Sunteți pe pagina 1din 6

Tema 10: Determinarea caracteristicilor vantului

Daca valorile termice si de presiune ar fi repartizate uniform pe suprafata terestra, deplasarea aerului nu ar mai avea loc. Inegala repartitie a presiunii in sens orizontal se datoreaza actiunii combinate a unor cauze de ordin termic si dinamic si, determina o miscare advectiva numita vant. Diferentele de temperatura ale aerului creeaza densitati diferite, ceea ce atrage dupa sine diferente de presiune - maxime si minime barometrice. Vantul ca element meteorologic tinde sa egalizeze diferentele de temperatura, presiune si umezeala existente in atmosfera in sens orizontal. Aceasta egalizare insa, nu se realizeaza decat pentru intervale foarte scurte de timp, cand apare un calm atmosferic. In rest, aparand noi diferente, reapare vantul, care mentine o stare medie a acestor diferente, deci este un element meteorologic important si un factor compensator in atmosfera. Caracteristicile regimului dinamic al aerului prezinta interes atat din punct de vedere teoretic cat si aplicativ. Astfel, frecventa vantului din anumite directii permite aprecierea caracteristicilor maselor de aer care se deplaseaza intr-o anumita regiune, fapt care permite stabilirea influentei pe care o are asupra proceselor climatice locale. Vantul influenteaza toate domeniile transporturilor (in special, cele aeriene), dar si unele procese si elemente meteorologice (umezeala, nebulozitatea, precipitatiile lichide si solide, evaporatia, temperatura aerului si solului etc.). Diversitatea fenomenelor meteorologice depinde de existenta in atmosfera a curentilor de aer, atat a celor verticali cat si a celor orizontali. Lipsa acestora in atmosfera ar duce la inexistenta schimbarilor bruste ale vreniii si s-ar observa o trecere lenta de la iarna la vara si invers, dupa variatia inaltimii Soarelui. Fiind un element meteorologic dinamic, vantul se caracterizeaza prin directie, viteza si tarie sau intensitate. 10.1. Directia vantului reprezinta sensul din care bate vantul intr-un punct sau intr-o regiune oarecare. Ea se stabileste in raport cu punctul cardinal dinspre care bate. In scopul indicarii directiei vantului, se uziteaza roza vanturilor cu cele patru puncte cardinale i cu cele patru sau douasprezece directii intercardinale numite rumburi. Deoarece acest mod de notare nu este foarte precis, in aeronautic^ i in transporturile marine se foloses.te azimutul vantului, adica unghiul pe care II face vectorul vant cu directia nordului geografic. Acesta se exprima in grade sexagesimale de la 0 la 360, In sensul deplasarii acelorde ceas. Astfel, nordul corespunde la 360. estul la 90, sudul la 180 iar vestul la 270. Celelalte directii au valori intermediare (tabelul 13).
Tabelul 1 Codificarea directiei vantului i echivalentul in grade azimutale D ire c tia v a n t u l u i .. Notarea Grade azimutale Cifra de cod

C alm Nord-nord-esl Nord-est Est-nord-esl Est Est-sud-est Sud-est Sud-sud-est Sud Sud-sud-vest Sud-vest Vest-sud-vest Vest Vest-nord-vest Nord-vest Nord-nord-vest Nord Variabil

NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV

vsv
V VNV NV NNV N -

22,5 45 67,5 90 112,5 135 157,5 180 202,5 225 247,5 270 292,5 315 337,5 360 -

00 02 05 07 09 11 14 16 18 20 23 25 27 29 32 34 36 99 *

Variatia diurna a directiei vantului se schimba foarte mult in functie de conditiile orografice si a modului diferit de repartitie a presiunii aerului intre acestea. 10.2. Viteza vantului reprezinta distanta parcursa de aerul care se deplaseaza pe orizontala in unitatea de timp. Ea se exprima in metri pe secunda sau in kilometri pe ora, intre cele doua unitati de masura existand urmatoarele relatii: 1m /s = 3,6 km /h; 1km /h = 0,278 m /s. In navigatia maritima, viteza vantului se exprima si in noduri (1 nod = 1,852 km /h). Variatia diurna a vitezei vantului in straturile de aer din troposfera inferioara prezinta un maxim dupa-amiaza, in jurul orei 13, si un minim noaptea, ca rezultat al miscarilor convective si al schimbului turbulent. 10.3. Intensitatea sau taria vantului se exprima prin presiunea exercitata de aerul deplasat de vant asupra obiectelor intalnite in cale. Presiunea exercitata pe o suprafata de 1 m2, asezata perpendicular pe directia vantului, este egala cu: P = a v2 in care: P - presiunea vantului in kg /m2; a - constants pentru densitatea aerului egala cu 0,0625; v - viteza vantului in m /s.

Intensitatea vantului se apreciaza vizual, dupa efectele mecanice pe care le produce vantul asupra obiectelor aflate pe suprafata terestra. cu ajutorul scarii Beaufort, conceputa de amiralul francez in anul 1805. Intre gradele scarii Beaufort si viteza vantului exprimata in unitati de masura determinate instrumental, au fost stabilite corespondente reale. La statiile meteorologice se fac aprecieri si asupra duratei variturilor, notandu-se intervalul de timp de la inceperea vantului pana la incetarea lui. Structura vantului este o alta caracteristica a vantului. In functie de regimul vitezei vantului si caracterul miscarii sale, vantul poate avea structura laminara, turbulenta si in rafale. Aceste aspecte se determina uzitand inregistrarile anemografice.

Instrumentele cu citire directa pentru masurarea directiei si vitezei vantului


In aceasta categoric intra girueta cu placa usoara (care indica valori ale vitezei vantului de pana la 20 m/s), girueta cu placa grea (care indica valori de pana la 40 m/s) si diferite tipuri de anemometre. La statiile meteorologice din tara noastra se utilizeaza giruetele de tip Vild.Girueta Vild este alcatuita dintr-un ax metalic vertical fix si unul mobil. Partea mobila a giruetei cuprinde indicatorul directiei vantului si indicatorul vitezei vantului. Indicatorul directiei vantului (ampenajul giruetei) este o vergea metalica, orizontala prevazuta la unul din capete cu o sfera de plumb sau fonta, iar la capatul opus cu un dispozitiv format din doua placi confectionate din tabla (pana de vant), ce se orienteaza cu sfera de plumb spre directia de unde bate vantul. Indicatorul vitezei vantului are in componenta o placa metalica dreptunghiulara, cu o greutate de 200 g pentru girueta cu placa usoara sau 800 g pentru girueta cu placa grea. In functie de liniile de forta ale vantului, placa metalica de forma dreptunghiulara penduleaza in fata unei rame in forma de arc, prevazute cu opt dinti inegali (tabelul 2). Prin urmare, placa va fi deviata de la pozitia verticala in functie de viteza si intensitatea vantului. Efectuarea observatiilor consta in dcterminarca directiei si apoi a vitezei vantului in urmatoarca ordine: a) observatorul va aprccia, timp de doua minute, directia mediata a vantului s.i caracteristica dircctiei (variabila sau constants), adica va urmari oscilatiile sferei de plumb care indica punctele cardinale si intercardinale b) se masoara viteza mediata a vantului si caracteristica vitezei (uniforma sau in rafale). In accst caz, observatorul va urmari timp de doua minte oscilatiile placii dreptunghiulare in dreptul dintilor de pe rama arcuita. Daca viteza vantului estc cuprinsa intre 0 si 9 m/s observatiile se efectucaza la girueta cu placa usoara, iar pentru cele mai mari de 9 m/s,

Tabelul 2

Aprecierea vitezei vantului (m/s), in functie de pozitia placilor celor doua giruete
O s c i l a t i i lp l a c i igiruetei e In d rep tul i n t e l u 0 d i I n t r e i n t i0 i 1 d i In dreptul dintelui 1 i n t r ed i n t i 1 $ i 2 i In d rep tul i n t e l u 2 d i intre dintii 2 i 3 in dreptul dintelui 3 intred i n t i i3 $ i 4 In dreptul dintelui 4 I n t r e i n t i4 $i 5 d i in dreptul i n t e l u 5 d i i n t r ed i n t i 5 i 6 i in dreptul i n t e l u 6 d i intre dintii 6 $i 7 In d rep tul i n t e l u 7 d i P ested i n t e l e 7 Viteza vantului (m /s) la girueta cu placa uoara 0 1
7
-l

cu placa grea 0

2
4 6 8 10 12 14 16 18 20 24 28 34 40 > 40

4 5 6 7 8 9 10 12 14 17 20 > 20

la girueta cu placa grea. Daca placa nu oscileaza, adica nu se misca din dreptul dintelui zero, in registrul RM - 1M se inscrie cifra 0. Cele doua giruete Vild (cu placa usoara si cu placa grea) se instaleaza in partea nordica a platformei meteorologice, pe acelasi aliniament cu chiciurometrul, pe stalpi metalici verticali, la inaltimea de 1 0 m (inaltime masurata intre suprafata solului si marginea superioara a placii oscilante). Pozitia perfect verticala a stalpilor de sustinere este realizata prin.ancorarea cu cabluri, care trebuie sa fie in permanenta bine intinse. Determinarea directiei si vitezei vantului se face la cele patru ore de observatii climatologice. Pentru determinarea rapida a directiei si vitezei vantului, in cadrul expeditiilor stiintifice cu caracter microclimatic, se utilizeaza girueta de mana (de companie). Valorile obtinute astfel, sunt orientative. Anemometrele sunt instrumente precise care masoara numai viteza vantului, iar in functie de principiul care sta la baza constructiei si functionarii lor, se impart in: - anemometre mecanice; - anemometre magnetice; - anemometre termice. Anemometrele mecanice folosesc ca piesa receptoare pentru vant fie un sistem de cupe anemometrice, fie o morisca cu palete fine de aluminiu. Viteza vantului se determina

prin impartirea numarului de metri parcursi de aerul aflat in miscare, citit pe un contor (socotitor), la timpul cat a functional instrumentul. La statiile meleorologice din Romania se utilizeaza anemometre mecanice cu cupe tip J. Richard; anemometre de mana cu cupe si conlor lip R. Fuess; anemometre mecanice cu morisca cu palete tip J. Richard. Piesa receptoare pentru vant poate fi consliluila dinlr-un sistem de cupe Palterson sau Robinson. Sistemul Patterson este formal din trei cupe fixate perpendicular pe un ax vertical mobil, la intervale de 120 una de cealalta, iar sistemul Robinson este format din patru cupe dispuse inlr-un mod asemanalor, la intervale de 90. Toate cupele unui sistem sunt orientate cu partile convexe in aceeasi directie. si se rotesc in acelasi sens, indiferent de directia vantului, deoarece presiunea acestuia pe partile lor concave esle mai mare decat pe cele convexe. Anemometrele magnetice masoara cu*precizie viteza vantului, pe principiu l inductiei magnetice (marime vectoriala care, impreuna cu intensitalea. caracterizeaza local componenta magnelica a campului eleclromagnetic). Exista mai multe tipuri (Richard, Rosenmuller), dar in mod obisnuit, piesa receptoare este constituita dintr-un sistem de cupe Pallerson sau Robinson. Pentru a afla viteza vantului se declanseaza un buton care fixeaza scara anemometrica exact in dreptul diviziunii care marcheaza viteza vantului din acel moment. Sub actiunea vanlului cupele anemometrice se rotesc si angreneaza in miscarea lor si magnetul inductor, care antreneaza indusul pe care se afla scara anemometrica. Anemometrele termice determina viteza vantului pe principiul racirii sub influenta vantului a unui fir incalzit. Cel mai cunoscut anemomelru termic este catatermometrul.
Instrumente inregistratoare pentru vant Pentru cunoasterea variatiilor directiei si vitezei vanlului la staliile meleorologice se utilizeaza aparale inregistraloare pentru vant de tipul:

- anemografului, anemocinemografului, electrocinemografului ce inregistreaza viteza vantului; - giruetelor inregistratoare cu rezistente electrice ce inregistreaza directia vantului; - anemogiruetelor si anemorumbarografelor ce inregistreaza atat directia cat si viteza vantului. Indiferent de tipul aparatului un inregistrator pentru vant este alcatuit dintr-o parte receptoare, care are rol si de transmitator si o parte inregistratoare. Cel mai cunoscut, la statiile meteorologice din Romania, este anemograful cu contact electric. Pe diagrama acestui anemograf, divizata de la 0 la 100 km, se inregistreaza numarul de kilometrii parcursi de vant in 24 de ore,adica viteza medie a vantului. Senzori de vant Senzorul de vant WAS 425 utilizeaza ultrasunetul pentru determinarea vitezei orizontale si directiei vantului. Principiul de masurare se bazeaza pe timpul de tranzit, adica timpul necesar ultrasunetului pentru a ajunge de la un traductor la altul, in functie de viteza vantului de-a lungul traseului (caii) ultrasunetului. Timpul de tranzitie este masurat in ambele

directii. Pentru vant cu viteza zero, ambii timpi de tranzit, de inaintare si de revenire, sunt egali. Atunci cand bate vantul de-a lungul traseului de sondare, timpul de tranzit pentru vantul ascendent creste, iar pentru cel descendent descreste. Microcontrolerul WAS425A utilizeaza masuratorile celor doi timpi de tranzit pentru calculul vitezei vantului de-a lungul unui traseu. Viteza calculata pentru vant este independenta de altitudine, temperatura si umiditate. Metoda descrisa pentru un traseu este repetata pentru determinarea vitezei vantului de-a lungul celor trei trasee care sunt decalate la 120 unul fata de celalalt. Microcontrolerul calculeaza viteza si directia vantului, precum si componentele lui rectangulare, datele obtinute fiind raportate sistemului de colectare (logare). WAA 151 este un anemometru optoelectronic, cu raspuns rapid. El este compus dintr-o roata cu trei cupe conice usoare care asigura o linearitate excelenta pe tot domeniul de masurare a vitezei vantului de max. 75 m/s. Pe axul rotii cu cupe este montat un disc perforat circular care, atunci cand este rotit de actiunea vantului asupra cupelor, taie un fascicol de raze infrarosli de 14 ori la o rotatie. generand un numar de impulsuri la iesirea unui fototranzistor. Frecventa impulsurilor este direct proportionals cu viteza vantului (de exemplu 246 Hz = 24.6 m/s). Totusi, pentru obtinerea celei mai bune precizii, trebuie utilizata functia de transfer caracteristica, in vederea compensarii inertiei de pornire. In compartimentul axului este prevazut un ele ment de incalzire care mentine lagarele la o tem peratura mai mare decat cea de inghet, in timpul anotimpului rece. Puterea nominala a elementului de incalzire este de 10 W. Se recomanda utilizarea unui termostat care sa porneasca incalzirea atunci cand temperatura coboara sub +4C. WAA 251 este un anemometru optoelectronic cu cupe incalzite, care ii asigura performance excelente chiar si in conditii climatice extreme. Foliile de incalzire incorporate in fiecare cupa si in butucul rotii cu cupe asigura un consum electric scazut. Sensibilitatea ridicata si linearitatea stint asigurate de un sistem unic, fara contact, de transmitere a energiei electrice pentru incalzire. Circuitul de pornire/oprire a incalzirii este comandat de un rezistor NTC care sesizeaza temeperatura ambianta. WAA251 transmite tensiuni de excitatie de 12 V si 24 V la senzorul WAV151 de determinare a directiei vantului. Instrumentul meteorologic se instaleaza pe capatul sudic al bratului de sustinere a senzorilor de vant.