Analiza principiilor didactice

Principiul Cerința Importanța Modalități de Consecințele

respectării cerinței aplicare a nerespectării cerinței
cerinței în
activitatea
didactică
Principiul Elevul trebuie stimulat - prescripțiile Modalitățile Nerespectarea
participării și încurajat să contribuie idealului și mijloacele cerințelor acestui
conștiente și la propria dezvoltare, educațional – prin care principiu poate avea
active a elevului înțelegând necesitatea și dezvoltarea liberă și profesorul consecințe nedorite în
în procesele de importanța cunoștințelor, armonioasă a poate să-l facă plan cognitiv,
învățare și de priceperilor și individului și pe elev emoțional și
evaluare școlară deprinderilor transmise formarea coparticipant atitudinal, cum ar fi:
și antrenând în acest personalității la propria slaba decodificare
scop toate resursele sale autonome și formare ar informațională care
cognitive, emoționale și creative, capabile să putea fi duce la memorarea
acționale. El trebuie să se integreze activ în următoarele: mecanică a unor
depună un efort psihic viața socială; explicarea înțelesuri pe care
de prelucrare, organizare - legile dezvoltării scopului elevul nu le pricepe și
și filtrare a informațiilor psihice a copilului, activităților, a care i se par de prisos
și de integrare a acestora cunoașterea fiind cunoștințelor, și nepractice;
în sistemul celor rezultatul unei priceperilor și incapacitatea de
existente, prin continua reflectări active deprinderilor argumentare logică și
adaptare și restructurare asupra realității ; vizate de de integrare a noilor
a acestora. - poziția elevului ca activitatea cunoștințe în sistemul
subiect activ, care instructiv- celor existente prin
se implică în educativă, realizarea de
propria formare; anunțarea conexiuni
obiectivelor interconceptuale;
operaționale, implicarea
în vederea motivațională redusă,
conștientizării scăderea dorinței de a
necesității și a învăța;
importanței
acestora
pentru
formarea
individului;
organizarea
activităților
într-un mod
atractiv și
accesibil
pentru trezirea
motivației
învățării, a
interesului și
curiozității
pentru
cunoașterea
lucrurilor noi,
menite să
îmbogățească
orizontul
cultural
general și
profesional;
propunerea
strategiilor
interactive de
predare-
învățare-
evaluare, care
să solicite
efortul mintal
al elevului,
mobilizarea
proceselor
cognitive
superioare,
complexe
(gândirea
divergentă,
gândirea
critică,
gândirea
laterală,
gândirea
independentă,
inteligențele
multiple,
imaginația,
creativitatea
etc.);
manifestarea
unui
comportament
activizant,
entuziast din
partea
 profesorului și
susținerea unei
atitudini
pozitive;
crearea
situațiilor
problematice
incitative,
motivând
elevul să
participe la
depășirea lor
prin însușirea
unor noi
cunoștințe;
implicarea
elevului în
activități care
solicită
validarea în
practică a
cunoștințelor
învățate;
folosirea
metodelor
complementar
e de evaluare
(portofoliul,
hărțile
conceptuale,
jurnalul
reflexiv,
proiectul,
interviul,
studiul de caz
etc.)

Principiul Presupune trăinicie, Necesitatea Dintre Nerespectarea

însușirii durabilitate și respectării modalitățile cerințelor conform
temeinice a profunzime, adică cerințelor acestei de aplicare a cărora predarea și
cunoștințelor, implementarea teze de bază este principiului învățarea trebuie făcute
priceperilor și cunoștințelor noi în dată de importanța însușirii în așa fel încât să se
deprinderilor sistemul celor existente, faptului că numai o temeinice a asigure fixarea și
în clasa corespunzătoare cunoștință, cunoștințelor, trăinicia cunoștințelor
și stabilirea multiplelor pricepere sau priceperilor și priceperilor și
legături între deprindere deprinderilor deprinderilor pentru
informațiile deținute. temeinică poate fi în activitatea ca elevul să poată
Învățarea temeinică face folosită cu succes și didactică beneficia de ele cu
posibilă utilizarea și considerată eficientă enumerăm: promptitudine, atrage
aplicarea cunoștințelor în în situații teoretice/ crearea după sine consecințe
situații variate, bazându- practice nou create. ocaziilor în nedorite în bunul mers
se pe mobilitatea Pe de altă parte care elevul să al procesului didactic.
reproducerii, fiind opusă învățarea temeinică obțină noi Dintre aceste
învățării superficiale, ori contribuie la achiziții prin consecințe negative
pasive. dezvoltarea efort propriu, amintim următoarele:
proceselor în mod activ, elevii acumulează
cognitive prin goluri, lipsuri,
superioare și descoperire, cunoștințe disparate,
complexe rezolvare de care nu-și găsesc
probleme și conexiunile în
situații sistemul celor
problematice; existente, neputând fi
stimularea folosite cu eficiență și
motivației promptitudine;
pentru învățare înțelegerea noilor
și interiorizarea cunoștințe, priceperi și
sa treptată; deprinderi se realizează
exersarea greoi, conducând la
achizițiilor în scăderea gradului de
situații motivare și de
practice implicare conștientă și
diferite de cele eficientă a elevului în
inițiale; activitate;
repetarea în scade capacitatea de
contexte aplicabilitate a
diferite, noi, achizițiilor
prin stabilirea înregistrate, fapt ce
și întărirea duce la eșecuri în
legăturilor între rezolvarea
cunoștințe; problemelor, la
sistematizarea abandonarea
și clasificarea inițiativei de a căuta
cunoștințelor soluții și rezolvări
după anumite corecte cu
criterii efecteperturbatorii în
semnificative plan cognitiv,
din punct de emoțional și
vedere atitudinal;
pedagogic;
evaluarea
continuă a
progreselor
elevilor, în
scopul
ameliorării
rapide a
dificultăților
apărute și a
validării
corectitudinii
învățării;
considerarea
variabilei timp
necesar și
alocarea sa
diferențiată, în
conformitate
cu
particularitățil
e de vârstă și
individuale
pentru o
corectă
însușire a
cunoștințelor,
priceperilor și
deprinderilor
și pentru a
evita
interferențele;
accesibilizare
a cunoștințelor
și tratarea
diferențiată a
elevilor sub
raportul
sarcinilor
prescrise;
echilibrarea și
gradarea
raportului
dintre
cantitativ și
calitativ în
ceea ce privește
informația
transmisă, cu
valoarea
 formativă
superioară;

Principiul Pentru a veni în Necesitate Modalitățile Nerespectarea

interdependenței întâmpinarea cerințelor respectării acestei de aplicare în cerințelor principiului
dintre senzorial acestui principiu idei călăuzitoare practică a atrage următoarele
și rațional, dintre conform cărora este dată de faptul cerințelor consecințe:
concret și activitatea de învățare că, dezideratele principiului: apare pericolul
abstract. eficientă presupune o acestui principiu se utilizarea verbalismului excesiv;
(Principiul bază senzorială, intuitiv- impun în activitatea rațională a determină învățarea
asigurării concretă, cadrul didactic didactică nu doar materialului pe de rost prin
caracterului trebuie să apeleze la pentru a furniza didactic memorare mecanică;
intuitiv al realități palpabile. În elevilor oportunități (obiecte reale, favorizează
învățământului) lipsa acestora el le de contact direct cu mulaje, hărți, formalismul în
substituie prin materiale realitatea machete, planșe, educație;
bidimensionale/tridimen înconjurătoare, ci și grafice,
sionale, apelând în pentru ca să imagini și
același timp la imagini, formeze și să desene)
grafice, desene. „Aceasta dezvolte procesele crearea
înseamnă că procesul de cognitive superioare condițiilor de
învățământ trebuie să se (gândirea abstractă, timp suficient
organizeze în așa fel gândirea critică, pentru
încât reprezentările, gândirea observarea
noțiunile și deprinderile independentă, globală și apoi
pe care și le formează creativitatea, analitică a
elevii să se întemeieze imaginația, materialului
pe perceperea nemijlocită inteligențele studiat;
sau mijlocită a multiple, etc), dirijarea
obiectelor și plecând de la datele intuiției cu
fenomenelor studiate; că concrete, ajutorul
învățarea trebuie să se Importanța cuvântului,
sprijine în mod respectării cerințelor favorizând
permanent pe senzații, principiului este procesul de
percepții și reprezentări dată și de faptul că, abstractizare și
precise și clare; pe obținute pe baze de
selecția și prelucrarea intuitive, generalizare;
activă a impresiilor cunoștințele sunt
obținute pe calea mai clare, mai vii,
intuiției.” (Ioan Cerghit, sunt temeinice și
1991, p. 45) convingătoare.
Activitățile care
folosesc materiale
didactice sunt mai
atractive, angajând
activ elevul,
trezindu-i interesul
 pentru cunoaștere,
dezvoltându-i
spiritul de
observație și de
inițiativă.
Materialul didactic
trebuie să fie
adecvat,
reprezentativ,
substanțial și
corespunzător sub
raport calitativ și
cantitativ, prezentat
și integrat la
momentul oportun
în desfășurarea
lecției. Acesta nu
trebuie folosit în
exces pentru a
evita alunecarea în
panta
descriptivismului și
nici deloc, ducând
la sărăcirea
suportului
demonstrativ al
lecției;

Principiul La baza respectări Accesibilitatea Modalitățile Nerespectarea

respectării cerințelor acestui învățământului de realizare a cerințelor acestui
particularitățilo principiu stă relația presupune cerințelor principiu atrage după
r individuale și dintre învățare și selectarea în acestui sine următoarele
de vârstă dezvoltare în contextul planul-cadru a principiu la consecințe negative:
(Principiul evoluției stadiale a materiilor de studiu nivelul dificultatea înțelegerii
accesibilității și personalității. Fiecărui pentru fiecare ciclu activității conținuturilor predate;
al stadiu îi corespund și clasă în funcție de didactice, pot apariția
individualizării) anumite particularități care posibilitățile de fi următoarele: fenomenului
sunt premisele de la care înțelegere și de definirea clară rămânerii în urmă la
se poate porni în nevoile vârstei. Pe și realistă a învățătură, dacă elevul
stimularea dezvoltării această bază, în obiectivelor este suprasolicitat;
intelectuale. programele școlare concrete; învățarea pe baza
sunt incluse selectarea folosirii exclusive a
conținuturi conținuturilor capacităților memoriei
adecvate. La nivelul din planuri și mecanice;
lecției, profesorul programe și
poate asigura transmiterea
respectarea acestui lor într-o formă
principiu prin accesibilă și
modul cum își inteligibilă;
structurează diferențierea și
obiectivele individualizare
concrete, a sarcinilor
conținuturile, prin didactice și a
formele de efortului
organizare a intelectual și
colectivului și prin fizic atât în clasă
alegerea strategiilor cât și acasă;
optime de predare- trecerea
învățare-evaluare. succesivă de la
Accesibilitatea cunoscut la
presupune dozarea necunoscut, de
efortului intelectual la apropiat la
al elevului în “zona depărtat, de la
proximei simplu la
dezvoltări” complex, de la
(Vîgotski) și nu ușor la greu;
absența facilitarea
dificultăților. înțelegerii prin
măsura gradului său alegerea
de devoltare strategiei
intelectuală, fizică optime de
și emoțională, lucru cu elevii,
stimulându-l pe a formei de
acesta la nivelul organizare și
imediat superior desfășurare a
celui atins. Tratarea activității
diferențiată și instructiv-
individualizată este educative
o modalitate eficiente;
eficientă de a tratarea
asigura accesul individualizată
tuturor la în funcție de
cunoaștere și de particularitățil
creștere a e individuale
randamentului prin
școlar. organizarea
lucrului pe
grupe, prin
prescrierea
diferențiată a
temelor pentru
acasă, prin
 realizarea de
acțiuni de
individualizare
(pentru cei cu
nevoi speciale
sau cei cu
aptitudini
deosebite), în
contextul
învățământului
frontal;
optarea pentru
metodele și
tehnicile de
evaluare
corespunzătoa
re vârstei și
rezultatelor
urmărite;

Principiul Principiul Respectarea Drept urmare, Nerespectarea acestui

sistematizării și sistematizării și principiului modalitățile principiu generează
continuității în continuității în sistematizării și de realizare a apariția lipsurilor în
învățământ învățământ impune continuității în cerințelor învățare. Elevul va
întâmpina dificultăți în
cerința conform învățământ principiului
înțelegerea și aplicarea
căreia, „toate presupune trecerea sistematizării cunoștințelor,
cunoștințele, de la ceea ce este și continuității priceperilor și
priceperile și știut la ceea ce va fi în învățământ deprinderilor solicitate,
deprinderile să fie descoperit, de la cuprind în rezolvarea sarcinilor
învățate într-o anumită simplu la următoarele curente, propuse în
ordine logică, după un complicat, de la elemente: cadrul procesului de
anumit sistem care să ușor la greu, de la La nivelul învățământ.
asigure o înaintare apropiat la depărtat. activității
progresivă.” (I. profesorului și
Cerghit, 1991, p. 47) învățătorului:
Acest fapt presupune ordonarea
ordonarea într-o logică și
sucesiune logică și gradată a
continuă a conținuturilor
conținuturilor din predării și
planurile de învățării;
învățământ, din organizarea
programele școlare și lecțiilor de
din manualele școlare, sistematizare a
elementul cunoștințelor,
fundamental fiind în cadrul
asigurarea legăturilor cărora să fie
dintre cunoștințe. reliefate
Sistematizarea legăturile ce se
presupune continuitatea stabilesc între
în sensul că, noile cunoștințe;
cunoștințe învățate, stimularea
priceperile, elevilor să
deprinderile și elaboreze hărți
stucturile cognitive conceptuale,
asimilate se sprijină metodă care se
pe cele existente, bazează pe
constituind în același sistemele de
timp premisă pentru legături care
asimilarea altora noi. se stabilesc
Procesele de asimilare între
și acomodare au la cunoștințe;
bază tocmai aceste ordonarea
sisteme de legături logică a
care se stabilesc între conținuturilor
cunoștințe, abilități, predării și
operații intelectuale, învățării;
prin integrarea celor evaluarea
noi, pe baza stabilirii periodică a
corespondentului, în gradului de
sistemul celor înțelegere și a
existente. profunzimii
cunoștințelor
pe care le dețin
elevii;
facilitarea
legăturilor
interdisciplinar
e și
transdisciplinar
e cu
evidențierea
importanței
însușirii
anumitor
cunoștințe
pentru viața și
activitatea
educatului;
La nivelul
elevului:
crearea
 obișnuiței de a
lucra și învăța
ordonat,
recurgând la
scheme și
stabilind legături
între
cunoșitințe;
însușirea
cunoștințelor să
nu aibă loc
sporadic și în
salturi, ci să se
desfășoare
continuu, cu
regularitate și
perseverență;
repetarea și
consolidarea
materialului
învățat să se
realizeze într-
un mod diferit
de cel în care s-
a însușit, prin
stabilirea de
noi conexiuni;

Principiul legării Cerința de la care pornește Respectarea - oferirea de Nerespectarea acestui

teoriei de acest principiu este aceea cerințelor acestui ocazii cât mai principiu poate conduce
practică de a întări caracterul principiu are efecte diverse și cât la suspendarea teoretică
aplicativ al învățării prin benefice și în planul mai variate de a cunoștințelor,
oferirea de ocazii stimulării și soluționare priceperilor și
suficiente în cadrul dezvoltării practică a unor depriderilor, la slaba
lecțiilor, de valorificare capacităților probleme prin înțelegere a importanței
practică a cunoștințelor, creatoare, cultivând aplicarea și acestora pentru viață și,
priceperilor și productivitatea folosirea de aici la superficialitate
deprinderilor însușite. gândirii, antrenând cunoștințelor, și eșec. Cerințele acestui
memoria și priceperilor și principiu se aplică în
imaginația, educând deprinderilor stânsă legătură cu cele
perseverența și nou ale principiului
voința. Curiozitatea achiziționate; asigurării
pe care o trezește - îmbinarea în interdependenței dintre
practica în conduita cadrul orei, a senzorial și rațional,
elevului, îl determină aspectelor dintre concret și
pe acesta să-și teoretice ale abstract, cu principiul
însușească astfel cu învățării cu cele accesibilității și al

Principiul Principiul asigurării
asigurării conexiunii inverse solicită
conexiunii desfășurarea rapidă a
inverse informației inverse de la
educat către educator
asupra rezultatelor și a
calității predării și
succes anumite care implică participării conștiente și
tehnici de muncă rezolvarea de active a elevului în
intelectuală și exerciții cu procesele de învățare și
practică. Aplicarea în conținut practic; evaluare
practică are rolul de a - aplicarea
clarifica și a valida cunoștințelor în
achizițiile pe care le practică, atât în
deține elevul, timpul cât și la
îmbogâțindu-i sfârșitul
experiența și fixându- activității de
i mai clar noțiunile învățare, în
noi în sistemul celor perspectiva
existente. stimulării
Cerința îmbinării capacităților de
teoriei cu practica autoinstruire
trebuie privită din
două perspective și
anume: teoria precede
practica, și în acest
caz, apllicațiile
practice au rol de
fixare și de validare a
cunoștințelor,
priceperilor și
deprinderilor;
practica este
premergătoare teoriei,
în sensul utilizării
experienței practice
anterioare pentru
înțelegerea noilor
noțiunilor teoretice.
Respectarea
cerințelor principiul
legării teoriei de
practică conduce la
prevenirea teoretizări
excesive a învățării și
la achiziționarea de
către elevi a unor
deprinderi practice
care să faciliteze
înserția optină în
societate.
Respectarea Modalitățile de Nerespectarea cerințelor
cerințelor acestui realizare în principiului conexiunii
principiu asigură practica inverse atrage după sine
maximalizarea didactică a consecințe negative în
efectelor pozitive și cerințelor procesele de predare și
minimalizarea acestui învățare. Elevii
efectelor negative în principiu acumulează goluri pe
 învățării. Pe această bază
se pot lua decizii rapide de
ameliorare a procesului
instructiv-educativ și de
elaborare de programe
compensatorii sau de
progres. „Îmbunătățirea
din mers a rezultatelor și a
proceselor în funcție de
rezultatele anterioare” (I.
Cerghit, 1991, p. 51) este
o cerință importantă în
realizarea optimă a
activității didactice.
Orientările didacticii
moderne susțin integrarea
actelor evaluative în
activitatea didactică și
realizarea cu eficiență a
evaluării continue.
Evaluarea formativă, prin
realizarea „buclelor de
informație inversă” în mod
rapid, conduce la întărirea
și stimularea învățării.
Cunoscându-și nivelul
performanțelor și modul în
care acestea sunt apreciate,
elevii devin mai
responsabili asupra
propriei activități, își
conștientizează greșelile și
modalitățile de remediere
a acestora.
Principiul Necesitate pentru a găsi
motivației căile trecerii de la
pentru învățare motivația extrinsecă la
cea intrinsecă, pentru
evitarea nemotivării
școlare, pentru trecerea
de la motivația
nemijlocită a sarcinii la
motivația socială a
invățării (D. Ausubel,
1981), pentru
cristalitarea intereselor
profesionale în
procesul instructiv- presupun care nici ei și nici
educativ. Cadrul realizarea cu profesorul nu le
didactic poate eficiență a conștientizează în timp
constata într-un evaluării util pentru a fi
interval de timp formative și, pe remediate. Acest fapt
optim, gradul de această bază de conduce la dificultăți în
atingere a dezvoltare a înțelegerea noilor
obiectivelor concrete capacității conținuturi și în
și poate lua decizii în autoevaluatie la învățarea temeinică a
ceea ce privește elevi. cunoștințelor,
continuarea priceperilor și
activității. Atunci deprinderilor
când profesorul, prin
întrebările puse,
sesizează că elevii nu
au înțeles, el poate
reveni asupra
conținuturilor într-o
altă manieră decât
cea inițială, insitând
asupra elementelor
care pun dificultăți
elevilor. “Fluxul de
informații inverse
vine în sprijinul
activizării și
intensificării
învățării, al realizării,
în condiții optime, a
obiectivelor urmărite
și al asigurării unui
progres real al
învățării, de nivel
înalt pentru
majoritatea elevilor.”
(Idem)
Elevii cu rezultate Utilizarea Nerespectarea
școlare superioare competitiei, a principiului motivatiei
acordă studiilor un intrecerilor ca pentru învățare aduce
grad mai mare de situatii cu sine numeroase
instrumentalitate in didactice aspect negative.
urmarirea motivogene. Pe baza cunoasterii
obiectivelor-scopuri Aceste declansate si sustinute
îndepărtate și modalitati se de motivatia
obiectivelor situate sprijina pe cognitiva, tinerii
în „prezentul trebuinta constientizeaza faptul
deschis' spre autoafirmarii ca nici stiinta si nici
perspectiva fiecarui elev si filosofia, nici
viitorului. După a grupului, a ideologia si nici
interrelație cu motivația cum au relevat și colectivului tehnica, tehnologiile
cognitivă, intrinsecă și alți cercetători (Van clasei. Elevul și artele nu se pot
cu aptitudinile și Calster, 1979), poate fi desprinde de aspectul
deprinderile cu gradul elevii care vedeau determinat să de subordonare față
cel mai mare de studiile in relație intre în de social, nu pot
funcționalitate. Dacă se cauzală cu viitorul „competiție' cu rămâne indiferente,
ia ca unitate de analiză o lor socio- propriile neutre, față de
secvență de învățare, profesional, realizări din idealurile
atunci contează realizau trecut, cu omenescului, ale
motivația sarcinii, performanțe școlare anumite umanismului autentic
motivația pe termen relativ superioare, baremuri sau și toate trebuie puse în
scurt, dar pentru în timp ce subiecții cu anumite slujba omului, căci
realizarea scopurilor și care obțineau taloane ideale, numai așa au sens.
finalitaților educației rezultate sub „de
este importantă capacitățile lor se perfecțiune.
motivația pe termen numarau mai De mare
lung. frecvent printre cei utilitate sunt si
a căror studii nu intrecerile
sunt integrate într-o intre clase,
perspectivă a intre scoli,
viitorului. concursurile
pe discipline
școlare,
olimpiadele
etc.
Cercetările
psihopedagogi
ce (L. Negret,
1983, pag. 36)
- recomandă
utilizarea
inteligentă a
competiției
între grupele
omogene ale
clasei, în
condițiile
repartizării
unor sarcini de
învățare a
căror natură
este comună,
dar diferă între
ele prin
numărul de
cerințe. De
asemenea,
practica
școlară a
demonstrat ca
sunt utile si
întrecerile în
care sarcinile
didactice
prezentate sub
forma unor
teste de
cunoștințe lasă
libertatea
alegerii de
către elevi a
unor itemi
suplimentari,
gradual mai
dificili, pe
lângă itemii
obligatorii, în
aceste condiții
se antrenează
și se dezvoltă
trebuințele de
performanța și
nivelul de
aspiratie al
elevilor, care
sunt factori
motivaționali
puternici.
Dezvoltarea
motivației
cognitive în
interrelația cu
capacitatea de
traire si
intelegere a
semnificatiilor
valorice
(stiintifice,
filosofice,
morale,
religioase,
economice,
estetice etc.)
ale
cunoștințelor.
în procesul
asimilarii
informatiilor
stiintifice ale
diferitelor
discipline
școlare,
înțelegând
principiile,
legitățile și
explicațiile
științifice din
diferite
domenii, elevii
dobândesc
treptat și
capacitatea de
trăire și
înțelegere a
semnificațiilor
valorice ale
cunoștințelor,
in raport cu
natura si
particularitatil
e informațiilor
asimilate prin
studierea
diferitelor
obiecte de
învățământ,
tinerii devin
capabili să-și
exprime
opțiunile
valorice
științifice,
filosofice,
morale,
religioase,
politice,
ideologice,
economice,
ecologice,
estetice etc.
Acestea se
sprijină pe
motivația
cognitivă a
elevilor, care
se conving
treptat că
abordarea
sistemica este
o metoda
generala
„hermeneutica'
de obtinere a
adevarului
obiectiv, de
relevare a
legităților
naturii și ale
vieții sociale
așa cum există
și se manifestă
ele în realitate.