Sunteți pe pagina 1din 50

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

CAPITOLUL I- CONSIDERATII GENERALE


Activitatea turistic se numar printre cele cteva fenomene de ordin socio-economic ce s-au impus in epoca contemporan, dezvoltarea sa spectaculoas constituind o trstur caracteristic a secolului nostru, n special n cea de-a doua jumtate a sa. Marile schimbri produse dup cel de-al doilea rzboi mondial, la nivel global, dar mai ales n Europa au condus la: creterea numrului populaiei urbane, creterea veniturilor pe locuitor, sporirea speranei medii de via la aproximativ 75 ani, dezvoltarea i diversificarea mijloacelor de transport, creterea timpului liber prin automatizarea proceselor de producie, elemente eseniale care au susinut turismul. Prin urmare au crescut disponibilitile individului devenit homo turisticus de a calatori si de a petrece timpul liber in afara locului sau de resedin sau ar. Astfel turismul a ajuns s reprezinte in primul rnd un ansamblu de activiti de petrecere a vacanelor, concediilor, weekend-urilor din dorina de a vizita oameni i locuri, monumente, muzee pentru a-i mbogi orizontul cultural, pentru a se distra si a face sport, odihn si tratament etc; in al doilea rand, industria creat pentru satisfacerea motivatiilor si cerintelor impuse de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ in conditiile protectiei si conservrii resurselor turistice in special, si a mediului inconjurtor, in general. Ca orice activitate in plin evolutie, a fost obiect de cercetare pentru numerosi specialisti, care au incercat s-i stabileasc coordonatele temporale si spatiale. Pornind de la aceasta evolutie si de la transformarile suferite de
1

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

acest domeniu al turismului, se poate spune c a devenit un fenomen al timpurilor noastre care se diversifica tot mai mult.

1.1 Spatiul si peisajul rural De-a lungul evolutiei societtii umane, suportul celor mai multe activitti socio-economice l-a constituit spatiul rural. Acesta, prin repartitia in teritoriu, functionalitatea si structura sa, include dou intelesuri: reprezint un teritoriu care detine resurse funciar agrare, ca baz de sustinere a comunittilor umane existente si materii prime pentru alte ramuri economice detine un numr variabil de asezri umane, cu moduri de viat diferite, cu ocupatii variate, diferentiate de la o regiune geografic la alta Forma principal de existent a oricrui spatiu rural il constituie satul care s-a dovedit o realitate social ce a contribuit din plin la modificarea peisajului natural, imbogtind patrimoniul civilizatiei nationale si universale. Ca habitat permanent, satului i-a fost totdeauna caracteristic o fizionomie complex, definit prin existenta unei vetre bine constituite, unde se concentreaza locuintele si toate anexele gospodresti, terenurile de desfsurare a tuturor activitatilor agricole. Diferentele care exist la ora actual intre comunittile rurale sunt date de trei elemente esentiale:

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

localizare (amplasare) care este determinat de tipurile de peisaj


natural folosit ca suport de aparitie si evolutie (peisaj montan, colinar, marin etc.); siguranta (securizarea) care influenteaz aparitia oricarui sat, mai ales in fata factorilor de risc naturali, oferind stabilitate;

durabilitatea care se axeaz pe valoarea cantitativ si calitativ a


resurselor naturale demografice prezente si care constituie suportul tuturor activitatilor economice Totusi exist diferente in abordarea spatiilor rurale; astfel in Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta acest tip de turism este folosit pentru a face o distinctie clara fata de mediul urban, in Islanda, Marea Britanie acesta este utilizat pentru a desemna ariile extraurbane. In alte tari precum: Portugalia, Spania, Grecia, zonele rurale definesc teritoriile axate pe productii agricole . Prin urmare, acest concept de rural nu are aceeasi semnificatie in toate trile Europei. Exist de asemenea anumite diferente legate de numrul locuitorilor din trile respective, gradul de concentrare, nivelul ocupatiilor agricole si dotari edilitare, astfel incat, a face o comparatie intre diferite tari europene se arata a fi un demers foarte dificil. Practic, spatiul rural presupune un contact mai direct cu natura, absenta aglomerarilor urbane, a poluarii, liniste si calm, un mediu netehnicizat si un contact mai direct cu oamenii, in opozitie cu anonimatul urban, posibilitatea

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

de a cunoaste o cultura, civilizatie cu puternice rdcini in istorie, mai mult libertate de miscare si meditatie. Spatiul rural trebuie s fie sustintorul unui turism durabil , care are drept scop minimizarea efectelor negative asupra mediului natural si cultural, optimizarea satisfactiei vizitatorilor, maximizarea profiturilor pe termen lung. Turismul rural poate deveni cheia pentru a se realiza investitii, mici intreprinderi, locuri de munc suplimentare in comunittile rurale, implicand participarea populatiei locale, dar fr a crea dezechilibre printr-o crestere economica necontrolat, amenintand astfel imaginea cultural autentic. De altfel, n concepia multor specialiti n domeniu, turismul poate reprezenta un adevrat motor al dezvoltrii n zonele rurale, motivaia putnd fi prezentat ntr-o form sintetic astfel: - ca orice activitate economic, turismul reprezint o surs de venituri i de for de munc - fiind consumator de produse i servicii, turismul rural acioneaz ca o prghie pentru o serie ntreag de alte activiti economice (agricultur, industria textil, construcii, transporturi, asigurri, etc), multe dintre ele reprezentate i n mediul rural - turismul rural exploateaz i capitalizeaz cadrul natural sau fenomene ale naturii (care nu au ataat nici o valoare economic), existnd similitudini din acest punct de vedere cu industria minier de exemplu - turismul rural atrage vizitatori din afara spaiului n discuie i, implicit, stimuleaz injecii de fluxuri financiare exogene

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

In acest context, satul nu este altceva decat o form de organizare superioar a elementelor naturale primare, avand drept scop o gestionare si organizare eficient a spatiului detinut de locuitori. Orice asezare rurala constituie o rezultant a interferentei mai multor factori ca:

- factori geografici naturali reprezentati de unitatile de relief, grad de


fragmentare, altitudine, clima, sol, densitatea retelei hidrografice, etajele de vegetatie si faun;

- factori economici care determin o anumit fizionomie a satelor si


dispunere a caselor, in functie de posibilittile de exploatare a terenurilor;

- factori istorici joac un rol important in geneza si evolutia oricrei


asezari rurale, modul de dispersie, concentrare, disparitie;

- factori politici si administrativi au determinat modul de organizare,


gestionare a spatiului rural si care au cunoscut schimbri succesive de la o epoc la alta, influentand in mod deosebit mrimea comunittilor rurale. Prin urmare, asezrile rurale sunt formatiuni spatiale distincte, cu anumite particularitati proprii in ceea ce priveste densitatea populatiei si a constructiilor si mai ales pozitia in procesul realizarii productiilor agricole, schimburilor de produse specifice, ca urmare a valorificrii resurselor naturale din mediul ambiant. Aceste corelatii arat diversitatea tipurilor de
5

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

habitat; ele se diferentiaz de mediul urban prin gradul redus de concentrare a activittilor agricole, a locuintelor, si prin formele de organizare si gestionare a peisajului geografic.

1.2. Componentele asezrilor rurale Toate asezrile umane au rezultat ca urmare a unui proces de umanizare a unui spatiu geografic, printr-un grad de concentrare a activitatilor agricole pe un spatiu dat, de-a lungul unor lungi perioade istorice. Caracteristicile acestora, evolutia si structura lor arat rolul interconditionrii dintre componentele istorice, geografice,productie, agricol, asezare. Acestea au condus la aparitia unor relatii cauzale care au fost mai mult sau mai putin studiate in momentul aparitiei si dezvoltarii turismului rural. Pentru orice comunitate rural exist trei componente fundamentale exprimate prin: -vatra care reprezint teritoriul unde s-a format si a evoluat orice grupare uman, locul unde se gsesc concentrate locuintele si anexele gospodresti; -locul de munc care constituie suportul de obtinere a productiilor si a materiilor prime agricole si sustine un mare grad de ocupare a fortei de munc existente;

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

-ocupatia care poate avea propriile caracteristici demografice, cu multiple diferentieri cantitative si calitative, cu un anume mod de viat si purttoarea unei anume identitti culturale. Aceste elemente au avut o evolutie mereu ascendent prin procesul de modernizare a societatii umane, si in special a comunitatilor rurale. Ele se interfereaz in mod direct si ne ofer imaginea de astzi a retelei de asezri rurale. Analiza lor detaliat n functie de factorii anteriori mentionati poate permite realizarea unor viitoare strategii de dezvoltare a oricarui spatiu rural. Astazi, conceptul de asezare rurala nu mai este limitat la vechile vetre de sat, locurile de munca s-au diversificat si amplificat in teritoriu, prin urmare exista tendinta de urbanizare a acestuia, satul incetand a mai fi un simplu producator de bunuri agricole. Dotarea localitatilor rurale reprezinta o dezvoltare graduala a functiilor de polarizare demografica si economica, de transformare a lor in centre de convergenta in teritoriu. Zonele rurale insele se gasesc astazi intr-un proces complex de mutatii iar pastrarea functiei turistice trebuie sa aib in vedere pastrarea unei identitatii proprii, sub aspectul ocupatiilor agricole, a modului de viata, a traditiilor culturale si spirituale.

1.3. Conceptul de turism rural In ultimii 50 de ani, industria turistica a creat forme de manifestare foarte puternice, concentrate in statiuni si localitati turistice, punand in valoare o oferta turistica standard, de tip industrial.
7

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Accentuarea si globalizarea procesului de industrializare si urbanizare, amplificarea fenomenelor de poluare, cresterea gradului de stres cotidian au creat premisele reintoarcerii populatiei din marile aglomeratii urbane spre lumea satului. Reintoarcerea treptata la natura nemodificata, la un mod de viata simplu, dar confortabil, constituie o motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, socio-profesionale, statut social, fiind rezultatul tendintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual. Pentru cei ramasi in mediul urban, posibilitatea de a iesi din anonimatul si uniformitatea caracteristice marilor aglomeratii citadine este data de petrecerea momentelor libere intr-un mediu rustic unde orice turist isi recapata conditia de membru al unei comunitati, capata un prestigiu si poate participa la actiuni colective initiate de comunitatile locale. Contactul direct cu valori si bunuri autentice ale tezaurului cultural, ale folclorului, aproprierea de ocupatiile si obiceiurile traditionale transforma vacantele intr-un proces activ de imbogatire a cunostintelor generale, de invatare a unor mestesuguri care conduc la obtinerea de satisfactii individuale si dau sentimentul utilitatii in plan individual. De altfel principalele motivatii turistice pentru lumea rurala sunt date de reintoarcerea la natura, apropierea de grupuri sociale mai bine structurate si solidare, dezvoltare creativitatii personale, satisfacrea unei curiozitati native, practicarea de miscare in aer liber, etc. Din mediul rural nu lipsesc odihna, cura de aer, alimentele proaspete, sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, drumetiile si chiar cura balneara, toate capatand o nota autentica si lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale. Interesul oamenilor pentru recreerea in mediul rural
8

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

s-a dezvoltat odata cu secolul al XIX lea ca o reactie la stresul determinat de explozia oraselor industrilale Pe baza acestor considerente se poate afirma ca aceasta forma de turism a inceput sa se dezvolte in mod deosebit cu precadere in ultimii 3040 ani, in special in tarile europene dezvoltate. In acceptiunea Organizatiei Mondiale a Turismului si a multor asociatii europene turismul rural este o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si condusa in spatiul rural de catre populatia locala, valorificand resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum si dotarile si structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. La inceputurile sale a fost destinat sa aiba un rol social si economic limitat doar la spatiile familiale, dar treptat si-a diversificat oferta, devenind o componenta esentiala a politicilor de dezvoltare regionala si locala a spatiului rural. Potrivit acestei definitii, turismul rural este determinat de urmatoarele aspecte: existenta localitatilor rurale pastrarea functionalitatii rurale conservarea unei infrastructuri rurale conservarea modului de viata traditional pastrarea identitatii culturale specifice Toate aceste elemente esentiale au devenit componentele de baza ale turismului rural, iar cerinta fundamentala o constituie pastrarea acestora cat mai mult posibil, pe baza noilor principii de dezvoltare durabila a turismului in general.

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Dar la definirea conceptului de turism rural nu au contribuit numai aspectele definitorii mentionate ci si o serie de elemente care au conferit dimensiunea si valoarea pe care a capatat-o turismul rural in ultimele decenii ale secolului abia incheiat :

dimensiunea psihologica care se sprijina pe nevoia omului de


a se bucura de momente de odihna si recreere, pentru a-si reface potentialul fizic si psihic, de a-si mentine o buna stare de sanatate. Pe de alta parte se nasc si relatii mult mai apropiate intre gazde si turisti care lipsesc in alte forme de turism, depersonalizate din acest punct de vedere;

dimensiunea sociala prin care locuitorii oraselor vin in contact


cu o lume aparte mult mai apropiata de natura, de un mod de viata mai simplu, lipsita de artificialitate, plina de autenticitate si culoare; relatiile care se nasc intre localnici si turisti capata un plus de deschidere si toleranta, de apreciere fata de comunitatea rurala care depune eforturi deosebite in pastrarea unor ocupatii traditionale;

dimensiunea
minor,

geografica

are

multiple

implicatii

prin

componentele sale majore. Configuratia reliefului major si caracteristicile climatice, hidrografice, calitatea solurilor, biodiversitatea florei si faunei sunt elemente care pot favoriza sau dimpotriva restrictiona dezvoltarea acestei forme de turism;
10

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

dimensiunea urbanistica se refera la modul de organizare


spatiala, marimea asezarilor rurale ca numar de locunte si populatie, la nivelul de dotare cu infrastructura generala si in special tehnico-edilitara. Deasemenea satele vor suferi mereu o puternic influenta din partea spatiului urban, dar acest fapt nu trebuie sa conduca la modificari majore in arhitectura si sistemul de construire rurala. Pe glob, sau la nivelul continentelor, adevaratele zonele rurale se caracterizeaza prin densitati reduse ale populatiei, cu numar de gospodarii foarte variabil de la o regiune geografica la alta, cu distante mai amri intre ele, cu importante suprafete agricole si forestiere. In functie de mediul natural existent mai apar diferente notabile si de la o tara la alta, fapt ce determina varietatea subformelor pe care le prezinta turismul rural. De-a lungul aparitiei si dezvoltarii activitatilor turistice in spatiul rural, ca urmare ca numerosilor factori de influenta s-au contural mai multe subforme esenitale, reprezentate prin :

Agroturismul care se axeaza pe acordarea de servicii turistice


de catre gospodaria sau ferma rurala detinuta de taran. In aceste conditii creste intersul proprietaruluiu pentru intretinerea in bune conditii a locuintei, a carui spatiu excedentar este pus la indemnana turistilor. Astfel propria gospodarie devine un obiectiv turistic si un loc pentru recrere si odihna. In plus turistii pot cunoaste indeaproape activitatile din ferma, la care
11

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

si pot participa in anumite conditii. Proprietarul isi poate valorifica mai bine si produsele agricole pe care le realizeaza si care sunt vandute sau pregatite pentru a fi consumate de clienti. Cel care detine o astfel de gospodarie agroturistica devine mai prosper decat ceilalti locuitori ai comunitatii rurale, obtinand venituri suplimentare si este dispus sa investeasca mai mult in modernizarea propriei gospodarii. Prin urmare, agroturismul este o activitate turistica care poate sa contribuie la dezvoltarea si sustinerea gospodariei taranesti, si sa aduca venituri complementare din valorificarea completa a resusrselor proprii.

Turismul rural are o conotatie mai larga deoarece include


toate ofertele de servicii turistice care provin din mediul rural. Structurile de primire si de alimentatie, agrement se pot dezvolta nu numai in gospodaria taraneasca, dar ele pot beneficia de alte structuri specifice. In acest sens pot fi aminite casele de vacanta, campinguri si popasuri rurale, pensiuni si hoteluri rurale, atributul definitoriu fiind localizarea in intravilanul sau extravilanul unei comunitati rurale. Aici se remarca dorinta turistilor de a si petrece vacantele sau concediile la tara dorind sa beneficieze de servicii turistice separate de cele ale proprietarului. Deci din punctul de vedere al consumatorilor, turismul rural reprezint aciunile prin care acetia cltoresc sau se cazeaz n zonele rurale (n care nu exist turism de mas), altele dect mediul lor uzual, pentru o perioad mai mic de 1an i cu scopuri diverse: agrement,
12

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

afaceri, etc.. Nu se includ aici cltoriile, cazarea, etc. persoanelor remunerate de la respectivele uniti de cazare (de exemplu: constructorii care beneficiaz de cazare pe perioada unor lucrri la unitatea primitoare). Definirea i delimitarea zonelor de turism rural se bazeaz pe dou criterii fundamentale: - dimensiunea i densitatea populaiei - capacitile de cazare din fiecare localitate Aadar, zonele de turism rural sunt slab populate i dispun de capaciti de cazare reduse. De aceea, n studierea turismului rural, sunt excluse toate activitile turistice din mediul urban i din zonele rurale supraexploatate din punct de vedere turistic (de exemplu staiunile turistice).Un alt aspect este dat de faptul ca administratia publica locala poate crea propriile mijloace de agrement pe care le pune la indemana turistilor, pe terenuri de interes public.

Turismul verde are un continut mult mai restrans. Acesta se


refera cu precadere la comunitatile rurale care se gasesc in spatiul sau in aproprierea unor Parcuri Nationale, Parcuri Naturale, Rezervatii ale Biosferei, rezervatii naturale. Ele fac parte din categoria ariilor naturale protejate care au un statut de valorificare socio-economic aparte. In cadrul lor exista o delimitare foarte stricta a unor areale care detin un regim de maxima protectie a biodiversitatii floristice si faunistice si a spatiilor unde se poat desfasura activitati econimice. Dintre activitatile economice pretabile cresterea animalelor,
13

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

exploatari miniere, roci de de constructie, silvicultura, cultivarea unor plante agricole care pot aduce prejudicii importante acestor spatii naturale deosebite, este preferat turismul.

Din cele prezentate rezulta ca toate aceste subforme de turism sunt expresia cea mai evidenta de dezvoltare a turismului in mediul rural, menite sa puna in valoare lumea satului contemporan.Dar caracteristicile care stau la baza definirii turismului rural sunt pot fi puse in evidenta prin analiza in paralel a principalelor trasaturi care individualizeaza turismul clasic, standardizat si pe cel rural (tabel).

Tabel- Diferentele dintre turismul standard si cel rural

14

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Nr. Activitati din turismul standard crt. 1. Activitati

Activitati din turismul rural socio-economice in

socio-economice Activitati

multiple in statiuni si orase principal cu profil agrar si silvic 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. turistice Densitatea ridicata a spatiului Densitarea scazuta a spatiului construit din inravilan construit din intravilan Nivelul ridicat al densitatii Nivelul redus al densitatii

populatiei rezidente populatiei rezidente Infrastructura densa cantitativ Infrastructura redusa cantitativ Constructii cu arhitectura Constructii cu arhitectura moderna Activitati autonome Distante turistice regionala si locala multiple, Activitati turistice complementare intre Apropiere intre locul de resedinta

apreciabile

resedinta si locul de munca si activitatile cotidiene Sezonalitate redusa Sezonalitate accentuata Circulatie turistica intensa prin Circulatie turistica redusa prin atragerea de segmente variate atragerea mai a anumitor

de turisti segmente de turisti 10. Relatii anonime, impersonale Relatii apropiate, individualizate cu turistii 11. Forme de gestionare cu turistii si Forme de gestionare si de

contabilitate complexa 12. Posibilitati multiple serviciilor turistice

contabilitate simplificata de Posibilitati mai redusde serviciilor turistice.

promovare si comercializare a promovare si comercializare a

Ca urmare a celor prezentate se poate afirma ca turismul rural se sprijina pe toate atributele spatiului rural si ca reprezinta o convergenta a
15

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

intereselor socio-economice existente in plan local determinand stabilitatea populatiei tinere si implicit viabilitatea comunitatilor rurale mai mari sau mai mici. 1.4. Factorii de dezvoltare a turismului rural Pe plan mondial asezarile rurale traditionale sunt amenintate de factori diferiti dar aproape peste tot se cunoaste valoarea calitativa a acestora in raport cu habitatul urban. In spatele asezarilor rurale se ascunde o adevarata filosofie, o atitudine, o conceptie proprie in raport cu viata sociala, cu munca cotidiana, ceea ce le confera calitatea de document specific fiecarui popor. Analizand datele din punct de vedere al istoricilor, al modificarilor si al interventiilor, vom constata ca ele sunt organisme vii, care s-au reorganizat de-a lungul veacurilor si s-au adapatat noilor conditii specifice impuse de evolutia societatii umane, functie de tendintele arhitecturale, de posibilitatile materiale, de schimbarile culturale pe care le-au asimilat potrivit conceptiilor estetice proprii. Aspectele legate de conservarea spatiului rural se afla intr-un cadru mult mai larg, care trebuie analizat cu deosebita atentie, chiar fata de strategia de pastrare a calitatii mediului construit, deoarece exista un continuu conflict intre traditie si modernitate, intre intre conservare si evolutie, care se poate manifesta diferit in functie de particularitatile fiecarui spatiu geografic. Din multitudinea factorilor care pot influenta aparitia, evolutia si dezvoltarea turismului rural se pot mentiona:

16

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

- pastrarea unui segment de agricultura traditionala; in conditiile in care


in tarile dezvoltate populatia rurala reprezinta doar 15-20% din cea totala, se pune problema sustinerii unor activitati agricole care sa permita stabilitatea si viabilitatea satelor;

- cresterea duratei timpului liber, fapt determinat de progresul tot mai


evident al epocii industriale, de reducerea saptamanii de lucru, de cresterea treptata a zilelor de concediu legal de odihna; extinderea fenomenului de fragmentare a concediului in 3-4 minivacante permite scurte deplasari in diferite asezari rurale, din variate zone geografice;

- cresterea veniturilor individuale se datoreaza noilor conditii de munca,


dorinta de permanentizare a fortei de munca in marile firme, derularea a 1-3 activitati aducatoare de venituri suplimentare , dezvoltarea unor conditii de munca alternative la domiciliu care reduc costurile si cresc posibilitatile de retribuire;

- cresterea nivelului de cunoastere si educatie datorata reformelor din


sistemul de invatamant, de toate gradele, asociate cu explozia multimedia. Astfel se constata un interes mai mare pentru cunoasterea patrimoniului natural si antropic al zonelor rurale. In acest context, locuitorul spatiului urban devine un turist tot mai mult atras de perspectiva recreerii in spatii naturale deosebite, relaxante, originale;

17

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

- valorificarea unor resurse turistice inedite, mai putin cunoscute, fapt


care se explica prin existenta unor valoroase si variate resurse turistice, ce difera de la o regiune la alta si permit realizarea unei oferte turistice personalizate. Astfel arhitectura si folclorul, unele traditii laice sau religioase pot imbraca forme diferite de manifestare de la o zona etnografica la alta. In acelasi timp existenta unui cadru natural putin alterat, satisfacerea celor mai variate optiuni sunt conditii care permit si pastrarea unei bune sanatati fizice si mentale;

- imbunatatirea infrastructurii generale unde un loc prioritar il detin


dezvoltarea si modernizarea transporturilor, mai ales prin cresterea calitativa si cantitativa a mijloacelor de transport, a telecomunicatiilor. Un rol esential il au si unele dotari tehnico-edilitare, care sa sporeasca gradul de confort si igiena, fara a duce la urbanizarea agresiva a spatiului rural. Realizarea acestei cerinte devine o conditie primordiala pentru crearea si mentinerea unui flux turistic constant care sa asigure amortizarea investitiilor si acumularea profitului;

- perfectionarea industriei de echipament turistic si sportiv, in sensul ca


gospodariile rurale pot achizitiona ustensile, aparate casnice, sportive care sa faciliteze realizarea unor servicii de cazare, alimentatie, agrement de calitate si cat mai variate. Aplicarea celor mai noi inovatii din stiinta si tehnica face ca aceste echipamente sa permita derularea unor multiple activitati turistice, asigura confort, independenta si securitate personala sporita;

18

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

- cresterea populatiei de varsta a III-a se datoreaza imbunatatirii


conditiilor de viata, a posibilitatilor de ingrijire a sanatatii, a reducerii timpului de munca, elemente care vor determina o crestere a cererii de noi calatorii turistice, de petrecere a unor vacante in mediul rural, din diferite motive sanatate, buget personal modest, experiente inedite, cadru natural pitoresc si relaxant etc.

- perfectionarea modalitatilor de promovare care se sprijina pe faptul ca


pe piata turistica mondiala si indeosebi pe cea europeana are loc fenomenul de puternica segmentare a cerintelor consumatorilor. Chiar daca aparent se constata un caracter mai difuz si dimensiuni mai reduse ale activitatilor turistice din spatiul rural, se poate spune ca valorificarea atenta a tuturor resurselor turistice prezente, amenajarea acestora creaza conditii de realizare a unor produse autentice de marca care sa intereseze turistul si care cere un anumit mod de prezentare si vanzare a ofertei;

- dezvoltarea parteneriatului dintre administratia publica locala si


domeniul privat, fapt care are un rol deosebit de important in conditiile in care a avut loc procesul de descentralizare a activitatii turistice si cresterea treptata a autonomiei activitatilor locale. Administratiile publice locale pot pune la dispozitie terenuri prin vanzare sau concesionare, utilitati publice care sa sustina multiple activitati si servicii neagricole. Un fenomen care in ultimii ani s-a amplificat foarte mult este acela al resedintelor secundare de vacanta care insa, avand un strict caracter privat, nu sunt folosite decat pentru

19

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

scurte perioade din an, cand de fapt ar exista posibilitatea de a fi puse la dispozitia turistilor;

- implicarea diferitelor organisme nonguvernamentale in mentinerea


zonelor rurale. Dupa anul 1990 au aparut numeroase asociatii si fundatii care incearca sa puna in practica o serie de programe de valorificare turistica a unor resurse locale, sa utilizeze si sa pregateasca forta de munca disponibila, mai ales pe cea tanara, in domeniul turismului. Rolul acestor organisme este si acela de a dezvolta actiuni de colaborare cu altele de acelasi gen existente in multe tari europene, sau de pe alte continente. De fapt, turismul rural a reusit in acele tari sau regiuni unde s-au conjugat favorabil mai multi factori. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca turismul rural nu trebuie sa se substituie activitatilor agricole, deoarece aceasta inseamna trecerea terenurilor in regim de parloaga. Prin urmare el nu a aparut si nu s-a dezvoltat in regiunile unde sunt prezente exploatatii agricole medii sau mari, rentabile, bine echipate tehnic si nici in asociatiile agricole puternice si nici in spatiile agricole foarte faramitate sau mici, sarace, care nu pot presta servicii turistice de minima calitate. Din punctul de vedere al ofertei turistice n zonele rurale, se remarc urmtoarele tendine: - la nivelul hotelurilor se observ o tendin de cretere lent i dificulti n adaptarea la noile standarde de confort cerute de noua clientel. De altfel, hotelurile neclasificate din zonele rurale manifest un declin major. - apartamentele, pensiunile i satele de vacan axate pe selfcatering nregistreaz un trend ascendent, fiind preferate de familii
20

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

cazarea la localnici (n special la fermieri) nregistreaz, de asemenea,

o cretere rapid n ceea ce privete numrul i calitatea serviciilor oferite. De exemplu, n Austria, circa 25% dintre ferme primesc oaspei de 100 de ani, aceast form de turism asigurnd un trai sigur i decent pentru aproximativ 10% din totalul fermierilor austrieci Ca atare, activitatile turistice in spatiul rural au aparut in fermele si pensiunile rurale cu activitati agricole variate, de mici dimensiuni, care dispun si de un cadru natural atractiv si de implicarea mai activa a administratiei publice locale in asigurarea infrastructurii, a unor minime servicii comerciale, de agrement, sanatate etc. Din insumarea factorilor amintiti rezulta ca turismul rural poate aduce o plusvaloare prin: sustinerea si dezvoltarea zonelor rurale cu reale valente turistice,

valorificand eficient si durabil resursele naturale, cultural-istorice, traditiile si gastronomia locala precum si toate celelalte bunuri si servicii ale comunitatii rurale; realizarea unui produs turistic de marca care sa exprime notorietate, sa

sprijine pastrarea si promovarea identitatii locale; asigurarea unei dezvoltari regionale si localedurabile care sa reduca

presiunea socio-economica numai asupra unei categorii de resurse (lemn, piatra, constructie etc.)

21

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

1.5. Scurt istoric Turismul rural nu este un fenomen cu totul nou, ci el a existat din cele mai vechi timpuri. De cand oamenii au inceput sa strabata pamantul, tot de atunci a inceput sa se manifeste o traditie conservata de locuitorii regiunilor rurale de a oferi casa si masa celor care ii viziteaza. Multe zone rurale ale Europei si Asiei au fost strabatute in lung si in lat de-a lungul secolelor de numaroase rute vechi pe care numerosi calatori le-au strabatut spre diverse destinatii. Astfel in perioada antica, multe sate primeau vizitatori care se gaseau in pelerinaj la renumite temple, sau pentru cure balneare in terme (Spania, Grecia. Italia). In perioada Evului Mediu s-au dezvoltat multe rute comerciale destinate unor transporturi de produse mult solicitate: sare, lemn, matase, chihlimbar. Continua sa existe si acele drumuri de pelerini sau de cruciati care se indreptau spre biserica manastirii Santiago de Compstela (Spania), Mont Saint-Michel (Franta), Ierusalim etc. Ascensiunea economica a continentului european va face ca primele forme organizate de turism rural sa se concretizeze intre secolele XVI-XVII. Este perioada cand se intensifica drumurile negustorilor, studentilor, artistilor care strabat tarile continentului. In trecerea lor prin acele locuri, calatorii veneau cu propriile deprinderi si obiceiuri si deseori cu o limba diferita de cea a gazdelor, aparand uneori neintelegeri si mici conflicte. Turismul la tara a luat o mai mare amploare ca un fel de antidot contra urbanizarii accelerate. Initiative organizate apar prin actiunea organizatiei Touring Club din Franta, care si-a propus sa creeze camere de oaspeti (1898). Abia in anul 1912 presedintele Comisiei Agricole Franceze, printul Pierre dAvunberg a propus prima ferma tip cu camere de primire pentru turisti. Ulterior, dupa primul razboi
22

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

mondial, tot in Franta, in provincia Bretagne, s-au infiintat primele forme de gazduire in mediul rural. De altfel Franta este tara care detine cele mai multe initiative si actiuni de dezvoltare a acestei forme de turism. In favoarea turismului rural s-a pronuntat si literatura sfarsitului secolului XIX si inceputului secolului XX, existand un curent denumit romantismul rural (R. Chauteaubriant, J. Giono). Astfel in anul 1939 apare primul ghid in Europa al turistului la tara, cu anumite informatii legate de conditiile oferite si comportamentul care trebuie adoptat si care impune si obtinerea unor autorizatii pentru cazare. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, turismul este privit ca un fel de ambasador al agriculturii si in anul 1947 se organizeaza si primul colocviu cu tema Turismul si Mondenizarea lumii rurale (Franta FNSEA). Un eveniment deosebit il constituie crearea in Franta in anul 1971 a asociatiei TER (Tourisme en espace rural) care inglobeaza toate formele de gazduire din mediul rural. Treptat, procesul de concentrare urbana, dezvoltarea si modernizarea transporturilor, generalizarea automobilului, cresterea veniturilor, a timpului liber au constituit premisele de dezvoltare a turismului rural. Acesta s-a intensificat in mod deosebit in secolul XX. La inceput, cei care practicau aceasta forma de turism erau orasenii care se intorceau la propriile gospodarii de la tara, pentru a vizita ceea ce parasisera cu ani in urma. Vizitatorii erau cazati, in majoritatea cazurilor, de catre prieteni sau familie, iar activtatile lor in timpul liber se limitau deseori la ajutorul pe care-l dadeau in gospodariile respective sau de a afla ultimele noutati, iar conditiile de cazare si masa erau modeste. In multe tari (Franta, Belgia, Danemarca), turismul rural incepuse sa fie sinonim cu turismul ieftin ca o alternativa economica pentru cei care nu-si
23

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

permiteau sa urmeze valul celor ce mergeau in statiuni balneare, litoral, montane renumite. Incepand cu anul 1970, turismul rural capata accente noi mai ales in Europa, astfel se constata o diminuare a turismului de masa in favoarea celui industrial, schimbari ale preferintelor in ceea ce priveste tipul de asezare de vacanta, din punct de vedere al mediului de vacanta, vilegiaturistii fiind in cautarea autenticului, a locurilor mai putin umblate. Astfel turistii au ocazia sa se bucure de privelisti naturale deosebite, sa prefere linistea si o ambianta curata, sanatoasa, relatii interumane pline de atentie, la care se mai adauga prezenta unui intreg ansamblu de traditii si valori specifice mediului rural. Pe la mijlocul anilor 80, turismul rural era deja rentabil, avand in vedere ca 25% din populatia tarilor Comunitatii Europene isi petrecea cea mai mare parte a concediului in zonele rurale, iar 23% in zonele montane. Aceste zone au crescut in popularitate in mod special in majoritatea tarilor ca destinatie pentru petrecerea celui de-al doilea concediu sau a unor scurte vacante. Schimbarile de atitudine si a modului de petrecere a concediului au fost insotite si de schimbari privind calitatea cerintelor celor care isi aleg turismul rural. Amatorismul expeditiv si standardele minime aplicate incep sa fie inlocuite treptat cu servicii de buna calitate. Catre ultimul deceniu al secolului nostru accentul cade mai ales pe dezvoltarea agrementului, deoarece cea mai mare teama a turistilor privind sejurul lor la tara este aceea de a se plictisi. Drept urmare, organizatorii implicati in turismul rural (Italia, Franta, Austria, Elvetia, Germania) au inceput sa-si dea seama ca numai asigurarea unor minime servicii turistice (cazare, masa, transport) nu mai sunt suficiente pentru a satisface noile cerinte ale turistilor.
24

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Excursii la fermele taranesti, vizitarea unor arii naturale deosebite, plimbari cu biciclete, cai sau pe jos, activitati culturale, amenajarea de baze nautice si sportive au darul de a atrage mai multi turisti. Acestea sunt acum componente importante ale produsului turistic rural. In prezent turismul ruraleste privit ca o componenta importanta a industriei turistice, fiind inclus in tot mai multe programe de promovare. Fara sa-si piarda caracteristicile esentiale, activitatile ce privesc petrecerea concediilor in mediul rural sunt oferite acum de un mare numar de organizatori de turism din tot mai multe tari de pe glob, care incheie contracte cu organizatori individuali proprietari de cabane, hotelieri rurali, fermieri s.a. In ultimii ani, noi constrangeri au fost impuse de noua politica agricola europeana, prin care se restrange productia agricola la nivel mondial, dar mai ales european, si prin care populatia rurala tinde sa migreze spre oras, aparand acele sate fantoma, turismul rural devenind o solutie de viitor. Oricat de modeste sunt veniturile obtinute prin derularea acestei activitati, locuitorii satelor au inceput sa realizeze faptul ca acestea sunt totusi suficiente pentru a putea face fata problemelor curente cu care se confrunta in intretinerea gospodariilor individuale si sa poata locui in mediul rural. Din aceasta prezentare a modului cum a evoluat turismul rural rezulta ca el a inceput sa capete si o importanta functie sociala, dincolo de cea economica, asigurand zonelor rurale resurse suplimentare menite sa consolideze structurile lor economice, oferindu-le stabilitate si viabilitate pentru generatiile viitoare. 1.6. Influenta politicilor agrare asupra dezvoltarii turismului rural Agricultura reprezinta, fara indoiala, unul din sectoarele cheie ale economiei mondiale, aflat intr-un permanent proces de transformare cantitativa si structurala.
25

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Activitatea agricola reprezinta cea mai concreta modalitate de valorificare a factorilor mediului natural, de definire a raportului dintre om si natura din perspectiva constituirii unor sisteme agrare specifice, capabile sa raspunda cerintelor actuale. Evolutia stiintei si a tehnicii au facut ca acest domeniu sa beneficieze de toate progresele realizate, devenind tot mai eficienta. cele mai mari progrese s-au inregistrat la nivelul continentului european. Un rol esential il are aplicarea la nivelul celor 15 tari membre ale Uniunii Europene a reformei PAC (Politica agricola comuna) adoptata in anul 1992, menita sa reglementeze mecanismele concurentiale si ale echilibrarii pietei agroalimentare. In plus, diferite tari de pe glob au trecut la promovarea unor tipuri de agricultura pe noi baze stiintifice si comerciale , urmarind cu precadere sustinerea unei agriculturi ecologice. Dar spatiul agricol european se gaseste concentrat in cateva zone geografice mari (Franta, nordul Italiei, Spaniei) si altele mai mari, dispuse fragmentar in alternanta cu spatii urbane, montane sau de podis, dar in general se poate afirma ca aici exista o agricultura performanta de tip industrial si extrem de eterogena. la baza acestui tip de agricultura sta triada: proprietate funciara familie exploatatie agricola, care functioneaza pe baza unor reglementari precise, cu subventii importante. In amonte si aval de agricultura exista o retea de distribuite a materialelor necesare agricultorilor, unelte de prelucrare a materiilor prime agricole, o retea de finantare si creditare, asigurare, precum si una de asistenta tehnica de specialitate. Suprafata agricola a Europei celor 15 se ridica la 133 milioane ha (57% din suprafata totala) ingloband peste 8 milioane de exploatatii agricole. Populatia numara 372,6 milioane de locuitori (1996) cu un PIB de 7281 miliarde dolari S.U.A, exporturile agricole agricole atingand circa 62,2 miliarde Ecu (1996). In
26

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

acest spatiu comunitar 49,2% din numarul fermelor agricole existente se incadreaza in clase de marimi de 1-5 ha (Grecia, Italia, Portugalia, Olanda) si de 10-20 ha (Germania, Anglia, Danemarca, Suedia s.a). Aplicarea PAC a condus la multiplicarea schimburilor agricole comunitare care astazi se ridica la circa 100 miliarde ECU-1999. Cu toate ca suprafata agricola si populatia din U.E. au crescut de doua ori din anul 1968 pana in 1999,peste 20% din produsele obtinute fac obiectul schimburilor, ceea ce inseamna ca restul se foloseste pe plan intern de catre fiecare tara membra. In ciuda performantelor sale, agricultura europeana se confrunta cu cateva aspecte deosebite precum: existenta unui proces de mobilitate activa a populatiei din mediul

rural catre cel urban; scaderea rentabilitatii si accentuarea gradului de imbatranire

demografica si prin aceasta scaderea potentialului de forta de munca din agricultura; cresterea fluxului imigrationist care sporeste cererea de bunuri si

produse agro-alimentare existenta unor exploatatii agricole situate in zone naturale cu potential

agricol redus, si unde veniturile agricultorilor sunt modeste; prezenta unui grad de poluare a mediului din cauza utilizarii

substantelor chimice in agricultura.


27

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

In ultimii ani, politica agricola comunitara incearca sa aplice programe prin care sa permita dezvoltarea unor activitati neagricole, avnd ca principal scop stoparea scaderii veniturilor agricultorilor, avnd in vedere aplicarea urmatoarelor instrumente: reglarea permanenta a pietelor si preturilor si reducerea stocurilor datorate unor excedente de produse agricole; reglementarea relatiilor exterioare prin care trebuie sa se asigure o securitate alimentara, negocierea tarifelor vamale protectioniste; ameliorarea structurilor agricole avand in vedere tendinta de acordare a unor avantaje substantiale fermelor mari prin importante subventii agricole. Evitarea producerii de stocuri de produse agricole o constituie limitarea ofertei agricole de piata prin restrangerea importurilor, recurgerea la diverse solutii de limitare a productiilor agricole nationale, instituirea unor monopoluri de stat sau private, care pot manevra oferta, asigurand obtinerea unor preturi mai bune. Mecanismele voluntare de restrangere a productiei agricole, vegetale si animale se sprijina pe retragerea din circuitul productiv a unor suprafete a agricole si a contingentelor de productie. In acest sens sunt incurajate si sustinute aparitia si dezvoltarea altor activitati complementare celor din agricultura. Astfel se are in vedere crearea de noi surse de venituri si folosirea complementara sau inlocuirea unor activitati pentru agricultori, fie la ferma, fie in afara ei. Zonele rurale sunt multifunctionale si agricultorii trebuie sa fie incurajati sa ia in calcul toate posibilitatile care se ofera intreprinzatorilor din mediul rural.
28

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

In primul deceniu al mileniului urmator agricultura trebuie sa se adapteze schimbarilor care vor caracteriza evolutia pietei, a politicii de piata si reglementarile comerciale. Alte schimbari vor aduce noi transformari pietelor agricole dar si economiilor locale ale tuturor regiunilor rurale. Zonele rurale va trebui sa-si defineasca noi functiuni de ordin ecologic si recreativ, din ce in ce mai importante, fiind alternative noi de dezvoltare pentru cei din domeniul agricol. in acest context un rol major il va detine si dezvoltarea unui larg evantai de activitati turistice in mediul rural. Tendinta globalizata de reducere a deficitelor bugetare prin diminuarea subventiilor si ajutoarelor acordate fermierilor va determina dezvoltarea in viitorul apropiat a altor activitati economice in mediul rural, menite sa echilibreze veniturile obtinute si sa sustina stabilitatea gospodariilor rurale.

1.7. Componentele turismului rural Tentativele de revitalizare a mediului rural din deceniile 7 si 8 ale secolului XX au aratat ca procesul de dezvoltare socio-economica se sprijina pe elementele majore ale mediului ambiant. Atat pentru agricultura cat si pentru turism, natura constituie principala materie prima care are meritul de a pune la dispozitie o larga gama de resurse specifice. Ambele domenii de activitate trebuie sa beneficieze de realizarea unei politici globale, integratoare, dublata de o politica de descentralizare regionala. Fata de alte forme de turism, turismul rural se detaseaza prin originalitatea si varietatea ofertei. Punerea in valoare a unor componente ale cadrului oferit de
29

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Doamna Natura permite conturarea unui turism alb, pentru sporturi de iarna, a unui turism albastru, pentru sporturi nautice, plaja, si a unui turism verde, in arii naturale protejate rezervatii si parcuri naturale. Exista o dubla complementaritate care trebuie bine pusa in valoare, intre turism si natura, intre turism si agricultura. Din multitudinea de monografii realizate pentru comunele din tari precum: Franta, Germania, Olanda, Spania, Grecia arata ca turismul reprezinta o ultima sansa de supravietuire a lumii rurale, fiind o speranta de mentinere a populatiei tinere si de conservare a ocupatiilor traditionale. Dar spatiile rurale existente se diferentiaza intre ele, dupa asezare geografica, modulde utilizare a terenurilor, resursele specifice, structura si fizionomia asezarilor, traditii si obiceiuri; prin urmare, la baza dezvoltarii turismului rural stau mai multe componente dintre care unele joaca un rol major, si anume:

pozitia si asezarea geografica care sunt elemente cu rol determinant in

relatia sat-oras, prin accesibilitate, legaturi de comunicatie, distante, prezenta unui anume tip de peisaj natural (montan, deltaic, marin, colinar etc.);

vetrele satelor care prin marimea lor determina o anume structura a

asezarilor rurale (catun, salas, sat, comuna, comuna suburbana) si permite segmentarea acestora in anumite zone functionale (zone rezidentiale), zone agricole, zone comerciale,zone de transport agricol si rutier etc. Vetrele exprima si relatia dintre om si natura si modul in care se realizeaza exploatarea si valorificarea resurselor existente, contribuind la pastrarea unui specific local. In spatiul acestora are loc un progres continuu de modernizare

30

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

a infrastructurilor tehnico-edilitare, de refacere a locuintelor si a anexelor gospodaresti, de imbunatatire a utilitatilor publice;

terenurile agricole reprezinta spatiile de extraurban care detin cea mai

mare pondere si care sunt strict dependente de calitatea si randamentul solurilor , de factori de risc naturali (inundatii, viituri, alunecari de teren, eroziune, seisme etc.). Prin tipurile de culturi practicate, dispunere, extindere, ele confera peisajului natural numeroase nuantari care ofera un pitoresc aparte si o atractivitate deosebita. In mod obisnuit, structura si configuratia acestora sunt date de relief, de topografia terenurilor, de particularitatile sinclinalelor, de presiunea demografica si economica. Cele mai multe valente estetice le detin terenurile din zonele montane, de podis si colinare, deltaice si mai putin cele de campie, mai monotone;

fondul forestier reprezinta componenta cu cele mai multe valente:

economica, ecologica, recreativa, ambientala. In functie de formele de relief, tipurile de clima, soluri, acestea sunt dispuse pe suprafete mai mari sau mai restranse, in forme compacte sau in alternanta cu terenurile agricole. Un rol deosebit il au padurile naturale, de tip virgin, care prin vechimea speciilor arboricole, varietatea speciilor, sprijina cel mai bine derularea unor activitati turistice. Padurile mai tinere, rezultate din plantatii, supuse acum unui regim de exploatare, au rol de agrement mai redus. In ultimii ani se pune tot mai mult accent pe dezvoltarea silvoturismului care are drept scop valorificarea complexa a padurilor prin miltiple activitati turistice. Un rol deosebit de important il va avea deschiderea padurilor private

31

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

catre public in scop turistic si sprijinirea construirii de noi cabane de vanatoare si puncte de observatie a animalelor salbatice, indeosebi a celor ocrotite. Existenta padurilor intr-un sistem turistic rural privat va amplifica valentele turistice ale satelor si va amortiza mai rapid investitiile realizate pentru a atrage un mai mare numar de vizitatori. Dezvoltarea industriei turistice trebuie sa aiba in vedere si pastrarea echilibrului ecologic, mai ales in zonele fragile si sa asigure pastrarea, conservarea biodiversitatii speciilor prin asigurarea unui control asupra circulatiei turistice pentru a evita degradarile, accidentele, incendiile;

reteaua hidrografica care prin constitutive apele subterane, de

suprafata si lacurile influenteaza foarte mult gradul de atractivitate a oricarei zone rurale. Apele subterane (freatice) sunt importante atunci cand contribuie la alimentarea cu apa potabila si menajera a gospodariilor rurale sau atunci cand detin un anume grad de mineralizare capata o valoare terapeutica ce sustine turismul balnear. Cursurile fluviilor, ale raurilor de diferite marimi sunt adevarate repere naturale, care au sustinut dezvoltarea multor vetre rurale si care prin peisajul lor specific dau o anumita valoare peisajului natural. Cele mai importante sunt lacurile de diferite origini (glaciare, alunecare, prabusire, acumulare etc.) si dimensiuni care ofera un potential remarcabil pentru multe activitati turistice. Unele balti, iazuri, limane fluviatile au permis conturarea unor localitati cu reale valente turistice situate mai ales in Campia Romana, Jijiei si Transilvaniei. Cele mai multe lacuri permit activitati de recreere si odihna, de practicare a unor sporturi nautice, a pescuitului sportiv. Lacurile de acumulare mai beneficiaza si de prezenta unor constructii hidrotehnice de mare ingeniozitate
32

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

inginereasca, adevarate creatii ale artei tehnologice care sporesc gradul de interes. Derularea acestor activitati turistice trebuie sa se faca intre anumite limite pentru a evita aparitia unor conflicte de interese intre detinatorii suprafetelor acvatice si a unor deteriorari ale calitatii apei si a mediului ambiant;

bunuri culturale, traditii si obiceiuri folclorice. Formata intr-una

dintre vetrele de straveche civilizatie din sud-estul european, cultura populara romaneasca se remarca prin originalitate, frumusete si vitalitate pana in zilele noastre. Dovada acestei mosteniri o constituie persistenta uneori milenara a unui numar insemnat de elemente atestate in toate domeniile artei populare si mestesugurilor traditionale, mai ales in ceramica, in costumul popular, precum si in ornamentica, de pilda, a altor genuri ale creatiei romanesti, cum sunt covoarele, broderiile, tesaturile, crestaturile in lemn s.a. Ca elemente de cultura materiala si spirituala, arta populara si artizanatul reflecta specificul national si au un profund caracter social cu un rol bine definit in realizarea echilibrului dintre util si frumos, dintre cerintele utilitar-materiale si cele estetice. Valenta turistica a artei si a creatiei populare este data de neintrerupta contributie a numerosilor creatori anonimi, care a conferit un caracter de permanenta continuitate, de varietate surprinzatoare, intemeiata pe un fond unitar. Unitatea, varietatea, bogatia, originalitatea, armonia dintre sobrietate si exuberanta, optimism si frumusete, datorate geniului creator al poporului roman sunt trasaturi specifice ale artei populare romanesti, recunoscute deopotriva de
33

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

cercetatori, specialisti de renume international, ca si de iubitorii de frumos de pretutindeni care vin in contact cu ea. Exista peste 50 de zone si subzone folclorice care detin un bogat tezaur de arta populara, pastrat in colectii satesti, muzee etnografice pavilionare sau in aer liber sau care sunt inca vii in numeroase sate ale tarii. Activitatile turistice pot contribui la pastrarea si continuarea bogatelor si valoroaselor traditii ale poporului roman ca fiind un fenomen viu, in permanenta transformare si imbogatire, unde fiecare generatie isi aduce propriul sau aport. Pretutindeni in lume si in special in tarile cu veche traditie in turism, arta populara si mestesugurile artistice, productia si promovarea acestora, segmente de un larg interes, contribuie, de fapt, la expansiunea turismului rural. Alaturi de aceste aspecte mentionate si imaginile inedite date de ritualurile legate de ciclul vietii si cele religioase sporesc rata de originalitate a vietii si civilizatiei satului romanesc;

dotarile tehnico-edilitare. Dezvoltarea generala a societatii

romanesti dupa primul razboi mondial, generalizarea uneltelor si utilajelor perfectionate de munca au condus la cresterea productivitatii muncii si implicit a nivelului de trai al locuitorilor satelor. Aceasta a avut repercursiuni directe in sistemul de constructie a locuintelor si anexelor, in amplificarea planului lor. Se constata schimbari in ceea ce priveste materialul de constructie, extinderea tindei, a camarii si sporirea numarului de camere. Dupa cel de-al doilea razboi mondial se constata in mod deosebit schimbari majore in structurile constructive, in planimetrie si functionalitate. In ultimele doua-trei decenii se constata transformari in ceea ce priveste elevatia, de la un nivel se trece la doua si trei niveluri, cu scari exterioare,
34

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

adecvate fata de principala. Numarul incaperilor creste de la 3 la 5-7-9, fiind raspandite planurile in forma de L si patrulater. Se pastreaza inca un numar important de locuinte din perioada interbelica, iar cele cu adevarat traditionale, datand de la sfarsitul secolului trecut s-au conservat in mica masura. Ele nu mai corespund nevoilor de spatiu si confort ale generatiei actuale. Cele mai multe sunt parasite in stare de degradare avansata sau locuite de persoane foarte in varsta, care nu le mai pot intretine. Un aspect deosebit este conferit de gradul de inzestrare cu utilitati publice, cu caracter edilitar alimentare cu apa, canalizare, evacuare, colectare deseuri, alimentare cu energie electrica, telefonie, drumuri care contribuie la asigurarea unui confort mai mare al locuintei, la cresterea gradului de igiena si securitate a gospodariilor. Aceste dotari contribuie in mod deosebit si la cresterea calitatii serviciilor turistice puse la dispozitia turistilor. Dincolo de aceste aspecte prezentate trebuie sa fie initiate actiuni de identificare a acestor constructii traditionale si prin restaurarea lor, imbunatatirea dotarilor interioare sa fie utilizate in derularea unor activitati culturale, turistice, de promovare, devenind obiecte valoroase si dominante ale identitatii fiecarei asezari rurale. In ultimii ani, in mediul rural s-au ridicat numeroase case, unde realizarea unui confort, de multe ori ostentativ, a determinat adoptarea unor elemente de arhitectura si constructie, straine de traditia locala sau regionala, care se apropie mult de mediul urban. Astfel se manifesta o confuzie totala intre frumusete si simplitate, uratenie si ceea ce ofera manierismul contemporan; tot mai multi antreprenori si chiar arhitecti gandesc ca vechiul traditional este sinonim cu lipsa de modernitate, murdarie, saracie.
35

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Prin turismul rural exista sansa reala ca vechile valori ale arhitecturii si tehnicii populare sa fie din nou puse in valoare, iar elementele noi sa fie date de posibilitatile de realizare a unor minime dotari edilitare eficiente si confortabile. Nu trebuie ca mediul rural sa fie indepartat de a se racorda la modern, de a beneficia de un standard de viata mai bun, iar aceasta fireasca perfectionare nu va putea fi oprita niciodata. Dar rapiditatea procesului de inlocuire a unor modele de viata traditionale vor pune la indoiala chiar sansa satelor de a mai exista la un moment dat. 1.8. Subtipurile turismului rural In urma analizei conceptului de turism rural a rezultat prin valorificarea resurselor locale (naturale, cultural-istorice, umane) ca si a dotarilor, echipamentelor turistice existente inclusiv prin pensiunile si fermele agroturistice. In literatura de specialitate i s-a consacrat termenul de turism verde, desi acesta se potriveste mai mult celui ecologic si de cunoastere a naturii ocrotite. Aceasta titulatura i-a fost acordata pentru a arata ca turismul rural vine in intampinarea dorintelor vizitatorilor de a se apropia si integra ei insisi in mediul ambiant, natural si uman, sprijinit si prin implicarea directa a populatiei locale in prestarea de servicii catre turisti. Avand in vedere multitudinea de resurse turistice de care poate beneficia aceasta forma majora de turism se poate afirma ca exista posibilitatea de multiplicare a acestuia in mai multe subtipuri. Acest proces de individualizare are la baza orientarea deliberata a pietei spre anumite oferte
36

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

turistice si segmentarea clientelei dupa valoarea calitativa si cantitativa a unor resurse turistice. In acest context exista urmatoarele subtipuri de turism rural:

turism pentru recreere si odihna detine ponderea cea mai importanta,


deoarece in concediu sau vacante multe persoane prefera mediul rural, mult mai relaxant, avand parte de o mai mare independenta de a lega noi relatii, de a-si imbogati orizontul de cunoastere. Acesta este practicat atat de cuplurile tinere, iubitoare de natura si mediu rustic, de familiile tinere cu copii, cat si de persoanele varstnice, mai greu adaptabile la un program turistic impus sau foarte strict;

turismul balnear are meritul de a pune in valoare calitatea curativa a


apelor minerale, sau a unui climat cu reale valente terapeutice. Deosebit de importanta este existenta unui grad mai mare de calm atmosferic, lipsa poluarii, aeroionizare negativa stabila, prezenta unor izvoare de apa minerala si/sau termale, a salinelor sau a namolurilor terapeutice. Aceste remedii naturale pot fi asociate in tratamente apicole, fitoterapeutice etc. Curele si tratamentele balneare pot fi aplicate in unitati de mica capacitate, lipsite de aglomeratie si confortabile;

turismul etnografic se sprijina pe existenta unor legate si valoroase


traditii etnofolclorice, pe o variata creatie populara. Deosebit de interesante sunt pastrarea vechilor mestesuguri populare, a unor vechi sarbatori legate de derularea unor momente de viata ale ciclului agrar sau expresii ale credintei religioase. Formarea si evaluarea civilizatiei
37

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

rurale, conditionate de factori geografici, istorici, demografici, culturali confera o identitate specifica comunitatilor rurale, le personalizeaza, astfel capatand si valente turistice;

turismul cultural religios se sprijina pe existenta unor vechi datini


care au statut de monumente de arhitectura , care pot avea functionalitate publica, privata sau religioasa. In spatiul rural pot exista zone istorice vechi care au meritul de a conserva case cu arhitectura traditionala; alaturi de acestea exista si numeroase biserici din lemn sau zid, ansambluri monahale, case memoriale, muzee sau alte institutii culturale. Acest subtip este solicitat cu precadere de turistii tineri (elevi, studenti), de cei doritori sa cunoasca alte forme de cultura si civilizatie;

turismul sportiv si de agrement are meritul ca, la nivelul spatiului


rural, beneficiaza de mijloace variate originale, total diferite de cele clasice, standardizate. In functie de zona geografica, de particularitatile naturale prezente, turistii pot practica cicloturismul, alpinismul, sporturi extreme (de aventura), sporturi nautice, sporturi pe terenuri amenajate (tenis, volei, calarie etc.). Alaturi de acestea se mai adauga vanatoarea si pescuitul sportiv, orientarea turistica. in plus, turistii pot observa natura, speciile vegetale si animale, sa culeaga plante medicinale, ciuperci, fructe de padure, sa se bucure de meniuri specifice gastronomiei traditionale. Exista tendinte de diversificare excesiva a activitatilor turistice propuse a se dezvolta in mediul rural. Dar trebuie sustinute acele activitati turistice care nu presupun amenajari turistice grele, care nu necesita
38

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

eforturi investitionale mari si care nu conduc la modificari ale modului de viata traditional;

turismul ecologic si stiintific se refera la posibilitatea pe care o au


turistii de a dispune de servicii de cazare, masa in localitatile rurale situate in zona tampon sau periferica a unor arii protejate.Pe teritoriul multor comunitati rurale exista rezervatii naturale de diferite tipurigeologice, geologice, speologice, botanice, forestiere, faunistice, mixte sau monumente ale naturii care merita sa fie cunoscute si de catre turistii nu numai de populatia locala. Acestea devin resurse turistice deosebit de valoroase care merita sa fie puse in valoare prin activitati turistice compatibile cu cerintele de ocrotire a mediului incinjurator.

1.9. Metode si instrumente de inregistrare statistica In general, statistica trateaza mari ansambluiri de date numerice, incluzand grupe de metode de analiza numerica care ajuta la descrierea relatiilor dintre fenomene. Activitatea turistica se poate analiza in ansamblu sau in detaliu pe baza unor date statistice si indicatori specifici. Acestea pun in valoare in mod deosebit caracteristici cantitative ale fenomenului turistic, si mai putin cele calitative. In turismul rural datele sunt culese prin inregistrarile efectuate de asociatiile si agentiile care se axeaza pe acest tip de activitate turistica. Inregistrarile curente se realizeaza sub forma rapoartelor statistice care culeg datele din structurile de primire sau personalul angajat in unitatile turismului
39

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

rural. Datele se obtin pe baza evidentei tehnico-operative lunare, a evidentei contabile si statistice a unitatii turistice. Ulterior acestea se pot raporta trimestrial, semestrial si anual si reprezinta o imagine a fenomenului turistic la un moment dat si arata in timp evolutia acestuia. In momentul in care au loc sarbatori religioase (pelerinaje, hramuri, vizita Papei Paul al II-lea), a unor evenimente culturale (festivaluri folclorice), astronomice (Eclipsa totala de soare din 11 august 1999) se pot face inregistrari speciale pentru a se cunoaste fluxul turistic, gradul de ocupare, durata sejurului, incasarile efectuate etc. Ca modalitati de inregistrare a datelor se pot utiliza inregistrarea directa, pe baza de documente, prin interogare, autoinregistrarea, care pot fi folosite combinate sau nu. In momentul de fata, documentele statistice publicate au ca obiect pensiunile agroturistice si se refra la numarul de unitati, numarul de camere, locuri-pat, locuri-zile, gradul de ocupare, durata sejurului turistic. Dar pentru a putea face o analiza mai detaliata a turismului rural ar trebui sa fie inregistrate si fermele si gospodariile taranesti care au statut de pensiuni si care primesc un numar mai redus de turisti. Exista unele aspecte precum: numarul mediu de salariati, mijloacele de transport folosite, marimea exploatatiilor agricole care practica turismul rural, volumul de venituri al acestora etc. In vederea cercetarii turismului rural pot fi folosite o serie de instrumente de observare utilizate in mod obisnuit in domeniul statistic, cum ar fi: recensamantul, sistemul rapoartelor statistice, sondajul si ancheta statistica, observarea partii principale, monografia sau fisa de prezentare.
40

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

In dezvoltarea turismului rural, un rol esential il detine cunoasterea modului de evolutie a cererii turistice internationale, in acest caz fiind aplicat sondajul statistic pentru cunoasterea pietei turistice (a cererii si ofertei de produse turistice), fiind completat cu multe informatii furnizate de panelurile de turisti si de unitati turistice. Datele si informatiile oferite de turisti fac cunoscute motivatiile si optiunile acestora, iar cele obtinute din structurile turistice arata calitatea serviciilor oferite si noile schimbari care se impun pentru a satisface noile preferinte ale turistilor. In viitorii ani, avand in vedere ca statistica in domeniul turismului rural este foarte redusa, se impune acordarea unei mai mari atentii cercetarii acestei forme de turism, pentru a permite cunoasterea tendintelor viitoare, realizarea de programe si strategii si evaluarea impactului pozitiv sau negativ produs asupra spatiului rural. 1.10. Impactul socio-economic al turismului rural asupra

comunitatilor locale De-a lungul ultimelor decenii tarile europene au aratat prin experienta acumulata eficienta dezvoltarii formelor de turism alternativ (neconventional): agroturismul, turismul la pensiune, turismul verde. Aceasta implica un parteneriat activ intre intreprinzatorii locali si administratiile publice locale. Analizat la nivelul rolului sau multifunctional se poate afirma ca impactul sau asupra mediului rural este coferit de urmatoarele aspecte particulare: activitatile turistice sunt desfasurate in mediu rural autentic;
41

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

beneficiaza de elemente constructive si spatiale specifice precum: mici

ateliere, intreprinderi, spatii de deservire, contact direct cu natura, mosteniri culturale originale, societati si atitudini traditionale; activitatile socio-economice se deruleaza la o scara mai redusa; existenta unui mod de viata cu adevarat traditional; posibilitati de dezvoltare si gestionare atenta, controlate pe termen lung; o mare varietate de actiuni turistice conforme cu gradul de complexitate

a spatiului rural. Cercetarile intreprinse asupra impactului si rolului turismului rural au demonstrat faptul ca poate sprijini in mod real si concret dezvoltarea economica si culturala a zonelor rurale.Actiunea se poate manifesta pe multiple planuri: valorificarea superioara a resurselor existente in teritoriu; perfectionarea structurilor sociale cu reducerea nivelului de saracie din gospodariile taranesti; stimularea dezvoltarii economice, prin punerea in valoare a materiilor prime agricole, in folosul turistilor; revigorarea unor vechi mestesuguri, obiceiuri si manifestari folclorice. Turismul rural poate avea un impact pozitiv numai in masura in care produsele turistice realizate sunt privite prin prisma existentei lor pe termen lung, avand drept scop castiguri durabile. In acest context, aceasta forma de
42

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

turism poate fi punctul de plecare pentru realizarea unor investitii, mici intreprinderi, noi locuri de munca, dar fara a permite aparitia unor dezechilibre datorate unor cresteri economice necontrolate. Dar fluxul intens de turisti poate conduce la degradarea calitatii frumusetilor naturale iar mostenirea culturala poate fi serios prejudiciata de influenta unor elemente culturale straine. Tabel 3 Influena turismului asupra mediului

Subiect n discuie

Legatura cu turismul

Legatura cu problemele ecologice majore

Categoria A
Vntoarea i pescuitul Producia i consumul de energie Creterea activitii turistice n anumite zone Turismul va conduce la utilizarea unui numr sporit de mijloace de transport Utilizarea apei pentru activitile umane Exploatarea solului i Consum sporit de resurse rare n timpul sezoanelor turistice Construirea de hoteluri, ci Pierderea biodiversitii. Pierderea biodiversitii Efect de ser Distrugerea stratului de ozon Poluarea aerului Criz de resurse

restructurarea mediului de acces i alte infrastructuri Eroziunea solului Emisii de noxe n atmosfer, Creterea numrului de Poluare atmosferic ap i sol persoane n arealele turistice Poluarea apei implic creterea cantitilor de noxe emise Contaminarea solului

Categoria B
Modificri ale resurselor biologice Vntoarea, pescuitul, utilizarea solului i Pierderea biodiversitii Contaminarea solului
43

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

restructurarea mediului pot conduce la agresiuni asupra Poluarea atmosferic ecosistemelor i speciilor Intensificarea transporturilor Efectul de ser va conduce la creterea cantitilor de gaze i ali Calitatea apei poluani atmosferici emii Creterea numrului de persoane dintr-o anumit zon poate duce la infiltraii Calitatea solului n reelele de canalizare Creterea numrului de indivizi dintr-o zon va conduce la creterea cantitilor de poluani i la eroziunea solului prin tasare i ridicarea de noi Sntatea uman i dezastrele ecologice construcii Emisiile fonice i de gaze datorate traficului vor afecta sntatea oamenilor i va conduce la distrugerea cldirilor cu valoare cultural Poluarea fonic Poluarea atmosferic Contaminarea i eroziunea solului Distrugerea stratului de ozon Poluarea aerului Poluarea apei

Categoria C
Administrarea resurselor Creterea veniturilor din vntoare i oescuit poate conduce la o mai bun administrare a resurselor. Interesul vizitatorilor pentru flora i fauna din zonele Monitorizarea i controlul protejate poate crete Necesitatea ca vizitatorii s Poluarea aerului
44

Pierderea biodiversitii Contaminarea i eroziunea solului Criz de resurse

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

polurii

beneficieze de ap de bun calitate poate conduce la o mai bun monitorizare

Poluarea apei Poluarea fonic

Categoria D
Flora i fauna Tasarea solului i vntoarea excesiv vor avea efecte negative, dar pot conduce i la o mai bun Sistemele hidrologice administrare a resurselor Cantitatea de precipitaii poate influena cererea Sistemele atmosferice turistic Temperatura i poluarea aerului pot influena cererea Sistemele litosferice turistic Topografia i tipul de sol pot influena cererea Ecosistemele turistic Ecosistemele ca: pdurile, mlatinile, munii, etc. vor influena cererea turistic
Not: Categoria A descrie diferite tipuri de impact asupra mediului Categoria B descrie modificrile parametrilor calitativi ai elementelor de mediu Categoria C conine informaii legate de aciuni de protecie a mediului Categoria D include informaii despre condiiile climatice, resursele biologice, etc

Pierderea biodiversitii

Eroziunea solului Criz de resurse Poluarea atmosferic

Eroziunea solului

Criz de resurse Pierderea biodiversitii

Turismul rural trebuie conceput ca un factor de echilibru intre comunitatile gazda, cu oamenii si obiceiurile lor, ofertantii de vacante si industria turistica. Practic, impactul pozitiv al acestei forme de turism va

45

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

depinde de modul de organizare, amenajare a satelor turistice si de varietatea, calitatea serviciilor turistice ce pot fi oferite. Satele turistice reprezinta asezari rurale pitoresti, situate aproape de natura , intr-un mediu nepoluat, pastratoare de bogate si vechi traditii si un bogat trecut istoric. Dincolo de functiile politico-administrative, sociale, economice, culturale, multe sate, cu deosebire cele din aria montana, colinara, pot deveni adevarate gazde pentru primirea turistilor, pe tot parcursul anului sezonier. Comparativ cu alte state europene, Romania se detaseaza prin existenta mai multor tipuri de sate individualizate prin pozitia geografica, accesibilitate, resurse, obiceiuri, ocupatii, manifestari artistice etc.

Impactul produs de turismul rural asupra spatiului rural se poate cuantifica prin analiza eficientei economice, pe raportul dintre efort si efect. Dar expresia cea mai reala este data de rentabilitate, care reprezinta un surplus monetar, respectiv soldul dintre incasarile si cheltuielile totale. Aceasta poate fi exprimata prin valoarea profitului net obtinut, care sustine reinnoirea si cresterea produselor turistice oferite. Din cele prezentate, contributia turismului rural la viata socioeconomica a oricarui sat se traduce prin: realizarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung, in stransa corelatie cu alte strategii sectoriale: agricultura, infrastructura, protectia mediului; aplicarea mai rapida a principiilor de dezvoltare durabila a turismului, prin reducerea caracterului de masa;
46

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca si care inseamna crestere economica in plan regional, local; sustinerea mai activa a activitatilor traditionale si in mod special a artizanatului, si dezvoltarea unui comert specific, in beneficiul turistilor si al populatiei locale; cresterea resurselor de venit a populatiei rurale, rezultat al unei mai bune valorificari a produselor agroalimentare ecologice si a resurselor turistice prezente; imbunatatirea calitatii vietii si pastrarea identitatii culturale. 1.11. Sisteme de organizare internationale si europene Turismul rural reprezinta una din formele de turism in plina expansiune, cucerind noi segmente de turisti de pe piata turistica, in ultimii 15 ani. Oraganizatia Mondiala de Turism realizeaza periodic rapoarte care arata ponderea acestuia fata de totalul circulatiei turistice. Cea mai mare dezvoltare o cunoaste la nivelul continentului european, unde numarul turistilor se cifreaza in medie pe an la 370 milioane turisti, din care 25% isi petrec concediile in mediul rural. Se poate afirma ca rolul Comunitatii Europene in sustinerea turismului rural a fost deosebit, cu scopul de a atenua efectele politicii agrare a celor 15 tari membre. Nu toate zonele rurale sau toti fermierii trebuie sa se astepte la succese deosebite obtinute din activitatea turistica. Zonele rurale difera intre ele prin
47

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

particularitatile lor si prin urmare, procesul de planificare si amenajare devine o sarcina majora pentru autoritatile locale si chiar pentru cele nationale. Dorind sa sprijina mai activ turismul rural, Comunitatea Europeana a elaborat in timp o serie de reglementari si a sprijinit crearea unor organisme specifice. In anul 1994 Comisia Europeana a prezentat primul sau raport anual in fata Parlamentului european si Comitetului economic si social privind toate actiunile sale cu impact pozitiv asupra turismului, referitoare la anul precedent. Primul pan de actiune comunitar in favoarea turismului a fost adoptat de Consiliu in 13.08.1992 (Decision du Conseil 92/421/CEE, JOL 231 du 13.08.1992). Ca urmare a acestor initiative, a luat nastere comitetul Turismul si zonele rurale. Conform deciziei mentionate, turismul trebuie sa se integreze intr-un concept global, axat pe un plan general de dezvoltare rurala. Acesta trebuie sa se dezvolte mai ales in comunitatile rurale pe cale sa se dezintegreze sau lipsite de resurse economice. In urma crearii unui comitet de gestionare a turismului alcatuit din reprezentanti ai terilor membre a UE, acesta si-a inceput activitatea in 1994. Ulterior, un grup de 10 experti delegati, reprezentanti ai principalelor asociatii europene de turism rural s-au intrunit pentru a defini si armoniza pe baza voluntara criteriile ce calitate ale serviciilor de cazare si pentru a elabora o strategie care sa permita obtinerea unei norme europene prin care sa se defineasca clar si sa se promoveze mai activ turismul rural. Astfel au fost create si primele liste cu simbolurile de reprezentare a evantaiului de servicii turistice oferite si s-au stabilit tipurile de cazare. O initiativa deosebita o constituie programul LEADER destinat dezvoltarii rurale, menit sa sustina unele proiecte locale si sa promoveze activitati complementare agriculturii. Din cele 217 actiuni, 71 sunt axate pe
48

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

turismul rural si 25 de proiecte de dezvoltare in acest domeniu au avut proritate (1991-1994). A existat intr-o prima etapa Leader I (1991-1993) si Leader II (1995-1999), cu un buget global de 2,6 miliarde ecu. Importanta acestui program a fost determinata in principal de: furnizarea de informatii catre toate tarile membre UE, asupra masurilor

si fondurilor de natura sa incurajeze dezvoltarea rurala in anumite regiuni; asigurarea unei forme de pregatire profesionala si de asistenta in

domeniu; dezvoltarea turismului rural si a subtipurilor sale; sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii in turismul rural, a unor

ateliere mestesugaresti, artizanat, servicii locale; valorificarea si comercializarea mai buna a produselor si materiilor

obtinute din agricultura locala. In perioada anilor 1994-1999 s-au derulat si alte programe de sprijinire a acestei forme de turism, precum:

Programul Expert care a sustinut proiecte locale derulate in tari


precum: Belgia, Cehia, Cipru, Germania, Luxemburg, Polonia, Suedia, Ungaria;

49

Turismul rural, factor de accelerare generale a integrrii economice europene

Consideraii

Programul Ecovast, axat pe o strategie globala de dezvoltare rurala,


care include si unele initiative in domeniul turismului;

Programul European Rural Tourism Network sprijinit si de


Eurogites prin cele 9 filiale ale sale si 12 asociatii de profil, axat pe asistenta tehnica, informare, promovare intre tarile participante (9); La 20 septembrie 1990 in localitatea Tomar (Portugalia) a fost creata asociatia europeana EUROGITES care a pornit cu doar 13 organizatii nationale si regionale din 9 tari europene, care isi propunea revitalizarea zonelor rurale prin turism, cu conservarea zonelor naturale. Treptat, pana in 1999, aceasta organizatie a ajuns la 22 asociatii, din 12 tari europene, printre care 3 in tara noastra. Ca urmare a avantului luat de turismul rural la nivel european, Consiliul Europei a elaborat Recomandarea m. 1296 (1996), drept o completare la Carta europeana a spatiului rural si care in anexele sale detine un capitol (8) dedicat turismului, iar capitolul 9 pentru micile intreprinderi, comert local si artizanat.

50