ESEU ADAM SI EVA De Tudor Arghezi Tudor Arghezii se numara printre poetii modernisti in a caror opera Joc si joaca

constituie o dimensiuneimportanta. Volume si cicluri intregi din poezie stau sub semnul jocului prin reducerea la un spatiu ludic disponibil copiilor. Universul devine astfel o lume de jucarie un spatiu amplu adecvat copiilor. Ciclul de versuri intitulat Tablouri biblice cuprinde o lucrare de cinci poezii Adam si Eva, Paradisul, Porunca, Pacatul si Pedeapsa au fost publicate in august in anul 1944 in revista Fundatiilor regale. Tudor Arghezii s-a inspirat in redactarea acestor poezii din Vechiul Testament, poeziile avand o tenta religioasa, autorul dandu-i o nota personala. Plecand de la aspectele legate de facerea lumii si crearea primilor oameni, poetul realizeaza o imagine a textului biblic, prin conceperea celor doi oameni Adam si Eva. Adam si Eva de Tudor Arghezi are ca tema esteticii uratului este prezenta in a r t a p o e t i c a a lui Arghezi, fiind una din cele mai importante si mai surprinzatoare abordari literare ale sale. Tudor Arghezi mai contribuie si la dezvoltarea literaturii pentru copii. Poeziile sale reprezinta o invitatie la a medita si a cunoste. Temele sale cu tenta religioasa sunt printre cele mai disputate. O astfel de tema se regaseste si in poezia Adam si Eva. Spre deosebire sentimentele si ideile contradictorii din Psalmi, in poezia Adam si Eva se renunta la profunzimea detaliilor, si la toata razvratirea impotriva divinitatii cugetata in alte poezii de ale autorului. 1)Prezentarea modului cum au fost creati Adam si Eva - Motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii. Ofensat, autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din borangic, argint sau promoroaca,, insa el a fost creat din cu praf si nitelus scuipat, acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit trandav si naravas. -Divinitatea este inchipuita ca o fiinta omeneasca,fiinta care se plictiseste si care din materia creata anterior, creeaza omul. Adam, primul om, nu poate fi insa descris cu minutiuozitate de catre autor deoarece, nici o poza nu ne-nvata/Cum ar fi fost omul dintai la fata. Aici autorul da libertate imaginatiei, a gandurilor.. Din costa lui Adam este facuta Eva. Poetul nu insista in a descrie aceasta zamislire a Evei. Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de joaca: s-au luat de maini si-au cutreierat/gradina toata-n lung si-n lat. In acesta secventa se surpinde intr-un mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni.

Erau precum copii liberi, ce sovaiau prin gradina. Intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza pe Adam si Eva in gradina raiului. Acest