CONDUITA IN URGENTE MEDICO -

CHIRURGICALE

Curs 4 – URGENTELE
CARDIOVASCULARE
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA

➢ Angina pectorala = expresia clinica determinata de un dezechilibru

intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul de sange
coronarian

➢ Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice, localizate

retrosternala, cu iradiere in umarul stang pana la ultimele doua
degete

➢ Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese copioase, dureaza

2-3 minute, pana la maximum 10 minute si dispare spontan sau la
administrarea de nitroglicerina
 Ingustarea diametrului
arterei coronare in angina
pectorala
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Cauze
➢ Determinante - ateroscleroza coronariana, cardiopatii
valvulare (stenoza aortica, stenoza mitrala), cord pulmonar
cronic etc

➢ Favorizante – DZ, HTA, fumatul, obezitatea,tulburari de

ritm, bolile aparatului digestiv (litiaza biliara, colecistite
cronice, ulcerul gastric si duodenal), unele medicamente,
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Simptome
➢ Durerea anginoasa cu elementele ei caracteristice :
✓ Sediul – retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga,
sau precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma;
atipic in epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal
✓ Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei
si ultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea
interscapulovertebrala, epigastru, mandibula, ureche
✓ Intensitatea si calitatea (tipul) - slaba sau moderata (rareori foarte mare),
are caracter constrictiv (“gheara”, “menghina”, “greutate”) si se insoteste
de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte iminenta
✓ Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa
instalarea relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA

✓ Frecventa acceselor - variabila

✓ Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese
copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile; c)frigul, vantul,
umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia (de orice natura);
f) cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia
✓ Conditiile de disparitie: a) repausul fizic – aparitia durerii determina instinctiv
bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (“spectator de vitrina”); b)
nitroglicerina – sublingual (30-90 sec)
✓ Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este pulsatila
sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza
la palpare (presiunea) regiuniii dureroase si nu se insoteste de palpitatii.
Durerea in angina
pectorala
◼ Diagnostic diferential
◼ Afectare osoasa: fracturi costale, afectare reumatismala etc
◼ Afectare gastrica: BRGE, gastrita, ulcer peptic
◼ Afectarea pulmonara: pneumotorax
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Conduita in urgenta
➢ repaus si inlaturarea stresului psihic
➢ nitroglicerina sublingual
➢ primul acces de angina major trebuie considerat ca o stare de
preinfarct, iar bolnavul trebuie investigat
➢ schimbarea caracterului unui angor pectoral vechi: survine
mai frecvent, cu durata mai mare, cu raspuns terapeutic
diminuat la administrarea de NTG, trebuie considerata
urgenta si internata (Angina instabila).
Sindromul coronarian acut
Simptom- angina pectorala
◼ Angina pectorala instabila
◼ NSTEMI- infarct miocardic fara supradenivelare de segment ST
◼ STEMI- infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST
◼ Angina prinzmetal
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
➢ IMA = zona de necroza ischemica in miocard, produsa prin
obliterarea unei ramuri coronariene

➢ Cauze - ateroscleroza coronariana (90-95%)

➢ factori de risc: varsta, sex, HTA, DZ, hiperlipemia,
obezitatea, fumatul, stresul, sedentarismul
➢ factori declansatori: efort, mese copioase, stres, infectii
respiratorii acute, factori meteorologici
Artera coronara
in infarct
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Simptome
➢ Durerea de tip anginos - sediul si iradierea asemanatoare cu cele din
A.P., dar mai extinse
➢ Intensitatea - foarte mare (“lovitura de pumnal”, “sfasiere” – una din
cele mai mari dureri din patologia clinica)
➢ Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30
minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.
➢ Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus, in timpul somnului , la efort sau
in alte conditii de suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa)
➢ Conditii de disparitie - nu cedeaza mereu la nitroglicerina si nici la
repaus; obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin)
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Simptome asociate
➢ simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal
➢ simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la
altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA,
agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre deosebire
de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)
➢ febra moderata sau stare subfebrila
➢ de multe ori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput:
paloare, tegumente reci si umede, puls rapid si filiform,
alterarea starii generale, oligurie grava
 Paraclinc
◼ AP instabila- modificari ECG de ischemie, enzime de
citoliza miocardica normale
◼ NSTEMI- modificari ECG de ischemie, enzime de
citoliza miocardica cu viraj pozitiv
◼ STEMI-supradenivelare de segment ST, enzime de
citoliza miocardeica cu viraj pozitiv

Enzime de citoliza miocardica: TroponinaC/I, CK, CK-MB,

LDH, TGO
Primul ajutor in
urgente cardiace
 SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Conduita in urgenta
➢ in prespital - decubit dorsal si repaus total, NITROGLICETRINA PIV(in
functie de TA), sedarea durerii cu algocalmin, morfina, mialgin, fortral
(la indicatia medicului si cu supravegherea pacientului), psihoterapie,
oxigenoterapie, urmarirea si mentinerea TA si a pulsului mentinerea
permeabilitatii cailor respiratorii, transportul rapid la spital
➢ in spital – sedarea durerii, combaterea anxietatii (sedative),
oxigenoterapie, monitorizarea ECG si TA, recoltarea de probe
sanguine pt dozarea enzimelor de necroza miocardica,
➢ Revascularizare coronariana (angiografie si angioplastie) sau terapia
trombolitica, efectuata de medic (streptokinaza, urokinaza), dubla
antiagregare plachetara +/- anticoagulant
➢ In caz de stop cardiac, se va trece la resuscitare cardio-pulmonara
 EDEMUL PULMONAR ACUT
(E.P.A.)

➢ Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutala a

alveolelor cu un transudat sanguinolent necoagulabil din
capilarele pulmonare

➢ Procesul este determinat de cresterea presiunii sangelui

in capilarele venoase pulmonare, de cresterea
permeabilitatii membranei alveolo-capilare si de alte
cauze
 EDEMUL PULMONAR ACUT
(E.P.A.)
Cauze
➢ E.P.A. cardiogen - insuficineta ventriculara stanga, infarctul
miocardic acut, cardiopatie ischemica, hipertensiune
arteriala, cardiopatiile valvulare, tulburari de ritm
paroxistice
➢ E.P.A. lezional (necardiogen) – este afectata structura si, in
consecinta, permeabilitatea membranei alveolo-capilare:
gaze toxice, cauze infectioase, neurologice, cauze iatrogene,
E.P.A. la inecati, la uremici, in bronhoalveolita de deglutitie
E.P.A.
 EDEMUL PULMONAR ACUT
(E.P.A.)
Simptome
➢ dispnee intensa, severa, aparuta mai ales noaptea, cu
polipnee, ortopnee, sete de aer, tuse uscata initial urmata la
scurt timp de expectoratie spumoasa, rozata, aerata
➢ transpiratii, cianoza, turgescenta jugularelor
➢ ascultator cardiac- tahicardie
➢ ascultator pulmonar – raluri subcrepitante
➢ TA poate fi crescuta, normala sau scazuta
 EDEMUL PULMONAR ACUT
(E.P.A.)

Conduita de urgenta
➢ Masurile de prim ajutor se aplica inca de la domiciliul pacientului, in timpul
transportului si in spital
✓ adoptarea pozitiei sezande,
✓ oxigenoterapie si permeabilizarea cailor respiratorii prin aspirarea
secretiilor, la nevoie intubatie si respiratie artificiala
✓ morfina, mialgin in caz de TA normala sau crescuta
✓ diuretice – furosemid
✓ Vasodilatatoare-NTG PIV- in functie de TA
✓ masuri specifice cauzei, pe langa celelalte generale: scoaterea din mediu
toxic si eventual antidot in intoxicatii, antibiotice si corticoterapie in caz de
infectii; intubatie, aspiratie bronsica si ventilatie mecanica in EPA la inecati
 EMBOLIA PULMONARA

➢ Embolia pulmonara = obstructia cu un embol a arterei

pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia rapid
insuficienta cardiaca dreapta = cord pulmonar acut

➢ obstructia este data de mobilizarea unor cheaguri(trombi),

care au ca punct de plecare, de cele mai multe ori, o tromboza
venoasa a membrelor inferioare
➢ embolie gazoasa in urma unor manevre iatrogene
➢ embolie grasoasa in cazul fracturilor osoase
EMBOLIA PULMONARA
 EMBOLIA PULMONARA
Simptome

➢ durere constrictiva, intensa, sub forma de junghi, cu

anxietate marcata
➢ dispnee cu polipnee superficiala, cianoza
➢ stare de soc – extremitati reci, cianotice, hipotensiune
arteriala cu tahicardie (100-160 batai/min)
➢ hepatomegalie, cu turgescenta jugularelor
 EMBOLIA PULMONARA
Conduita de urgenta
➢ Probe sanguine, electrocardiograma
➢ pacientul trebuie internat, deoarece evolutia emboliei
pulmonare poate fi foarte grava, multi pacienti decedand
imediat sau in cateva ore
➢ repaus absolut si combaterea durerii cu mialgin sau fortral i.m.
➢ oxigenoterapie
➢ vasoconstrictoare in caz de soc – dopamina, noradrenalina
➢ anticoagulante – heparina si trombolitice – streptokinaza si
urokinaza
 CRIZA HIPERTENSIVA CU
ENCEFALOPATIE
➢ Encefalopatia hipertensiva = sindrom clinic care consta din simptome si
semne neurologice cu caracter acut, tranzitoriu, determinat de o criza
hipertensiva (cresterea brusca a TA)

➢ Encefalopatia hipertensiva se asociaza cu trei mari modificari

hemodinamice:
✓ cresterea brusca a TA
✓ scaderea fluxului sanguin cerebral
✓ vasoconstrictie arteriolara cerebrala

➢ Are loc deci o ischemie cerebrala ce determina manifestarile clinice ale

encefalopatiei hipertensive
 CRIZA HIPERTENSIVA CU
ENCEFALOPATIE
➢ Simptome

✓ cefalee intensa, violenta, pulsatila, insotita de convulsii

si tulburari mentale
✓ varsaturi, ameteli, vertij, obnubilare, eventual coma
✓ tulburari de vedere – fotofobie, diplopie, vedere
incetosata si tulburari de auz – acufene, hipoacuzie
 CRIZA HIPERTENSIVA CU
ENCEFALOPATIE
➢ Conduita de urgenta

✓ evitarea muscarii limbii in caz de convulsii, evitarea accidentarii

prin cadere in caz de coma
✓ se administreaza medicatie antihipertensiva (IECA/Sartani,
blocante canal calciu, NTG IV) impreuna cu furosemid pt
scaderea TA
✓ sulfat de magneziu si solutii hipertone pt reducerea edemului
cerebral
✓ fenobarbital pt calmarea pacientului
✓ cel mai eficient este nitroprusiatul de sodiu, dar necesita
monitorizare atenta a pacientului