| | 🤸 💍 + 🪓 🎭 | 📎 💢 💞 + ☯️💩 | 🌟

Introducere
- (În evoluția romanului românesc) Anul 1920 , când Liviu Rebreanu a publicat
„Ion”, a reprezentat, în viziunea lui Eugen Lovinescu, momentul de maturizare a
prozei noastre
- (Deși) Tematic romanul nu era unic, autorul conservând ideea universului rural
- Criticul afirmă că acesta reprezintă „o revoluție și față de lirismul sămănătorist
sau de atitudinea poporanistă, și față de eticismul ardelean, constituind o dată
istorică [...] în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice”
- „Ion” = primul nostru roman realist obiectiv (în care —)
- Dincolo de tematica tradițională rurală, încep să se remarce elemente de
modernitate, în spiritul conceptului lovinescian al sincronismului

Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un
curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică
- „Ion” = un roman:
1) Doric :
- Perspectiva narativă
- Narațiune relatată la persoana a III-a, nonfocalizată (= focalizare
zero)
2) Interbelic:
- Publicat între cele două Războaie Mondiale - 1920
3) Social și rural:
- Reprezintă o monografie asupra societății rurale de la începutul
secolului al XX-lea, respectiv satul Pripas
- Dimensiunea realistă 📐 :
1) Veridicitatea și verosimilitatea personajelor
2) Obiectivitatea perspectivei narative
3) Fixarea timpului și spațiului cu precizie:
- Acțiunea se petrece în satul transilvănean Pripas
- (În) Condițiile istorice ale dominației austro-ungare
- (La) Începutul secolului al XX-lea
4) Personaje tipice în situații tipice:
- Ion este tipul țăranului sărac
- (Care) Pentru a se îmbogăți, se căsătorește cu o fată bogată pe
care nu o iubește (conștient că lipsa pământului => disprețul
celorlalți)
 5) Tehnica detaliului semnificativ:
- (Atât în) Descrierea cronotopului acțiunii
- (Cât și în) Caracterizarea personajelor

Prezentarea a două secvențe/episoade narative relevante pentru tema romanului

studiat
- Problematica pământului în condițiile satului ardelenesc de la începutul
secolului al XX-lea = tema principala a romanului
- Romanul prezintă lupta unui țăran sărac + toată zbaterea sa interioară
-
- Scena horei duminicale 🤸 = una dintre cele mai importante secvențe narative ale
romanului:
- Reprezintă expozițiunea
- Aduce în prim-plan:
- Personajele + conflictele cu care acestea se confruntă
- Ierarhia socială prin care se caracterizează lumea rurală a
Pripasului
- Descrierea horei (veritabilă pagină etnografică a societății tradiționale din
Ardeal) se realizează prin tehnica detaliului semnificativ (specifică realismului),
ilustrând:
- Serie de imagini artistice (auditive + vizuale) -> individualizează pașii
specifici ai Someșenei + vigoarea dansatorilor + farmecul muzicii
lăutarilor
- Stratificarea socială a țăranilor:
- Intelectualitatea rurală:
- Hora are loc în curtea Todosiei Oprea
- Sunt prezenți și preotul Belciug + familia Herdelea - veniți să
privească „petrecerea poporului”
- Țăranii:
- Împărțiți în două categorii:
- „sărăntrocii” - se remarcă Ion + tatăl său, Alexandru Pop al
Glanetașului
- „bocotanii” - Toma si George Bulbuc + Vasile Baciu
- Rolul horei:
- Menținerea coeziunii comunității rurale
- Facilitarea întemeierii căsătoriilor 💍 (bazate pe principiul economic)
- (De aceea) Decizia lui Ion (țăran sărac, dar capabil) de a o lua pe Ana a lui Vasile
Baciu (fata urâțică, dar cu zestre mare) deși o iubește pe Florica (fiica văduvei lui
Maxim Oprea) marchează:
 1) Intriga romanului
2) Declanșarea conflictelor exterioare + interioare
- Confruntarea lui Ion cu Vasile Baciu:
- Este umilit public, fiind numit „fleandură, hoț și tâlhar”
- Trezește dorința de răzbunare a flăcăului care, mai târziu, îl face pe Baciu
un paria al satului:
- Îi lasă fata însărcinată
- Îl obligă să i-o dea de soție
-
- Scena finală 🪓:
- Reprezentativă pentru soluționarea conflictelor pe care le trăiesc
personajele (exterioare + interioare)
- Ilustrează punctul culminant + deznodământul operei
- Este construită simetric cu scena horei:
- Atunci debutează conflictul exterior al celor două personaje (Ion +
George) din cauza Anei
- Acum George își ia revanșa față de Ion, din cauza Floricăi
- Din punct de vedere psihologic:
- (Eliberat de povara conjugală după sinuciderea Anei) Ion simte imperios
(= neapărat) nevoia de a-și împlini „glasul iubirii”:
- Începe să o curteze pe Florica, deși aceasta era căsătorită acum cu
George
- Dovedește viclenie + atitudine subversivă față de George:
- Simulează prietenia cu acesta doar pentru a avea acces în
casa lui și a o vedea pe Florica 🎭
- Pune la cale cu ea o întâlnire nocturnă (când George era plecat la
lemne)
- Cei doi sunt deconspirați de Savista (personaj grotesc și justițiar):
- Îl determină pe George să își amâne planurile si să-l
surprindă pe Ion în propria grădină
- Astfel se încheie conflictul exterior dintre Ion și George:
- Cel din urmă îl omoară cu sapa pe protagonist
- Demonstrează:
- Impulsivitate + gelozie
- Dorință de răzbunare
- Își asumă fapta și este arestat
- (Iar) Florica este stigmatizată (considerată de întregul sat vinovată de
adulter)
Ilustrarea a două elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat,
semnificative pentru tema și viziunea despre lume a autorului (acțiunea &
conflictul)
- Acțiunea operei = una liniară și urmează o schemă simplă - momentele
subiectului
-
- Expozițiunea:
- Acțiunea romanului începe într-o zi de duminică în care este prezentată
scena horei duminicale
- Cercul horei = centrul lumii satului, o descătușare de energie
- Sunt prezentate personajele, clasificate după statutul lor social:
- Este folosită tehnica planurilor paralele 📎 pe tot parcursul
romanului (viața țărănimii în paralel a intelectualității)
- (În) Intrigă:
- Își face apariția Vasile Baciu - beat fiind:
- Îl insultă pe Ion
- Îl avertizează să-i lase fata în pace
- Acestea fac numai să declanșeze în sufletul lui Ion setea de răzbunare (ce
va conduce către un final dezastruos pentru toate personajele implicate
în conflict)
- Desfășurarea acțiunii:
- Prezintă preponderent evoluția personajelor și a relațiilor dintre ele (pe
mai multe planuri)
- Ion o seduce pe Ana Baciu (pentru a dobândi odată cu ea și o apreciabilă
zestre)
- Planul îi reușește, obținând:
- Pământurile lui Vasile Baciu (dar nu și actele care să ateste acest
lucru)
- (Dar și) pe Ana de soție:
- Căsătoria lor are corespondent în planul intelectualității pe
cea a Laurei (fiica învățătorului Herdelea)
- ^ => tehnica narativă a contrapunctului 💢 (= prezentarea
aceleiași teme în planuri diferite)
- Sinuciderea Anei:
- Nu constituie pentru Ion un act de vinovăție
- Nu vede în ea și în copilul lor, Petrișor, decât o garanție asupra
pământurilor
- (În plus) El o face responsabilă pentru nefericirea lui
- Punctul culminant:
 - Constă în sosirea lui Ion la Florica
- Savista îl înștiințează pe George Bulbuc de acest plan => acesta decide
să-l pedepsească pe vechiul său rival
- (În mod simbolic) George îl lovește cu o sapă, unealtă a pământului,
ucigându-l => nu este decât un instrument în mâna destinului
- Aflat în agonie - Ion conștientizează zădărnicia efortului său de a obține
pământul
- (În) Deznodământ:
- Ion este înmormântat în curtea noii biserici
- Belciug își împlinește visul - averea lui Ion revine bisericii => o poate
folosi la ridicarea turlei
- George = dus la închisoare => Florica urmează să-și ducă viața în
singurătate
- Hora satului, element de circularitate 💞, este la fel de aprinsă ca cea din
incipit => se sugerează ideea că viața merge mai departe
-
- Conflictele romanului = complexe (atât de natură exterioară, cât și interioară)
- Conflictul central = lupta pentru pământ în satul tradițional
- Posesiunea acestuia condiționează dreptul indivizilor de a fi respectați în
comunitatea rurală din care fac parte
- (În acest context) Drama lui Ion = drama țăranului sărac, ce (mândru +
orgolios + conștient de calitățile sale) nu-și acceptă condiția => e nevoit
să aleagă între dragostea pentru Florica & averea Anei
- Un alt conflict central = cel interior, psihologic
- Se derulează în sufletul protagonistului
- Are loc între cele două „glasuri” care sugerează cele două patimi ale lui
Ion: pământul & iubirea
- Conflictele exterioare au în prim-plan:
- Conflictul cu Vasile Baciu (tatăl Anei):
- Izbucnit la horă
- Se naște din refuzul acestuia de a-i da fata de soție
- Este accentuat de faptul că Baciu îi dă Anei (odată cu mariajul ei)
doar o parte din pământurile sale
- Conflictul cu George Bulbuc:
- Mai întâi din cauza Anei, apoi din cauza Floricăi
- Izbucnește tot la horă (decizia lui Ion de a o lua la joc pe Ana, deși
era promisă de tatăl ei lui George)
- (Astfel) Cei doi se confruntă la cârciuma lui Avrum (aparent pentru
plata lăutarilor, în realitate pentru Ana):
 - Scena este simetrică
- Anticipează secvența finală, când Ion este ucis cu sapa de
către George (când îl găsește în curtea sa)
- Conflictul secundar cu Simion Lungu (un țăran vecin), Ion:
- Intră în lotul său cu plugul
- Este dat în judecată pentru o brazda de pământ
- Condamnat la 2 săptămâni de închisoare
- Un conflict important în roman = dintre un țăran și o forță pe care nu o poate
domina: pământul-stihie (stihie = forță irezistibilă), pământul-ibovnică și
pământul-mamă 💩:
- Evidențiat magistral (= perfect) în scena sărutării pământului:
- Se conturează patima irațională pentru pământ a lui Ion
(prefigurându-se sfârșitul eroului)

Încheiere
- Alimentându-se din imaginile lumii reale (ale omului și ale societății), romanul
lui Liviu Rebreanu dă iluzia vieții
- Este, așa cum observă Nicolae Manolescu:
- „o reconstituire a universului” 🌟
- „un eșantion de umanitate”
- (Așadar) O creație monumentală:
- Deschide drumul modernizării prozei românești în perioada
interbelică