UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI

PROIECT LA TEHNOLOGII ALE PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALA

Prof.Dr.Ing ERSILIA ALEXA Student:Hantig Alina Gr432b,CEPA

CUPRINS Receptia calitativa si cantitativa a cerealelorpg3-4 Depozitarea cerealelor..pg4-5 Notiuni generale despre moraritpg5-6 Sectiunile morii..pg6-10 Operatii tehnologice in silozul de cereale..pg10 Precuratirea cerealelor din silozpg10-13

Recepia calitativ i cantitativ a cerealelor

Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane CFR, autocamioane special amenajate i prin preluare direct din silozul furnizorului, n silozul morii. Aprovizionarea pe cale maritim este mai rar, ns la noi n ar, chiar dac cerealele au fost transportate pe ap, se preiau din port cu vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la beneficiar. Recepia cantitativ const n msurarea gravimetric (cntar pod-bascul) sau volumetric (nerecomandat din cauza erorilor pe care le introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor. n cazul transportului cu autocamioane, cerealele se cntresc att la furnizor n prezena unui delegat al beneficiarului ct i la beneficiar n vederea nlturrii oricror erori i a conferirii unei sigurane mai mari gestionarilor c produsul introdus n siloz corespunde cantitativ cu documentele care l-au nsoit. Pentru evitarea cheltuielilor de transport, n ultimul timp, s-au construit mori moderne n aceeai incint cu silozurile mari de cereale ale furnizorului. Preluarea cerealelor de la silozul furnizorului se face printr-o legtur direct cu ajutorul unor instalaii de transport intern formate din elevatoare, necuri, redlere, benzi i conducte. Cerealele se cntresc automat att n silozul furnizorului, ct i n silozul morii. n situaii limit (cnd unul din cntare lipsete), se accept cntrirea numai la un singur cntar prin convenie scris. Recepia calitativ a cerealelor cuprinde dou faze:

Faza de recoltare i pregtire a probelor n care este necesar s se foloseasc o tehnic special care s includ n proba respectiv toate componentele masei i n proporia cantitativ i calitativ existent n lot. Se efectueaz de regul cu ajutorul unor instrumente speciale, numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc n cutii metalice nchise. n laborator, aceste probe brute se omogenizeaz (probe omogenizate) i, dup prelevarea probei de umiditate, aceast prob omogenizat se mparte n 2 sau mai multe probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda divizorului. Pentru analizele care necesit cantiti mici se constituie proba de analiz prin metoda ah, recoltnd mici cantiti de produse din fiecare ptrat;
3

faza de efectuare a analizelor i calculul indicilor de calitate n care se determin calitile senzoriale (aspect, culoare, miros, gust) i fizico-chimice (coninut de impuriti, greutate hectolitric, coninut de umiditate, sticlozitate, coninut de gluten n rot total, gradul de infestare.

Depozitarea cerealelor

nainte de depozitare, cerealele trebuie s fie precurite deoarece corpurile strine, fiind mai umede dect cerealele, ngreuneaz uscarea acestora i favorizeaz infeciile cu microorganisme. De multe ori cerealele au o umiditate mai mare de 14%, ajungnd pn la 20%; n aceste condiii, datorit faptului c ele nu se pot depozita n silozuri, se practic pe scar larg uscarea artificial a cerealelor asigurnd astfel conservabilitatea i realiznd uneori (n cazul orzului) i o mbuntire a energiei de germinare. Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de usctoare cu aer cald, cu funcionare continu, prevzute cu zone de prenclzire, uscare i rcire n care boabele nu trebuie s depeasc temperatura de 55C, durata uscrii, fiind de 60-90 minute. depozitarea cerealelor trebuie s se in seama c acestea sunt organisme vegetale vii, a cror produse de respiraie vaporii de ap i cldura degajat stimuleaz chiar procesul de respiraie. La o cretere de umiditate de 2-3% respiraia crete i ea de ~75 ori, iar la o cretere de temperatur cu 10C respiraia se accelereaz de ~5 ori. Principalele procese care au loc n timpul pstrrii cerealelor sunt: respiraia i post maturaia, germinarea, autonclzirea i ncingerea, putnd fi evitate prin condiionarea cerealelor nainte de depozitare i prin ndeprtarea cldurii degajate n timpul depozitrii. n morile moderne, ca i n fabricile de mal, depozitarea cerealelor se face n silozuri de beton, care permit stocarea unor cantiti mari de boabe n straturi groase de 10-40m. n silozul de cereale se efectueaz urmtoarele operaii tehnologice pentru realizarea crora se folosesc scheme tehnologice i utilaje specifice:
4

evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cntrirea, precurirea i introducerea n celule; evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec, cntrirea i trimiterea la curtoria morii; recirculare i prefirare pentru a mpiedica ncingerea; evacuarea i trimiterea cerealelor ctre mori mai mici, satelii ai morii mari; ventilarea utilajelor, instalaiilor i a cerealelor din siloz. Utilajele i instalaiile folosite pentru executarea operaiilor tehnologice din silozul de cereale, din care fac parte sorbul sau staia de primire, utilajele de transport intern (elevatoare, necuri, tubulatur etc.), instalaii de ventilaie (ventilatoare, cicloane, conducte, ubere), aparate de msur volumetric i gravimetric, maini de curit cereale, motoare i transmisii de acionare, diverse accesorii de comand i control, se aseamn cu cele din silozurile strine. Dei, ntre utilajele romneti i cele strine exist unele diferenieri constructive, ele funcioneaz pe aceleai principii de baz.

NOTIUNI GENERALE DESPRE MORARIT Moara este o instalatie industrial complex, care are ca scop transformarea cerealelor, dar mai ales a grului, secarei si porumbului n produse finite ca fin si mlai. Pentru ca o moar s rspund ntrutotul scopului, ea trebuie s transforme prin mijloace tehnice si tehnologice bobul de gru, secar si porumb n fin si mlai de cea mai bun calitate. Morritul este cunoscut din timpuri foarte vechi, evolutia lui a urmat societatea uman si dezvoltarea tehnico-economic a acesteia. Omul modern consum fina provenit din cereale mcinate sub form de pine si o numeroas gam de produse speciale de panificatie si patiserie. Pinea si celelalte produse de panifictie ocup aproximativ 15-30% din totalul alimentelor consumate de om ca hran zilnic. Nu sunt mai putin importante produsele secundare obtinute ca trta si germenii. De asemenea, produsele obtinute prin mcinarea porumbului, orezului si orzului, constituie materia prim pentru prepararea multor alimente.

SECTIILE MORII UnitTile de morrit, indiferent c fabric fin de gru, de secar sau mlai, c sunt de mic, medie sau mare capacitate sunt alctuite din sectii n care se desfsoar operatii distincte. n ordinea desfsurrii procesului tehnologic, acestea sunt: silozul de cereale; sectia de curtire si conditionare; moara propriu-zis; sectia de omogenizare; sectiile ambalare si depozitare; laboratorul de analize fizico-chimice; sectia de ntretinere si reparaii; conducerea tehnico-economic a unittii. Fiecare dintre aceste sectii are un anumit rol n desfsurarea activittii unittii, asa cum se precizeaz n cele ce urmeaz. SILOZUL DE CEREALE Este sectia n care se primesc, se precurt, compartimenteaz si se pstreaz cerealele care urmeaz a se transforma n fin si mlai. Pentru atingerea acestui scop, silozul trebuie s ndeplineasc unele conditii: Capacitatea de depozitare s fie corelat cu capacitatea de productie a morii pe o perioad de minimum 20 de zile. Capacitatea lui trebuie s fie mai mare, dac aprovizionarea cu cereale se face de la distante mari. S fie dotat cu instalatii de preluare, transport intern si precurtire corelate capacitiv, n asa fel nct pe fluxul tehnologic s nu apar avalanse sau strangulri prin nfundare. S fie dotat cu instalatii de dozare si evacuare corespunztoare cu cele de preluare din sectia de curtire si conditionare. Compartimentarea silozului trebuie n asa fel fcut, nct s existe posibilitatea ca cerealele s se depoziteze n loturi cu indici calitativi apropiai. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar ca celulele sau compartimentele s aib o capacitate de depozitare care s nu depseasc 200 t fiecare. n cazul n care exist posibilitatea ca moara s fie aprovizionat cu cereale de calitate constant, celulele sau compartimentele pot avea o capacitate de 500-1000 t fiecare. Capacitatea de depozitare a celulelor determin n cele mai multe cazuri forma geometric a acestora. Acolo unde se construiesc silozuri cu celule de capacitate pn la 200 t, forma acestora este rectangular. Cnd se
6

construiesc silozuri cu celule de 500-1000 t , forma celulelor este cilindric. Capacitatea total de depozitare, precum si capacitatea celulelor, determin de multe ori si materialele din care se construiesc silozurile. Silozurile de pe lng morile de medie si mare capacitate se construiesc din beton armat, silozurile de capacitate mai mic se pot construi din virole si profiluri din oel. Amplasarea silozului se stabileste n asa fel nct s existe cele mai bune conditii de primire din mijloacele de transport, dar si de evacuare si alimentare cu cereale a sectiei de curtire si conditionare. La amplasarea silozului nu trebuie s se piard din vedere faptul c praful mineral si vegetal, existent n masa de cereale, prin vehiculare creaz mediu prielnic pentru explozie si pune n pericol existenta ntregii unitti. Din acest motiv este necesar ca silozul si instalatiile lui de vehiculare intern s nu fac corp comun cu celelalte sectii. CURATATORIA Sectia de curtire si conditionare a cerealelor cuprinde o gam larg de utilaje si instalatii cu ajutorul crora se efectueaz operatii tehnologice de extragere a diferitelor tipuri de impuritti existente n masa cerealelor si de a imprima prin conditionare noi nsusiri tehnologice si calitative masei de cereale eliberat de impuritti. Capacitatea de productie a acestei sectii se stabileste n asa fel nct s se poat curti si conditiona cu 20-25% mai multe cereale dect se pot mcina n 24 ore n moara propriu-zis. Aceast supradimensionare este necesar pentru a prentmpina o eventual stagnare a morii din cauza lipsei de cereale curtite si condiionate. n curttorie trebuie s se extrag impurittile n asa proportie nct s nu duneze procesului tehnologic de mcinare si cernere si nici calittii finii, datorit unei compoziii chimice modificate prin impurittile neextrase. n afara utilajelor si instalatiilor, curttoria trebuie s posede celule pentru constituirea rezervei de cereale brute, celule pentru odihn necesare operatiilor tehnologice de conditionare si celule care alctuiesc rezerva morii propriu-zise. Celulele de rezerv ca si cele de odihn trebuie s aib o asemenea capacitate, nct ele s asigure productia pentru minimum 12 ore. Amplasarea curttoriei fat de silozul de cereale si moara propriu-zis trebuie s asigure distante minime de transport si exclusivitatea posibilittii de a afecta sectiile nvecinate n caz de incendiu sau explozie. MOARA PROPRUI-ZISA

Este sectia n care se desfsoar operatiile tehnologice de transformare a cerealelor n produse finite (fin, mlai). Aici au loc operatii de mcinare, sortare, cernere si cele mai multe vehiculri interne ale produselor intermediare. Capacitatea de producie a sectiei se stabileste corelat cu necesittile de consum si cu sectiile ce o deservesc. Amplasarea sectiei moar ntre curttorie si sectia de omogenizare trebuie s asigure prin transporturi minime alimentarea cu cereale pentru mcinat si evacuarea produselor finite la omogenizare. OMOGENIZAREA Sectia de omogenizare preia fina rezultat din fabricatie n sectia moar si o omogenizeaz n asa fel nct productia rezultat n timp de 8 ore s aib aproximativ aceeasi indici calitativi. Amplasarea sectiei se face ntre sectia moar si silozul sau magazia de fin. Pentru realizarea omogenizrii se folosesc instalatii simple formate din celule de amestec si utilaje de transport. Reteaua de ventilatie trebuie s asigure igiena si mediul normal de lucru din sectie. AMBALARE-DEPOZITARE Sectia de ambalare-depozitare preia productia de la omogenizare. n mod obisnuit ambalarea finii se face n saci si n pungi, cu ajutorul masinilor de ambalat. n cazul depozitrii finii ambalate fie n saci fie n pungi, sau n ambele moduri concomitent, este necesar ca aceste operatii s se fac la etajele superioare, pentru a se crea posibilitatea ca sacii cu fin sau baloturile care contin mai multe pungi s fie trimise la depozitare gravitational. n cazul n care moara fabric fin pe mai multe sortimente concomitent, este necesar ca ambalarea s se efectueze la paliere diferite pentru a se evita amestecul sacilor cu fin de diferite sortimente. La morile moderne, sectiile de ambalare sunt compuse din silozuri celulare, pentru depozitarea finii n vrac, paliere pentru depozitarea finii n saci si baloturi compuse din mai multe pungi. Amplasarea depozitelor de fin trebuie fcut n asa fel nct s se asigure distante minime de transport, livrarea s se fac usor, dar s se asigure n acelasi timp distante optime pentru a nu fi puse n pericol celelalte sectii n caz de incendiu sau explozie n silozul de fin.

LABORATOR DE ANALIZE FIZICO-CHIMICE

A devenit o sectie de nelipsit n unittile moderne de morrit. Prin tehnologia ce se aplic trebuie s se valorifice n conditii eficiente ntreaga cantitate de materii prime si produse finite. Pentru realizarea acestui deziderat, n conditii bune tehnologice, moara trebuie s aib la ndemn date furnizate de laborator cu privire la nsusirile materiei prime precum si date cu privire la calitatea produselor obtinute din fabricatie. Rezultatele obtinute prin analize de ctre sectia laborator sunt influentate de o serie de factori si anume: dotarea cu aparatur si instrumentele necesare determinrilor, ncadrarea cu personal cu pregtire corespunztoare. Desfsurarea activittii de laborator trebuie s aib loc n patru ncperi distincte: camera de probe, camera de analize, camera de pstrare a substantelor chimice si camera de pstrare si nregistrare a datelor. Locul de amplasare a laboratorului trebuie ales n asa fel nct trepidatiile date de utilajele sectiilor de fabricatie nvecinate s nu se transmit aparatelor si instrumentelor instalate n laborator.

SECTIA DE INTRETINERE SI REPARATII

Ocup un loc important n unittile de morrit. Datorit faptului c instalatii complexe formate din sute de utilaje dau o productie mare n timp scurt, este necesar ca interventiile pentru reparatii s fie prompte. Din sectia de ntretinere nu trebuie s lipseasc atelierul mecanic care are n dotare masini unelte pentru rifluit tvlugii, atelierul de tinichigerie, atelierul de tmplrie si atelierul electric. n unele cazuri exist tendinta de a nu se dota atelierele cu cele necesare, masini-unelte, scule si personal, motivndu-se c ar avea o insuficient eficient economic. Se pierde ns din vedere faptul c stagnarea unei unitti de morrit chiar un timp foarte scurt aduce pagube mult mai mare dect o folosire incomplet a unor masini-unelte si a unei prti din personal. Conducerea tehnico-economic Aceast sectie si are sediul n incinta unittii de morrit. Dac moara face parte dintr-o ntreprindere mixt de morrit si panificatie, este posibil ca aceasta s-si exercite o serie de functii de la un sediu amplasat la o unitate de panificatie. Trebuie avut n vedere c n unitatea de morrit si execut functiile feful unittii, tehnologii, maistrii, serviciul aprovizionare-desfacere. Din aceast unitate nu trebuie s lipseasc spatiul n care s se gseasc literatura de specialitate, diagrame tehnologice, etc.

OPERATII TEHNOLOGICE N SILOZUL DE CEREALE n silozul de cereale se efectueaz o serie de operatii tehnologice, pentru realizarea crora se folosesc sheme tehnologice si utilaje specifice. Obisnuit se fac urmtoarele operatii: evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cntrirea, precurtirea si introducerea n celule; evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec, cntrirea si trimiterea la curttoria morii; recirculare pentru a mpiedica ncingerea; evacuarea si trimiterea cerealelor ctre mori mai mici; ventilarea utilajelor, instalatiilor si a cerealelor din siloz. Operatiile tehnologice din silozul de cereale se execut cu urmtoarele categorii de utilaje si instalatii: sorbul sau statia de primire; utilaje de transport intern ca: elevatoare, snecuri, distribuitoare si subere; instalaii de ventilatie formate din: ventilatoare, cicloane, conducte si subere; aparate de msur volumetric si gravimetric; masini de curtit masa de cereale; motoare si transmisii de actionare; diverse accesorii de comand si control.

PRECURATIREA CEREALELOR DIN SILOZ

Cerealele descrcate n silozul morii, nainte de a fi depozitate n celule, sunt supuse unei operatii sumare de curtire, numit curent si precurtire. Curtirea intensiv urmeaz a se realiza ntr-o faz tehnologic viitoare. Prezenta corpurilor strine n masa de cereale exercit influente negative att n timpul vehiculrii lor n interiorul silozului ct si la depozitarea n celule. Influentele negative exercitate de impurittile din masa de cereale sunt urmtoarele: praful mineral si vegetal creaz mediu neprielnic desfsurrii normale a lucrului; impurittile mari ca: paie, coceni, spice provoac nfundarea instalatiilor, ngreuiaz sau opresc scurgerea cerealelor din celule; favorizeaz dezvoltarea insectelor; ocup spatiu de depozitare; prin vehicularea corpurilor strine o dat cu masa de cereale creste
10

consumul de energie. Pentru reducerea si chiar eliminarea acestor efecte n siloz se efectueaz curtirea sumar a ntregii mase de cereale ce urmeaz a se depozita n celule. La eliminarea impurittilor particip mai multe utilaje si instalatii. n silozurile moderne sunt prevzute separatoare pentru corpurile strine granulare si instalatii de aspiratie pentru particulele usoare existente n masa de cereale sub form de praf mineral, vegetal si pleav.

Separatorulaspirator (tararul) Elimin corpurile strine care se deosebesc de cereale prin mrime (lungime, ltime si grosime) si prin nsusirile aerodinamice. Acesta separ corpurile strine cu dimensiuni mai mari, egale sau mai mici dect ale cerealei supuse precurtirii, prin combinarea actiunii ciururilor si a curentilor de aer.

Separatorul de pietre Plasarea acestui utilaj n schema tehnologic de pregtire a grului se face nainte sau dup tarar. Se recomand ca acesta s fie plasat dup tarar, deoarece acesta separ pe lng pleav, praf, spice si o parte din pietrele care au dimensiuni mai mari sau mai mici dect bobul de gru. n acest fel tararul usureaz sarcina separatorului de pietre, acestuia rmnndu-i de eliminat doar pietrele cu dimensiuni oarecum asemntoare bobului de gru. Triorul spiral Recuperarea boabelor s ntoase si a sprturilor de gru, care trec n masa de corpuri strine, precum si sortarea diferitelor grupuri de corpuri strine care se gsesc n amestec se face cu ajutorul triorului elicoidal (spiral). Triorul spiral separ amestecul de boabe pe baza diferentei de vitez de alunecare pe un plan nclinat , acestea avnd mase si coeficienti de frecare de alunecare diferiti. Viteza de deplasare a boabelor pe suprafata elicoidal se recomand s fie 0,5-1,5 m/s. Productivitatea depinde de nltimea triorului si de diametrul suprafetei elicoidale. Astfel, la o nltime de 2000 mm si un diametru de 600 mm se pot curti 120-150 kg/h de deseuri rezultate de la triorul cilindric.

11

Triorul cilindric Triorul este utilajul care ajut la pregtirea grului pentru mcinis prin separarea impurittilor cu form sferic sau apropiat de aceasta, cum sunt mzrichea, neghina si sprturile. n timpul functionrii cilindrul (mantaua) triorului se roteste cu 40-45 rot/min. Grul intrat n interiorul cilindrului cu alveole nainteaz datorit miscrii de rotatie si a presiunii ce o exercit produsul nou intrat n cilindru. n timpul rotatiei cilindrului, impurittile cu form apropiat de cea sferic se strecoar printre boabele de gru pn ajung n alveole. Acestea le culeg si le duc n partea de sus de unde nemaiavnd nici un sprijin cad n cuva colectoare. La triorul romnesc fiecare cilindru poate functiona independent sau nseriate. Dac grul nu contine impuritti de form sferic n procent ridicat se foloseste fiecare cilindru n parte, iar dac grul contine un procent ridicat de impuritti, atunci cei doi cilindrii lucreaz n serie, adic dup curtire n primul cilindru grul trece pentru recurtire prin plnia de legtur n al doilea cilindru. Diametrul alveolelor de pe suprafaa cilindrului de trior pentru gru este de 4,5-5 mm. Separatorul magnetic n masa de gru se gsesc si impuritti metalice, n majoritate de natur feroas. Acestea provin de la masinile de recoltat, de transportat de la cmp la baze si silozuri, de la silozuri la moar si din alte surse. Prezenta acestor impuritti n masa de gru poate provoca avarierea utilajelor din curttorie si moar, iar prin loviri violente pot da nastere la scntei si provoca explozii si incendii. Dac impurittile metalice ajung la mcinat, pot fi transformate n aschii sau plcute tioase cu dimensiuni mici care sunt foarte periculoase pentru consumatorii finii si trtei. Pentru separarea impurittilor metalice de natur feroas din masa de gru se folosesc magneti permanenti sau electromagneti. Separatorul cu magneti permanenti este folosit n mod curent n industria morritului. Existenta lui naintea oricrui utilaj cu organe n miscare nu poate fi dect n folosul desfsurrii productiei n mod normal. Se recomand ca magnetul permanent s fie plasat n cel putin dou puncte din fluxul de pregtire a grului si anume: nainte de a ncepe curtirea si dup terminarea acesteia, adic nainte de a intra grul la mcinis. Descojirea si perierea graului Masa de boabe de cereale contine si particule fine aderente pe suprafat. n general, particulele de praf sunt de natur mineral, organic sau reprezint
12

diferite microorganisme specifice cerealelor. Mai rar, se gsesc spori de mlur sau tciune. ndeprtarea impurittilor existente pe suprafata boabelor se face prin procedeul tehnologic de descojire-periere si splare sau prin procedeul uscat si procedeul umed. Prelucrarea pe cale uscat (descojire) a nvelisului boabelor de gru se realizeaz cu ajutorul masinilor de descojit (descojitor) si periat, care au ca scop ndeprtarea prafului aderent pe suprafaa bobului sau depus n sntuletul acestuia, s elimine brbita, s sfrme si s ndeprteze bulgrasii mici de pmnt care nu au fost separati pn la aceast faz. Totodat, se desprind si prti din straturile exterioare ale nvelisului, si, partial, embrionul. Descojirea primar se realizeaz cu ajutorul descojitorului Eureka (cu manta de srm mpletit sau tabl perforat) montat naintea masinii de splat, iar praful rezultat din descojire este un praf negru nefurajer. Grul intrat n utilaj prin gura de alimentare este aruncat pe suprafata interioar a mantalei de ctre rotorul cu palete. Cnd grul vine n contact cu suprafata aspr a mantalei, praful, brbita si partea superficial a nvelisului se desprind. Operatia de antrenare, lovire si frecare continu pe tot parcursul drumului de la intrare n manta si pn la prsirea acesteia. Descojirea secundar se realizeaz cu ajutorul descojitorului cu manta abraziv din smirghel, conducnd la un efect intens de descojire. Acesta se monteaz dup masina de splat, iar praful rezultat din descojire este un praf alb cu valoare furajer. Un utilaj superior din punct de vedere al posibilitilor de exploatare l constituie masina de descojit cu manta rotativ. Operatia de descojire este similar celorlalte utilaje, suprafaa de descojire fiind format din doi cilindri de lucru suprapusi. n curttoriile morilor din tara noastr se folosesc descojitoarele duble DD-510.

13

BIBLIOGRAFIE Banu C. si colab., 1999 Manualul inginerului de industrie alimentar, vol I, II Editura Tehnic, Bucureti. Costin, I., Zaharia, T. 1974, Mori de capacitate mic, Editura Tehnic, Bucuresti; Costin, I., 1988, Cartea morarului, Editura Tehnica, Bucuresti. Cretu, M., 1977, Diagrame pentru mcinarea cerealelor, Editura Tehnic, Bucuresti. Danciu, I., 1997, Tehnologia si utilajul industriei morritului, , vol. I, Editura Lucian Blaga, Sibiu. Bordei Despina, 2005, Tehnologia moderna a panificatiei, Ed. Agir, Bucuresti. Alexa Ersilia, 2004, Tehnologia alimentelor fainoase, Ed. Eurobit, Timisoara. Alexa Ersilia, 2003, Tehnologii alimentare vegetale, Ed. Eurobit, Timisoara. Kulp, K., Lorenz, K., Brummer, 1998, Frozen, refrigerated doughs and batters, Am. Association of Cereals Chimists, Inc. St. Paul, Minnesota, USA. www.utilajemorarit.ro

www.adami-utilaje.ro

14