Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
discover, and share... Were using Facebook to give you reading recommendations based on what your friends are sharing and the things you like. We've also made it easy to connect with your friends: you are now following your Facebook friends who are on Scribd, and they are following you! In the future you can access your account using your Facebook login and password. Learn more No thanks Some of your friends are already on Scribd:
/ 15 Download this Document for Free Sondaje, spalaturi si clisme !Def! Sondajul reprezinta introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc sau material plastic prin caile naturale intr-o cavitate naturala a organismului. Scop: - explorator: recoltarea produselor cavitatii sondate in vederea efectuarii examenelor de laborator. -terapeutic: evacuarea continutului cavitatii sondate, introducerea unor subst.medicamentoase, hidratarea alimentara, curatirea cavitatii de subst.daunatoare organismului, introduce accidental sau formate printr-o dereglare a proceselor de digestie si metabolism. Principii de respectat
-instrumentele folosite pt.sondaje si spalaturi trebuie sa corespunda mai multor criterii generale astfel: -suprafata sondajelor sa fie neteda pentru a nu leza mucoasele; -mat.din care sunt confectionate sa fie rezistente pt.a nu se rupe in timpul sondajelor; -varful sa fie bont pt.a nu produce leziuni ale cavitatii sau conductelor prin care sunt introduse si pt.a nu forma cai false. Rolul asistentei -respectarea unei asepsii perfecte prin utilizarea produselor si mat.sterile; -pregatirea psihica a bolnavului va urmari linistirea acestuia; -instruirea privind modul de colaborare in timpul sondajelor pt.obtinerea rez.dorit; -sonda se va lubrifia dupa caz pt.a usura inaintarea, pt.a nu produce cai false,fistule sau pt.a nu perfora organul sondat; -in cazul spalaturilor cantit.lichidului produs trebuie sa fie intot.mai mica decat capacitatea cavitatii organului spalat; -este interzisa introducerea lichidului de spalatura sub presiune; -continutul evacuat prin spalaturi se pastreaza pt.a fi vazut de medic si trimis la lab.pt.analiza; Sondajele si spalaturile vor fi notate in foaia de observatie insotite de numele persoanei care a efectuat. -eventualele greseli comise in sondaj si spalaturi vor fi raportate medicului pt.a combate de urgenta complicatiile survenite; Sondajul gastric !Def! -reprezinta introducerea unui tub de cauciuc, sonda gastrica Foucher sau duodenala Einhorn prin faringe si esofag in stomac. Scop: - explorator: recoltarea continutul stomacal in vedera evaluarii functiei chimice si secretor; Chmism gastric-pt.studierea functiei evacuatoare a stomacului - terapeutic: evacuarea continutului stomacal toxic, curatarea mucoasei de exudate si subst.straine depuse, hidratarea si alim.bolnavului, introducerea unor subst. medicamentoase. Indicatii: -in gastritele acute sau cronice, boala ulceroasa; Materiale necesare: - de protectie: 2 sorturi din mat.plastic,musama, aleza si prosoape; - sterile: sonda Foucher sau Einhorn, 2 seringi de 20 ml, casoleta cu manusi de cauciuc, pense hemostatice si eprubete; - nesterile: tavita renala, tava medicala, pahar cu apa aromata, pahar apa pt.proteza, recipient pentru colectare, - medicamente la indicatia medicului; Pregatiea pacientului - psihica: se inform.pacientul si i se explica necesiatatea tehnicii; este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului;
-fizica: se aseaza pac.pe un scaun cu spatar, cu spatele cat mai drept ,se protejeaza cu sort de cauciuc sau mat.plastic, se indeparteaza proteza denatara si se aseaza intr-un pahar cu apa; -se aseaza tavita renala sub barbia pac.pt.a capta saliva ce se scurge din cavit.bucala; -este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie; -pac.nu va manca in dimineata excutarii tehnicii; Efectuarea tehnicii Asist.se spala pe maini cu apa si sapun; imbraca sortul de cauciuc, isi pune manusile sterile; umezeste sonda pt.a favoriza alunecarea prin faringe si esofag, se aseaza in dreapta bolnavului si fixeaza capul astfel tinandul intre mana si torace; -prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei; cere pac.sa deschida larg gura si sa respire adanc si introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita; -prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si este impinsa ft.atent in stomac: la marcajul de 4050 cm (45) de la arcada dentara; -verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajut.seringii -se fixeaza sonda, se aseaza la extremitatea libera a sondei o eprubeta cand se colecteaza pt.o proba sau aspira sucul gastric cu seringa. -pt.a favoriza golirea stomacului, pac.este rugat sa-si contracte peretii abdominali; -se extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudenta prin comprimarea ei cu o pensa hemostatica pt.a impiedica scurgerea continutului in faringe de unde ar putea fi aspirat de pacient. -capatul liber al sondei se prinde cu mana stanga-goleste continutul in vasul colector si se aseaza sonda in tavita renala; Ingrijirea ulterioara a pacientului: i se ofera un pahar cu apa aromata sa-si clateasca gura, se sterg mucozitatile de pe barbie, se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc, i se ofera proteza dentara si se aseaza pac.in poz.comoda. Pregatirea produsuli pt.examen de laborator -cantitatea evacuata; -se completeaza formulerele de recoltare; -se trimit la laborator; Reorganizarea locului de munca -se noteaza in foaia de obs.:tehnica,data,cantitatea si aspectul macroscopic al sucului gastric extras; Accidente : -greata si senzatiile varsaturii - se inlatura fie printr-o respiratie profunda, fie se efectueaza
anestezia faringelui cu o solutie de cocaina de 2%; -cand sonda patrunde in laringe: apare efectul fetei, hiperemia fetei apoi cianoza ->se indeparteaza sonda; -sonda se poate infunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflatie de aer; -se pot produce bronhopnemonii de aspiratie; Tubajul gastric se efectueaza in conditii de perfecta asepsie -sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu sonda Blackmore; -pacientilor inconstienti le se urmaresc: respiratia, culoarea fetei; -verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber intr-un pahar cu apa: aparitia bulelor de aer confirma patrunderea in caile respiratorii; -o forma particulara de sondare in scop hemostatic: introducerea sondei Blackman; -se evita ungerea sondei cu ulei sau alte subst.care provoaca greata pacientului; Introducerea sondei Blackmore -in caz de hemoragii stomacale; -pentru compresia esofagului si a cardiei (orificiu de intrare in stomac); in vederea unui tamponament esofagian se folosesc mai multe tipuri de sonde dintre care cea mai utilizata este sonda Blackmore; Scop:realizarea hemostazei in hemoragia superioara prin ruperea varicelor esofagiene; -cand catitatea de sange pierduta este importanta sau persistenta peste 2 unitati: 1000 ml sange pierdut; -in tulburarile hemodinamice nu se restabilesc dupa umplere vasculara cu 1000ml; Materiale necesare -sterile: sonda Blackmore cu dublu balonas, sonda gastrica, laringoscop, seringa de 20 ml, pense hemostatice, comprese; -nesterile: aparat de aspiratie, vas colector, medicamente, solutie novocaina, cocaina si subst.lubrifianta; Pregatirea pacientului: - psihic: se anunta si se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii; - fizic: se evacueaza continutul gastric, se verifica etansitatea si functionalitatea balonaselor, se lubrifiaza sonda Blackmore, se efectueaza anestezia orif.nazale, se verif.aparatul de anesteziere, se repereaza pe sonda distanta nas-ombilic. Tehnica: se introduce sonda endonazala, este impinsa progresiv si prin miscari de deglutitie, va fi inghitita pana la marcaj. -reflexul de sange sau suc gastric dovedeste prezenta ei in stomac; -se umfla balonasul gastric cu 200-250 ml aer, se trage sonda astfel ca balonasul sa fie in dreptul jonctiunii esocardiale, se fixeaza la orif.nazal printr-un guleras, se umfla balonasul esofagian cu 60-80 ml aer, se aspira continutul sondei; -se ataseaza sonda la punga colectoare care va fi situata decliv; -se verifica permanent presiunea din balonase prin intermediul manometrului;
-presiunea necesara asigurarii hemostazei este de 50-60 mHg; -se supravegheaza starea sondei, T.A., pulsul si episodul hemoragic; -se va inscrie catit.de aer injectat pe fiecare tub al balonasului pt.prevenirea ischemiei mucoase si ulcerarea bazei esofagului; -se controleaza presiunea balonasului sa fie de 50-60 mHg; -se dezumfla periodic balonasul esofagian la 4 ore timp de 15 minute daca sangerarea nu este controlata, balonasul gastric se muta la 300 ml dar volumul de aer sa nu depaseasca 100 ml in balonasul esofagian; -se evita compresia traheei prin balonasul esofagian care poate determina necroza esofagiana, pneumonie de inhalatie, sughit sau durere toracica; Sondajul duodenal !Def! sondajul duodenal sau tubajul reprezinta introducerea unei sonde Eihorn dincolo de pilor realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior. Scop: - explorator: extragerea continutului duodenal format din continutul gastric bila A,B,C, suc pancreatic si secretie proprie !Obs! bila A-galben aurie Bila B-culoare bruna Bila C-culoare galben ca paiul -aprecierea functiei biliare hepatice a cailor hepatice ,descoperirea unor modoficari anatomo patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj.Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare. Scop terapeutic: drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au o actiune directa asupra ficatului si a cailor biliare sau tubului digestiv; -acestea vor functiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali ajungand prin vena porta in ficat de unde apoi va fi excretat impreuna cu bila in caile biliare urmand calea articulatiei enterohepatice; -in alimentatia artificiala se introduc lichide hidratante si alim.lichide in organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire; -aspiratia continua in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; -dupa interv.chirurgicale in tubul digestiv se verif.si permeabilitatea cailor biliare: se pot localiza procese patologice; -prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal, analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal; Mat.necesare: - de protectie: musama si aleza, sort de cauciuc, prosoape; - sterile:sonda duodenala Eihorn, 2 seringi de 20 ml, manusi de cauciuc sterile, pensa hemostatica, medii de cultura, eprubete; - nesterile: tavita renala, tava medicala, stativ pt.eprubete, pahar cu apa aromata, perna cilindrica, doua sau una patura rulanta, hartie de turnesol; - medicamente: sulfat de magneziu 33%, ulei de masline, novocaina, solutii necesare hidratarii si alimentarii; Materialele se vor alege in functie de scopul sondajului. Pregatirea pacientilor: - psihic: pac.sa fie informat; - fizic: pac.va fi nemancat, se izoleaza patul cu un paravan si se protejeaza cu musama si aleza; se aseaza pac.in pozitie sezand la marginea patului, se protejeaza cu sortul din mat.plastic, se indeparteaza proteza dentara si i se ofera tavita renala; Tehnica: introducerea sondei: asist.se spala pe maini, imbraca manusi sterile, prinde sonda umezita si o introduce cu blandete in cavit.bucala sau nazala pana in faringe. Cere pacientului sa respire adanc cu gura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag. Cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul de 45 cm la arcada dentara, moment in care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac; -se aseaza pac.in d.lateral drept cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos, coapsele flectate pe bazin; -se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica, se impinge usor sonda spre pilor pana la marcajul de 60 cm, se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu activarea de inghitire a ei de catre pacient 1-2 cm la 3-5 minute; Cand diviziunea 75 se afla la arcada dentara, oliva sondei a ajuns in duoden dupa circa o ora-o ora.30 de la patrunderea ei in stomac. Verificarea pozitiei sondei Daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verif.daca sonda a ajuns in duoden sau s-a incolacit in stomac, se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa 1 minut se aspira. daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. -se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden dar poate fi extras daca ea se afla in stomac; -se face controlul radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila dat.impregnarii cu saruri de plumb. Captarea bilei
-dupa o ora de la patrunderea sondei in stomac, la capatul liber al sondei apare bila A (coledociana) de culoare galben-aurie care se colecteaza intr-o eprubeta;se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol; -se introduc prin sonda 40 ml sulfat de magneziu 33% steril incalzit la temp.camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare; -se inchide extremitatea libera a sondei prin innodare sau cu o pensa; -dupa 15-30 minute se deschide sonda, se colecteaza 30-40 ml bila vascoasa de culoare inchisa, castanie: bila B veziculara; -la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B intr-o eprubeta sterila sau pe mediul de cultura pt.examenul bacteriologic; -dupa evacuarea bile B se evacueaza o bila clara care provine direct din ficat: bila C hepatica, aceasta fiind in cantit.mai mare se va capta intr-un recipient colector; -extragerea sondei se face dupa ce se insufla catva aer si se inchide capatul sondei cu o pensa; -extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pt.a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavit.bucala; -se goleste continutul sondei si se aseaza in tavita renala; Ingrijirea ulterioara a pacientului -se va da un pahar cu apa aromata pt.clatirea gurei, se sterg mucozitatile de pe fata si barbie, se indeparteaza sortul si se aseaza pac.in poz.comoda; Pregatirea produsului pentru examenul de laborator: se determina cantitatea de bila obtinuta, se eticheteaza recipientul si se trimit probele la laborator; Accidente: innodarea sondei dat.contractiilor peretilor stomacali in timpul senzatiei de varsaturi; -introducerea sondei in stomac: greturi si varsaturi; -imposibilitatea drenarii bilei cauzate de un obstacol functional->spasma sfincterului Odi sau anatomic: coagularea bilei vascoase; Sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden datorita unui spasm piloric, inchiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric. Se incearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu solutie 10%, 20-40 ml -relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrarea de medicamente antispasmice; -in cazul innodarii sondei in stomac, extragerea se face cu atentie pe cale bucala cu ajut.unei spatule linguale si a unei pense chiar daca a fost introdus pe cale endo-nazala; -relaxarea sfincterului Odi se poate realiza prin introducerea a 5-10 ml novocaina solutie de 12%; -se evita aspirarea continutului sondei la extragerea ei;
-se evita oboseala pacientului prin prelungirea sondajului de peste 3 ore;grabirea inaintarii sondei si depasirea duratei de executie peste 3 ore jumate; Sondajul vezical !Def! Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular: sonda sau cateter, prin uretra in vezica urinara realizand astfel o comunicatie instrumentala itre interiorul vezicii si mediul extern. In ingrijirea curenta a pacientului, asistenta trebuie sa cunoasca tehnica sondajului evacuator(la femei si la barbate), precum si drenarea vezicii urinare. Scop:-explorator:recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator; depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare; -terapeutic: evacuarea continutul cand acesta nu se face spontan; executarea unor procedee terapuetice prin sonda; Sondajul vezical la femei Materiale necesare:-de protectie: musama si aleza; -sterile: 2 sonde lungi de aprox.15 cm si varful usor indoit, complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf; 1-2 eprubete pentru urocultura; medii de
Sondaje, spalaturi si clisme !Def! Sondajul reprezinta introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc sau material plastic prin caile naturale intr-o cavitate naturala a organismului. Scop: - explorator: recoltarea produselor cavitatii sondate in vederea efectuarii examenelor de laborator. -terapeutic: evacuarea continutului cavitatii sondate, introducerea unor subst.medicamentoase, hidratarea alimentara, curatirea cavitatii de subst.daunatoare organismului, introduce accidental sau formate printr-o dereglare a proceselor de digestie si metabolism. Principii de respectat -instrumentele folosite pt.sondaje si spalaturi trebuie sa corespunda mai multor criterii
generale astfel: -suprafata sondajelor sa fie neteda pentru a nu leza mucoasele; -mat.din care sunt confectionate sa fie rezistente pt.a nu se rupe in timpul sondajelor; -varful sa fie bont pt.a nu produce leziuni ale cavitatii sau conductelor prin care sunt introduse si pt.a nu forma cai false. Rolul asistentei -respectarea unei asepsii perfecte prin utilizarea produselor si mat.sterile; -pregatirea psihica a bolnavului va urmari linistirea acestuia; -instruirea privind modul de colaborare in timpul sondajelor pt.obtinerea rez.dorit; -sonda se va lubrifia dupa caz pt.a usura inaintarea, pt.a nu produce cai false,fistule sau pt.a nu perfora organul sondat; -in cazul spalaturilor cantit.lichidului produs trebuie sa fie intot.mai mica decat capacitatea cavitatii organului spalat; -este interzisa introducerea lichidului de spalatura sub presiune; -continutul evacuat prin spalaturi se pastreaza pt.a fi vazut de medic si trimis la lab.pt.analiza; Sondajele si spalaturile vor fi notate in foaia de observatie insotite de numele persoanei care a efectuat. -eventualele greseli comise in sondaj si spalaturi vor fi raportate medicului pt.a combate de urgenta complicatiile survenite; Sondajul gastric !Def! -reprezinta introducerea unui tub de cauciuc, sonda gastrica Foucher sau duodenala Einhorn prin faringe si esofag in stomac. Scop: - explorator: recoltarea continutul stomacal in vedera evaluarii functiei chimice si secretor; Chmism gastric-pt.studierea functiei evacuatoare a stomacului - terapeutic: evacuarea continutului stomacal toxic, curatarea mucoasei de exudate si subst.straine depuse, hidratarea si alim.bolnavului, introducerea unor subst. medicamentoase. Indicatii: -in gastritele acute sau cronice, boala ulceroasa; Materiale necesare: - de protectie: 2 sorturi din mat.plastic,musama, aleza si prosoape; - sterile: sonda Foucher sau Einhorn, 2 seringi de 20 ml, casoleta cu manusi de cauciuc, pense hemostatice si eprubete; - nesterile: tavita renala, tava medicala, pahar cu apa aromata, pahar apa pt.proteza, recipient pentru colectare, - medicamente la indicatia medicului; Pregatiea pacientului - psihica: se inform.pacientul si i se explica necesiatatea tehnicii; este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului;
-fizica: se aseaza pac.pe un scaun cu spatar, cu spatele cat mai drept ,se protejeaza cu sort de cauciuc sau mat.plastic, se indeparteaza proteza denatara si se aseaza intr-un pahar cu apa; -se aseaza tavita renala sub barbia pac.pt.a capta saliva ce se scurge din cavit.bucala; -este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie; -pac.nu va manca in dimineata excutarii tehnicii; Efectuarea tehnicii Asist.se spala pe maini cu apa si sapun; imbraca sortul de cauciuc, isi pune manusile sterile; umezeste sonda pt.a favoriza alunecarea prin faringe si esofag, se aseaza in dreapta bolnavului si fixeaza capul astfel tinandul intre mana si torace; -prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei; cere pac.sa deschida larg gura si sa respire adanc si introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita; -prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si este impinsa ft.atent in stomac: la marcajul de 4050 cm (45) de la arcada dentara; -verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu ajut.seringii -se fixeaza sonda, se aseaza la extremitatea libera a sondei o eprubeta cand se colecteaza pt.o proba sau aspira sucul gastric cu seringa. -pt.a favoriza golirea stomacului, pac.este rugat sa-si contracte peretii abdominali; -se extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudenta prin comprimarea ei cu o pensa hemostatica pt.a impiedica scurgerea continutului in faringe de unde ar putea fi aspirat de pacient. -capatul liber al sondei se prinde cu mana stanga-goleste continutul in vasul colector si se aseaza sonda in tavita renala; Ingrijirea ulterioara a pacientului: i se ofera un pahar cu apa aromata sa-si clateasca gura, se sterg mucozitatile de pe barbie, se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc, i se ofera proteza dentara si se aseaza pac.in poz.comoda. Pregatirea produsuli pt.examen de laborator -cantitatea evacuata; -se completeaza formulerele de recoltare; -se trimit la laborator; Reorganizarea locului de munca -se noteaza in foaia de obs.:tehnica,data,cantitatea si aspectul macroscopic al sucului gastric extras; Accidente : -greata si senzatiile varsaturii - se inlatura fie printr-o respiratie profunda, fie se efectueaza
anestezia faringelui cu o solutie de cocaina de 2%; -cand sonda patrunde in laringe: apare efectul fetei, hiperemia fetei apoi cianoza ->se indeparteaza sonda; -sonda se poate infunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflatie de aer; -se pot produce bronhopnemonii de aspiratie; Tubajul gastric se efectueaza in conditii de perfecta asepsie -sondajul gastric se poate efectua si pe cale endonazala cu sonda Blackmore; -pacientilor inconstienti le se urmaresc: respiratia, culoarea fetei; -verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber intr-un pahar cu apa: aparitia bulelor de aer confirma patrunderea in caile respiratorii; -o forma particulara de sondare in scop hemostatic: introducerea sondei Blackman; -se evita ungerea sondei cu ulei sau alte subst.care provoaca greata pacientului; Introducerea sondei Blackmore -in caz de hemoragii stomacale; -pentru compresia esofagului si a cardiei (orificiu de intrare in stomac); in vederea unui tamponament esofagian se folosesc mai multe tipuri de sonde dintre care cea mai utilizata este sonda Blackmore; Scop:realizarea hemostazei in hemoragia superioara prin ruperea varicelor esofagiene; -cand catitatea de sange pierduta este importanta sau persistenta peste 2 unitati: 1000 ml sange pierdut; -in tulburarile hemodinamice nu se restabilesc dupa umplere vasculara cu 1000ml; Materiale necesare -sterile: sonda Blackmore cu dublu balonas, sonda gastrica, laringoscop, seringa de 20 ml, pense hemostatice, comprese; -nesterile: aparat de aspiratie, vas colector, medicamente, solutie novocaina, cocaina si subst.lubrifianta; Pregatirea pacientului: - psihic: se anunta si se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii; - fizic: se evacueaza continutul gastric, se verifica etansitatea si functionalitatea balonaselor, se lubrifiaza sonda Blackmore, se efectueaza anestezia orif.nazale, se verif.aparatul de anesteziere, se repereaza pe sonda distanta nas-ombilic. Tehnica: se introduce sonda endonazala, este impinsa progresiv si prin miscari de deglutitie, va fi inghitita pana la marcaj. -reflexul de sange sau suc gastric dovedeste prezenta ei in stomac; -se umfla balonasul gastric cu 200-250 ml aer, se trage sonda astfel ca balonasul sa fie in dreptul jonctiunii esocardiale, se fixeaza la orif.nazal printr-un guleras, se umfla balonasul esofagian cu 60-80 ml aer, se aspira continutul sondei; -se ataseaza sonda la punga colectoare care va fi situata decliv; -se verifica permanent presiunea din balonase prin intermediul manometrului;
-presiunea necesara asigurarii hemostazei este de 50-60 mHg; -se supravegheaza starea sondei, T.A., pulsul si episodul hemoragic; -se va inscrie catit.de aer injectat pe fiecare tub al balonasului pt.prevenirea ischemiei mucoase si ulcerarea bazei esofagului; -se controleaza presiunea balonasului sa fie de 50-60 mHg; -se dezumfla periodic balonasul esofagian la 4 ore timp de 15 minute daca sangerarea nu este controlata, balonasul gastric se muta la 300 ml dar volumul de aer sa nu depaseasca 100 ml in balonasul esofagian; -se evita compresia traheei prin balonasul esofagian care poate determina necroza esofagiana, pneumonie de inhalatie, sughit sau durere toracica; Sondajul duodenal !Def! sondajul duodenal sau tubajul reprezinta introducerea unei sonde Eihorn dincolo de pilor realizand o comunicare intre duoden si mediul exterior. Scop: - explorator: extragerea continutului duodenal format din continutul gastric bila A,B,C, suc pancreatic si secretie proprie !Obs! bila A-galben aurie Bila B-culoare bruna Bila C-culoare galben ca paiul -aprecierea functiei biliare hepatice a cailor hepatice ,descoperirea unor modoficari anatomo patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj.Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare. Scop terapeutic: drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au o actiune directa asupra ficatului si a cailor biliare sau tubului digestiv; -acestea vor functiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali ajungand prin vena porta in ficat de unde apoi va fi excretat impreuna cu bila in caile biliare urmand calea articulatiei enterohepatice; -in alimentatia artificiala se introduc lichide hidratante si alim.lichide in organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire; -aspiratia continua in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; -dupa interv.chirurgicale in tubul digestiv se verif.si permeabilitatea cailor biliare: se pot localiza procese patologice; -prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal, analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal; Mat.necesare: - de protectie: musama si aleza, sort de cauciuc, prosoape; - sterile:sonda duodenala Eihorn, 2 seringi de 20 ml, manusi de cauciuc sterile, pensa hemostatica, medii de cultura, eprubete; - nesterile: tavita renala, tava medicala, stativ pt.eprubete, pahar cu apa aromata, perna cilindrica, doua sau una patura rulanta, hartie de turnesol; - medicamente: sulfat de magneziu 33%, ulei de masline, novocaina, solutii necesare hidratarii si alimentarii; Materialele se vor alege in functie de scopul sondajului. Pregatirea pacientilor: - psihic: pac.sa fie informat; - fizic: pac.va fi nemancat, se izoleaza patul cu un paravan si se protejeaza cu musama si aleza; se aseaza pac.in pozitie sezand la marginea patului, se protejeaza cu sortul din mat.plastic, se indeparteaza proteza dentara si i se ofera tavita renala; Tehnica: introducerea sondei: asist.se spala pe maini, imbraca manusi sterile, prinde sonda umezita si o introduce cu blandete in cavit.bucala sau nazala pana in faringe. Cere pacientului sa respire adanc cu gura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag. Cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul de 45 cm la arcada dentara, moment in care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac; -se aseaza pac.in d.lateral drept cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos, coapsele flectate pe bazin; -se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica, se impinge usor sonda spre pilor pana la marcajul de 60 cm, se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu activarea de inghitire a ei de catre pacient 1-2 cm la 3-5 minute; Cand diviziunea 75 se afla la arcada dentara, oliva sondei a ajuns in duoden dupa circa o ora-o ora.30 de la patrunderea ei in stomac. Verificarea pozitiei sondei Daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verif.daca sonda a ajuns in duoden sau s-a incolacit in stomac, se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa 1 minut se aspira. daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. -se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden dar poate fi extras daca ea se afla in stomac; -se face controlul radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila dat.impregnarii cu saruri de plumb. Captarea bilei
-dupa o ora de la patrunderea sondei in stomac, la capatul liber al sondei apare bila A (coledociana) de culoare galben-aurie care se colecteaza intr-o eprubeta;se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol; -se introduc prin sonda 40 ml sulfat de magneziu 33% steril incalzit la temp.camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare; -se inchide extremitatea libera a sondei prin innodare sau cu o pensa; -dupa 15-30 minute se deschide sonda, se colecteaza 30-40 ml bila vascoasa de culoare inchisa, castanie: bila B veziculara; -la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B intr-o eprubeta sterila sau pe mediul de cultura pt.examenul bacteriologic; -dupa evacuarea bile B se evacueaza o bila clara care provine direct din ficat: bila C hepatica, aceasta fiind in cantit.mai mare se va capta intr-un recipient colector; -extragerea sondei se face dupa ce se insufla catva aer si se inchide capatul sondei cu o pensa; -extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pt.a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavit.bucala; -se goleste continutul sondei si se aseaza in tavita renala; Ingrijirea ulterioara a pacientului -se va da un pahar cu apa aromata pt.clatirea gurei, se sterg mucozitatile de pe fata si barbie, se indeparteaza sortul si se aseaza pac.in poz.comoda; Pregatirea produsului pentru examenul de laborator: se determina cantitatea de bila obtinuta, se eticheteaza recipientul si se trimit probele la laborator; Accidente: innodarea sondei dat.contractiilor peretilor stomacali in timpul senzatiei de varsaturi; -introducerea sondei in stomac: greturi si varsaturi; -imposibilitatea drenarii bilei cauzate de un obstacol functional->spasma sfincterului Odi sau anatomic: coagularea bilei vascoase; Sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden datorita unui spasm piloric, inchiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric. Se incearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu solutie 10%, 20-40 ml -relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrarea de medicamente antispasmice; -in cazul innodarii sondei in stomac, extragerea se face cu atentie pe cale bucala cu ajut.unei spatule linguale si a unei pense chiar daca a fost introdus pe cale endo-nazala; -relaxarea sfincterului Odi se poate realiza prin introducerea a 5-10 ml novocaina solutie de 12%; -se evita aspirarea continutului sondei la extragerea ei;
-se evita oboseala pacientului prin prelungirea sondajului de peste 3 ore;grabirea inaintarii sondei si depasirea duratei de executie peste 3 ore jumate; Sondajul vezical !Def! Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular: sonda sau cateter, prin uretra in vezica urinara realizand astfel o comunicatie instrumentala itre interiorul vezicii si mediul extern. In ingrijirea curenta a pacientului, asistenta trebuie sa cunoasca tehnica sondajului evacuator(la femei si la barbate), precum si drenarea vezicii urinare. Scop:-explorator:recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator; depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare; -terapeutic: evacuarea continutul cand acesta nu se face spontan; executarea unor procedee terapuetice prin sonda; Sondajul vezical la femei Materiale necesare:-de protectie: musama si aleza; -sterile: 2 sonde lungi de aprox.15 cm si varful usor indoit, complet rotunjit avand 1-2 orificii laterale aproape de varf; 1-2 eprubete pentru urocultura; medii de
Upload a Document Search Documents Follow Us! scribd.com/scribd twitter.com/scribd facebook.com/scribd About Press Blog Partners Scribd 101 Web Stuff Support FAQ
Developers / API Jobs Terms Copyright Privacy Copyright 2011 Scribd Inc. Language: English