Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filtre de Tip K Constant: 1. Scopul Lucrării
Filtre de Tip K Constant: 1. Scopul Lucrării
Lucrarea 3
Filtre de tip k constant
1. Scopul lucrării
2. Noțiuni teoretice
2.1. Definiția filtrului
Un diport al cărei tensiuni de ieșire se modifică în funcție de frecvența semnalului de intrare
poartă numele de filtru. Spunem că un astfel de circuit prezintă un comportament selectiv în
domeniul frecvenței.
Ideal, filtrele introduc o atenuare nulă într-un interval de frecvențe numit bandă de trecere (BT)
și o atenuare infinită în intervalul de frecvențe numit bandă de blocare/oprire (BO). Benzile
filtrului sunt delimitate de frecvențele de tăiere.
2.2. Clasificarea filtrelor
În funcție de modul în care sunt poziționate benzile de oprire și de trecere filtrele pot fi
împărțite în următoarele categorii:
• Filtre trece-jos (FTJ) – permit trecerea semnalelor a căror frecvență este mai joasă decât
frecvența de tăiere;
• Filtre trece-sus (FTS) – permit trecerea semnalelor a căror frecvență este mai înaltă decât
frecvența de tăiere;
• Filtre trece-bandă (FTB) – permit trecerea semnalelor a căror frecvență se încadrează
între cele două frecvențe de tăiere; • Filtre oprește-bandă (FOB) – opresc trecerea
semnalelor a căror frecvență se încadrează între cele două frecvențe de tăiere.
Tabelul 1 conține o privire de ansamblu a acestor tipuri de filtre. Pentru fiecare filtru prezentat
se definește funcția de transfer:
𝑉𝑜(𝑓)
𝐻= (1)
𝑉𝑖(𝑓)
1
Semnale și Sisteme II
FTJ
FTS
FTB
FOB
2
Semnale și Sisteme II
• Banda de trecere (BT) – intervalul de frecvențe în care filtrul prezintă, ideal, atenuare
nulă;
• Banda de oprire (BO) – intervalul de frecvențe în care filtrul prezintă, ideal, atenuare
infinită;
• Banda de tranziție – intervalul de frecvențe care realizează trecerea de la banda de
trecere la cea de oprire. Este de dorit ca aceasta să fie cât mai îngustă posibil;
• Câștigul – amplificarea maximă a semnalului în banda de trecere;
• Atenuarea în banda de oprire – diferența dintre câștigul în banda de trecere și cea de
oprire;
• Riplul în banda de trecere – oscilația maximă a atenuării în banda de trecere;
• Riplul în banda de oprire – oscilația maximă a atenuării în banda de oprire;
• Panta filtrului – înclinarea caracteristicii filtrului în banda de tranziție. Valorile acestea
sunt, în general, multiplii de 20dB/decadă (20dB/decadă = 6dB/octavă, unde o octavă
reprezintă o dublare a frecvenței);
• Frecvența de tăiere (critică) – frecvența care delimitează banda de trecere de cea de
tranziție. Este definită ca fiind frecvența la care câștigul filtrului este de -3 dB;
• Ordinul filtrului – numărul de poli ai funcției de circuit H(p);
• Factorul de calitate Q – parametru care indică forma benzii delimitate de frecvențele de
tăiere la FTB și FOB. Este definit ca fiind raportul dintre frecvența de rezonanță (f0) și
lățimea benzii de trecere/oprire (B). Valori mici indică o lățime de bandă largă, iar valori
mari o lățime de bandă îngustă.
a)
3
Semnale și Sisteme II
b) c)
Figura 2. Secțiuni tipice de filtre
Aceste secțiuni elementare prezintă impedanțe imagine diferite la fiecare poartă. Mai precis,
poarta terminată pe elementul serie prezintă impedanța Z0T, iar cea terminată pe elementul
derivație impedanța Z0Π.
𝑋1
(3)
𝑥=
2𝑅
Impedanțele imagine ale acestor filtre iau forme diferite în funcție de structura acestora
(T sau Π):
𝐿 (4)
0𝑇 = √ (1 − 𝜔 2 𝐿𝐶 ) = 𝑍0 √ 1 −
𝑍 𝐶 𝜔2𝐿𝐶
𝑍
𝐿 1 1
=√ ∙ = 𝑍0 𝐶 √1 −
0𝛱 (5)
𝜔2𝐿𝐶 √1 −
𝜔2𝐿𝐶
𝑍 (6)
4
Semnale și Sisteme II
Dacă unul sau ambele terminale ale filtrului de tip k constant sunt legate la o rezistență pură de
valoare R, se realizează adaptarea pentru o singură frecvență corespunzătoare pentru cazul în
care x este egal cu 0 (formula (3)).
Avantajele filtrelor de tip k constant sunt structura lor simplă și atenuarea aproape infinită în
banda de oprire. Dezavantajele acestor filtre sunt legată de banda de tranziție largă
(pantă mică) și de varianța impedanțelor de intrare și ieșire cu frecvența.
a) b)
Figura 3. FTJ tip k în structură T (a) și Π (b)
𝑍1 = 𝑗𝜔𝐿1 (7)
1
𝑍2 = 𝑗𝜔𝐶2 (8)
𝐿1 2
(9)
𝑍1𝑍2 = =𝑅
𝐶2
𝑥 𝜔𝐿 (10)
𝑓𝑐 (11)
𝜋√𝐿1𝐶2
𝑅
𝐿1 = (12)
𝜋𝑓𝑐
1
𝐶
2= 𝜋𝑅𝑓𝑐 (13)
a) b)
Figura 4. FTS tip k în structură T (a) și Π (b)
1
𝑍1 = 𝑗𝜔𝐶1 (14)
𝑍2 = 𝑗𝜔𝐿2 (15)
𝐿2 2
(16)
𝑍1𝑍2 = =𝑅
𝐶1
𝑥 (17)
2𝜔𝐶1𝑅
Frecvența de tăiere se poate afla egalând relația anterioară cu -1, de unde rezultă:
𝑓𝑐 (18)
6
Semnale și Sisteme II
𝑅
𝐿2 = (19)
4𝜋𝑓𝑐
1
𝐶
1= 4𝜋𝑅𝑓𝑐 (20)
a) b)
Figura 5. FTB tip k în structură T (a) și Π (b)
𝐿1 = (𝑓𝑐2𝑅− 𝑓𝑐1) 𝐶1 = 𝑓 𝑐
(21)
𝜋
𝑅(𝑓𝑐 1 {𝐿2 =
𝐶2 = 𝜋𝑅(𝑓𝑐2 − 𝑓𝑐1)
12
𝐶2 𝐶 1
𝑓𝑟2 = 𝑓𝑐1𝑓𝑐2 (23)
𝑍𝑍 = 1= 𝐿2 = 𝑅2 (22)
unde fc1 și fc2 sunt frecvențele de tăiere care delimitează banda de trecere exprimate în
Herzi.
7
Semnale și Sisteme II
a) b)
Figura 6. FOB tip k în structură T (a) și Π (b)
Filtrele oprește-bandă se obțin prin suprapunerea secțiunilor T de filtre trece-jos și trecesus sau
prin suprapunerea secțiunilor Π de filtre trece-jos și trece-sus.
Componentele și parametrii filtrului sunt definiți astfel:
𝐿1 = 𝑅 (𝑓𝑐𝜋𝑓𝑟 𝐶1 = (24)
𝑅 𝑓𝑐 {𝐿2 =
4𝜋(𝑓𝑐2 − 𝑓𝑐1) 𝐶2 = 𝜋𝑅𝑓𝑟
𝐿 𝐿
𝑍1𝑍2 = 1 = 2= 𝑅2 𝐶2
𝐶1
unde fc1 și fc2 sunt frecvențele de tăiere care delimitează banda de 𝑓𝑟2 = 𝑓𝑐1𝑓𝑐2
oprire exprimate în Herzi.
8
Semnale și Sisteme II
3. Modul de lucru
Se alege o structură de filtru (T sau Π) pentru care se refac toate schemele prezentate (FTJ,
FTS, FTB, FOB). Filtrele se conectează conform schemei din Figura 7. Sursa de semnal se
configurează cu o tensiune vârf la vârf de 5V. Pentru fiecare frecvență a semnalului de intrarea
se măsoară tensiunea vârf la vârf la intrarea filtrului (Vi) și la ieșirea filtrului (Vo). Măsurătorile
se completează în tabel. Pentru fiecare tip de filtru se calculează atenuarea conform formulei
(27) și se realizează reprezentarea grafică a atenuării în funcție de frecvență (caracteristica
filtrului).
Cu ajutorul caracteristicii se identifică frecvențele de tăiere. Atenție: frecvența se reprezintă
pe o axă logaritmică!
𝑉𝑂
𝑎 = 20 log10 [𝑑𝐵] (27)
𝑉𝑖
9
Semnale și Sisteme II
10
Semnale și Sisteme II
4. Bibliografie
[1] Maria Claudia Surugiu, Ionel Petrescu, Semnale și sisteme – Aplicații practice – ,
București, 2012;
[2] Zoher Z. Karu, Signals and Systems Made Ridiculously Simple, ZiZi Press, Cambridge,
MA, SUA, 2001
[3] Gheorghe Cartianu, ș.a., Semnale, Circuite și Sisteme, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1980
11