Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Îngrij Pac Cu Afect Neurologice

    Încărcat de

    andreea2606alupoaei
    19 vizualizări32 pagini
    Îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice

    Titlu original

    Îngrij pac cu afect neurologice

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    19 vizualizări32 pagini

    Îngrij Pac Cu Afect Neurologice

    Încărcat de

    andreea2606alupoaei
    Îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 32
    ingrijirea pacientilor cu afectiuni neurologice NOTIUNI DE ANATOMIE $I FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS ‘Totaltatea organelor alcdtuite predominant din Jesut nervos specializat in receptio- area, transmiterea si prelucrarea informajilor (excitafilor) culese din meciul extern sau inter, formeaza sistemul nervos, Flul sistemulul nervos: face legatura dine organism gi mediul inconjurdtor = coordoneaza si regleaz’ actvitatea tuturor Jesutuir si organelor. ‘Stimuli’ primi sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se ctaboreaza comenzi ce sunt rimise spre toate organele si sistemele. ‘Aceste tuncji se realizeaza In principal prin acte reflexe, care au la baz& arcunie rofloxe: — receptor calle aferent —centrul nervos —cale eferenta ~ efector. Deci, funcjia de baza a sistemului nervos = menjinerea legaturilor dintre organism si ‘mediul inconjurdtor si de @ coordona si regla activtatea tuturerfesuiulor, organelor si sistemelor care alcdtuiese organismul. In raport eu acaste funcji, sictemul nervos este Impaitin: |. Sistemul nervos somatic cau al vei de relate, care asiguré legature organism -—mediu exterior. Avesta se imparte 'S.N. central ~ encefal + maduva spinal ‘SIN. perifere — nervil eranien’ + nervi sonal 1. Sistemul nervos vegetatly sau autonom ~ asiguré coordonarea funciona ‘organelor interne. Este format din: 0 portune central, stuatd in miduva spinati si trunchiul cerebral 0 porfiune perifericA ~ ganglion + flare nervoase vegetative, 299 |. SISTEMUL NERVOS SOMATIC Sistemul nervos central: Encefalut — impastit in mare) in trei zone: ereierul mare, tunchiul cerebral si cerebeiul. Creierul mare este Imptit in 2 lab frontal, 2 lob parietal, 2 lob temporal si 2 labi occipital: ~ lobultrontal — este sediul neuronulbi motor central, deci sedlul migcdrior volun- tare; leziite lobuli frontal se insojesc de tulburde motor (paralizi tuburaiin expr- area verbal gi sciisi = afazie motorie,tulburdri de comportament = lobul parietal ~ este sediul cortical a analzorul sensibiltai generale ~ lobul temporal cuprinde sediul cortical al anaizoruli auciiv ~ lobul cociptal ~ este sediul capaiu/ui cortical al analizorululvicual (ezunea sa ‘produce halucinati vizuale). Este important de notat ct funcfia vorbidi este localiza in partea stngl pens toi dreptaci $i pentru majortatea stangacior ‘Maduva spinéril ~ este pariea sistemului nervos cental, adépostita fr canalul vertebral (rahiian) ‘Méduva spindri confine, stuctural, 0. materia cenusie in forma de H (corputi ccelulare nervoase, inconjurale de materi albi, care este impart Tn rel perechi de ‘coame potivt localiza lor: artrioare, lateral si posteioare. Coarnele anterioare ale substaniei cenusii sunt moteri, cele posterioare serzitiv Jar cole laterale au functi vegetative. ‘Substanfa alb& oste formata din: ‘= cai motori descendente gi edi senaitve ascendente, S.N.C. este acopert de membrane cu rol trafic si de protect, numite meninge (spinale, la nivelui miduvoi spina si cerebral, la ivelul encetall) Cele tre foite meningiene sunt formate in = dura mater — 0 momorand focoass in contact cu osu {spatial subdural) = nie dura mater si arahnoidé ~ arahnoida ~ ciptuseste fala interna a durei mater {spatial subarahnoician) = pia mater ~ care acoperd jesutul norvos. Spatiul subarahnoidian cuprins Inte arahnoida si pia mater confine lchidul cefalorahidian (LCA), Sistemul nerves periferic Sistemul nervos petifeic (SNP) contine proiungirle neuwonifor, care constiuie ‘eri pe traiectul c&rora se pot gsi si ganglion. Prelungirle neuronlor sunt: axonul {an cre ni raros lac el cok) w cane (rin cae int vn la alu). RETMET: corpil neutonall formeazd substanya conusie a sistemului news, iar prelunginie acestora substanja albd. 900 [Nervi perifeic! sunt fascicule de ner individuall care sunt fle serait, fie motor sav mest. Din nervil periferici fac parte ner cranien in nr. de 12 perechi si ner raidieni I, SISTEMUL NERVOS VEGETATIV Sistemul nervos vegetatv si poate coordona activitatea si independent de voints, {de aceea este numit sistem nerwos autonom. Aciivitatea sa este regia de segmen- tele supericare ale S.N.C. $1 in mad special de scoart Sistomul nervos. vegetativ (sau autonom) coordoneazt actvitatea organelor interme: batileinimi, presiunea sanguind, dstibutia sangelui, frecventa migcafior res- piratori, secrefia ete. —prinreglarea furcfilorcardiovasculare, respirato’l si endocrine ‘Simpaticul si parasimpaticul exercité asupra fecdrvi organ acluni antagoniste: ‘nu! stinuleaz’, coldlaltinhiba. Aste, infuxul simpatic croste actviataa cardiac8, In timp ce infxel parasimpatic o giminus. Dimpotriva,influxul parasimpalic creste acti- vitatea digestv4, in timp ce influxulsimpatic 0 inbiba. Excitaia simpaticd mareste catabolismul, in timp ce parasinpalicul creste anebotismal Prin aceste aofiuni antagoniste, se favorizeaz’i merfinerea homeostaic Explicarea unor termeni tracturiias- | = grupari de bre nervoase situate fn SNC, care conduc cicule imputsurile nervoaso ascendente = alerente, cent escendente = elerente ganglion ‘= aglomerar de corpl neuronal situa tn afara SNC senzivi — agezali pe radacina posterioaré a nervilor spinal sipe tralectul unor nervi eranieni = aledtul din neuroni senzitiv’ ‘vogetativi se alld de 0 parte side alta a coloanei vertebrate, in apropiere de viscere sau in peretele acestora — alettuti din naurori vegetatvi iS spre cent supetio’ nucleus = 0 grupare de corpi neuronal sitvaji in SNC, jar prin centra ‘nerv0s se injeloge aspectul funcyiona) al acestor nucle impuls sau | = propagarea in sens contilug sau centripel a undei de excitajie influx nervos | intro fibrd nervoast Cale de transmitere ale sistemului senzitiv ~ sunt fascioulele ascendente, aterente, centripete, care conduc infuxul nervos de la centri nervosi din m&duva (primit de la piele, mugchi, tendoane, sponevraza) la cent nervosi superior din encelal (bulb, cerebel,talamus) 301 Cle de transmitere ale sistemulul motor — sunt reprezentate de fascicvlele descendente, centriuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoara cerebrala si ceili nuclei din encefal la neuronul motor petiterc din coarnele anterloare ale méduvel spina, care ta r&ndul su trimite axonul la organele efectoare (ex. muschi. EDUCATIA PACIENTULUE CU AFECTIUN! NEUROLOGICE = in petioada embrionara, siiisu,aleoolismul prinjilor, rubeota mamel pot leza creierul fragi al copilului = sillisul s fie tratat la timp si inalnte de conceperea copilule, = si nu se abuzeze de alcool, mai ales in fmpul conceptieicopiulul = mama $8 se fereasc& de bol in timpul sarcini sis respecte regimul citetic = nasterea s& se fac& in unitafisptalicest = control periodic ai aculti vizvale, al T.A. = Watamentul HT, = evitarea stresului emofional 51a oboseli fzice = altornarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus ~ evitarea expuneri la caldurd excesivl EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A SISTEMULU! NERVOS: Aprecierea neurologic’ se tace, de obicei, in funcjie de starea persoanei si de ‘graba cu cate tebuie colectate datele si cuprinde: Investigatii | @ radiogratia simpli radiologice —_| - a craniulul— se pot determina anom ‘sau modificés tumorale alo oaselor coloanei vertebrale ~ (cervcale . dorsale, lombare) ‘© proumoencetalografia consta in studi mortologc al spatitor subarahnoidiene si a venticullor corebrall, care permite © Jocalizare a leziunilor la creier. Examinarea se face prin injectarea,

    S-ar putea să vă placă și