4. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar?

Raspuns: Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nu numai evaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru a continua activitatea pe o perioada de 12 luni de la data bilantului. Auditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor prin care administratorii s-au asigurat ca: a) Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor financiare; si b) Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari, referitoare la continuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela. Auditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa examineze informatiile disponibile; si avand in vedere perioada viitoare careia administratorii i-au acordat o atentie deosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sa stabileasca sis a documenteze gradul de preocupare (daca exista) privind capacitatea clientului de a-si continua activitatea. La stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toate informatiile relevante de care au luat cunostinta in timpul auditului. Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea activitatii astfel: 1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere si ale bilantului (daca exista). Se analizeaza si se documenteaza: rentabilitatea evolutia fluxurilor de numerar 2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit. 3. Se analizeaza si se documenteaza factori precum: comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti; probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sa continue sa aiba acces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale; capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi; probleme financiare; perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancare; cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix; investitii de capital importante, planificate sau anulate; mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite; utilizarea finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung; finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat; reducerea sau cresterea excesiva a stocurilor; probleme de lichiditate; vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor; - contingente si angajamente privind capitalul. 4. Dupa analizarea factorilor mai sus mentionati, este principiul contabil al continuitatii activitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilor financiare?

Daca nu: Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facut directorii prezentarile adecvate?) Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare prezentari suplimentare in raportul de audit? suplimentare n raportul de audit? (Dac da, ntocmii adugirile la raportul de audit). 5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitii activitii, au luat n considerare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare? Dac nu: S-a menionat aceasta n raportul directorilor? Sunt necesare explicaii sau prezentri suplimentare n raportul de audit? 6.Se analizeaz confirmrile ce trebuie incluse n scrisoarea de confirmare a declaraiilor. Scriei o sintez a factorilor analizai, prezentnd judecile emise, opinia privind ncadrarea societii n principiul continuitii activitii i impactul asupra situaiilor financiare. 5. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul prudentei? Raspuns: Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative: a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior, chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmirea bilantului. Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu beneficii. Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior. In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu , incasarea creantelor incerte si litigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie. In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect s a u s u p r a d i m e n s i o n a t e , s u b e v a l u a r e a c o n s t i e n t a a a c t i v e l o r s a u v e n i t u r i l o r , d a r n i c i supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile