Sunteți pe pagina 1din 8

Secusa Tetanosul Oboseala musculara Explorarea functiei neuro-musculare

Aparatul muscular este unul din mijloacele prin care organismul uman interactioneaza cu mediul inconjurator. Se afla in stransa legatura cu celelalte sisteme ale organismului, intre acestea existand o relatie de interdependenta. Indiferent de tipul anatomic ( muschi netezi, striati, miocard) acestia prezinta o proprietate comuna cu alte sisteme (excitabilitatea) dar si proprietati specifice, precum: contractilitatea, extensibilitatea, elasticitatea si tonicitatea. Prin contractia muschiului scheletic, organismul isi asigura aportul de stabilitate si forta pentru diversele miscari efectuate. Mersul, desfasurarea diferitelor activitati, vorbirea, mimica, sunat rezultatul intrarii in activitate a fibrelor musculare la comanda sistemului nervos central, care la randul lui este informat, prin intermediul organelor de simt,asupra a tot ce se petrece in mediul exterior; caile prin care aceste informatii ajung la sistemul nervos central sunt cai senzitive;de la acestea, pe caile motorii, pornesc comenzile care ajung la muschi si il pun in stare de contractie. 1) Secusa Contractia musculara obtinuta sub actiunea unui singur stimul se numeste secusa, iar inregistrarea grafica a acesteia se numeste miograma. In organism, contractii unice de tipul secusei sunt rare, insotind frisonul si unele reflexe proprioceptive (miotatic). Secusa dureaza cateva fractiuni de secunda si prezinta 3 perioade: - de latenta (0,01sec); - de contractie propriu-zisa (0,04sec); - de relaxare (0,05 sec). In functie de durata secusei, se descriu: - muschi rapizi - contin predominent fibre rapide (albe) si cu metabolism predominent glicolitic - muschi lenti - contin predominent fibre lente (rosii) si au un metabolism predominent oxidativ. Intre aceste 2 extreme, se situeaza muschii ce contin un amestec de fibre musculare rapide si lente, in proportii variabile. O fibra musculara poate realiza doua tipuri de contractii:
Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011 Page 1

contractie izometrica - muschiul se contracta dezvoltand forta maxima, dar nu se scurteaza (nu-si modifica dimensiunile), intreaga cantitate de energie fiind transformata in caldura. In organism, contractiile izometrice participa la mentinerea unei anumite pozitii (muschii posturali) cu invingerea fortei gravitationale, ceea ce echivaleaza cu un travaliu static; contractie izotona - muschiul se scurteaza cu o forta constanta si efectueaza un lucru mecanic. In organism, contractiile izotone deplaseaza segmente si asigura diferite forme de miscare, realizand un travaliu dinamic. Contractia musculara este rezultatul unei sumatii de secuse individuale, avand ca rezultat o contractie de tip tetaniform. Sumatia secuselor poate fi de doua tipuri: sumatie spatiala - cresterea in intensitate a excitantului determina cresterea fortei de contractie prin "recrutarea" de noi unitati motorii. Forta de contractie creste direct proportional cu numarul si marimea unitatilor motorii "recrutate ". Primele recrutate sunt unitatile motorii mici, cu rezistenta mare la oboseala, care raman active atata timp cat oricare parte a muschiului se contracta. Cand excitatia creste in intensitate sunt recrutate si unitatile motorii mari. sumatie temporala - cresterea frecventei de stimulare (scurtarea intervalului de stimulare) determina cresterea fortei de contractie prin cresterea Ca2+ citosolic. Scurtarea perioadei de relaxare determina scaderea restocarii Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic. Expresia majora a fenomenului de sumatie temporala este tetanosul. 2) Tetanosul Impulsurile nervoase rapide, repetate, succesive si de durata, care cad in perioada excitabila a muschiului, determina contractia tetanica. Tetanosul este o contractie musculara prelungita care, in functie de frecventa de stimulare, poate fi: incomplet - cu platou striat daca frecventa de stimulare permite relaxarea partiala a muschiului; complet - cu platou neted daca frecventa de stimulare nu permite relaxarea musculara; Toate contractiile voluntare ale muschilor din organism, sunt contractii tetanice si nu secuse deoarece comanda voluntara nu se transmite la muschi prin impulsuri izolate ci prin succesiuni de impulsuri cu frecventa mare. n sistemul muscular secusa musculara este foarte rar ntlnita; astfel, frisonul termic reprezinta o succesiune de secuse la fel si sistola cardiaca (miocardul este inexcitabil n timpul contractiei sale si de aceea nu poate fi tetanizat); tot secuse se obtin si prin reflexele miotatice. (reflexul de intindere musculara)

Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011

Page 2

3) Oboseala muscular Oboseala diminueaz excitabilitatea, puterea i durata n timp a contraciei musculare, prin scderea numrului de uniti motorii antrenate n actul motor. De asemenea, amplitudinea fiecrei contracii este diminuat de oboseal, att prin scderea numarului de fibre musculare stimulate, ct i prin reducerea capacitii de scurtare a fiecarei fibre. Alturi de semnul caracteristic al oboselii musculare, definit prin diminuarea reversibila a activitii sale, se poate aduga diminuarea preciziei micrilor i apariia unei tremurturi (consecinta a oboselii nervoase). Oboseala muscular este favorizat de o depire a limitelor normale de activitate muscular printr-un efort prelungit i sus inut. Ct privete prevalena mecanismului nervos sau muscular(chimic) al oboselii, discuiile rmn deschise. O prim teorie acord fenomenelor chimice (epuizarea rezervelor energetice i creterea deeurilor acide: acid lactic) rolul principal n diminuarea randamentului muchiului obosit, considend c unele modificri electrice din muchi i nerv sunt secundare. Teoria nervoas consider c la nivelul scoarei cerebrale oboseala muscular este resimit sub forma unei senzaii specifice, care are drept consecin diminuarea numrului i frecvena descrcrilor n neuronii motori Lucrurile se complic dac inem seama c muchiul obosit prin contracii voluntare rspunde prin contracii la stimulare electric direct a nervului su motor. n plus, muchiul obosit prin excitaii directe sau indirecte i reia activitatea mai repede n mediu alcalin, prin administrare de adrenalin sau excitarea (fenomenul Orbelli). Observaiile constatate sugereaz o succesiune diferit n apariia fenomenului de oboseala: primii sunt afectai neuronii motori din scoar, apoi placa neuromuscular i n cele din urm muchiul propriu-zis. Toate acestea pledeaz pentru un mecanism complex, n care fenomenul de oboseal este o rezultant a ansamblului
Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011 Page 3

nervilor simpatici

de modificri biofizice i chimice aprute la diversele relee ale dispozitivului motor neuro-muscular. CAUZELE OBOSELII MUSCULARE -Boala Addison -Scleroza laterala amiotrofica -Botulism -Paralizie cerebral -Boala Charcot-Marie-Tooth -Neuropatie diabetic -Paralizia de nerv facial -Sindromul Guillain-Barre -Scleroza multipla -Miastenia Gravis -Polimiozita -Entorse si intinderi musculare -Accident vascular cerebral ALTE CAUZE ALE OBOSELII MUSCULARE -Miopatii congenitale -Dermatomiozita -Dezechilibre electrolitice -Tumori maligne -Malnutritie -Unele medicamente -Distrofia muscular -Intoxicatie (organofosfati) -Poliomielita -Tirotoxicoza -Traumatisme

Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011

Page 4

4) Jonctiunea neuromusculara Transmiterea potentialului de actiune de la motoneuron catre fibra musculara se produce prin intermediul unei structuri inalt specializate numita jonctiune neuromusculara sau placa motorie. Jonctiunea neuromusculara este formata din butonii terminali ai motoneuronului (alfa) spinal avand ca neurotransmitator acetilcolina (Ach) si din sarcolemma fiberi musculare care la acest nivel formeaza falduri jonctionale in care se gasesc receptorii de acetilcolina. Butonul terminal si faldurile formeaza o structura ce poarta numele de cheie sinaptica primara. A treia component a placii motorii este celula Schwann care izoleaza spatiul sinaptic de mediul intern si prezinta proprietati trofice si regulatorii pentru elementele jonctiunii. Transmiterea neuromusculara implica o succesiune de evenimente care vor conduce la activarea fibrei musculare si la cuplarea excitatiei cu contractia. Activarea motoneuronului spinal propaga potentialul de actiune catre butonii terminali de la nivelul placii motorii. Depolarizarea membrane neuronale deschide canale voltaj-dependente de calciu care conduc la cresterea concentratiei de calciu in citoplasma terminatiilor axonale, determinand docarea veziculelor cu acetilcolina la membrane neuronala presinpatica si eliberarea mediatorului in spatiul jonctional. Urmeaza difuzia acetilcolinei in acest spatiu si interactiunea cu receptorii colinergici care sunt de tip nicotinic (nAChR). Receptorii colinergici nicotinici sunt receptori de tip ionotrop, adica cuplati direct cu canale ionice. Activarea nAChR conduce la influx ionic de Na si eflux de K si la aparitia potentialului de placa motorie (PPM). Cand PPM depaseste nivelul prag apare potentialul de actiune.

Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011

Page 5

Acetilcolina

din

faldurile

jonctiunii

este

rapid

hidrolizata

de

acetilcolin-esteraza.

Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011

Page 6

5) Explorarea functiei neuromusculare n timpul contractiei musculare au loc manifestari electrice, chimice, mecanice, termice si acustice. a) Explorarea manifestarilor electrice nregistrarea fenomenelor electrice n timpul contractiei unor grupe de fibre musculare reprezinta electromiograma (EMG). Ea se poate culege fie cu electrozi fini plasati ntr-un ac de seringa (electrozi coaxiali), implantati n muschi cnd se poate nregistra activitatea electrica ntr-o singura unitate motorie, fie cu electrozi de suprafata aplicati pe piele, care vor culege suma activitatii bioelectrice pe care o putem nregistra ca o electromiograma globala. Cu ct contractia este mai puternica, cu att numarul unitatilor motorii antrenate este mai mare si traseul nregistrat apare cu unde cu frecventa mai mare si mai ampla. Aprecierea formei, duratei si amplitudinii undelor, poate fi utila n elaborarea diagnosticului unor afectiuni neuromusculare. Magnetomiografia ( MMG) tehnica de explorare a activitatii musculare prin inregistrarea campurilor magnetice produse de curentii electrici care circula in mod natural prin muschi folosind specimene de SQUID-uri ( superconducting quantum interference devices) dispozitive care conduc undele cuantice cu o finete ridicata. Aceasta metoda prezinta o capacitate mai mare de a detecta curentii lenti si directi decat electromiograma ( EMG). b) Explorarea manifestarilor mecanice Manifestarile mecanice ale contractiei musculare sunt cele mai evidente si mai usor de urmarit. Studiul lor se face cu ajutorul miografului, aparat ce permite nregistrarea contractiei musculare. Pentru aceasta este necesara izolarea unui muschi (n practica se foloseste muschiul gastrocnemian de broasca) si fixarea unuia din capete, n timp ce capatul celalalt ramas mobil, se leaga la penita miografului. Aceasta va nscrie, pe o hrtie nnegrita atasata la cilindrul unui chimograf, curba contractiei musculare (miograma); contractia este provocata artificial prin excitarea cu curent electric fie a nervului motor fie direct a muschiului respectiv. La o excitatie unica cu un curent slab (excitant subliminar) sub valoarea pragului de excitabilitate a fibrelor musculare, nu obtinem niciun raspuns. Repetnd excitatia cu un curent de valoare liminara, obtinem o contractie musculara unica, denumita secusa musculara. Miograma obtinuta este o curba "n clopot", cu urmatoarele componente: -o faza de latenta, de 0,01 secunde, ce reprezinta timpul scurs ntre momentul aplicarii excitantului si nceputul contractiei. Timpul fazei de latenta variaza de la un muschi la altul dar si n functie de specia animala. n timpul fazei de latenta are loc manifestarea electrica a contractiei (potential de actiune);

Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011

Page 7

-o faza de contractie, reprezentata de panta ascendenta a curbei ce dureaza cca. 0,04 secunde; -o faza de relaxare reprezentata de panta descendenta a curbei cu durata de 0,05 secunde. Durata totala a secusei este de 0,1 secunde pentru muschiul striat de mamifer. c) Explorarea manifestarilor acustice Manifestarile acustice ale contractiei musculare sunt datorate frecari interne ntre diferitele fascicule musculare care se contracta asincron. Zgomotul produs de vibratiile fasciculelor musculare poate fi auzit si nregistrat (fonomiograma). Este mai putin precisa decat miograma traditionala. Sunetele de freventa joasa ( sub 20 Hz, infrasunete imposibil de auzit) se inregistreaza cu ajutorul microfoanelor condensatoare, senzorilor piezoelectrici, accelerometrului si a unor senzori atasati de piele. Hidrofonul ( microfon care rezista la presiunea apei ) a fost de asemenea utilizat pentru a masura sunetele muschilor aflati in apa.

Fiziologie Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila - 2011

Page 8