаю скуки
И все мне любо в ней
Но бабушкины руки
Люблю всего сильней.
Educatorul – Deci, pentru bunicuțele noastre scumpe, acest cîntec – dans:

Cîntecul „Țărăncuță - țărăncuță”

Educatorul - În continuare, v-om realiza un concurs distractiv pentru voi, părinții.

Invit în mijlocul sălii 6 mămici, tătici – la dorință. Ca orice concurs,sunt însărcinări
de rezolvat. Cît v-a suna muzica, fiecare dintre voi dansează în jurul scaunelor, cît
mai atractiv, deoarece vom aprecia cel mai bun dansator și desigur cel mai isteț.
După ce se oprește muzica, voi ce faceți?
Ne așezăm pe scaune!
Nu, mai întîi ascultăm și îndeplinim însărcinarea adresată vouă, și apoi,
cine reușește, ocupă loc pe scaun. Sunteți gata?
(Răsună muzica)
Însărcinările:
1. Sărutați-vă copilul propriu.
 2. Avem nevoie de un telefon mobil.
3. Acum, cine mai repede își i-a o broboadă pe cap?
4. Avem nevoie de 2 încălțăminte diferite.
5. Cine v-a forma mai repede figura geometrică din 2 jumătăți.
Cine este cel mai isteț și cine a dansat cel mai reușit vor primii premii.
(Se decernează premiile)
Educatorul – dragele noastre măicuțe, vă aducem în dar toată căldura sufletească, să ne iubiți
asa cum suntem: buni, răi, ascultători și nu prea; să ne iubiți așa cum iubește
Soarele ziua și Luna – stelele. Pentru D-voastră și numai pentru D-voastră, aceste
daruri din partea picilor.
(Oferirea darurilor și felicitarea mămicilor de către copii).