Formule de algebra Ecuatia de gradul doi © Ecuatia ax’ +bx+c=0 Se calculeaz’ A = b? -4ac © Dacd A>0- atunci ecuatia de gradul doi a late de formula © Dac’ A=0 atunci ecuatia de gradul doi ar date de formula © ack A<0 atunci ecuaia de ee diferite date de formula © ax tbxtc=a(x—x,)(x-%) © Relatiile lui Viete pentru ecuatia de gradul doi ax’ +bx +e feat ¢ Alte formule folositoare la ecuatia de gradul d Functia de gradul doi p:RoR f(x)=ax? tbr te _ Gr ini de al ~via -Dacii a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest c ‘Daciia<0 atunci parabola are ramurileindreptateinjos.In acest Progresii aritmetice + Formula termenului general:Suma primilor n termeni ai unei progresi ari © Conditia ca trei numere a,b,¢ si fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este: Progresii geometrice * Formula termenului general: eke ‘© Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice est ‘+ Condiia ca trei numere a,b,c si fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este: Numere complexe | 2=a+bi este forma algebricd a unui numir complex “Farleos0*fsind) x orm wgooometica wi mut complex ude: 3 rea aP este modulul numfrului complex * (0,27) este argumentul redus al numrului complex si se scoate din relat 0 = z=a-bi Formula lui Moivre (cos@+isin@)" =(cosn6+isinnd) Elemente de combinator Calculeazi numirul de submulfimi ordonate cu k elemente ale unei multimi cu n elemente. Rom Caleuleazit numarul de submulfimi cu k elemente ale unei mulfimi cu n elemente. Binomu! lui Newton:(a+b)! =Cla" +Cla™'b + Cla 2B +. Cha BE tot cre" Formula termenului general din binomul lui Newton este 7. Cha™*bt Formule cu logaritmi | 1a echivalentd transforma o egaitate cu logaritm int-o egalitate fra logaritm rT | vail] Probabilitatea unui eveniment Se calculeaza cu formula: Legi de compozitie ie M 0 mulfime nevidi pe care s-a dat o lege de compozitie notata *. « Legea * esteasoeatiildach «= (x8) WZEHA(WHZ))—Vx,y,2eM + Legea * este comutativa'daci “xeysyex, vr,yeM Legea* are element neue dact vreM Un element 2M se numestesimetrzabil dact Wfelincit xex'=x'exzec A Hay tye == a xara Zt a Relatiile lui Viete pentru ecuatia de gradul patru Daci ax* + dx’ +ex? + de-+e=0 are ridicinile x,,x,,.,,x, atunci avem: 6 Ate tay tays-2 a Sy tap aay Ha ay hay By ky AA a ay Haya, tay e ayy st aFormule de geometrie 1) Teorema Jui Pitagora Intr-un triunghi dreptunghic are loc relafia: 2)Teorema tui Pitagora generalizati Intr-un triunghi oarecare ABC are loc - 3)Aria unui triunghi echilateral de laturi /este: 4)Aria unui triunghi oarecare(se aplica atunci cand se cunosc doua laturi si unghiul dintre ele): 5)Aria unui triunghi oarecare(se aplicd atunci cand se cunose toate cele trei laturi): formula lui Heron vide p= ES ete seinen, 6)Aria triunghiului dreptunghic este: unde a,b,c sunt laturile triunghiul A,B,C sunt we turile triunghi 8)Distanta dintre doua puncte(lungimea u segment): Daca A(x:,Y:) $i B(x2,y2) sunt dowd puncte = lan atunci distanta dintre ele este: 9)Mijlocul unui segment: Daca A(x1,yi) si B(x2,y2) sunt doua puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este 10)Vectorul de pozitie al unui punct: Dacd A(x,y) atunci OA=x-i-+ yj11)Daca A(x),y;) 51 B(xz,y2) sunt doud puncte in plan atunci vectorul AB este dat de formula: 12)Ecuatia unei drepte care trece prin dou’ puncte date Daca A(x,,y,) si B(xz,y2) sunt dou puncte in plan atunci ecuatia dreptei AB se poate afla cu formula: 13)Ecuatia unei drepte care trece prin punetul_ (x), ¥))_siare panta dati m Este dati de formula: sau cu formula: 14)Conditi: aril Fie A(xy1) , B(x2,ya) , C(x,ys) trei puncte in plan. Punctele A,B,C sunt coliniare daca si numai dack 15)Aria unui triunghi Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(%s,ys) trei puncte in plan, Aria triunghiului ABC este dati de formula unde A este urmitorul determinant 16)Distanta de la un punct la o dreapti Daci A(x,,¥) este un punet si d=ar+by +e=0 este o dreapté in plan atunci distanga de Ia punctul A la dreapta d este dati de formula: lax, + by, +44 lo 17)Panta unei drepte Dack Agia) SiG) sunt dowd puncte in plan atunci panta dreptei AB este dati de formula: 18)Conditia de coliniaritate a doi vectori in plan: Fie yj =ai+6j) si vj =a;i++6, 7 doi vectori in plan.Conditia de coliniaritate a vectorilor Y si vy este: dist(Ad’19)Conditia de perpendicularitate a doi vectori in plan: Fie yj =ai+b] si) =ai-+0, doi vector in plan.Avem: 20)Conditia de paralelism a doua drepte in plan sunt paralele daca si numai dacd au aceeasi pant adicd: Altfel,daca dreptele sunt date prin ecuatia generala: d, :a,x+by +e, =0 si dy:ax+b,y+e,=0 atunci dreptele sunt paralele dacé 21)Conditia de perpendicularitate a doua drepte in plan nt cd si numai daca produsul panor este egal cu —1 adicd:Rezolvarea unui triunghi (a,,c lungimile laturilor; A,B,C, masurile unghiurilor; aria S; indltimea respectiv mediana «sunt fo, ma R, r—razele cercurilor circumscris, respectiv inscris in triunghi, semiperimetrul p. Cazul I Se cunosc lungimile laturilor: =BC, b=AC, c=AB. Triunghiul existé numai dac’ a—_+ + —| : e ei seh Jal +o: Exemplu: Dacd ecuatia unei drepte este: (d):2x+5y—-11=0; o dreapth paraleli cu (d) are forma: (d'):2x+5y +c'=0, jar una perpendiculard pe (d) are forma: (d""): 5x-2y +c!"=0 at y Fl Relatia: |x, yy 1) =0 este ecuafia dreptei determinata de punctele A si B. Xe Jo Yl | i Ite va I Lungimea segmentului AB - &xp-x,)+0g-7,)2 Aria ABC, S=p14l,unde 4=F5 % } — ajocul segmentull ABeste M( 822,222 ) Centrul de greutate G{8%3*#e,2a*% 470)Foe ene mer a Elemente de geometrie vectorial) Vectori: Pentru o marime vectoriald este nevoie de trei caracteristici: dire: sens si lungime (sau modul). ‘Regula triunghiului:|4B + BC = AC} Reguls poligonului:|4,4, + AA, + Adunarea vectorilo AA, = AAW} Regula paralelogramului: [AB + AC = AD,unde..ABDC — paralefogram. Sciderea vectorilor: [AB - AC = CB . i | 2 WDa2%i = /. FZ Le oie aC 27 f i 'M mijlocul tui c * ” c om ( : — Dac M imparee segmentul BC in raportul k atunc, pentru orice punet A din plan: re Vector in sistem de nate: Un vector:|u = ai + bj} Lungimea: uw i= va? +6°} Produsul scalar:|u-v = a,a, +,b, =|u|-1¥|-cosal] Daca produsul scalar este nul atunci vectorii sunt perpendiculari: | Lv €> aya, + b,b, = 01 kouM Doi vectori sunt c dact existi un numar real nenul @ astfel incat|u = av Vectorii coliniari au coeficientii proportional Daca punctul M (a,b) este un punct din plan atunci OF se numeste vector de pozitie. Notam Pentru M(a,b)avem Fy -1 46+] (coordonatele vectorului de pozitie sunt coordonatele lui M). Daci A(x,39,) 1 B(x,397,) atunci coordonatele vectorului AB sunt (xq — 433,34) Mai exact: AB = (xy —2,)-14+(%y—¥a)ed Unghiurile se misoar’ in grade sau radia fin 30° = cos 60" = 172. 3) Lin pesing= 2am Bean 22 | inpsing= Poin Es #4 lings’ cos 45° sin 60° = cos 30°, in x= esp cosg= Beas 2 Fos P= jsin(a + b) = sina-cosb + sinb «cosa 2, Jcos(a:t b) = cosa-eosb # sina sab [Reos.xeos y= cos(x+ y) + c0s( x= )) lasin xsin y = os(x—y)—c0s(x+y) [2sin eos y =sin(x+y)-+sin(x—y) in — x)= cossrcoveE —) inca —x) = sin xzeost— x)= — tgattgh = TF gant flat b)= Cadran I tnt<0. gh cor <0 of ee ee Calran TY sin<0 9) con>d Daci x si y sunt suplementa {radian © 57° tn endran (ety zune: eee] Lai Site, [cos x =—cos. one — FI 4 radian 229° in cadranul 5 radians = 286° in cadranal WV 6 ratiani S344" _tweadranal IV Ecuatii trigonometrice fundamentale: sin = a €[-T] => xe (0! -aresing + kar/i ¢ Z)| cose = ae hil] > © © (Earccosa+2kn/h eZ) lige=ae R= xc larcya+kalkeZyte _ & 2 ~ ° 2 eG ble a a e ' °o -_ oO = fe eS f lr slave gots = - lS ele < < : < ale & oie MG ° ' ° ~ \ \ 1 salz e e 2 Sle Goes a 1 1 | < r - fs r9| I wl | | < < < Nie ol jl el t ° Ss ° ~~ esl | 1 ~ ~ e 2 AS AS - - 1 ! < ool ww) hie | el °o ' ° es | < — oll | 2 wl oP 0 206 09 Sh .0F OTT oS fT OST 208T o0IT a uy o$TT c OF we c0L o00€ oS TE o09€ OFF x ig af ae ge pee ed ae oe EYE aa CE a a VIL} 4 | 4G | ue oaFormule de trigonometric ‘sin? x-+00s*x=1 formula fundamental’ a trigonometric sin:0 + [-1,1] sin(—x)=—sin.x _ functia sin este impara cos:0 > [-1,1] Cos(—x) = cosx — functia cos este para sin{ Z-x}=cosx 2 coe( Fx) =sins 2 tg(-x ctg(—x) = -cigx ‘sin2x=2sinxeosx = sinx=2sin>cos+ 2 2 = -tgx sin3x = sin x(3—4sin’ x) cos3x = cos x(4c0s? x -3) sin(a +6) =sinacosb+sinbcosa sin(a —b) = sina cosb—sinbcosa cos(a +b) = cosacos—sinasinb cos(a—b) = cosa cosh + sinasinb tga +tgb —tga-tgb tga-tgb 1+tga+tgb tg(a+b)= te(a-b)= sinx Formule pentru transformarea sumelor in produse Pid Pg. 2 cos=—— sin p + sing = 2sin i po + sin p~sing =2sin2— Leos? 4 cos p+cosq = 2cos. PHG cog P—4 2 2 P sin _ p+ cos p-cosq =~2sin > 4 Formule pentru transformarea produselor in sume sin(x + y)+sin(x— y) sinx-cos y= +y)+cos(x— cos cosy = 09+ 9) e082) sing-sin y= SE eostet Care toy J3igx —tg?x tg3. 1-3ig?x 3 cig3x = 88 = Sete 3ctg?x=1 2b oe sin2x =—2 1)Eeuatia sin.x = a are solufii dacd si numai daci @ ¢(-1,1]. In acest caz solutiile sunt xe{(-1) aresina+ka/keU}. 2)Ecuatia cos.x =b are solufii daci si numai daca b <[-1,1]. In acest caz solufiile sunt xe{tarccosb+2ka/keD}. 3)Ecuatia igx = care solutii Ve €0 « Solufiile sunt xefareige+kr/keO}. 4)Ecuatia ctgx =d are solujii Vd €0 . Solutiile sunt xe farccigd +kr/k 0}. sin(aresin x) = x sin(arccos.x) = V1—x* cos(arccosx) =x cos(arcsin.x) = V1—x* vxe[-l.l]cos:R>[-1;1] Functia cosinus 4 1 1 val V3 ao -4| | x2 ! 180°=7 2 2 2 2 o - | a 0 1 36027 210% | 6 s | 225% 4 Exemple: x cos = — 3.2Functia sinus sin:R > [-1;1] me 90° 1 2 120°= 2 3 A 2) 03 139% 5 2 3 30°=2 180°%=7 0 o° —— 360°=20 210° zB = 330° Lz 315-2 300-52. 3wa +ka/keo} 90 150°=54 6 180°= 7, Exemple: (3-3 0(S)-8 : (f) enim «(*) B Functia tangentaFormule trigonometrice b cosa=-; tga= e b L . zi clea = 7 (a, b - catetele, c - ipotenuza triunghiului dreptunghic, o - unghiul, opus catetei a). sina cosa 9, a= cla : 3, tgactga = 1. 4, in ze = cosa; sin(s ta) = sina. 5, (5 £a) = sina; cos(7 +a) = — casa. 7 é a) = Sctga; ets (5 a) stga. 7, s¢(§#a) = Feoneca; conee(¥ 0) =saca 8. + cos? 9. a = sec* a. 10.1 +ctg2a 11.sin(a + 8) 12.cos(a + 3) tg(a + 8) 3 gatg 3 _ ctgactg 3 = 1 tg(a + 8) = —-— 480 £4) = aa ctga tea” ctg2a = 28 =) 18. 2etga 19.sin 3a = 3sina — Asin? a. 20.c¢ 1— cosa 273+ cosa = 2cos" 1 cosa = 2sit 28. 29. sina + sin 3 =8 30.84 + cos = 2cos > 31,0084 ~ C088 = —2sin 2 lecece ‘in(a + 3) nt ue-- oe. 32 ctgatetg 9 33. 35,Sinacos 8 = 5[sin(a +) + sina ~ 8) pleos(a + 8) + cosa ~ 3). 37.Ecuatii trigonometrice elementare: sinz =a, al <1; x= (-1)"aresina + xn; cos =a, Ja] <1; x= Larceosa + 2nn; neZ. tgr =a, r= arctga + xn; ctgr =a, x =areetga+an aresin x + arccos.r In} <1. 38. leis 39 Atetge + areetgr = go, tess + arccosees = 3, 41.sin(arcsinz) = 2, 2 € [- 42.eesin(sinz) = 2, ze [- 43,cos(arceosz) = 2, 2 €[-1; +1). 44,arccos(cos.z) = 2, x € (0:3). 45.tg(arctgr)=2, rR. 46.2teltex)=2, re ( 47 cte(arcetgz) = 2, re R. 48.arcetg(ctgx) = 2, € (Orn). go, Besint = atceos VI 2? = aretg I 21. 141 ® x = arecty vi-2 . arceos.c = aresin V1 aretg car en pT areety, aretgxr = aresin = arecos 1 5 =areetg—, 0<2< +00. ® Vine areetg x = aresin = = arccos 1 aretg—, 0<2< +00. 2 1+ x arcsin(r /1— y? + yVT 22), arcsing +aresiny = | 7 —arcsin(n/1—y? +yVI—z), dacae >0,.y>O0siersy? >1; 53. —m ~aresin(r /1— y? + y/T—2?), daca r 1, daca ry <0 sau 2? + y? <1;aresin x ~ arcsiny = 54. aresin(2 /1— y? — yV¥1— 2°), daca ry > 0 sau 7 +y? <1; w-yvl-2), daazr>0y<0sirt+y > =a ~aresin(c /1—y? — yV1—), dacar <0,y >Osix?+y? > 1. arecos(ry — /(1—7)1 — ¥)), daca x+y > ~ aresin(x arconsr + arccosy = 55. 2n —arcons(ry — Jw), daca +y <0. arceos(ry + /(l— #2) — 97), daca x > yi areeos.r ~ arccosy = 56. arceoszy+ V(I-#V ly), dacar 0 si zy > 1; ney =m + arcts . dacar <0 sizy > 1. 37. ai a ; di >- acts daca zy arct; ct taretg2—" daca r >Osizy<-1; gr artgy= | x hartge z y< nl; ha? a+ aretg TE, daca z <0 sizy <1. arcsin(2rV1— 2), 2aresing = | x —arcsin(Qrv1— #2), 59. =n —aresin(2r/T— 37), daca —1 1; 61. 1 pei: 5 arcing = 2g 62. 63,3 MONE = arcs l 0 sau in sens negativ daci / < 0. Notim arcul orientat prin (4B,1) sau AB, daci misura / este cunoscuti, Un numir /€ (-n, x] se numeste masurd principald a unui arc orientat de masura x, dac& existi k ¢ Z astfel incat x = /+ 2kn, Fie © cercul trigonometric de centru O. Numim unghi orientat o pereche ordonati de semidrepte cu originea in O impreuni cu un sens de rotatie precizat. Spunem ci unghiul este orientat pozitiv daca sensul de Totatic este cel trigonometric gi este orientat negativ in caz contrar. Mésura unui unghi orientat este misura principala a arcului orientat in acelasi sens, delimitat pe cercul trigonometric de laturile unghiului, Dou unghiuri orientate sunt congruente daci au aceeasi misurd. Functii trigonometrice 1200.1) intr-un cere trigonometric @ de centru O, fie ee sn AL, 0) © @ Unui numar real ise asociazé un punct 4, Ty lay M(cost, sin) € @, care are misura arcului orientat AM egal cu 1. 0-1) Avem: -1 < cos¢ <1; -1 sinf, definitd pe R cu valori in intervalul [-1, 1) se numeste funcfia sinus. Funetia sinus are perioda principal T = 2n; sin (t+ 2n) =sint, V1 R. Sinus este 0 functie impara: int, 1 ER.Corespondenta t +> cost, definiti pe R cu valori in intervalul [-1, 1] se numeste functia cosinus. Functia cosinus are perioada principal T= 2m ; cos(t + 2n) = cost, Vre R. Cosinus este 0 functie para: cos(-1) = cost, 1 ER. int Functia t+ 1g 1 definit pe R\ aren ke ez] cu valori in R, tgr a se numeste fangentd Funetia tangenti este periodicd, avand perioada principal T=. Functia tangenta este impara: tg(-1) Bi Vee (Qk+NT, kez Functia +> cig definitd pe R\ {kn | ke Z} cuvalori in R, cige St , se numeste cotangenté. Functia cotangenta este periodic, aviind perioada principal T = m. Functia cotangenti este impard: ctg(-1) = -ctg 1, Viekn, keZ Reducerea ta primul cadran Mote sn conta), sn(e-ig) cos (n-1,) in (n— 1.) sin(n + a) =-sina; cos(x + ct) =-cos; sin(2n- a) sina; cos(2n ~ a) = -coscr; Identitafi trigonometrice: cos(a + 5) = cosa cosh F sina sind; sin(a + b) = sina - cosh + sinb « cosa; 2 I+cos2a, 2) 1-cos2a cos2a = cos*a~ sin*a; sin2a=2sina- cosa; cos*a=-+ S524; gin : Dapete ae Que Wattgd oy tea~tgb 0+ 8)= rage (8-H) = eee =sint= 7 : I+tes Formulele de transformare a unei sume sau diferente in produs sunt: Sinatsinb=2sin2=? cos2=b; sina -sind=2sin25? cos22? cosa+cosb=2eos22? cos2=4; cosa—cosb= -2sin 22% sin Ecuatii trigonometrice Ecuatiile sint=a; cos t= a; tg1=m se numesc ecuatii trigonometrice fundamentale. Se vor rezolva numai ecuatii trigonometrice a cdror solutie se obtine folosind valorile Principale ale functiilor trigonometrice si reducerea la primul cadran pe cercul trigonometric. Relatii metrice in triunghiul oarecare Consider A4BC cu laturile a, b, ¢ ih, indltimea coboraté din varful A pe latura BC. 7 eames fee oe end sain ac Teorema cosinusului: a= b?+ c—2be-cosA. S446 aria MABCeste S= Ipip= ap bp —0)- a ab-sin€ Pe =p, unde reste rua cere insets 2 AL |(p-bip-0) A_ |p(p-a) sind = $e » cosa loo. 2R, R fiind raza cercului circumscris AABC. Formula lui Heron, Notam p Aria AABC este S=www.mateinfo.ro Formule trigonometrice Gl sing=2 a cos B= 5 a rep = A B a wgB =< cig = a Dsin? B +cos? B -(2) -() a) “(a Formula fundamentali a trigonometriei. sin? B +-cos* B =1,(V)B (04) inBb 08 (ne(0%) cosB ac B 2 cos B cos B © 2) = ctgB => cigB = ——,,(V)B | 0,— fing PoP =) ( ) igB x ctgB =1 +ig?B=1+ 1 IKI +187, ane + ctg?B = ee sin? B ® B 1% in B= cos = -B ‘in oo( 5 ) a(t 0s B = sin| -B 4XcosB si ) & =eig =-B igB on(§ ) 1gB = ofS - a) x 0 = ™ 3m 2x 2 25 sin x +e [1 [+ [0 1 0 (COs x 1p +e [of 0 T6) xsixt2kn,k €Z au aceeasi extremitate sin(x + 2k cos(x + 2kx)=cosx ko-1 6) sin(x-2n)=sin x sinx tgx cos(x~2n)=cosx * Ty 7) Cadranul sin(x — x) cos(n —x)=—cosx I I 0 cosx =~cos(n ~x) 8)Cadranul ITT 0s x sin(x +x) = ~sinx 7 =k cos(t +x)=—cosx 9)Cadranul IV sin(2x - x)= ~sinx cos(2n ~x)=-cosx 3112 10) sin(-x)=~sinx cos(—x)= cosx cos(x+2n)=cosx Tangent x 0 " n Ea Qn 2 2 igx ope Tif lop 1 [---]o x45 in general (3) tg x x pix #@kH) 5 kez Def. yt= tex ‘g(x +n) = tex 11)4 tg(a —x) = ~igx ig(x+ kr) IVig(-2) =~