Biochimie Sem2

1.
Referitor la cortizol:
1. Este un glucocorticoid
2. Este un mineralocorticoid
3. Are efect direct la nivelul tubilor distali
4. Este transportat de transcortina
5. In sinteza sa sunt implicate enzime din clasa izomerazelor
6. Circula liber prin sange
7. Secretia sa este dependenta de ACTH
8. Are ca precursor colesterolul
9. Sufera variatii diurne
10. Secretia sa este reglata prin feed back-pozitiv
2. Referitor la cortizol:
1. Este un hormon esențial pentru adaptarea la stres
2. În sinteza sa este implicată o a-17 -hidroxilaza
3. Are o secretie constanta pe tot parcursul zilei
4. Secreția sa se află sub controlul CRH
5. Secreția sa se află sub controlul TRH
6. Are ca precursor pregnenolona
7. Este un mineralocorticoid
8. Este implicat în metabolismul fosfo-calcic
9. Este un hormon hidrofil
10. Este secretat prin stimularea adrenalei de către ACTH
3. Referitor la cortizol:
1. Inhibă gluconeogeneza hepatică
2. Este activator al lipazei hormon-sensibile
3. Deficitul de cortizol se asociază cu hipoglicemie
4. Are efect anabolic în condiții fiziologice
5. Inhibă activitatea lipazei hormon-sensibile
6. Are efecte catabolice în condiții fiziologice
7. Inhibă degradarea proteinelor musculare
8. Are efect hiperglicemiant
9. Deficitul de cortizol se asociază cu un nivel scăzut la Na+
10. Excesul de cortizol produce boala Addison
4. Despre hormonii sexuali se poate afirma:
1. Fracțiunea legată de proteine are funcție biologică
2. Sunt hidrosolubili
3. Reglarea secreției este controlată de hipofiza posterioară
4. Au ca precursor comun colesterolul
5. Reglarea secreției se realizează prin intermediul GnRH
6. Dihidroepiandrosterona este intermediară în sinteza de testosteron
7. Au receptori membranari
8. Au receptori intracelulari
9. Sunt transportați în sânge de proteine de tip SHBG
10. Circula liberi în sânge
5. În figura de mai jos:
1. A este un mineralocorticoid
2. Compusul A circula legat în sânge de o proteina SHBG
3. B este testosteron
4. B are activitate mai mare ca A
5. Secreșia lui B este controlată de TRH
6. Compusul A are ca precursor colesterolul
7. C este o hidrolază
8. C este 5 a reductaza
9. A este cortizol
10. A este testosteron
6. Selectați afirmația (afirmațiile) corectă (corecte) despre hormonii liposolubili:
1. Cortizolul și tiroxina sunt hormoni solubili în lipide
2. Nu au efecte metabolice
3. Reglează rata de transcriere a unor gene specifice.
4. Ei pot proveni din colesterol sau din reziduurile de tirozină ale unei
glicoproteine specifice
5. După ce se leagă de receptorii specifici, complexul hormon-receptor se leagă
de secvențe de ADN reglatoare numite HRE (elemente de răspuns hormonal).
6. Acționează prin modificarea conformației unor proteine specifice din celulele
țintă
7. Hormonii tiroidieni sunt sintetizați din molecule de tirozină liberă
8. Ei acționează prin intermediul unor receptori cu activitate de tirozin kinază
9. Toate acestea sunt sintetizate din colesterol
10. Receptorii lor sunt localizați în citosolul sau în nucleul celulelor țintă
7. Alegeți afirmația (afirmațiile) corectă (corecte) despre hormonii glandelor suprarenale:
1. Cortexul suprarenal produce hormoni derivați din colesterol
2. Cortizolul este un hormon hipoglicemiant
3. Hormonii din cortexul suprarenal acționează prin intermediul receptorilor
intracelulari
4. Sinteza hormonilor din măduva suprarenale este stimulată de hormonii din
hipofiza anterioară
5. Aldosteronul și cortizolul sunt produse în aceeași regiune a cortexului
suprarenal
6. Cortizolul și aldosteronul își exercită efectele prin reglarea transcrierii unor
gene specifice
7. Cortizolul este un hormon steroidian care stimulează gluconeogeneza
8. Zoma medulara din suprarenală produce epinefrină (adrenalină)
9. Hormonii steroidieni sunt produși de măduva suprarenală
10. Hormonii steroidieni sunt produși de măduva suprarenală
8. Ce se poate afirma despre compusul prezentat în imagine, implicat în semnalizarea
hormonală?
1. Poate fi hidrolizat la 3'-AMP
2. Este un al doilea mesager
3. Se formează din ATP prin acțiunea fosfodiesterazei
4. Este implicat în căile de semnalizare ale hormonilor liposolubili
5. Rolul său este de a activa protein kinaza A
6. Este implicat în căile de semnalizare ale multor hormoni solubili în apă
7. Activează o tirozin-protein kinază numită protein kinază A
8. Este AMP ciclic
9. Se formează din ATP într-o reacție catalizată de adenilat ciclază
10. Este adenozin monofosfat
9. Următorii hormoni/enzime duc la formarea de al doilea mesager:
1. Hormoni liposolubili
2. cortizolul
3. Fosfolipaza C
4. Protein kinaza A
5. Adrenalina (epinefrina)
6. Hormonii tiroidieni
7. Adenilat ciclază
8. Glucagon
9. Fosfodiesteraza
10. Mulți hormoni solubili în apă
10. Care dintre următoarele este/sunt implicate în calea de semnalizare declanșată de
legarea adrenalinei (epinefrină) de receptorul beta-adrenergic?
1. protein kinaza dependentă de cAMP
2. proteina Gs
3. proteina Gq
4. AMP ciclic
5. Diacilglicerol
6. Ioni de calciu
7. Protein kinaza A
8. Trifosfat de inozitol
9. Adenilat ciclază
10. Fosfolipaza C
11. Ce se poate spune despre reacția prezentată în imagine?
1. Compusul B activează protein kinaza A
2. X este adenilat ciclază
3. A este ATP
4. Enzima X este protein kinaza A
5. Face parte dintr-o cale de semnalizare hormonală, iar enzima X este activată de
proteina Gs
6. B este un al doilea mesager care activează proteina fosfataza-1
7. B este AMP ciclic
8. Face parte dintr-o cale de semnalizare care este utilizată de mai mulți hormoni
liposolubili
9. B este 5'-AMP
10. Enzima X este activată de mai mulți hormoni prin intermediul proteinei Gq
12. Care dintre următorii intermediari și enzime se găsesc/se găsesc în calea sintezei
epinefrinei (adrenalinei) din tirozină?
1. Dopamina
2. DOPA
3. Dopachinonă
4. Fenilalanină
5. DOPA decarboxilază
6. Noradrenalina
7. Fenilalanin hidroxilaza
8. Metanefrină
9. O metil-transferaza
10. Monoaminoxidaza (MAO)
13. Selectați afirmația(ele) corectă(e) despre epinefrină (adrenalină):
1. Poate fi transformat în norepinefrină
2. Este sintetizat din triptofan
3. Este sintetizat din tirozină
4. Calea sa de sinteză implică acțiunea monoaminoxidazei (MAO)
5. Acțiunea sa prin receptorii beta-adrenergici implică cAMP ca un al doilea
mesager
6. Este sintetizat în glandele cortexului suprarenal
7. Calea sa de sinteză implică dopamina ca intermediar
8. Se leagă de receptorii adrenergici de pe celulele țintă, care sunt de patru tipuri:
α1, α2,β1,β2
9. Acțiunea sa prin receptorii beta-adrenergici implică DAG și IP3 ca mesageri
secundi
10. Acționează asupra celulelor țintă prin receptorii cuplați cu proteina G
14. Care dintre următoarele este/sunt implicate în sinteza epinefrinei (adrenalinei)?
1. Vitamina B12
2. Triptofan hidroxilază
3. Tetrahidrobiopterina (BH4)
4. Tetrahidrofolat (FH4)
5. Vitamina C
6. Adrenalina sintetaza
7. SAM (S-adenozil-metionină)
8. NADPH
9. Tirozin hidroxilază
10. piridoxal fosfat (vitamina activă B6)
15. Ce se poate spune despre epinefrină (adrenalină)?
1. Efectele sale asupra metabolismului glicogenului în ficat sunt opuse celor ale
glucagonului
2. Precursorul său imediat este norepinefrina
3. Acționează asupra țesuturilor țintă folosind receptori intracelulari
4. Reglează metabolismul glicogenului atât în ficat, cât și în mușchi
5. Este un hormon peptidic
6. Este implicat în răspunsul la stres al organismului
7. Poate fi sintetizat pornind de la fenilalanina sau tirozina
8. Este produsă în glandele suprarenale
9. Reglează metabolismul glicogenului în ficat, dar nu și în mușchi
10. Este un hormon hipoglicemiant
16. Epinefrina (adrenalina) are următoarele efecte:
1. Creșterea glicemiei
2. Activarea lipolizei în țesutul adipos
3. Inhibarea degradării trigliceridelor în țesutul adipos
4. Scăderea glicemiei
5. Stimularea gluconeogenezei
6. Stimularea degradării glicogenului
7. Inhibarea sintezei glucozei din aminoacizi
8. Stimularea degradării proteinelor în mușchi
9. Inhibarea glicogenolizei
10. Adaptarea la situații de stres
17. Ce se poate afirma despre reacția prezentată în imagine?
1. C este N5-CH3FH4 (N5-metil-tetrahidrofolat)
2. B este epinefrină (adrenalină)
3. A este norepinefrina (noradrenalina)
4. A este tiroxina
5. Enzima X este o metil transferază
6. C este SAM (S-adenozil-metionină)
7. B este norepinefrina (noradrenalina)
8. Face parte din calea de sinteză a cortizolului
9. Are loc în medula suprarenală
10. Are loc în cortexul suprarenal
18. Ce se poate spune despre epinefrină (adrenalină):
1. Calea sa de sinteză implică triptamina ca intermediar
2. Își exercită efectele prin legarea de receptorii intracelulari care duc la creșterea
nivelului de AMPc
3. Calea sa de sinteză implică DOPA ca intermediar
4. Este sintetizat din aminoacidul tirozină
5. Are un efect stimulator asupra lipolizei în țesutul adipos
6. Stimulează sinteza glicogenului
7. Acționează prin legarea de receptorii adrenergici care conduc la stimularea
adenilat-ciclazei sau a fosfolipazei C.
8. Stimulează degradarea proteinelor pentru a furniza combustibil metabolic
pentru răspunsul la stres
9. Este sintetizat din aminoacidul triptofan
10. Stimulează degradarea glicogenului în mușchi și ficat
19. Selectați răspunsurile corecte despre glucagon:
1. Este un hormon peptidic
2. Inhibă gluconeogeneza
3. Stimulează degradarea glicogenului în ficat
4. Modifică activitatea enzimelor prin promovarea formelor lor defosforilate (în
contextul reglării covalente)
5. Este secretat ca răspuns la hipoglicemie
6. Este sintetizat de celulele alfa ale pancreasului
7. Stimulează degradarea glicogenului în mușchi
8. Secreția sa este stimulată de hiperglicemie
9. Stimulează lipoliza în țesutul adipos
10. Este sintetizat de celulele beta ale pancreasului
20. Ce se poate spune despre glucagon?
1. Efectele sale metabolice sunt opuse celor ale epinefrinei (adrenalinei)
2. Stimulează glicogenoliza atât în ficat, cât și în mușchi
3. Folosește cAMP ca un al doilea mesager pentru a-și exercita efectele
4. Modifică activitatea enzimelor prin promovarea formelor lor fosforilate (în
contextul reglării covalente)
5. Este sintetizat din aminoacidul glutamat
6. Este un hormon solubil în apă
7. Este secretat în perioadele de post
8. Este secretat după mesele cu carbohidrați
9. Acționează prin receptorii nucleari
10. Este un hormon hiperglicemiant
21. Ce se poate spune despre insulină?
1. Stimulează glicogenoliza
2. Stimulează degradarea trigliceridelor în țesutul adipos
3. Efectele sale metabolice sunt similare cu cele ale glucagonului deoarece acești
doi hormoni sunt ambii produși de pancreas.
4. Rezultă din scindarea proinsulinei la insulină și peptida C
5. Stimulează sinteza glicogenului
6. Este produs în celulele beta ale pancreasului
7. Inhibă lipoliza în țesutul adipos
8. Este secretat ca răspuns la hipoglicemie
9. Acționează asupra celulelor țintă prin legarea de receptori care au activitate
protein-fosfatază
10. Este secretat ca răspuns la hiperglicemie
22. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la insulină:
1. Stimulează absorbția de glucoză în celulele musculare și adipoase
2. Acționează prin receptori membranari care au activitate tirozin kinazei
3. Acționează prin legarea de receptorii intracelulari
4. Reglează activitatea mai multor enzime prin stimularea proteinei fosfatazei-1
5. Stimulează descompunerea trigliceridelor în țesutul adipos
6. Stimulează gluconeogeneza
7. Inhibă descompunerea glicogenului
8. Este compus dintr-un singur lanț polipeptidic
9. Este secretat în timpul postului
10. Este un hormon peptidic compus din două lanțuri, A și B, conectate prin punți
disulfurice.
23. Ce se poate spune despre hormonii liposolubili?
1. Medula suprarenală produce hormoni liposolubili
2. Rolul lor este de a activa alosteric anumite enzime
3. Se leagă de receptorii localizați în membrana plasmatică a celulelor țintă
4. Hormonii steroizi (de exemplu, cortizolul) sunt produși din colesterol
5. Acţionează asupra celulelor ţintă utilizând receptori intracelulari
6. Adrenalina (epinefrina) este un hormon liposolubil
7. Ele circulă în plasmă legate de proteine
8. Acţionează la nivelul transcripţiei unor gene specifice
9. Ele influențează direct procesul de traducere a ARNm
10. Hormonii tiroidieni provin din reziduurile de tirozină din tiroglobulină
24. Care dintre următorii hormoni se leagă de receptorii intracelulari:
1. Adrenalina (epinefrina)
2. Cortizolul
3. Insulină
4. Noradrenalina (noradrenalina)
5. Aldosteron
6. Glucagon
7. Androgeni și estrogeni
8. Triiodotironina (T4)
9. Hormoni solubili în apă
10. Tiroxina
25. Ce se poate spune despre hormonii steroizi?
1. Sunt hormoni solubili în apă
2. Etapa de reglare în sinteza lor este prima reacție care transformă colesterolul în
pregnenolon
3. Ele circulă în plasmă legate de proteinele de transport
4. Ele sunt preluate în interiorul celulelor prin endocitoză mediată de receptor
5. Cortexul suprarenal produce cortizol și aldosteron
6. Acţionează asupra celulelor ţintă prin intermediul unor mesageri secundi (de
exemplu, cAMP)
7. Ele se leagă direct de secvențele de reglare din ADN pentru a influența
transcripția genelor
8. Ele provin din acizi grași
9. Ele provin din colesterol
10. Ei își exercită efectele asupra celulelor țintă prin legarea de receptorii
intracelulari
26. Alegeți afirmația(ele) corectă(e) despre cortizol:
1. Acționează prin intermediul receptorilor membranari
2. Stimulează gluconeogeneza
3. Este produs de medula suprarenală
4. Nivelurile ridicate de cortizol plasmatic inhibă propria sinteza printr-un
mecanism de feedback negativ
5. Acționează prin utilizarea receptorilor intracelulari
6. Acesta circulă în principal sub formă liberă în plasmă
7. Sinteza sa este inhibată de excesul de ACTH
8. Sinteza acestuia este stimulată de ACTH din hipofiza anterioară
9. Este produsă în cortexul suprarenal
10. Cortizolul stimulează în celulele țintă formarea de cAMP din ATP
27. Ce se poate spune despre hormonii tiroidieni?
1. Ele scad rata metabolismului bazal
2. Acţionează prin intermediul receptorilor intracelulari
3. Un pas în sinteza lor este legarea iodului de reziduurile de tirozină din
tiroglobulină.
4. Sunt hormoni peptidici
5. Ei sunt triiodotironina (T3) și tiroxina (T4)
7. Conțin iod legat de reziduurile de fenilalanină din tiroglobulină
8. Sunt monoiodotirozina (MIT) și diiodotirozina (DIT)
9. Sunt hormoni liposolubili
10. Conțin iod
28. Alegeți răspunsul(ele) corect(e) despre hormonii T3 și T4:
1. Ele sunt produse în paratiroide
2. Circulația lor în sânge este asigurată de proteinele transportoare
3. Ele sunt implicate în reglarea covalentă a activității enzimatice
4. Sinteza lor este inhibată de excesul de TSH
5. Sinteza T3 și T4 este stimulată de TSH din hipofiza anterioară
6. Sunt compuse dintr-o moleculă de tirozină care conține 3 sau 4 atomi de iod
7. Ele circulă în principal sub formă liberă în plasmă, deoarece sunt solubile în
apă
8. Ele sunt esențiale în timpul dezvoltării organismului până la maturitate
9. Deși derivate dintr-un aminoacid, aceștia sunt hormoni solubili în lipide
10. Ele influențează transcrierea unor gene specifice
29. Care dintre următoarele este/sunt caracteristici comune ale cortizolului și tiroxinei
(T4)?
1. Sinteza și secreția lor este stimulată de hormonii hipofizei anterioare
3. Ele circulă mai ales în forme libere în plasmă
4. Au efecte metabolice
5. Ele se leagă direct de HRE (elementele de răspuns hormonal) din ADN pentru
a regla transcripția genelor
6. Acestea duc la modificări ale transcripției unor gene specifice în celulele țintă
7. Pentru a-și exercita efectele, ele trebuie să se lege de receptorii intracelulari
8. Sunt hormoni peptidici
9. Ele exercită efecte alosterice asupra unor enzime specifice
10. Sunt hormoni liposolubili
30. Ce se poate afirma despre compușii prezentați în imagine?
1. Sinteza lor este stimulată de TSH
2. Sunt hormoni produși de medula suprarenală
3. Acestea implică iodarea reziduurilor de tirozil aparținând unei proteine numite
tiroglobulină
4. A poate fi transformat în B prin adăugarea unui atom de iod suplimentar
5. B se numește tiroxină
6. A se numește triiodotironină (T3)
7. Sunt produse de glanda tiroidă
8. Ele scad rata metabolică bazală
9. Sunt hormoni hidrofili care acționează prin intermediul receptorilor membranei
plasmatice
10. Deficiența lor în copilărie nu are niciun efect patologic
31. Despre compusul prezentat în figură se poate afirma:
1. Este precursor al hormonilor corticosteroizi.
2. Este prezent în structura membranelor celulare.
3. Aparține clasei sterolilor
4. Este un acid biliar secundar.
5. Este vitamina D.
6. Este colesterolul liber.
7. Este colesterolul esterificat
8. Este precursorul acizilor biliari.
9. Este un acid biliar primar.
10. Este aldosteronul
32. Despre biosinteza colesterolului se poate afirma:
1. Primul compus ciclic din cursul sintezei este lanosterolul
2. Primul compus ciclic din cursul sintezei este scualenul
3. Are loc în mitocondrii
4. Implică participarea NADPH-ului
5. Are loc în citoplasmă
6. Se realizează cu consum de ATP
7. Se realizează cu generare de ATP
8. Precursorul este acetil-CoA
9. Precursorul este malonil-CoA
10. Implică participarea NADH-ului
33. Despre biosinteza colesterolului se poate afirma:
1. Toți atomii de carbon ai colesterolului provin din malonil-CoA.
2. Prin condensarea a 6 unități izoprenoide se formează scualenul
3. Etapa limitantă de viteză conduce la sinteza unei unități izoprenoide active
4. Etapa limitantă de viteză conduce la sinteza acidului mevalonic
5. Prin condensarea a 6 unități izoprenoide se formează HMG-CoA (β-hidroxi, β-
metil glutaril-CoA)
6. Viteza sa de desfășurare este influențată de nivelul colesterolului celular.
7. Etapa limitantă de viteză este catalizată de HMG-CoA reductaza
8. Primele reacții sunt similare celor implicate în sinteza de corpi cetonici
9. Scualenul reprezintă primul intermediar ciclic al sintezei.
10. Șuntul pentoz fosfaților generează NADH-ul necesar acestei sinteze.
34. Despre enzima HMG-CoA reductaza se poate afirma:
1. Activitatea sa este influențată doar de hormoni.
2. Activitatea sa este reglată prin mecanism covalent, forma activă a enzimei
fiind cea fosforilată.
3. Catalizează etapa limitantă de viteză în biosinteza acizilor grași.
4. Este localizată în membrana mitocondrială internă.
5. Degradarea sa proteolitică este influențată de concentrația intracelulară a
colesterolului
6. Catalizează etapa limitantă de viteză în degradarea acizilor grași.
7. Activitatea sa este reglată prin mecanism covalent, forma activă a enzimei
fiind cea defosforilată.
8. Constituie ținta terapeutică a medicamentelor din clasa statinelor.
9. Este localizată în membrana reticulului endoplasmic.
10. Sinteza sa este influențată de insulină și glucagon.
35. Despre reglarea sintezei colesterolului se poate afirma:
1. Activitatea HMG-CoA reductazei este reglată prin fosforilare-defosforilare,
forma activă a enzimei fiind cea defosforilată.
2. Glucagonul și cortizolul scad expresia genei HMG CoA reductazei.
3. Enzima care catalizează etapa limitantă de viteză se numește HMG Co A
oxidaza.
4. Creșterea intracelulară a nivelului de colesterol va conduce la scăderea
cantității de HMG CoA reductază în celulă.
5. Medicamentele numite statine inhibă competitiv HMG CoA reductaza.
6. Factorii de transcripție SREBP stimulează sinteza de HMG-CoA reductaza.
7. Activitatea HMG-CoA reductazei este reglată prin fosforilare-defosforilare,
forma activă a enzimei fiind cea fosforilată.
8. Enzima care catalilează etapa limitantă de viteză este localizată în membrana
mitocondrială internă.
9. Insulina și hormonii tiroidieni inhibă sinteza colesterolului;
10. Medicamentele numite statine stimulează sinteza de HMG CoA reductază.
36. Despre reglarea sintezei colesterolului se poate afirma:
1. Creșterea concentrației intracelulare de colesterol are ca efect inhibiția
sistemului ubiquitină-proteasom, care are activitate proteolitică.
2. Forma activă a enzimei ce catalizează etapa limitantă de viteză este cea
fosforilată
3. Insulina stimulează defosforilarea HMG-CoA reductazei, inhibând astfel
sinteza colesterolului.
4. Glucagonul scade expresia genei HMG CoA reductazei, ceea ce conduce la
scăderea sintezei de colesterol.
5. Reglarea prin mecanism covalent presupune intervenția protein kinazei
activată de AMP, care fosforilează HMG CoA reductaza.
6. Acumularea colesterolului în celulă determină creșterea expresiei genei care
codifică HMG-CoA reductaza și creșterea vitezei căii de sinteză a
colesterolului.
7. Administrarea medicamentelor din clasa statinelor influențează transcripția
genei ce codifică HMG CoA reductaza.
8. Acumularea colesterolului în celulă determină scăderea expresiei genei care
codifică HMG-CoA reductaza și scăderea vitezei căii de sinteză a
colesterolului.
9. Expresia genei care codifică HMG-CoA reductaza este controlată de o familie
de proteine cu rol de factori de transcripție, numită SREBP.
10. Reglarea sintezei prin controlul transcripției genei HMG CoA reductazei are ca
efect modificarea cantității acestei enzime din celule.
1. Este precursorul acizilor biliari.
2. Conține structura numită steran.
4. Are caracter amfipatic.
5. În organism, este catabolizat la Acetil CoA.
6. Sinteza sa generează NADH și ATP.
7. Se găsește în dietă în produsele de origine vegetală.
8. Este un hormon steroid.
9. Sinteza sa necesită NADPH și ATP.
10. Este precursor al vitaminei D.
38. Sinteza colesterolului presupune:
1. Condensarea a trei molecule de acetil CoA cu formare de HMG CoA
2. Transformarea HMG CoA în acid mevalonic.
3. Transformarea acidului mevalonic în unități izoprenoide active.
4. Formarea unităților izoprenoide din acidul malonic.
5. Transformarea acidului mevalonic în acetil CoA.
6. Transformarea lanosterolului în unități izoprenoide.
7. Transformarea scualenului în lanosterol.
8. Condensarea a 6 unități izoprenoide, cu formare de scualen.
9. Condensarea unităților izoprenoide, cu formare de scualen, o hidrocarbură
ciclică.
10. Condensarea a trei unități izoprenoide, cu formare de acid mevalonic.
39. În biosinteza colesterolului participă:
1. Vitamina D
2. Cortizolul
3. Acidul colic
4. Acidul mevalonic
5. Scualenul
6. Acetil CoA
7. Unități izoprenoide
8. Aldosteronul
9. Lanosterolul
10. Acidul litocolic
40. Între produșii de catabolism ai colesterolului se regăsesc:
1. Acidul litocolic
2. Vitamina C
3. Acidul colic
4. Corpii cetonici
5. Acizii grași esențiali
6. Bilirubina neconjugată
7. Acidul chenodezoxicolic
8. Aminoacizii aromatici
9. Vitamina D
10. Acidul dezoxicolic
41. Despre compusul din figură se poate afirma:
1. Este colesterolul.
2. Este acidul litocolic.
3. Este sintetizat în ficat.
5. Este un produs de metabolism al colesterolului.
6. Este acidul dezoxicolic.
7. Este prezent în structura membranelor celulare.
8. Este colil-CoA
9. Este sintetizat în glandele suprarenale.
10. În ficat, poate fi conjugat cu glicina.
42. Despre metabolismul acizilor biliari se poate afirma:
1. Etapa limitantă de viteză în sinteza acizilor biliari e catalizată de enzima
HMG-CoA reductaza.
2. Acizii biliari secundari conțin o grupare hidroxil la atomul de carbon cu
numărul 7.
3. Sinteza acizilor biliari se desfășoară cu intensitate crescută în glandele
suprarenale.
4. Etapa limitantă de viteză în sinteza acizilor biliari e catalizată de enzima 7-α-
hidroxilază.
5. Acidul litocolic este un acid biliar secundar.
6. Acizii și sărurile biliare sunt elemente esențiale în procesul de absorbție a
proteinelor.
7. Acizii biliari facilitează digestia lipidelor alimentare.
8. Acizii biliari reprezintă substraturi pentru sinteza vitaminei D.
9. Acidul colic este un acid biliar primar.
10. Conjugarea acizilor biliari primari are loc în hepatocite.
43. Despre metabolismul vitaminei D se poate afirma:
1. În rinichi vitamina D este hidroxilată în poziția 1, sub acțiunea 1-α-
hidroxilazei.
2. În ficat vitamina D este hidroxilată la poziția 24.
3. Forma activă a vitaminei D este 24,25-dihidroxi-colecalciferolul.
4. În condițiile unei calcemii scăzute, calcitriolul stimulează mineralizarea
osoasă.
5. La nivel intestinal, calcitriolul stimulează excreția calciului din organism.
6. Vitamina D poate proveni din dietă sau poate fi sintetizată endogen.
7. În ficat vitamina D este hidroxilată la poziția 25.
8. La nivelul pielii, precursorul vitaminei D este 7-dehidrocolesterolul
9. Forma activă a vitaminei D este 1,25-dihidroxi-colecalciferolul.
10. Calcitriolul acționează printr-un mecanism comun cu cel al hormonilor
hidrosolubili.
1. Este acidul litocolic
2. Este acidul colic.
3. Este acidul dezoxicolic
4. Este un acid biliar secundar
5. Este un intermediar în procesul de sinteză a vitaminei D.
6. Este un produs de metabolism al colesterolului
7. Se sintetizează la nivelul pielii.
9. Provine din acidul chenodezoxicolic
10. Este sintetizat în intestin.
1. Din punct de vedere funcțional, este un compus implicat în reglarea
homeostaziei calciului în organism
2. Reprezintă un acid biliar secundar.
3. Este un compus derivat din vitamina D, fără activitate biologică
4. Este 1,24-dihidroxi-colecalciferolul
5. Toate etapele sintezei sale au loc la nivelul pielii.
6. Are mecanism de acțiune similar cu al hormonilor hidrosolubili.
7. Reprezintă forma activă a vitaminei D
8. Este calcitriolul
9. Hidroxilarea în poziția 1 a avut loc în rinichi.
10. La copii, deficitul acestui compus poate conduce la apariția rahitismului.
1. Este precursor al izoprenului
2. Este acidul malonic
3. Este un intermediar în procesul de sinteză a colesterolului
4. Se sintetizează sub acțiunea HMG-CoA oxidazei.
5. Se sintetizează sub acțiunea HMG-CoA reductazei.
6. Este acidul mevalonic
7. Este un intermediar în procesul de sinteză a eicosanoizilor
8. Sinteza sa din compusul β-hidroxi, β-metil glutaril-CoA necesită NADPH
9. Este un intermediar în procesul de sinteză a acizilor grași.
10. Este precursor al acetoacetatului, în sinteza de corpi cetonici.
47. Despre etapa limitantă de viteză în biosinteza colesterolului se poate afirma:
1. Enzima care catalizează această etapă este activă în forma defosforilată.
2. Statinele inhibă enzima ce catalizează această etapă.
3. Etapa se desfășoară cu consum de NADPH
4. Etapa conduce la sinteza acidului mevalonic.
5. Hidroxi-metil-glutaril CoA, compus implicat în această etapă, provine din
condensarea acetil-CoA cu malonil-CoA.
6. Enzima care catalizează această etapă este HMG-CoA reductaza.
7. Etapa este reprezentată de ciclizarea scualenului la lanosterol
8. Etapa este reprezentată de formarea HMG-CoA din acetoacetil-CoA şi acetil-
CoA
9. Etapa este reprezentată de formarea aceto-acetil-CoA din acetil-Co
10. Etapa este catalizată de HMG-CoA sintetaza.
48. Despre statine (compuși terapeutici) se poate afirma:
1. Acționează ca activatori ai enzimei 7-α hidroxilaza, stimulând transformarea
colesterolului în acizi biliari.
2. Stimulează esterificarea colesterolului și introducerea acestuia în structura
membranelor celulare
3. Acțiunea lor determină (indirect) o creștere a sintezei de receptori pentru LDL
4. Statinele reprezintă o terapie eficientă în cazul pacienților cu
hipocolesterolemie.
5. Rezultatul pe termen lung al acțiunii statinelor constă în creșterea sintezei de
chilomicroni.
6. Se administrează pacienților cu hipercolesterolemie.
7. Acționează printr-un mecanism de inhibiție enzimatică de tip competitiv.
8. Statinele naturale acționează prin inhibiția HMG-CoA reductazei.
9. Acționează asupra enzimei limitante de viteză din calea de sinteză a
colesterolului
10. Inhibă enzima limitantă de viteză din calea de degradare a colesterolului
49. Despre HMG-CoA (hidroxi-metil-glutaril-CoA) reductaza se poate afirma:
1. Prin fosforilarea enzimei de către protein kinaza activată de AMP sinteza
colesterolului este încetinită.
2. Insulina stimulează expresia genei care codifică această enzimă.
3. Scăderea concentrației intracelulare a colesterolului stimulează activarea
factorilor de transcripție SREBP.
4. Factorii de transcripție SREBP inhibă transcripția genei care codifică această
enzimă.
5. Activarea transcripției genei HMG CoA reductazei conduce la scăderea
cantității de enzimă sintetizată de celulă.
6. Creșterea concentrației intracelulare a colesterolului împiedică degradarea
proteolitică a enzimei.
7. Catalizează etapa limitantă de viteză în sinteza acizilor biliari.
8. Poate fi inhibată competitiv prin administrarea de statine.
9. Catalizează etapa limitantă de viteză în sinteza corpilor cetonici.
10. Catalizează etapa limitantă de viteză în sinteza colesterolului.
50. În legătură cu biosinteza colesterolului este incorect să se afirme că:
1. Procesul generează NADPH și ATP.
2. Forma activă a enzimei ce catalizează etapa limitantă de viteză este cea
defosforilată.
3. Procesul de biosinteză se desfășoară în mitocondria hepatocitelor.
4. Acidul acetilsalicilic acționează ca inhibitor al HMG-CoA reductazei.
5. Enzima care catalizează etapa limitantă de viteză este HMG-CoA sintetaza.
6. HMG-CoA reductaza este supusă reglării prin mecanisme ce includ modularea
expresiei genice.
7. Scualenul reprezintă primul intermediar ciclic al sintezei.
8. Procesul necesită NADPH și ATP.
9. Lanosterolul reprezintă primul intermediar ciclic al sintezei.
10. Procesul poate fi inhibat prin administrarea de statine.
51. În legătură cu metabolismul colesterolului este incorect să se afirme că:
1. Formarea acidului mevalonic din HMG-CoA reprezintă etapa limitantă de
viteză din sinteza colesterolului
2. Sinteza colesterolului generează ATP și NADH.
3. Statinele inhibă enzima limitantă de viteză din calea de sinteză a colesterolului
4. Excretia colesterolului din organism are loc pe cale renala.
5. Sinteza colesterolului poate fi reglata prin control transcriptional.
6. Biosinteza colesterolului poate fi reglata prin fosforilarea/defosforilarea
enzimei cheie.
7. Transformarea colesterolului în acizi biliari are loc în țesutul adipos.
8. Transformarea colesterolului în acizi biliari are loc în ficat.
9. Statinele scad sinteza colesterolului prin inhibarea competitiva a HMG-
colesterol sintetazei.
10. Sinteza colesterolului se desfășoară doar în mitocondriile hepatice.
52. Despre HMG-CoA (hidroxi-metil-glutaril-CoA) se poate afirma:
1. În sinteza colesterolului, este precursorul acidului malonic
2. Prin acțiunea HMG CoA sintetazei, se transformă în acid mevalonic.
3. Este intermediar în biosinteza corpilor cetonici
4. Se sintetizează din acetil-CoA
5. Sinteza sa are loc atât în citosol cât şi în mitocondrie
6. Sinteza sa este inhibată de acțiunea statinelor.
7. Sinteza sa e catalizată de HMG-CoA sintaza.
8. Sinteza sa este etapă intermediară din biosinteza acidului arahidonic
9. Sinteza sa este etapă intermediară din biosinteza colesterolului
10. În ţesutul adipos se transformă în acetoacetat sub acţiunea HMG-CoA liazei
53. Despre metabolismul vitaminei D este incorect să se afirme că:
1. Vitamina D are ca precursor 7-dehidrocolesterolul.
2. Forma activă a vitaminei D se numește calcitriol.
3. Vitamina D se activează prin hidroxilare, în glandele suprarenale.
4. Sinteza colecalciferolului se poate desfășura la nivelul pielii.
5. Calcitriolul reduce excretia calciului la nivel renal.
6. Forma activă a vitaminei D stimulează proliferarea celulelor canceroase.
7. În activarea vitaminei D intervine 1-α-hidroxilaza hepatica.
8. Forma activă a vitaminei D stimuleaza absorbtia intestinala de calciu.
9. Vitamina D are ca precursor triptofanul.
10. Forma activă a vitaminei D are mecanismul de acțiune similar cu al hormonilor
hidrosolubili.
54. Despre metabolismul acizilor și sărurilor biliare se poate afirma:
1. Sinteza acizilor biliari primari are loc în hepatocite.
2. Acizii biliari primari sunt acidul dezoxicolic și acidul litocolic.
3. Acizi biliari primari: sunt acidul colic și acidul chenodezoxicolic.
4. Din punct de vedere structural, un acid biliar primar şi unul secundar diferă
prin gruparea hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 3.
5. Acizii biliari secundari se sintetizează în țesutul adipos.
6. Acizii biliari primari sunt sintetizați în intestin.
7. Acizii biliari sunt eliminați din organism pe cale renală.
8. 7-α-hidroxilaza catalizează etapa cheie în formarea acizilor biliari
9. 7-α-hidroxilaza (enzima reglatorie) este reglată negativ de către acizii biliari și
pozitiv de către colesterol și vitamina C.
10. Conjugarea acizilor biliari primari cu glicina sau cu taurina are loc în
hepatocite.
1. Se obține prin conjugarea acidului colic cu glicina
2. Este acidul dezoxicolic
3. Este acidul litocolic
4. Structural, este un compus derivat din colesterol
5. Este acidul taurocolic
6. Procesul de conjugare care duce la sinteza acestui compus are loc în hepatocite
7. Are caracter amfipatic.
8. Procesul de conjugare care duce la sinteza acestui compus are loc în intestin
9. Este acidul glicocolic
10. Se obține prin conjugarea acidului colic cu taurina
1. Biosinteza sa are loc în mitocondriile hepatocitelor.
2. Sinteza sa necesită consum de ATP.
3. Compusul este cortizolul.
4. Sinteza sa generează 3 moli ATP/mol de sompus sintetizat.
5. Toți atomii de carbon din structură provin din acetil-CoA.
6. Biosinteza compusului presupune condensarea a 6 unități izoprenoide.
7. Este un acid biliar secundar
8. Sinteza sa necesită NADPH ca donor de echivalenți reducători.
9. Este 1,25-dihidroxi-colecalciferolul
10. Sinteza sa este inhibată de medicamente din clasa statinelor.
57. Despre procesul din imagine se poate afirma:
1. Reprezintă o reacție din catabolismul colesterolului.
2. Acizii biliari au efect reglator negativ asupra enzimei care catalizează procesul.
3. Colesterolul are efect reglator negativ asupra enzimei care catalizează
procesul.
4. Reprezintă o reacție din biosinteza colesterolului.
5. Enzima care catalizează procesul este 7-α-hidroxilaza.
6. Procesul se desfășoară în țesutul adipos.
7. Reprezintă etapa limitantă de viteză din biosinteza acizilor biliari.
8. Vitamina D are efect de inhibitor competitiv al enzimei care catalizează
procesul.
9. Reprezintă transformarea colesterolului în 7-α-colesterol.
10. Reprezintă transformarea colesterolului în acid colic.
58. Despre biosinteza colesterolui se poate afirma:
1. Enzimele implicate în proces sunt localizate în citosol sau în membrana
reticulului endoplasmic
2. Acidul mevalonic se sintetizează în reactia catalizată de HMG-CoA reductază,
ce are drept coenzima NADPH.
3. Precursorul în sinteza de colesterol este acetil-CoA.
4. Toate etapele sintezei de colesterol se desfășoară în mitocondrii.
5. HMG -CoA din citosol este un intermediar comun al sintezei de colesterol și
de corpi cetinici.
6. HMG-CoA colesterol sintetaza catalizează sinteza acidului mevalonic.
7. Statinele stimulează sinteza colesterolului prin inhibiția HMG-CoA reductazei.
8. Sinteza de colesterol se desfășoară cu o amploare semnificativă în ficat,
intestin, glandele corticosuprarenale și gonade.
9. HMG-CoA reductaza catalizează etapa limitantă de viteză.
10. Procesul generează NADH și ATP.
1. Este un intermediar în biosinteza colesterolului.
2. Este precursor al lanosterolului.
3. Este o hidrocarbură.
4. Este un acid biliar secundar.
5. Se obține prin condensarea a șase unități de izopren activat.
6. Se obține prin condensarea a șase unități de geranil pirofosfat.
7. Este un intermediar în biosinteza corpilor cetonici.
8. Sinteza sa are loc în mitocondriile hepatocitelor.
10. Conține 30 de atomi de carbon.
60. Despre metabolismul acizilor biliari este incorect să se afirme:
1. Acidul colic este un acid biliar secundar.
2. 7-α-hidroxilaza catalizează etapa cheie în formarea acizilor biliari
3. Acidul dezoxicolic este un acid biliar secundar.
4. Conjugarea acizilor biliari primari cu glicina sau cu taurina are loc în
hepatocite.
5. Acidul chenodezoxicolic este un acid biliar secundar.
6. Din punct de vedere structural, un acid biliar primar şi unul secundar diferă
prin gruparea hidroxil de la atomul de carbon cu numărul 7.
7. Acizii biliari reprezintă produși de catabolism ai colesterolului.
8. Acizii biliari reprezintă substraturi pentru sinteza vitaminei D.
9. Sinteza acizilor bliari primari are loc în intestin.
10. Acidul litocolic este un acid biliar primar.
61. Despre imaginea de mai jos se poate afirma:
1. Litera A indică fosfolipide.
2. Litera C indică trigliceride.
3. Litera E desemnează colesterolul.
4. Litera D desemnează colesterolul esterificat.
5. Litera D indică o moleculă proteică.
6. Litera C desemnează colesterolul.
7. Litera B indică trigliceride.
8. Litera A desemnează colesterolul esterificat.
9. Litera E indică fosfolipide.
10. Litera B indică o moleculă proteică.
62. Despre lipoproteine se poate afirma:
1. Trigliceridele sunt localizate la suprafața particulelor lipoproteice.
2. Colesterolul esterificat este localizat la suprafața particulelor lipoproteice
3. Stratul de suprafață al particulelor lipoproteice conține fosfolipide și colesterol
liber.
4. Trigliceridele sunt localizate în miezul particulelor lipoproteice.
5. Transportă lipide provenite din dietă și lipide sintetizate în organism.
6. Rolul principal al particulelor lipoproteice este de a transporta monozaharide la
țesuturi.
7. Proteinele, având caracter hidrofob, sunt localizate cu precădere în miezul
particulelor lipoproteice
8. Colesterolul esterificat este localizat în miezul particulelor lipoproteice
9. Sunt particule hidrosolubile.
10. Lipidele transportate de particulele lipoproteice provin exclusiv din
alimentație.
63. Despre componentele proteice ale lipoproteinelor se poate afirma:
1. Au fost descrise 5 clase principale de apoproteine (A, B,C, D, E).
2. Apoproteinele sunt molecule proteice cu un grad înalt de glicare.
3. Toate tipurile de apoproteine pot fi transferate liber între particulele
lipoproteice.
4. Majoritatea apoproteinelor au rol în transportul compușilor glucidici în plasmă.
5. Unele apoproteine sunt liganzi pentru receptori implicați în captarea celulară a
lipoproteinelor.
6. Fiecare clasă de apoproteine are câte un singur subtip.
7. Unele apoproteine sunt componente structurale ale particulelor lipoproteice.
8. Majoritatea apoproteinelor sunt sintetizate în țesutul adipos.
9. Asigură solubilizarea lipidelor în mediul apos al plasmei.
10. Unele apoproteine sunt activatori ai unor enzime implicate în metabolismul
lipoproteinelor
64. Despre lipoproteine se poate afirma:
1. Principalele clase de apoproteine sunt chilomicronii, LDL, VLDL și HDL.
2. Preluarea LDL din sânge de către celule se relizează printr-un mecanism de
endocitoză mediată de receptor.
3. Particulele HDL sunt bogate în trigliceride, pe care le transportă la țesuturile
extrahepatice.
4. Particulele VLDL sunt sintetizate în hepatocite.
5. Serul recoltat dimineața, pe nemâncate, este în mod normal bogat în
chilomicroni.
6. Particulele VLDL sunt sintetizate la nivel intestinal.
7. Chilomicronii transportă lipidele alimentare.
8. Particulele LDL se sintetizează în circulație, din HDL.
9. Creșterea concentrației LDL este considerată factor de risc pentru
ateroscleroză.
10. Clasele de lipoproteine pot fi sepaparate prin electroforeză sau prin
centrifugare.
65. Despre rolurile apoproteinelor se poate afirma:
1. Apo B-48 are rol în sinteza și secreția particulelor HDL.
2. Apo C-II este activator al lipoproteinlipazei.
3. Apo A-I este inhibitor al enzimei LCAT.
4. Apo E este ligand pentru captarea chilomicronilor remanenți.
5. Apo B-100 are rol în sinteza și secreția VLDL.
6. Apo B-100 este ligand pentru receptorul pentru LDL.
7. Apo A-II este activator al lipoproteinlipazei.
8. Apo E este activator al enzimei ACAT.
9. Apo A-I este activator al enzimei LCAT.
10. Apo B-100 are rol în sinteza și secreția chilomicronilor.
66. Despre lipoprotein-lipază (LPL) se poate afirma:
1. Catalizează hidroliza trigliceridelor din VLDL
2. Catalizează hidroliza trigliceridelor din chilomicroni
3. Este localizată la nivelul capilarelor hepatice
4. Este activată de apo C-II
5. La un pacient cu deficit genetic de lipoprotein lipaza, după ingestia unei mari
cantități de grăsimi, se va produce creşterea plasmatică a chilomicronilor
6. La un pacient cu deficit genetic de lipoprotein lipază, după ingestia unei mari
cantități de grăsimi, se va produce creşterea plasmatică a HDL
7. Este activată de apo A-I
8. Este localizată la nivelul capilarelor din unele țesuturi extrahepatice
9. Catalizează hidroliza esterilor de colesterol din chilomicroni şi VLDL
10. Se mai numeşte şi lipaza hormon sensibilă
67. Chilomicronii:
1. Conțin în principal trigliceride
2. Se formează în intestinul subțire
3. Conțin în principal colesterol esterificat
4. Transportă lipidele alimentare
5. Transportă lipide de proveniență endogenă
6. Conțin Apo B-48
7. Conțin trigliceride care vor fi hidrolizate sub acțiunea enzimei LCAT.
8. Sunt captați la nivelul țesutului hepatic de către receptori care recunosc Apo B-
100.
9. Conțin Apo B-100
10. Particulele nascente primesc în circulație Apo C-II și Apo E de la HDL și
devin chilomicroni maturi.
68. Despre chilomicroni este incorect să se afirme că:
1. Îmbogățirea în colesterol a chilomicronilor nascenți se realizează cu ajutorul
enzimei LCAT, atașată acestor particule lipoproteice.
2. Particulele nascente primesc apo C-II și apo E de la HDL, devenind
chilomicroni maturi.
3. Sunt captați la nivelul țesutului adipos de către receptori care recunosc și
particulele de LDL.
4. Conțin Apo B-100
5. Lipoproteinlipaza acționează asupra trigliceridelor componente ale
chilomicronilor
6. La nivelul ficatului, chilomicronii remanenți sunt recunoscuți de receptori
specifici pentru Apo E.
7. Chilomicronii remanenți cedează Apo C-II particulelor HDL.
8. Sunt sintetizați în enterocite.
9. Conțin în principal lipide endogene
10. Sunt sintetizați în ficat.
69. Lipoproteinele din clasa VLDL:
1. Conțin Apo B-48
2. Sunt precursori ai particulelor HDL
3. Lipoproteinlipaza hidrolizează trigliceridele din particulele VLDL.
4. Se sintetizează în hepatocite
5. În concentrație crescută, sunt considerate factor protector împotriva
aterosclerozei
6. Sunt precursori ai particulelor LDL
7. Prin hidroliza trigliceridelor și pierderea Apo C, VLDL se transformă în IDL.
8. Conțin în principal trigliceride
9. Transportă în principal lipide provenite din dietă.
10. Se sintetizează în enterocite
70. Despre procesul din imagine se poate afirma:
1. Reprezintă reacția etapei limitante de viteză din biosinteza colesterolului.
2. Reprezintă un mecanism prin care celulele evită acumularea de colesterol liber
în citoplasmă.
3. Acumularea produsului de reacție în citoplasmă determină creșterea expresia
receptorilor pentru LDL.
4. Prin această reacție se obține un compus cu hidrosolubilitate crescută.
5. Enzima care catalizează reacția este LCAT, localizată în mitocondrii.
6. Reprezintă reacția de esterificare a colesterolului.
7. Produsul de reacție poate fi depozitat în citoplasmă.
8. Enzima care catalizează reacția este ACAT, localizată în citoplasmă.
9. Reprezintă reacția etapei limitante de viteză din biosinteza acizilor biliari
primari.
10. Acumularea produsului de reacție în citoplasmă influențează negativ expresia
receptorilor pentru LDL.
71. Despre preluarea colesterolului din particulele LDL de către celule se poate afirma:
1. Când celula se saturează cu colesterol, este activată enzima citoplasmatică
LCAT, implicată în depozitarea colesterolului.
2. Colesterolul preluat din particulele LDL inhibă sinteza de novo a colesterolului
în celulă.
3. Preluarea particulelor LDL se face printr-un proces de endocitoză mediată de
receptor
4. Receptorul pentru LDL are 3 domenii structurale extracelulare, unul
membranar și unul citoplasmatic.
5. Receptorul pentru LDL recunoaște proteina Apo B-100 de pe suprafața LDL.
6. Receptorul pentru LDL recunoaște proteina Apo B-48 de pe suprafața LDL.
7. Receptorul hepatic pentru LDL este implicat și în preluarea colesterolului de la
particulele HDL.
8. Colesterolul preluat din particulele LDL este inductor pentru gena care
codifică receptorul pentru LDL.
9. Receptorul pentru LDL este situat la nivelul membranei nucleului celular.
10. Esterificarea intracelulară a colesterolului preluat din LDL este realizată de
enzima ACAT.
72. Despre lipoproteinele LDL NU este corect să se afirme:
1. Sunt preluate din sânge printr-un mecanism de endocitoză mediată de receptor.
2. Pot fi preluate de receptori „scavanger” ai monocitelor.
3. Sunt implicate în extragerea și îndepărtarea colesterolului din țesuturile
extrahepatice.
4. Conțin Apo B-48.
5. Numărul de receptori pentru LDL, de pe suprafața celulelor, este reglat prin
fenomenul de up-regulation.
6. Creșterea concentrației lor e asociată cu creșterea riscului de ateroscleroză.
7. Sunt bogate în colesterol.
8. Se sintetizează din HDL, via IDL.
9. Provin din VLDL.
10. Creșterea concentrației lor plasmatice este corelată cu scăderea riscului de boli
cardiovasculare.
73. Lipoproteinele din clasa HDL:
1. Prin esterificare colesterolul din particulele HDL migrează din miezul
particulei spre suprafața acesteia.
2. Enzima LCAT atașată particulelor HDL este activată de Apo C-II.
3. Conțin enzima LCAT, cu rol în esterificarea colesterolului.
4. Creșterea concentrației plasmatice de HDL este considerată factor de risc
pentru ateroscleroză.
5. Enzima LCAT atașată particulelor HDL este activată de Apo A-I.
6. Ficatul preia colesterolul esterificat de la HDL prin intermediul unui receptor
de tip „scavenger”.
7. Se sintetizează în ficat și în intestin.
8. Au rol în transportul esterilor de colesterol de la ficat spre țesuturile
extrahepatice.
9. Au rol în extragerea și îndepărtarea colesterolului din țesuturile extrahepatice.
10. Au atașată enzima ACAT, cu rol în hidroliza esterilor de colesterol.
74. Despre procesul aterosclerozei se poate afirma:
1. Ateroscleroza este accentuată de un regim alimentar bogat în colesterol.
2. Numărul de receptori pentru LDL ai monocitelor este reglat prin mecanism de
„down-regulation”.
3. Persoanele cu concentraţii mari de HDL-colesterol au un risc aterogen crescut
4. Valorile crescute ale colesterolemiei determină creșterea numărului de
receptori pentru LDL de pe suprafața celulelor.
5. Vârsta înaintată reprezintă un factor protector împotriva aterosclerozei.
6. Persoanele cu concentraţii mari de LDL-colesterol au un risc aterogen crescut
7. Glicozilarea neenzimatică a Apo B-100 reprezintă un element protector
împotriva aterosclerozei.
8. „Celulele spumoase” sunt reprezentate de monocite încărcate cu mari cantități
de colesterol.
9. Particulele de LDL oxidate sunt recunoscute de receptorii monocitelor.
10. Ocluzia completă a unui vas de sânge, datorată formării unui trombus, conduce
la infarct în teritoriul irigat de vasul respectiv.
75. Despre lipoproteinele din clasa HDL se poate afirma:
1. Apo A-I atașată HDL este activator al lipoprotein lipazei.
2. Fiecare particula de HDL nascentă are atașată pe suprafață o moleculă de Apo
B-100.
3. Transportă în principal colesterol provenit din dietă
4. HDL sunt sursa de apoproteine (C, E) pentru alte clase de lipoproteine
5. Prin acumularea de trigliceride provenite de la țesuturi, particulele HDL devin
sferice.
6. Extragerea colesterolului din țesuturi de către HDL implică acțiunea unei
proteine transportatoare din clasa ABC-1.
7. Colesterolul este preluat de HDL și esterificat de către LCAT.
8. Creșterea concentrației HDL- colesterol este factor de risc pentru
ateroscleroză.
9. Catabolismul HDL poate implica hidroliza trigliceridelor componente sub
acțiunea lipazei hepatice.
10. Se sintetizează în ficat și în intestin.
76. Despre lipoproteinele HDL NU este corect să se afirme:
1. Prin acumularea de colesterol provenite de la țesuturi, particulele HDL devin
sferice.
2. Sunt sursa de apoproteine (C, E) pentru alte clase de lipoproteine
3. Prin esterificare sub acțiunea LCAT, colesterolul migrează în miezul
particulelor HDL.
4. Catabolismul particulelor HDL implică preluarea și internalizarea lor la nivelul
țesuturilor extrahepatice.
5. Au rol în extragerea și îndepărtarea colesterolului din țesuturile extrahepatice.
6. Particulele HDL mediază transportul revers al trigliceridelor, de la țesuturile
extrahepatice la ficat.
7. Persoanele cu concentraţii mari de HDL-colesterol au un risc aterogen crescut
8. Aprovizionează ţesuturile extrahepatice cu acizi graşi
9. Proteina CETP, implicată în transferul de proteine între lipoproteine, este
asociată HDL.
10. Prin acumulare de colesterol esterificat, particulele HDL3 formează particule
HDL2, cu diametru mai mare și mai puțin dense.
77. În cursul transformării VLDL în LDL, via IDL, au loc următoarele transformări:
1. O parte din apoE disociaza, dar o parte poate ramâne asociata cu IDL
2. IDL captează colesterol de la țesuturile extrahepatice, transformându-se în
LDL.
3. Miezul IDL devine îmbogățit cu trigliceride
4. Majoritatea apo C-II disociază și este captată de HDL
5. Particulele VLDL sintetizate în ficat transportă în special trigliceride de origine
alimentară, care vor fi hidrolizate de lipoprotein lipază.
6. Lipaza hormon sensibilă hidrolizează trigliceridele rămase în IDL.
7. ApoB-100 ramâne strâns asociată în cadrul IDL și nu este transferată
8. Trigliceridele sunt hidrolizate sub acțiunea lipoprotein lipazei.
9. Prin pierderea de trigliceride și Apo C, VLDL se transformă în IDL.
10. Majoritatea apo C-II rămâne atașată de VLDL, servind ca ligand pentru
receptorii celulari.
78. În procesul de ateroscleroză se întâlnesc următoarele aspecte:
1. Receptorii pentru LDL aflați la suprafața monocitelor sun supuși reglării prin
mecanism „down regulation”.
2. Particulele de LDL oxidate sunt preluate preferențial de către țesuturi, cu
ajutorul receptorilor pentru LDL.
3. Radicalii liberi pot duce la modificări ale componentelor particulelor LDL.
4. Placa de aterom poate determina îngustarea lumenului vascular.
5. În cazul blocării unui ram al arterelor coronare de către un tromb apare
infarctul de miocard.
6. Apariția particulelor de LDL glicate la pacienții cu diabet zaharat reprezintă un
factor protector împotriva bolilor cardiovasculare.
7. Placa de aterom prezintă un miez fibros și un strat exterior de lipide și celule
inflamatorii.
8. Unele particule LDL sunt preluate de către monocite.
9. Persistența particulelor LDL în plasmă crește riscul transformării lor în LDL
oxidate.
10. Prin încărcare cu resturi lipidice provenite în special de la HDL, monocitele se
transformă în celule spumoase.
79. În legătură cu steatoza hepatică se poate afirma:
1. Steatoza hepatică reprezintă acumularea de particule lipoproteice în hepatocite.
2. Sinteza scăzută de apoproteine poate determina acumularea de lipide în ficat.
3. Steatoza hepatică poate evolua spre ciroză hepatică.
4. În mod normal trigliceridele sintetizate în ficat sunt exportate sub formă de
HDL.
5. Consumul cronic de alcool este considerat factor protectiv împotriva steatozei
hepatice.
6. Steatoza hepatică se poate datora unei acumulări excesive de aminoacizi
esențiali.
7. Excesul alimentar de glucide și lipide poate determina apariția steatozei
hepatice.
8. Steatoza hepatică poate fi cauzată de lipoliza accelerată din cadrul diabetului
zaharat netratat.
9. Incapacitatea ficatului de a sintetiza chilomicroni poate conduce la steatoza
hepatică
10. Consumul cronic de alcool stimulează sinteza hepatică de trigliceride.
80. Despre lipoproteinele din clasa HDL se poate afirma:
1. HDL mediază transportul revers al colesterolului, de la ficat la țesuturile
extrahepatice.
2. Pe măsură ce preiau colesterol de la țesuturi, particulele HDL2 devin HDL3.
3. Au atașată enzima LCAT, care catalizează esterificarea colesterolului.
4. Transportă majoritar trigliceride preluate de la țesuturile extrahepatice, la ficat.
5. Conțin apoproteinele Apo A-I, Apo A-II.
6. Sunt sintetizate sub formă nascentă, discoidală, în ficat și intestin.
7. Ficatul captează colesterolul esterificat, livrat de HDL.
8. Au asociată proteina CETP, cu rol în transportul apoproteinelor între LDL și
HDL.
9. HDL nascent captează colesterolul și devine inițial HDL3 și apoi HDL2.
10. La nivelul ficatului, particulele HDL sunt recunoscute și internalizate cu
ajutorul receptorului pentru Apo E.
81. Procesul din figură este întâlnit în metabolismul lipoproteinelor. Despre acest proces
se poate afirma:
1. Reacția este catalizată de enzima LCAT (Lecitin–colesterol aciltransferaza)
2. În urma reacției, colesterolul este esterificat, putând astfel migra în miezul
particulei lipoproteice.
3. În urma acestui proces, colesterolul va fi sechestrat în particulele HDL,
conferindu-le o formă sferică.
4. Enzima este inhibată de Apo A-I
5. Enzima este activată de Apo A-I
6. În urma reacției, colesterolul este esterificat, putând astfel migra din miezul
particulei lipoproteice la suprafața ei.
7. Reacția este catalizată de lipoprotein lipază
8. În acest proces, lecitina preia un rest acil de la partenerul de reacție.
9. Procesul este implicat în preluarea și stocarea colesterolului în particulele
HDL.
10. Enzima este activată de Apo C-II
82. Despre procesul asociat figurii următoare, se poate afirma:
1. Celulele spumoase sunt reprezentate de celulele endoteliale încărcate cu lipide
provenite în special din HDL.
2. Creșterea nivelului seric al HDL colesterolului reprezintă un factor de risc
3. Formarea celulelor spumoase este considerată un eveniment protector
împotriva dezvoltării plăcii de aterom.
4. Fisura capsulei fibroase a placii de aterom poate declanșa formarea de trombi
și ocluzia lumenului vasului.
5. Monocitele pot prelua cantități nelimitate de colesterol.
6. Creșterea concentrației particulelor LDL oxidate reprezintă factor de risc
pentru aterocleroză.
7. Hiperglicemia cronică poate altera structural particulele LDL.
8. Celulele spumoase se acumulează în spațiul subendotelial, unde întrețin un
focar inflamator.
9. Receptorii pentru LDL de pe suprafața monocitelor sunt supuși reglării prin
mecanism „down-regulation”.
10. Particulele LDL glicate nu sunt recunoscute de receptorii monocitelor, ci doar
de receptorii tisulari pentru LDL.
83. Despre proveniența și rolurile lipoproteinelor se poate afirma:
1. Sinteza LDL are loc în intestinul subțire.
2. VLDL exportă trigliceridele sintetizate în ficat spre țesuturile extrahepatice.
3. HDL mediază transportul revers al colesterolului, de la ficat la țesuturile
extrahepatice.
4. Chilomicronii se formează în ficat
5. Un nivelul seric crescut al HDL colesterolului reprezintă un factor protectiv
împotriva ateroscleroză.
6. Chilomicronii transportă lipidele alimentare
7. Particulele VLDL, formate în intestinul subțire, transportă TG endogne către
alte ţesuturi.
8. LDL aprovizionează țesuturile cu colesterol.
9. Chilomicronii au rol în preluarea colesterolului de la țesuturile periferice și
transportul lui spre ficat.
10. Trigliceridele transportate de VLDL la țesuturi sunt utilizate ca material
energetic sau sunt stocate.
84. Despre enzimele implicate în metabolismul lipoproteinelor se poate afirma:
1. LCAT transferă un rest de acid gras din structura fosfolipidelor pe colesterol.
2. LCAT este activată de Apo A-I
3. LCAT este asociată particulelor de chilomicroni.
4. ACAT catalizează esterificarea colesterolului, în țesuturile periferice
5. Lipoprotein lipaza este activată de Apo C-II
6. ACAT este activată de Apo A-I
7. Lipoprotein lipaza degradează trigliceridele din chilomicroni și VLDL.
8. Lipoprotein lipaza este localizată exclusiv în capilarele hepatice.
9. Lipoprotein lipaza catalizează esterificarea colesterolului din particulele HDL.
10. ACAT este activată de Apo C-II.
85. Despre colesterol se poate afirma:
1. În celule colesterolul în exces este esterificat sub acțiunea enzimei ACAT.
2. Statinele acționează ca inhibitori ai sintezei colesterolului, fiind utile în
tratamentul pacienților cu hipocolesterolemie.
3. Particulele LDL transportă colesterolul preluat din alimentație.
4. HDL mediază transportul revers al colesterolului, de la țesuturile extrahepatice
la ficat.
5. Colesterolul preluat din alimentație are rol protector împotriva aterosclerozei.
6. În plasmă, circulă în componența lipoproteinelor.
7. În plasmă, esterii de colesterol din componența lipoproteinelor sunt hidrolizați
de către lipoprotein lipază.
8. Etapa limitantă de viteză din sinteza colesterolului este catalizată de HMG-
CoA reductaza.
9. În plasmă, circulă liber sau atașat de albumină.
10. LCAT esterifică moleculele de colesterol liber, cu un rest de acid gras din
structura fosfolipidelor.
86. Despre conexiunile dintre lipoproteine și ateroscleroză se poate afirma:
1. Particulele de LDL glicate au potențial aterogen.
2. Materialul lipidic al placilor de aterom provine din lipidele transportate de
HDL.
3. Celulele spumoase reprezintă hepatocite care au acumulat în citoplasmă
cantități mari de lipide alimentare.
4. Fiind implicate în transportul revers al colesterolului, particulele HDL au rol
antiaterogen.
5. Colesterolul din componența chilomicronilor are rol antiaterogen.
6. Creșterea concentrației LDL-colesterolului este considerată factor de risc
7. Pe măsură ce concentrația LDL-colesterolului crește, țesuturile exprimă mai
mulți receptori pentru LDL.
8. Monocitele pot prelua mari cantități de LDL oxidat, cu ajutorul receptorilor de
tip „scavenger”.
9. Particulele VLDL, fiind precursori ai LDL, au rol protector împotriva
aterosclerozei.
10. Eliminarea colesterolului adus de HDL la ficat reprezintă principala modalitate
de eliminare a excesului de colesterol din organism.
87. Despre proteinele implicate în metabolismul lipoproteinelor este incorect să se afirme:
1. Apo B-48 este constituentul proteic structural al LDL.
2. Apo B-100 este recunoscută de receptorii pentru LDL.
3. Apo B-100 este constituentul proteic structural al chilomicronilor.
4. Apo C și Apo E pot fi transferate de la HDL la alte particule lipoproteice.
5. Apo C-II este activator al lipoprotein lipazei.
6. Apo E din componența chilomicronilor remanenți este recunoscută de receptori
hepatici.
7. ACAT, asociată particulelor HDL, catalizează esterificarea colestrolului, cu un
rest de acid gras provenit din fosfolipide.
8. Apo A-I este recunoscută de receptorii hepatici care preiau particulele HDL
prin proces de endocitoză mediată de receptor.
9. Apo A-I este constituent al lipoproteinelor implicate în transportul
colesterolului spre ficat.
10. LCAT catalizează esterificarea intracelulară a particulelor de colesterol.
88. Procesul din imagine reprezintă metabolismul lipoproteinelor care transportă lipidele
alimentare. Despre acest proces se poate afirma:
1. Cofactorul enzimei Z, enzimă care hidrolizează trigliceridele, este Apo A-I.
2. Enzima Z, care scindează trigliceridele la nivelul țesuturilor extrahepatice, se
numește lipoprotein lipaza.
3. Proteinele nascente din această categorie conțin Apo B-100.
4. Reprezintă metabolismul lipoproteinelor LDL.
5. Enzima Z, care scindează trigliceridele, se numește LCAT.
6. Particulele notate cu X în figură reprezintă chilomicroni remanenți.
7. Reprezintă metabolismul chilomicronilor.
8. Enzima Z, care scindează trigliceridele, se numește ACAT.
9. La nivelul ficatului, particulele remanente sunt recunoscute de receptorii notați
cu W, care recunosc ApoE.
10. Cofactorul enzimei Z, enzimă care hidrolizează trigliceridele, este Apo C-II.
89. Despre structura din imagine este incorect să se afirme:
1. Structura A reprezintă proteine.
2. Structura B reprezintă fosfolipide.
3. Structurile hidrofile se orientează spre exteriorul particulei.
4. Complexele lipoproteice au rolul de a asigura transportul proteinelor, care au
structuri hidrofobe, în plasmă.
5. Reprezintă forma de transport, în plasmă, a acizilor biliari.
6. Proteine pot face parte integrantă din particulele lipoproteice sau pot fi
transferate între acestea.
7. Structurile hidrofobe se orientează spre interiorul particulei.
8. Structurile A și B pot reprezenta trigliceride și colesterol esterificat.
9. Structurile C și D pot reprezenta trigliceride și colesterol esterificat.
10. Structurile C și D pot reprezenta fosfolipide și colesterol liber.
90. Despre particulele IDL se poate afirma:
1. Pot fi preluate de ficat, prin legare la receptorii pentru Apo E
2. Reprezintă particule de chilomicroni remanenți.
4. Se pot transforma în LDL.
5. Sunt implicate în transportul revers al colesterolului, de la țesuturile
extrahepatice spre ficat.
6. Sunt sintetizate în intestinul subțire.
8. Comparativ cu particulele VLDL sunt mai mici și mai dense.
9. Sunt sintetizate din HDL.
10. Se mai numesc particule VLDL remanente.
91. Notiunea de aminoacid glucogen se refera la faptul ca:
1. aminoacidul respectiv se poate sintetiza din glucoza si glicogen
2. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la fumarat
3. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la intermediari apartinand ciclului
Krebs
4. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la piruvat
5. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la acetil-SCoA
6. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la un compus care este precursor al
glucozei
7. aminoacidul respectiv se poate sintetiza doar din glucoza
8. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la un compus care este precursor al
glucagonului
9. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la acetoactil-SCoA
10. aminoacidul respectiv se poate metaboliza la succinil-SCoA
92. Un aminoacid esential este:
1. ce nu poate fi sintetizat in organism si trebuie adus prin aport alimentar
2. in perioadele de aport alimentar poate fi sintetizat in organism
3. nu este specificat de codul genetic
4. triptofanul
5. arginina in perioada de devoltare a organismului
6. acidul linolenic
7. acidul linoleic
8. este sintetizat doar de organism
9. fenilalanina
10. este specificat de codul genetic
93. Despre zimogeni se poate afirma:
1. pot avea actiune exo-peptidazica
2. reprezinta cofactorul activ al peptidazelor
3. reprezinta forma activa a enzimelor
4. peptidazele gastrice sunt sintetizate sub forma de zimogeni
5. prezinta specificitate diferita
6. reprezinta forma activa a peptidazelor
7. peptidazele pancreatice sunt sintetizate sub forma de zimogeni
8. reprezinta forma activa a factorilor coagularii
9. pot avea actiune endo-peptidazica
10. reprezinta forma inactiva a tuturor enzimelor
94. Despre proteinele provenite din alimentatie se poate afirma:
1. sunt degradate la aminoacizi absorbiti simport cu Na+ in intestin, tubii renali,
muschi
2. sunt degradate de enzime intestinale doar din clasa carboxipeptidazelor
3. sunt singura sursa pentru toti aminoacizii din organism
4. Nu sunt degradate de zimogeni deoarece acestia actioneaza doar asupra
proteinelor endogene
5. sunt degradate de tripsina
6. in vederea absorbtiei, sunt degradate majoritar la oligopeptide
7. sunt degradate de enzime intestinale: aminopeptidaze
8. sunt degradate de pepsina
9. sunt degradate la aminoacizi trasportati transmembranar prin ciclul gama-
glutamil in principal in ficat
10. sunt degradate de pepsinogen
95. Decarboxilarea aminoacizilor:
1. genereaza compusi numiti amine biogene
2. enzima care catalizeaza reactia utilizeaza drept coenzima piridoxal-fosfatul
(PLP)
3. enzima care catalizeaza reactia utilizeaza o coenzima ce provine din vitamina
B2
4. reprezinta indepartarea gruparii carboxil sub actiunea biotinei
5. reprezinta indepartarea gruparii alfa-carboxil
6. are loc sub actiunea decarboxilazelor
7. enzima care catalizeaza reactia utilizeaza o coenzima ce provine din vitamina
B12
8. este o reactie reversibila
9. reprezinta indepartarea gruparii carboxil
10. este o reactie ireversibila
96. Dezaminarea aminoacizilor:
1. reprezinta indepartarea gruparii alfa-amino
2. reprezinta indepartarea gruparii amino apartinand lizinei
3. reactia de dezaminare genereaza compusi numiti amine biogene
4. presupune parcurgerea unei etape de dezaminare
5. contine o etapa de transaminare care este oxidativa
6. presupune parcurgerea unei etape de transaminare
7. reprezinta indepartarea gruparii amino apartinand radicalului glutaminei printr-
o reactie oxidativa
8. este insotita de un proces de oxidare cu extragere de H
9. reprezinta indepartarea gruparii alfa-amino sub forma de uree
10. reprezinta indepartarea gruparii alfa-amino sub forma de amoniac
97. Despre figura de mai jos se poate afirma:
The linked image cannot be displayed. The file may have been moved, renamed, or deleted.
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
have been moved, renamed, or deleted. Verify that the link points to the correct file and location.
1. Reprezinta indepartarea tuturor gruparilor amino din structura aminoacizilor

din organism
2. Reprezinta indepartarea gruparii alfa amino sub forma de amoniac in procesul
de dezaminare
3. K reprezinta amoniacul
4. Acidul glutamic se formeaza in urma colectarii tuturor gruparilor alfa amino pe
un colector comun care este alfa ceto-glutaratul
5. K reprezinta ureea
6. Procesul reprezinta etapa finala a trans-deazaminarii
7. W reprezinta acidul alfa imino-glutaric
de formare a aminelor biogene
9. X reprezinta transaminaza AST
10. Y reprezinta ATP
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.

de formare a aminelor biogene
2. X reprezinta enzima care catalizeaza procesul, numita Glutamat dehidrogenaza
3. Z reprezinta NAD(P)
4. Y reprezinta NAD(P)
5. K reprezinta ureea
de dezaminare
9. Y reprezinta NAD(P)H + H+
10. X reprezinta Glutamat dezaminaza
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. K reprezinta NH3 numit si ureea

2. Y si Z reprezinta ATP respectiv PPa
3. Z reprezinta NAD(P)H + H+
4. X reprezinta enzima care catalizeaza procesul, numita Glutamat dehidrogenaza
5. X reprezinta enzima care catalizeaza procesul, numita Glutamat dezaminaza
7. W reprezinta acidul alfa imino-glutamic
9. Y reprezinta NAD(P)H + H+
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Z reprezinta NAD(P)H + H+
2. Z reprezinta NAD(P)-OH- + H+ care va genera apa necesara continuarii
procesului
4. K reprezinta NH3
5. Z reprezinta AMP
6. X reprezinta enzima care catalizeaza procesul, numita Glutamat dezaminaza
8. Reprezinta indepartarea gruparii alfa amino sub forma de uree
9. Compusul K este format in urma procesului de transaminare
10. Procesul dezaminarii necesita consumul unei molecule de apa
101. Referitor la figura de mai jos se poate afirma:
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. W reprezinta Gln
2. X reprezinta NH3
3. Reactia utilizeaza echivalentul energetic a doua molecule de ATP
4. Z reprezinta ADP + Pa
5. W reprezinta ureea
6. X reprezinta acidul oxalacetic care va prelua gruparea amino in reactia ce face
exceptie de la regula colectorului comun
7. W reprezinta Glu
8. Reprezinta procesul de incarcare amoniacului sub o forma netoxica
9. Y reprezinta ATP
10. X reprezinta carbamil fosfatul
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. X contine in structura: 1 atom de carbon , 1 atom de oxigen si 2 grupari amino

2. Z reprezinta ADP + Pa
3. X contine in structura 1 atom de N si 3 atomi de H
4. W reprezinta forma de transport netoxica a amoniacului
5. Glu poate proveni din reactia de colectare a gruparilor alfa-amino de la
colectorul comun care este acidul oxalacetic
6. Glu poate proveni din reactia de colectare a gruparilor alfa-amino pe colectorul
comun care este alfa-cetoglutaratul
7. W reprezinta Glu
8. Y reprezinta 2 ATP
9. Y reprezinta o molecula de ATP
10. Z reprezinta AMP + PP
103. Referitor la imaginea de mai jos se poate afirma:
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Y reprezinta Glutamina
2. Y reprezinta acidul aspartic care va furniza a doua grupare amino din molecula
de uree
3. X reprezinta o molecula de ATP
4. Reactia are ca scop descarcarea amoniacului la nivel hepatic si renal in vederea
detoxifierii respectiv eliminarii
5. Reactia are lor in ficat si in rinichi
6. Y reprezinta Glu
7. Z reprezinta acidul aspartic care va furniza a doua grupare amino din molecula
de uree
8. Reactia este uneori reversibila
9. X reprezinta o molecula de apa
10. Z reprezinta NH3
104. Referitor la „ciclul glutaminei” se poate afirma:
1. Este un proces ce se desfasoara doar la nivel hepatic
2. Procesul are ca scop evitarea trimiterii glutaminei in circulatia generala
3. Procesul are ca scop controlarea fluxului de amoniac
4. Are ca scop transportul transmembranar al aminoacizilor
5. Procesul se poate desfasura si la nivel extrahepatic
6. Utilizeaza enzima gama-glutamil transferaza
7. In regiunea periportala se gaseste localizata glutaminaza
8. In regiunea periportala se gasesc localizate enzimele apartinand ciclului ureei
9. Regiunea perivenoasa contine enzima glutaminaza pentru a elimina amoniacul
de la nivel hepatic
10. In regiunea perivenoasa se gaseste localizata glutamin sintetaza
105. Referitor la sinteza carbamil fosfatului se poate afirma.:
1. Reactia necesita consumul a doi ATP
2. Reactia de sinteza poate avea loc in mod reversibil la tesuturile extrahepatice
3. In reactie este utilizat CO2 si gruparea amino a glutaminei
4. Reactia este catalizata de enzima care este supusa procesului de reglare din
ciclul ureei
5. Reactia se desfasoara in citoplasma hepatocitara
6. Reactia necesita pentru activare o molecula de acetil-CoA
7. Enzima care catalizeaza sinteza este activata alosteric de catre N-acetil
glutamat
8. Reactia de sinteza este ireversibila
9. In reactie este utilizat CO2
10. Enzima care catalizeaza sinteza este activata alosteric de arginina
106. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ureogeneza este adevarata?
1. Ureea este produsa direct prin hidroliza ornitinei
2. Pentru sinteza de uree, citrulina si ornitina trebuie sa fie transportate intre
mitocondrie si citosol
3. Ciclul ureei are loc exclusiv in mitocondrie
4. O molecula de ATP este necesara in reactia de clivare a arginino-succinatului
cu formare de arginina
5. CO2, incorporat in uree, se gaseste sub forma de bicarbonat (HCO3-) in
mitocondria hepatica
6. Cei doi atomi de azot care sunt incorporati in uree intra in ureogeneza sub
forma de amoniac si aspartat
7. Cei doi atomi de azot care sunt incorporati in uree intra in ciclu sub forma de
amoniac si glutamat
8. Ureea contine in structura: 1 atom de carbon, 4 atomi de hidrogen si trei atomi
de azot
9. Carbamil fosfat sintetaza, este prezenta la nivel hepatic in doua forme: una
mitocondriala si cealalata citoplasmatica
10. Calea principala prin care gruparea amino a aminoacizilor ajunge sa fie
incorporata in uree implica actiunea unei transaminaze si a glutamat
dehidrogenazei
107. Un nivel crescut al glutamatului in ficat stimuleaza activitatea ciclului ureei
datorita faptului ca glutamatul:
1. impreuna cu acetil-CoA genereaza compusul activator al enzimei de debut a
procesului
2. este transformat in N-acetil glutamat
3. activeaza alosteric ornitin carbamil transferaza
4. furnizeaza amoniac intr-o reactie de dezaminare oxidativa
5. impreuna cu acetil-CoA genereaza compusul inhibitor al enzimei de debut a
procesului
6. este un substrat al ciclului ureei
7. transformat in N-acetil glutamat activeaza alosteric ornitin carbamil transferaza
8. impreuna cu acetil-CoA genereaza citrulina care trecand in citoplasma permite
finalizarea procesului
9. transformat in N-acetil glutamat activeaza alosteric carbamil fosfat sintetaza
10. furnizeaza eficient amoniac, intr-o reactie catalizata de Glutamat
Dehidrogenaza
108. Glutamat dehidrogenaza hepatica:
1. utilizeaza drept coenzime NADP si NAD
2. poate cataliza transferul unei grupari alfa amino pe un cetoacid in procesul de
trans-dezaminare
3. furnizeaza amoniacul precursor esential pentru sinteza de uree
4. catalizeaza o reactie ce se poate desfasura in ambele sensuri functie de
disponibilitatea de substrate
5. catalizeaza o reactie de dezaminare oxidativa
6. catalizeaza indepartarea gruparii alfa-amino sub forma de CO-(NH2)2
7. catalizeaza indepartarea gruparii alfa-amino sub forma de NH3
8. utilizeaza NAD(P) si NAD formele coenzimatice ale vitaminei B6
9. catalizeaza formarea a 3 molecule de ATP pe seama unei molecule de
NADH+H+
10. furnizeaza HCO3- precursor esential pentru sinteza de uree
109. Despre carbamil fosfat sintetaza I se poate afirma:
1. Incorporeaza amoniacul furnizat prin procesul de hidroliza a glutaminei
2. Este localizata in mitocondria hepatica
3. Actioneaza in procesul de sinteza a bazelor pirimidinice
4. Actioneaza in procesul de ureogeneza
5. Este inhibata de uree prin mecanismul de feed-back
6. Este activata de biotina
7. Incorporeaza amoniacul furnizat prin procesul de dezaminare oxidativa
8. Actioneaza in procesul de sinteza a bazelor purinice
9. Este activata, in mod indirect, de acumularea de arginina
10. Are localizare dubla: in citoplasma hepaticitelor si in mitocondria celulelor
tesuturilor extrahepatice
110. Referitor la ornitina se poate afirma:
1. Genereaza citrulina sub actiunea ornitil carbamil transferaza (OCT)
2. Este recirculat in ciclul ureei
3. transformata in citrulina este transportata din citozol in mitocondrie
4. Accepta carbamil fosfatul sub actiunea ornitil carbamil transferaza, enzima
prezenta exclusiv la nivel hepatic
5. genereaza citrulina sub actiunea ornitil carbamil transferazei citoplasmatice
6. Este un alfa aminoacid care contine 5 atomi de carbon si doua grupari amino
7. Genereaza citrulina care va migra in citoplasma
8. Este un alfa aminoacid care contine 6 atomi de carbon si doua grupari amino
9. transformata in citrulina participa la sinteza bazelor pirimidinice
10. Genereaza citrulina sub actiunea carbamil fosfat sintetaza I (CPS I)
111. Referitor la arginino-succinat se poate afirma:
1. Sub actiunea arginino-succinat liazei se elibereaza ornitina care va fi
recirculata in ciclul ureei
2. Este format prin cuplarea citrulinei cu acidul aspartic
3. Se formeaza prin legatura chimica intre C provenit de la acidul aspartic si N
provenit de la citrulina
4. Furnizeaza cea de a doua grupare NH2 din structura ureei
5. Etapa de sinteza a arginino-succinatului necesita echivalentul energetic a doua
molecule de ATP.
6. Sub actiunea arginino-succinat liazei elibereaza direct ureea
7. Se formeaza printr-o legatura chimica intre C si N pe seama scindarii ATP la
AMP si PPa
8. Este format in reactia catalizata de arginino-succinat sintetaza
9. Se formeaza printr-o legatura chimica intre C si N pe seama scindarii ATP la
ADP si Pa
10. Este sintetizat in mitocondrie
112. Referitor la arginino-succinat se poate afirma:
1. Sub actiunea arginino-succinat liazei care este o hidrolaza se genereaza ureea
2. Sub actiunea arginino-succinat liazei se elibereaza ornitina care va fi
recirculata in ciclul ureei
3. genereaza acidul fumaric care ulterior va fi transformat in acid aspartic ce va
reaproviziona ciclul ureei
4. Se formeaza printr-o legatura chimica intre C apartinand citrulinei si N
apartinand acidului aspartic
5. genereaza acidul fumaric sub actiunea arginino-succinat liazei enzima
stereospecifica
6. Sub actiunea arginino-succinat liazei va genera acidul maleic
7. Sub actiunea arginino-succinat liazei va genera acidul fumaric
8. Sinteza acestuia consuma echivalentul energetic a 2 ATP
9. Sub actiunea arginino-succinat liazei va genera acidul fumaric activator
alosteric al CPS I
10. Sub actiunea arginino-succinat liazei elibereaza acidul uric
113. Referitor la arginina se poate afirma:
1. Este precursorul direct al ureei
2. Se formeaza sub actiunea arginino-succinat liazei
3. Arginaza care catalizeaza scindarea argininei in uree apartine clasei liazelor
4. Poate genera un alt aminoacid numit ornitina
5. Formarea ureei din arginina are loc exclusiv in mitocondria hepatica
6. Este precursorul direct al arginino-succinatului
7. Sub actiunea arginazei este eliberat acidul fumaric
8. Arginaza catalizeaza formarea ureei cu consumul a 2 ATP
9. Este un alfa aminoacid ce contine in structura 5 atomi de C si o grupare
guanidinica
10. Se formeaza simultan cu acidul fumaric sub actiunea arginino-succinat liazei
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. 2Y reprezinta o molecula de ATP

2. K se formeaza sub actiunea carbamil fosfat sintetaza I
3. X se numeste carbamil fosfat liaza
4. K se formeaza sub actiunea carbamil fosfat liazei I
5. NH4 provine din hidroliza argininei
6. Reprezinta reactia de debut din ureogeneza
7. Z reprezinta 1 molecula de ADP
8. W reprezinta 1 molecula de Pa
9. Y reprezinta 1 molecula de ATP
10. X este localizata citoplasmatic
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. W reprezinta o molecula de ATP

2. K se numeste carbamil fosfat sintetaza
3. K se numeste carbamil fosfat
4. X se numeste carbamil fosfat sintetaza II prezenta in mitocondria hepatica
5. NH4 provine de la amoniac
6. X se numeste carbamil fosfat sintetaza I prezenta in mitocondria hepatica
7. NH4 provine din hidroliza argininei
8. Reactia are loc in mitocondria hepatica
9. Z reprezinta 1 molecula de ADP
10. X este localizata citoplasmatic
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Face parte din procesul de ureogeneza

2. K reprezinta transportorul comun pentru ornitina si citrulina
3. X se numeste carbamil fosfat
4. W se numeste carbamil fosfat sintetaza II prezenta in mitocondria hepatica
5. W reprezinta enzima ornitil carbamil transferaza (OCT)
6. X contine in structura: 2 atomi de azot, 4 atomi de C si unul de oxigen
7. Z se numeste citrulina
8. W reprezinta enzima OCT care transfera 2 ATP in sinteza citrulinei
9. K reprezinta 1 molecula de ATP consumata pentru transportul compuslui Y in
mitocondrie
10. Z se numeste ornitina
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Z va participa la formarea arginino-succinatului

2. Y reprezinta un alfa aminoacid recirculat numit aspartat
3. Y reprezinta un alfa aminoacid recirculat numit ornitina
4. Gruparea prezentata in patratul verde provine de la glutamina
5. Face parte din ciclul ureei
6. W reprezinta enzima numita citrulin sintetaza
7. W reprezinta enzima OCT care transfera 2 ATP in sinteza citrulinei
8. X reprezinta NH3 care este detoxifiat in ciclul ureei
9. X contine in structura: 1 atom de carbon, 2 atomi de hidrogen, 1 atom de azot,
5 atomi de oxigen si unul de fosfor
10. Y reprezinta ornitina
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Reprezinta o etapa din procesul de ureogeneza

2. Ornitina va prelua carbamil fosfatul sub actiunea OCT
3. Y reprezinta citrulina
4. Ambele gruparile prezentate in patratul albastru provin de la NH3
5. In reactia catalizata de W se consuma echivalentul energetic a 2 ATP
6. X reprezinta transportorul comun pentru ornitina si citrulina
7. W reprezinta enzima care catalizeaza sinteza argininei
8. Z reprezinta asparagina
9. Compusul K hidrolizeaza la ADP + Pa
10. T reprezinta fumaratul forma „Tense”
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Face parte din ciclul ureei
2. Ambele gruparile prezentate in patratul albastru provin de la NH3
3. Compusul K hidrolizeaza la ADP + Pa
4. W reprezinta arginino-succinat sintetaza care formeaza o legatura C-N in care
N apartine argininei iar C succinatului
5. Ornitina intra in mitocondrie unde este degradata la citrulina
6. Compusul K este ATP care hidrolizeaza furnizand echivalentul energetic a 2
ATP
7. Compusul Y nu este sintetizat in citoplasma
8. T reprezinta arginino-succinatul
9. Compusul X reprezinta carnitina implicata in transportul transmembranar al
ornitinei
10. W reprezinta arginino-succinat sintetaza
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Y reprezinta citrulina rezultata din degradarea intra-mitocondriala a ornitinei

2. Gruparea amino a compusului Z provine de la NH3
3. Compusul T genereaza fumarat sub actiunea unei liaze
4. Compusul T este precursorul argininei
5. T reprezinta arginino-succinatul
6. Arginino-succinatul genereaza acid maleic sub actiunea arginino-succinat
liazei
7. Z va fi reciclat prin transformarea in fumarat urmata de conversia la acid oxal
acetic
8. Z reprezinta acidul aspartic
9. T reprezinta arginina
10. Z reprezinta asparagina
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Compusul X rezulta din condensare ornitinei cu acidul aspartic

2. Z reprezinta fumaratul
3. Z reprezinta acidul maleic
4. Y reprezinta arginino-succinat liaza
5. L reprezinta gruparea amino care provine de la fumarat
6. Reprezinta o etapa din ureogeneza
7. Arginino-succinat liaza este o hidrolaza
8. W reprezinta arginina
9. X reprezinta arginino-succinatul
10. W este aspartatul precursorul imediat al ureei
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Compusul X rezulta din condensarea citrulinei cu acidul aspartic

2. Y reprezinta arginino-succinat liaza enzima stereospecifica care nu poate
genera acidul maleic
3. K reprezinta gruparea amino provenita de la NH3
4. Indepartarea gruparilor K si L duce la obtinerea precursorului direct al ureei
5. Arginino-succinat liaza elimina acidul fumaric cu consumul unei molecule de
ATP
6. Z reprezinta acidul maleic care prezinta configuratie cis
7. W este precursorul citrulinei
8. W este precursorul imediat al ureei
9. Gruparile K si L intra in alcatuirea ureei
10. Z este precursorul ornitinei compus reutilizat in ciclul ureei
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Compusul X reprezinta arginina precursorul imediat al ureei

2. Arginaza este o liaza
3. Y reprezinta enzima numita arginaza
4. Y reprezinta enzima numita arginaza care apartine clasei liazelor
5. Cele doua grupari ale compusului W provin din NH3 respectiv de la gruparea
alfa amino a acidului aspartic
6. Compusul W reprezinta ureea
7. Cele doua grupari ale compusului W provin din NH3 respectiv de la gruparea
amino a radicalului asparaginei
8. Compusul W reprezinta ureea compus foarte toxic deoarece contine doua
grupari amino provenite de la amoniac
9. K reprezinta o molecula de ATP utilizata la generarea ureei
10. Compusul X este format sub actiunea arginino-succinat liaza
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Atomii de N de la compusul 10 provin de la compusul 4

2. Compusul 5 reprezinta citrulina
3. Compusul 1 reprezinta ionul bicarbonat forma sub care CO2 se gaseste in
celule
4. Compusul 7 reprezinta arginino-succinatul
5. Compusul 4 reprezinta aspartatul
6. Compusul 8 reprezinta acidul maleic
7. Compusul 3 reprezinta carbamil fosfatul
8. Compusul 9 reprezinta arginina
9. Compusul 7 genereaza compusul 5
10. Compusul 6 reprezinta citrulina
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. In ciclul ureei compusul 7 este scindat la amoniac, CO2 si fosfat anorganic

2. Compusul 8 participa la sinteza compusului 5
3. Compusul 4 se formeaza sub actiunea ornitil carbamil transferaza
4. Compusul 5 rezulta prin hidroliza compusului 6
5. Compusul 4 se formeaza prin reactia dintre compusul 3 compusul 9
6. Compusul 9 reprezinta ornitina
7. Compusul 10 si compusul 5 contin acelasi atom de C
8. Compusul 2 reprezinta acidul fumaric
9. compusul 3 cedeaza gruparea amino sub forma de NH3 care va fi incorporat in
uree
10. Compusul 1 se numeste cisteina
126. Referitor la degradarea scheletului atomilor de carbon se poate afirma :
1. In urma degradarii scheletului de carbon se pot forma precursori ai corpilor
cetonici
2. Dupa indepartarea gruparii -NH2 din structura unui aminoacid ramane ceea ce
se numeste „schelet al atomilor de carbon” sau simplu schelet de carbon
3. In urma degradarii scheletului de carbon se pot forma precursori ai glucozei
4. in functie de produsii finali generati in urma degradarii, aminoacizii pot fi:
glucoformatori, ceto-formatori sau gluco-cetoformatori
5. in urma degradarii aminoacizii cetoformatori genereaza acid piruvic
6. in urma degradarii aminoacizii glucoformatori genereaza acetil-SCoA
7. In urma degradarii scheletului de carbon se pot forma intermediari apartinand
ciclului Krebs
8. in urma degradarii aminoacizii cetoformatori genereaza acid piruvic care este
un intermediar al ciclului Krebs
9. in urma degradarii aminoacizii glucoformatori genereaza acetoacetil-SCoA
10. in urma degradarii aminoacizii cetoformatori genereaza intermediari ai ciclului
Krebs
127. Referitor la aminoacizi se poate afirma:
1. Prin administrarea alfa-ceto acizilor corespunzatori sinteza aminoacizilor
esentiali devine posibila in organism prin reactia de transaminare.
2. Aminoacizii esentiali sunt acei aminoacizi sintetizati in organism in cantitate
insuficienta in anumite perioade ale dezvoltarii acestuia, cum este de exemplu
arginina.
3. Singurii amino-acizi glucoformatori sunt lizina si leucina
4. Glicina este un aminoacid esential
5. Alanina este un aminoacid esential
6. Fenilalanina este un aminoacid esential
7. Aminoacizii esentiali sunt acei aminoacizi care nu pot fi sintetizati in organism
si trebuie adusi prin aport alimentar.
8. Aminoacizii esentiali sunt acei aminoacizi sintetizati in organism in cantitate
insuficienta in anumite perioade ale dezvoltarii acestuia, cum este de exemplu
alanina.
9. Triptofanul este un aminoacid esential
10. Prin administrarea alfa-ceto acizi corespunzatori sinteza aminoacizilor esentiali
devine posibila in organism prin reactia de trans-dezaminare.
128. Referitor la vitamina B6 se poate afirma:
1. Vitamina B6 intervine in reactii de dezaminare.
2. Singura forma activa a vitaminei B6 este pirimidin fosfatul
3. Vitamina B6 intervine in reactii de carboxilare impreuna cu biotina.
4. Formele piridox-ol si piridox-amina in forma fosforilata nu sunt active
5. Exista in sub forma a trei vitamere: piridoxal, piridoxina si piridoxamina
6. Vitamina B6 intervine in reactii de transaminare.
7. Piridoxal fosfat-ul (PLP) reprezinta forma activa, coenzimatica a vitaminei
8. Forma activa a vitaminei B6 este forma de PhosphoLipoProteina (PLP)
9. Vitamina B6 intervine in reactii de decarboxilare.
10. Vitamina B6 intervine in degradarea glicogenului si sinteza hem-ului
129. Referitor la acidul folic se poate afirma:
1. In organism in urma procesului de reducere acidul folic devine tetrahidrofolat
poliglutamat (FH4) sau forma activa a acidului folic care are rol coenzimatic.
2. Tetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor al electronilor catre NADP
in procesele de sinteza
3. Unitatile de un atom de carbon ce pot fi transferate de FH4 pot fi: metil,
metilen, metenil, formil, formimino.
4. Acidul folic este un dipeptid deoarece contine 2 aminoacizi : acidul glutamic si
acidul p-amino-benzoic
5. Tetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor al unitatilor de un atom de
carbon ce urmeaza sa fie transferate diferitelor substrate.
6. Unitatea de un atom de carbon numita formimino si trasferata de FH4 are
structura -CH=.
7. In organism acidul folic adus prin aport alimentar sufera 2 reactii succesive de
reducere in prezenta dihidrofolat reductazei cu participarea NADPH+H+.
8. Tetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor al electronilor catre NAD in
procesele de degradare
9. Tetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor al unitatilor de un atom de
carbon si anume: metil (-CHOH) si formil (-CH2-).
10. Jumatate din cantitatea de acid folic din organism este stocata la nivelul
ficatului.
130. Referitor la acidul folic se poate afirma:
1. Lipsa acidului folic poate determina aparitia anemiei megaloblastice.
2. Lipsa acidului folic determina diminuarea cantitatii de timina respectiv de
sinteza a ADN si implicit a diviziunii celulare
3. Lipsa acidului folic poate determina aparitia spinei bifida.
4. Tetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor de H catre NADP in
procesul de oxidare a glutationului redus.
5. In organism forma activa a acidul folic este tetrahidrofolatul (FH4)
6. Tetrahidrofolatul indeplineste rolul de transportor de H catre NADP in
procesul de reducere a glutationului oxidat.
7. Tetrahidrofolatul cedeaza gruparea metil, vitaminei B12 sub forma de N5,N10-
metenil FH4
8. In organism forma activa a acidul folic este dihidrofolatul (FH2)
9. Tetrahidrofolatul cedeaza gruparea metil, vitaminei B12 sub forma de N5,N10-
metilen FH4
10. Jumatate din cantitatea de acid folic din organism este stocata la nivelul
ficatului.
1. Contine un inel corinic similar nucleului porfirinic din hem, la care este atasat
coordinativ ionul de cobalt.
2. Una din formele active ale vitaminei B12 este 5’- deoxiadenozil cobalamina
3. Este implicata in rearanjarea gruparii CH3 din L-metilmalonil CoA cu
formarea malonil–SCoA
4. In metil cobalamina ionul de cobalt formeaza o legatura cu radicalul metil
5. Una din formele active ale vitaminei B12 este metil cobalamina
6. Mai este numita si cobalamina sau factor antipernicios
7. Este implicata in transferul gruparii tiol(-SH) la homocisteina cu formarea
metioninei
8. Contine un inel corinic similar nucleului porfirinic din hem, la care este atasat
coordinativ ionul de cupru.
9. Contine un inel identic cu nucleul porfirinic din hem, continand pe langa ionul
de Fe si pe cel de cobalt
10. Este implicata in indepartarea gruparii tiol(-SH) de la metionina cu formarea
de homocisteina
1. Intervine in rearanjarea gruparii CH3 din malonil-SCoA cu formarea succinil–
CoA
2. Una din formele active ale vitaminei B12 este sulf adenozin metionina
3. Mai este numita si factor pernicios deoarece lipsa ei determina aparitia anemiei
pernicioase
4. Repozitioneaza gruparea -CH3 din L-metilmalonil CoA generand succinil–
SCoA
5. Necesita pentru absorbția la nivel intestinal, prezenta unei proteine, numite
factor intrinsec, secretata la nivel gastric
6. In urma deficitului de B12 apare anemia megaloblastica, care este generata de
asa numita capcana a folatului si nu de deficitul de acid folic
7. vitamina B12 poate fi stocata la nivel hepatic
8. Una din formele active ale vitaminei B12 este hidroxi-metil cobalamina
9. Este implicata in transferul gruparii metilen (-CH2-) de la homocisteina cu
formarea metioninei
10. Transfera gruparea -CH3 preluata de la N5-CH3-FH4 la homocisteina
133. Referitor la S-Adenozil metionina (SAM) se poate afirma:
1. este sintetizat din metionina si ATP
2. Participa la reactia de atasare a sulfului la adenozina
3. este un cosubstrat implicat in metilarea FH4 generand N5-CH3 FH4
4. Guanidino acetatul este metilat in prezenta SAM generand creatina
5. Este implicata in transferul gruparii metil (-CH2-) in sinteza metioninei cu
consum de ATP
6. Norepinefrina este metilata in prezenta SAM generand epinefrina
7. N-acetil serotonina este metilata in prezenta SAM generand melanina
8. formarea SAM este conditionata de prezenta acidului folic si a vitaminei B12
9. este un cosubstrat implicat in metilarea unor precursori ce vor genera compusi
cu functie metabolica
10. Participa la reactiile de cuplare a sulfului cu metionina si apoi cu adenosina, cu
consumul a 2 molecule de ATP
134. Referitor la Biopterina se poate afirma:
1. In prezenta BH4 tirozina este convertita la fenilalanina
2. Tetrahidrobiopterina (BH4) este forma activa a biotinei
3. Dihidrobiopterina (BH2) este forma redusa a biopterinei
4. In urma reactiei de hidroxilare tetrahidrobiopterina (BH4) este convertita la
dihidrobiopterina (BH2)
5. participa la reactii de hidroxilare, de regula, la un inel aromatic
6. Reactia de hidroxilare necesita prezenta O2
7. Tetrahidrobiopterina (BH4) este redusa in prezenta NADPH+H+ la
dihidrobiopterina (BH2)
8. In reactia la care participa, unul dintre atomii de oxigen este introdus la nucleul
aromatic sub forma OH, al doilea atom de oxigen este eliminat sub forma de
apa
9. este o coenzima sintetizata in organism sub forma de tetrahidrobiopterina
(BH4).
10. Tetrahidrobiopterina (BH4) este forma oxidata a biopterinei
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Reactia catalizata de Z necesita prezenta PLP care provine din vitamina PP

2. Compusul X este NH3
3. Compusul K este Serina
4. Compusul W este Alanina
5. Compusul K reprezinta 1 molecula de ATP consumata pentru eliminarea NH3
6. Z reprezinta enzima de clivare
7. Compusul Y este N5, N10-metilen FH4
8. Compusul Y este dihidrofolatul ( FH2)
9. Compusul W este Glicina
10. Compusul X este Glicina
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Compusul X reprezinta Serina care incorporeaza un CO2 generand treonina

(W)
2. Compusul Y este fenilalanina in forma oxidata in urma pierderii a 4 atomi de
H
3. Gruparea metilen a compusului W este preluata de vitamina B6 (PLP)
4. Glicina este unul dintre furnizorii de grupari -CH2- in organism
5. FH4 reprezinta forma coenzimatica a acidului folic
6. Z catalizeaza o reactie reversibila in care NH3 poate fi incorporat in sau
eliminat din alanina
7. Reactia catalizata de Z necesita prezenta PLP care provine din vitamina B6
8. Z catalizeaza o reactie reversibila in care NH3 poate fi incorporat sau eliminat
9. Z reprezinta serin hidroxi-metil transferaza
10. Gruparea metilen a compusului W este preluata de tetrahidrofolat
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. W poate reprezinta N5, N10-metilen FH4

2. Rolul W este acela de a extrage gruparea -CH3 de la diferite substrate
3. Z reprezenta Pa + PP
4. W reprezenta sulf adenozin metionina
5. Reprezinta o etapa din metabolismul metioninei
6. Reprezinta o etapa din ciclul ureei
7. Y reprezinta homocisteina
8. X reprezinta homocisteina
9. Cresterea concentratiilor sanguine a compusului X poate declansa disfunctia
endoteliala
10. K poate reprezenta B12-CH3
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. W reprezenta sulf adenozin metionina

2. X reprezinta metionina
3. ATP este hidrolizat la ADP si Pa
4. W este cel mai puternic agent metilant
5. Cresterea concentratiilor sanguine a compusului Y poate declansa disfunctia
endoteliala
6. In sinteza X este implicata vitamina B6
7. K si Z pot fi triptofan si melatonina
8. K si Z pot fi fosfatidil etanolamina respectiv lecitina
9. In urma hidrolizei Y poate genera homocisteina
10. Deficitul de vitamina B12 favorizeaza sinteza compusului Y
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. In sinteza X sunt implicata vitaminele: B12, B6 si acidul folic

2. K si Z pot fi acidul guanidin acetic respectiv creatina
3. In sinteza compusului X sunt implicate vitamina B12 si acidul folic
4. Compusul X reprezinta un amioacid glucoformator
5. W este cel mai puternic donor de grupari – CH2-
6. Compusul Y se numeste sulf adenozil metionina
7. K si Z pot fi fenilalanina si melanina
8. In urma hidrolizei lui Y rezulta un compus ce poate genera cistationina
9. Gruparea CH3 din structura W provine de la serina
10. Compusul Y este cel mai puternic donor de grupari metil
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. In medulosuprerenala Tyr este metabolizata sub actiunea tirozinazei

2. In glanda tiroida sunt generati hormonii tiroidieni cu implicarea vitaminelor:
B12, B6 si acidul folic
3. Reprezinta metabolizarea Phe care sub actiunea fenilalalnin hidroxilazei FH2
dependenta genereaza Tyr.
4. Y reprezinta metabolizarea Tyr care, in glanda medulosuprerenala, conduce la
sinteza de adrenalina
5. Reprezinta metabolizarea Phe care sub actiunea fenilalalnin hidroxilazei BH4
dependenta genereaza Tyr.
6. Phe si Tyr sunt aminoacizi exclusiv glucoformatori
7. In melanocite sunt sintetizati hormonii tiroidieni din tirozina
8. X poate reprezenta metabolizarea Tyr la acetoacetat
9. Z reprezinta metabolizarea Tyr care, in melanocite, conduce la sinteza de
melanina
10. W reprezinta metabolizarea Tyr care, in glanda tiroida, conduce la sinteza de
hormoni tiroidieni
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. X poate reprezenta metabolizarea Tyr la acetoactat si fumarat

2. Reprezinta metabolizarea Phe la compusul X care poate fi acidul fumaric
3. In glanda tiroida, W poate reprezenta T3
4. Reprezinta metabolizarea Phe la tirozina sub actiunea dopa decarboxilazei.
5. Phe si Tyr sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori
6. In glanda tiroida, Tyr este metabolizata sub actiunea homogentizat oxidazei
7. In melanocite, Z poate reprezenta dopa
8. In glanda tiroida sunt generati hormonii tiroidieni cu implicarea vitaminelor:
FH4, B12 si B6
9. In medulo-suprareala Y poate reprezenta dopamina
10. In medulosuprerenala Tyr este metabolizata sub actiunea tirozinazei
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. W reprezinta CO2 provenit din eliminarea gruparii alfa carboxil, in procesul de

formare a compusului K
2. X este transformat in Y sub actiunea unei dezaminaze
3. X reprezinta fenilalanina
4. Y reprezinta acidul fenil piruvic
5. K reprezinta tirozina
6. Z reprezinta fenilalanin hidroxilaza care are drept coenzima BH4
7. Z este o hidrataza care introduce gruparea -OH in pozitia para a compusului X
rezultand tirozina
8. W reprezinta tetrabiopterina care se transforma in dibiopterina
9. X este un aminoacid neesential
10. Z reprezinta fenilalanin hidroxilaza care are drept coenzima BH2
143. Care sunt denumirile si caracteristicile comune ale celor trei compusi?
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Compusul Y genereaza 2 hormoni: serotonina si melatonina

2. In urma unei reactii de transaminare compusul Y genereaza fenilpiruvatul,
compus toxic la nivelul SNC
3. Compusul Z genereaza dopamina si adrenalina
4. Toti cei trei aminoacizi sunt prelucrati de hidroxilaze care utilizeaza drept
coenzima BH4
5. X si Z sunt aminoacizi esentiali
6. Toti cei trei aminoacizi au radical cu caracter aromatic
7. Toti cei trei aminoacizi sunt gluco-cetoformatori
8. Compusul X este transformat reversibil in Y sub actiunea unei hidrataze
9. Compusul Z genereaza atat melatonina cat si melanina
10. X, Y, Z reprezinta Phe, Tyr respectiv Trp
144. Despre denumirea si provenienta compusilor din figura se poate afirma:
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Compusul X se numeste tirozina, provine din aport exogen si este precursor al

hormonilor tiroidieni
2. Compusul K se numeste dopamina si provine din tirozina pe calea dopa
decarboxilazei PLP dependenta
3. Compusul X se numeste dopa si provine din tirozina sub actiunea tirozin
hidroxilazei BH4 dependenta
4. Compusii W si L sunt hormonii tiroidieni T3 respectiv T4 si au ca efect
principal stimularea activitatii metabolice oxidative pentru generarea de
energie
5. Compusul Z se numeste adrenalina provine din triptofan in medulosuprarenala
6. Compusul Y se numeste 5-OH triptamina si provine din triptofan sub actiunea
Triptofan-hidroxilazei si a unei decarboxilaze
7. Compusul L este forma inactiva a hormonului tiroidian T3 si provine din
tiramina
8. Compusii din figura provin din aminoacizi gluco-cetoformatori transformati
sub actiunea unei hidroxilaze comune care utilizeaza drept coenzima BH4
9. Compusul K se numeste adrenalina, provine din tirozina si este sintetizat in
melanocite
10. Compusul Z se numeste dopa-chinona, provine din tirozina sub actiunea
tirozinazei si este precursor de melanina
145. Despre fenilalanina se poate afirma:
1. Este un aminoacid exclusiv ceto-formator
2. Cand exista un deficit de fenilalanin hidroxilaza, tirozina devine aminoacid
esential si trebuie adus prin aport alimentar
3. Este un aminoacid esential
4. Cand exista un deficit de fenilalanin hidroxilaza, fenilalanina este convertita la
fenil piruvat in urma unei reactii de transaminare
5. Cand exista un deficit al tetrahidrobiopterinei (BH4), tirozina devine
aminoacid esential si trebuie adus prin aport alimentar
6. Poate genera acid fenil piruvic compus deosebit de toxic care produce idiotia
fenilpiruvica sau oligofrenia.
7. Fenilcetonuria este cauzata de deficitului enzimatic de fenilalanin transaminaza
8. Poate fi sintetizat din tirozina prin indepartarea gruparii OH cu consum de
ATP
9. Poate fi sintetizat din tirozina prin indepartarea gruparii OH printr-o reactie de
dezhidratare
10. Poate genera acid fenil piruvic in cantitati mari dar care in urma eliminarii prin
urina genereaza efecte minore ce nu afecteaza dezvoltarea mentala
146. Despre tirozina se poate afirma:
1. Acumularea acidului homogentizic cauzeaza alcaptonuria, boala care afecteaza
articulatiile si poate provoca invaliditate severa
2. Este metabolizata la acidul homogentizic a carui acumulare are efecte toxice.
3. Noradrenalina este sintetizata din adrenalina sub actiunea unei transferaze care
utilizeaza drept cosubstrat SAM
4. Deficitul genetic de tirozinaza blocheaza sinteza de melanina cauzand aparitia
albinismului, in care pacientii au predispozitie spre arsuri tegumentare si
cancere cutanate
5. Adrenalina este sintetizata din noradrenalina printr-o reactie de transaminare
6. Adrenalina este sintetizata direct din dopamina, sub actiunea unei dopa-
decarboxilaze
7. Noradrenalina este sintetizata sub actiunea enzimei dopamin beta -hidroxilaza
care utilizeaza drept coenzima vitamina B6
8. Este un aminoacid esential in cazul unui deficit fenilalanin hidroxilaza
9. Genereaza un compus numit dopamina din care se pot sintetiza atat adrenalina
cat si melatonina
10. Acumularea acidului homogentizic, intermediar metabolic in degradarea
tirozinei, este cauzata de deficitul enzimatic al homogentizat oxidazei.
147. Despre triptofan se poate afirma:
1. Este un aminoacid esential gluco-ceto-formator
2. 5-hidroxi triptamina se mai numeste si melatonina sau hormonul somnului
3. Sub actiunea unei decarboxilaze PLP dependenta, 5-hidroxi triptofanul
genereaza 5-hidroxi triptamina
4. Sub actiunea triptofan hidroxilazei genereaza tirozina
5. Sub actiunea triptofan hidroxilazei genereaza 5-hidroxi triptofanul
6. Triptofanul este un aminoacid exclusiv ceto-formator
7. 5-hidroxi triptamina se mai numeste si serotonina
8. Enzima triptofan hidroxilaza utilizeaza drept coenzima tetrahidrobiopterina
9. Enzima triptofan hidroxilaza utilizeaza drept coenzima tetrahifolatul
10. Sub actiunea unei transaminaze PLP dependenta, 5-hidroxi triptofanul
genereaza 5-hidroxi triptamina
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Z poate suferi o reactie de metilare in prezenta SAM

2. X reprezinta arginina
3. Reprezinta o etapa din sinteza ureei
4. Z reprezinta creatinina
5. W reprezinta acidul oxal acetic
6. Z reprezinta guanidino-acetatul
7. Reprezinta o etapa din sinteza creatinei
8. Z poate suferi o reactie de metilare in prezenta SAH
9. Y reprezinta glicina
10. W reprezinta ornitina care se va transforma in arginina reluand astfel procesul
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Creatina are rol de depozit energetic la nivel muscular

2. Grupul de atomi notati cu X provin de argininosuccinat
3. Gruparea notata Z provine de la SAM
4. Grupul de atomi notati cu X provin de la arginina
5. Grupul de atomi notati cu Y provine de la acidul aspartic
6. Structura din figura se numeste creatina
7. Grupul de atomi notati cu Y provin de la glicina
8. Gruparea notata Z este introdusa in structura din figura de catre B12-CH3
9. Structura din figura se numeste metil creatina
10. Structura din figura se numeste acid guanidin acetic
TheVerify
linkedthat
image
the cannot
link points
be displayed.
to the correct
Thefile
fileand
maylocation.
1. Transformarea compusului X in compusul Z are loc intr-o reactie reversibila la

care participa fosfatul anorganic
2. Reactia finala de sinteza a creatininei implica participarea SAM
3. Z reprezinta creatin-fosfatul a carui sinteza este realizata de enzima creatin
kinaza
4. Compusul X se obtine prin indepartarea gruparii fosfat cu consum de energie
intr-o reactie ireversibila
5. Creatina este sintetizata exclusiv la nivel muscular
6. Y se poate sinteza din X si din Z
7. X reprezinta creatina
8. Z este obtinuta prin transformare enzimatica a structurii X
9. Compusii comuni care au participat la alcatuirea celor trei stucturi sunt
arginina si glicina
10. Compusii comuni care intra in alcatuirea celor trei structuri sunt arginina si
acidul aspartic
151. Referitor la degradarea (oxidarea) acizilor grași:
1. Creșterea raportului insulina/glucagon inhibă b-oxidarea acizilor grași în ficat
2. NAD+ este implicată în b-oxidarea acizilor grași
3. FAD+ este implicată în b-oxidarea acizilor grași
4. Carnitina este implicată în activarea acizilor grași
5. Transferaţi în mitocondrie sub formă de acil-CoA
6. Sunt transferaţi în mitocondrie sub formă oxalacetat
7. Tiolaza este implicată în b-oxidarea acizilor grași
8. NADPH +H+ implicată în transportul acizilor grași
9. Sunt transferaţi î n mitocondrie sub formă de malat
10. Acizii grași sunt transferaţi în mitocondrie sub formă de Acil-carnitina
152. Referitor la acizii grași:
1. Reacţia de activare este:R-COOH + CoA-SH + ATP® R-CO~SCoA + AMP +
PPi
2. Enzima implicată în activare se numește Acyl-CoA sintetaza
3. Reacţia de activare este:R-COOH + CoA-SH + ATP® R-CO~SCoA + ADP +
Pa
4. Enzima căii este o dehidrogenază
5. Activarea are loc în citoplasmă
6. Pentru activare se folosesc 3 moli de ATP
7. Pentru activare se folosesc 2 moli de ATP
8. Are loc în mitocondrie
9. Enzima implicată este o tiokinază
10. Toți acizii grși sunt activați în vederea oxidării
153. Despre degradarea acizilor grași:
1. Activarea acidului gras are loc în citoplasmă
2. Formarea acil-carnitinei in citoplasmă este inhibată de malonil-CoA
3. Tiolaza este o enzimă impli
4. Deficitul de carnitină poate interfera cu sinteza acizilor grași
5. Formarea acil-carnitinei in citoplasmă este inhibată de trigliceridele din țesutul
adipos
6. Activarea are loc în mitocondrie
7. b-oxidarea are loc în mitocondrie
8. Deficitul de carnitină poate interfera cu b-oxidarea palmitoil~SCoA
9. Formarea acil-carnitinei in citoplasmă este inhibată de coenzima A
10. Pentru activarea acidului gras enzima este acil-CoA liaza
154. Despre acizii grași nesaturați:
1. Acidul stearic este un acid gras mononesaturat
2. Prefixul weste utilizat pentru citirea dinspre gruparea
3. Acidul palmitic este un acid polinesaturat
4. Acidul arahidonic are în structură un nucleu aromatic
5. Prefixul D este utilizat pentru citirea dinspre gruparea COOH
6. Acidul oleic prezinta 2 duble legături în structură
7. Pot prezenta mai multe legături duble
8. Acidul palmitoleic este un acid gras nesaturat
9. Acidul linolenic are o singură dublă legătură
10. Pot prezenta o legătură dublă
155. În ceea ce privește imaginea de mai jos se poate afirma:
1. Aparține procesului de beta-oxidare a acizilor grași.
2. FADH2 va fi reoxidat în lanțul respirator și va furniza 3 ATP prin fosforilare
oxidativă.
3. Face parte din procesul de sinteză a acizilor grași
4. Este o reacție de reducere
5. FADH2 va fi reoxidat în lanțul respirator și va furniza 2 ATP prin fosforilare
oxidativă
6. Este catalizată de acil-CoA reductaza.
7. Este o reacție de oxidare
8. Este prima dintre cele patru reacții de beta-oxidare.
9. Este catalizată de acil-CoA dehidrogenază.
10. Este a treia dintre cele patru reacții de beta-oxidare
156. În ceea ce privește imaginea de mai jos se poate afirma:
1. X reprezintă ATP
2. X este GTP
3. Y și Z sunt AMP și PPi
4. Y și Z sunt ADP și Pi.
5. Enzima W este acil-CoA sintetaza
6. Enzima este inhibată de Acil-CoA
7. Enzima W este numită transferază
8. Are loc în mitocondrii.Y și Z sunt ADP și Pi.Enzima W este sintetaza acizilor
grași.
9. Reprezintă activarea acizilor grași
10. Reacția are loc în citoplasmă.
157. Referitor la enzima CAT-1 (carnitin-acil-transferaza-1):
1. Enzima este activă numai în micard
2. Este localizată în citoplsmă
3. Deficitul interferă cu sinteza „de novo” a acizilor graşi
4. O crestere a raportului insulina/glucagon inhibă activitatea enzimei
5. Deficitul de CAT-1 afectează catabolismul acizilor graşi
6. Deficitul de CAT-1 afectează catabolismul corpilor cetonici
7. Deficitul de CAT-1 afectează b-oxidarea palmitoil~SCoA
8. Este implicată în transportul din citoplasmă în mitocondrie a acil-CoA
9. Este enzima cheie ăn sinteza acizilor grași
10. Deficitul de CAT-1 afectează sinteza cetoacizilor
158. Referitor la β-oxidarea propriu-zisã a acizilor grași:
1. Implică o hidratare
2. Implică o oxidoreducere cu formare de NADH+H+
3. Este o cale mitocondrială
4. În această cale se îndepărtează succesiv Acil-CoA
5. Implică o oxidoreducere cu producere de FADH2
6. În această cale se îndepărtează succesiv Acetil-CoA
7. Implică o condensare
8. În urma β-oxidării se doar propionil-CoA
9. În urma β-oxidării se formează numai 1 mol de ATP
10. Este o etapă citoplasmatică
159. Despre reacțiile de degradare ale acizilor grași se poate afirma:
1. Pentru oxidarea acizilor graşi nesaturaţi este nevoie de o 3,2 3,2 enoil CoA
izomeraza
2. Oxidarea acizilor grași nesaturați furnizează mai puțin ATP ca cei saturați
3. Acidul gras este transferat în citoplasmă activat
4. Oxidarea acizilor grași nesaturați furnizează mai mult ATP ca cei saturați
5. Raportul NADH+H+ /NAD determină inhibarea dehidrogenazei NAD
dependente din calea de oxidare
6. Malonil-CoA stimulează intrarea în mitocondrie acidului gras activat
7. În urma oxidării acizilor grași cu număr impar de atomi de carbon se formează
propionil-CoA
8. Malonil-CoA inhibă intrarea în mitocondrie acidulu gras activat
9. Oxidarea acidului palmitic duce la formarea a 131 moli de ATP
10. Acizii grași cu catenă scurtă utilizează carnitina ca transportor
160. Ce se poate afirma despre reglarea degradării acizilor grași?
1. Acil-CoA dehidrogenaza, enzima de reglare, este activată de niveluri ridicate
de citrat.
2. Etapa de limitare a vitezei este transferul reziduurilor de acili grași din citosol
în mitocondrii..
3. Etapa de limitare a vitezei este activarea acidului gras cu coenzima A
4. Enzima de reglare este acil-CoA dehidrogenaza.
5. Carnitina acil transferaza I (CAT-I) este inhibată alosteric de nivelurile ridicate
de malonil-CoA, care provine din sinteza acizilor grași.
6. Enzima de reglare este acil-CoA sintetaza.
7. Carnitina acil transferaza I (CAT-I) este situată în afara membranei
mitocondriale interne
8. Acil-CoA sintetaza, enzima de reglare, este inhibată de malonil-CoA.
9. Carnitina acil transferaza I (CAT-I) duce la formarea de acil-carnitină.
10. Enzima de reglare este carnitină acil transferaza I (CAT-I).
161. Care dintre următoarele afirmații despre sinteza acizilor grași (AG) este/sunt
corecte?
1. În timpul sintezei AG, intermediarii sunt legați de coenzima A.
2. Sinteza AG este activată de un raport insulină/glucagon scăzut
3. Citratul activează alosteric acetil-CoA carboxilaza.
4. În timpul sintezei AG, intermediarii sunt legați de ACP (proteina purtătoare de
acili), care face parte din complexul acidgras sintetazei
5. Sinteza AG este activată de un raport ridicat insulină/glucagon
6. Atomii de C sunt furnizați de acetil-CoA derivată din beta-oxidarea AG
7. AG sunt sintetizați din excesul de glucoză din alimentație
8. Cuprinde reacții de dehidrogenare
9. Nivelurile ridicate de citrat din citosol inhibă sinteza AG
10. Malonil-CoA formată în timpul sintezei AG inhibă procesul de degradare a AG
162. Acizii grași au următoarele caracteristici:
1. ATP nu este sursa de energie pentru sinteza acizilor grași
2. Prin oxidare formează Acetil-CoA
3. Au un rol funcțional
4. Au un rol energetic
5. În aerobioză, acizii grași sunt o sursă de energie pentru perioadele
postprandiale
6. Au un rol structurant
7. În anaerobioză, acizii grași sunt o sursă de energie
8. În sinteza acizilor grași NADPH, H + nu este o sursă de protoni
9. În sinteza acizilor grași NADH, H + este o sursă de protoni
10. Au catene lungi cu numar par de atomi de carbon
163. Despre biosinteza acizilor grași, se poate afirma:
1. Citratul este descompus în acetil-CoA și oxaloacetat.
2. NAD și FAD sunt coenzime implicate în biosinteza acizilor grași
3. Formarea de malonil-CoA nu necesită coenzime.
4. Citratul traversează membrana mitocondrială internă legat de un transportor
specific (naveta citratului)
5. Carboxilarea acetil-CoA necesită ATP, CO 2 și biotină.
6. Formarea de malonil-CoA este catalizată de acetil-CoA carboxilaza
7. Scindarea citratului în citosol are loc sub acțiunea ATP-citrat lipazei
8. Acetil-CoA carboxilaza nu este implicată în formarea de malonil-CoA.
9. ADP furnizează energie pentru legătura covalentă în sinteza malonil-CoA
10. Enzima implicată în formarea de malonil-CoA este tiolază
164. Despre sinteza acidului palmitic, se afirmă că:
1. Implică acțiunea unei singure enzime
2. ACP conține fosfopantoteină
3. Sintetaza acizilor grași este localizată în mitocondrii
4. ACP conține serină
5. Sintetaza acizilor grași nu conține mai multe molecule active din punct de
vedere enzimatic
6. Sintetaza acizilor grași este localizată în citosol
7. Sintetaza acizilor grași conține 7 molecule active din punct de vedere
enzimatic
8. Complexul enzimatic funcționează ca un monomer în sinteza acidului palmitic
9. Sintetaza acizilor grași conține o moleculă de proteină purtătoare de acil (ACP)
10. Implică acțiunea unui complex multienzimatic
165. În reacția de mai jos, se afirmă:
1. Reacția face parte din etapa terminală a sintezei acizilor grași.
2. Reacția face parte din etapa de alungire
3. Substratul pentru reacție este acetil-CoA
4. Cofactorul carboxilazei este biotina
5. Face parte din etapa de activare a sintezei acizilor grași
6. Reacția este ireversibilă
7. Produsul carboxilării este malonil-CoA
8. Substratul reacției este malonil-CoA.
9. Cofactorul carboxilazei este piridoxal fosfatul
10. Reacția este reversibilă
166. Referitor la reacția de formare a palmitatului, se afirmă:
1. În secvența de reacție de sinteză a palmitatului are loc o reacție de fosforilare
2. NADH+H + este utilizat ca agent reducător
3. Secvența de reacții în formarea palmatului include condensarea, reducerea,
deshidratarea și reducerea
4. FADH 2 este utilizat ca agent de reducere.
5. Secvența reacției de sinteză a palmitatului include reacția de carboxilare
6. NADPH + H + este utilizat ca agent reducător
7. Implică succesiunea a 4 reacții
8. NADPH + H + utilizat poate proveni din calea pentoz fofaților
9. Grupele acil nu se combină cu proteinele de transport
10. Sinteza de palmitat necesită 8 molecule de acetil-CoA
167. Despre biosinteza acizilor grași, se afirmă:
1. Malonil CoA este un inhibitor alosteric
2. Un raport insulină/glucagon scăzut favorizează sinteza
3. Transportul de radicali acetil/acil este asigurat de carnitină
4. Enzima de reglare este CAT I
5. Produsul obținut este acetil-CoA
6. Acil-CoA este un inhibitor alosteric
7. Creșterea raportului insulină/glucagon favorizează sinteza
8. Citratul este un activator alosteric
9. Enzima reglatoare este acetil-CoA carboxilaza
10. Produsul obținut este acidul palmitic
168. Biosinteza acizilor grași implică:
1. NADPH + H + este utilizat ca agent reducător
2. Procesul metabolic este mai intens între mese și în timpul perioadelor de post
3. este activă în ficat și în țesutul adipos
4. Coenzima în reacțiile redox este FAD
5. transportul de radicali acetil/actil are loc din mitocondrie în citosol
6. Se desfășoară în citosol
7. Coenzima din reacțiile redox este NAD +.
8. Este activ în mușchi și în miocard
9. Un proces metabolic mai intens după o masă bogată în carbohidrați
10. Are loc în mitocondrii
169. În reacția de mai jos, se afirmă:
1. Reacția de obținere a malatului are loc sub acțiunea citrat-sintetazei.
2. Necesită acțiunea malatului dehidrogenazei.
3. Reacția de formare a citratului are loc sub acțiunea citrat-lizazei.
4. Necesită acțiunea citrat-sintetazei
5. Necesită acțiunea citrat-lizaze
6. Reacția de obținere a oxaloacetatului este catalizată de malat dehidrogenază.
7. Necesită acțiunea piruvatului carboxilază
8. Reprezintă o etapă în sinteza citosolică a acizilor grași
9. Reacția de formare a oxaloacetatului are loc sub acțiunea malat-
dehidrogenazei.
10. Reprezintă sinteza corpilor cetonici
170. Referitor la reglarea biosintezei acizilor grași, se afirmă:
1. Reglarea alosterică necesită existența unor modulatori pozitivi și negativi
2. Proteina fosfataza este activată de AMP
3. Proteina fosfataza catalizează forma inactivă a ACC (actil CoA carboxilaza)
4. Palmitatul este un modulator negativ
5. Deficitul caloric determină creșterea activității ACC (actil CoA carboxilaza)
6. Glucagonul poate activa proteina fosfataza
7. Citratul este un modulator negativ
8. Acetil-CoA și oxaloacetatul implicate rezultă din metabolismul glucozei
9. Insulina este un modulator pozitiv
10. Citratul este un modulator pozitiv
171. Despre acizii graşi destinaţi oxidării se poate afirma:
1. Procesul intramitocondrial al degradarii contine 4 reactii in urma carora se
poate elibera propionil-CoA
2. Sunt transferaţi în mitocondrie sub formă de citrat
poate elibera succinil-CoA
4. Sunt transferaţi în mitocondrie sub formă de acil-SCoA;
5. Sufera un proces de activare in citoplasma
6. Sunt transferaţi în mitocondrie sub formă de acil-carnitina
7. Sufera un proces de activare in mitocondrie inainte de a intra in degradare
8. Sufera un proces de activare, cu consum de ATP, sub actiune CAT I
poate elibera acetil-CoA
10. Pentru a ajunge in mitocondrie, sediul beta -oxidarii este necesara interventia
CAT I si apoi CAT II
172. Referitor la reactiile implicate în degradarea acizilor graşi se poate afirma:
1. Utilizeaza toate tipurile de coenzime NAD, FAD, NADP, FADH2
2. Contine o succesiune de doua reactii de dehidrogenare urmate de doua reactii
de hidratare.
3. elibereaza NH3 prin degradarea scheletului atomilor de carbon
4. Reactia catalizata de enzima beta hidroxi acil-CoA dehidrogenaza utilizeaza
drept coenzima FAD
5. Sunt necesare 8 cicluri de beta -ixidare pentru degradarea totala a acidului
palmitic
6. Reactia de hidratare urmeaza unei reactii de dehidrogenare
7. Reactia catalizata de enzima acil-CoA dehidrogenaza utilizeaza drept
coenzima NAD
8. Reactia in care este aditionata o molecula de apa este catalizata de enoil-CoA
hidrataza
9. Reactiile de dehidrogenare sunt catalizate de dehidrogenaze NAD si FAD
dependente
10. Reactia catalizata de enzima acil-CoA dehidrogenaza utilizeaza drept
coenzima FAD
173. Referitor la carnitina se poate afirma:
1. Participa la activarea acizilor grasi in mitocondrie
2. Transporta in mitocondrie acidul gras activat legat la atomul de N
3. Are structura chimica C7H15NO3
4. Sub actiunea CAT I incarca un rest de acil in vederea transferului prin
membrana mitocondriala interna
5. Participa la transportul acizilor grasi in mitocondrie
6. Sub actiunea CAT II descarca rest de acil in vederea transferului prin
membrana mitocondriala interna
7. La activare participă carnitina;
8. Sub actiunea CAT I incarca un rest de acil in vederea transferului prin
membrana mitocondriala externa
9. Este un compus recirculat
10. Participa la transportul aminoacizilor in mitocondrie
174. In procesul de beta-oxidarea mitocondrială pot fi implicate :
1. o molecula de apa
2. o molecula CoA-SH
3. o molecula de biotina
4. o molecula de carnitina
5. coenzima FAD
6. coenzima NAD
7. o beta-ceto acil-CoA tiolaza
8. o molecula de biopterina
9. acil-CoA sintetaza
10. acetoacetatul
175. Despre degradarea acizilor grasi se poate afirma:
1. Beta-oxidarea implica scindarea legaturii dintre C2 si C3 al unui acid gras
activat
2. Necesita interventia unui transportor numit carbamil fosfat
3. oxidarea acizilor grasi are loc la C3 al unui acid gras activat
4. Produsul final al beta-oxidarii poate fi acil-CoA sau propionil-CoA
5. Reactia de activare a acizilor grasi are loc in mitocondrie unde se va desfasura
beta-oxidarea acestora
6. Pot fi supusi betaoxidarii doar acizii grasi cu conformatie cis
7. Este un proces ce contine trei etape; activare citoplsmatica, traversarea
membranelor mitocondriale si beta -oxidarea mitocondriala
8. Produsul final al beta-oxidarii poate fi acil-CoA sau malonil-CoA
9. Pot fi supusi beta-oxidarii doar acizii grasi cu conformatie trans
10. oxidarea acizilor grasi are loc la C2 al unui acid gras activat
176. Despre sinteza acizilor grasi se poate afirma:
1. Enzima care realizea sinteza acizilor grasi este o enzima multifunctionala
numita acid gras sintetaza
2. Necesita NADPH+H+ furnizat sub actiunea malic enzimei
3. Malonil-CoA necesară biosintezei are loc sub actiunea aceti-CoA carboxilaza
care utilizeaza drept coenzima biopterina
4. Acetil~SCoA necesară biosintezei citoplasmatice a acizilor provine din citrat
sub actiunea citrat liazei
5. Malonil-CoA necesară biosintezei are loc sub actiunea aceti-CoA carboxilaza
care utilizeaza drept coenzima biotina
6. Conduce la palmitoil~SCoA ca si produs final
7. Insulina stimuleaza sinteza acizilor grasi
8. Utilizează ca substrat metil malonil-CoA
numita acil-CoA sintetaza
10. Micsorarea raportului insulina/glucagon activeaza sinteza acizilor
numita acil-CoA sintetaza
2. Acid gras sinteza contine un domeniu numit acil carier protein (ACP)
3. Utilizeaza ca substrat metil malonil-CoA
4. Unitatile de acetil-CoA necesare sintezei sunt transportate de carnitin-acil-
transferază
5. Utilizeaza ca substrat acetil-CoA
6. Utilizeaza ca substrat malonil-CoA
7. Acid gras sinteza contine un domeniu numit ATP binding cassette (ABC-1)
8. Acetil~SCoA necesară biosintezei citoplasmatice a acizilor este generat prin
decarboxilare malonil-CoA
9. Este stimulata de citrat
10. Acid gras sinteza contine un domeniu la care este legat covalent o molecula de
4-fosfopanteteina
178. Despre malonil-SCoA se poate afirma:
1. Formarea lui reprezinta etapa limitanta de viteza in sinteza acizilor grasi
2. Enzima responsabila de sinteza lui se numeste acetil-CoA carboxilaza
3. Enzima responsabila de sinteza lui se numeste acetil-CoA carboxilaza
4. Acetil-CoA carboxilaza, care o sintetizeaza este stimulata de citrat
5. Acetil-CoA carboxilaza, enzima implicata in sinteza acizilor grasi necesita
ATP si carnitina
6. Este sintetizata de acil-CoA carboxilaza
7. Enzima responsabila de sinteza este represata de aportul alimentar sporit
8. Este sintetizata de acetil-CoA carboxilaza, enzima implicata care necesita ATP
si coenzima biotina
9. Activeaza carnitil-acil-transferaza I (CAT I)
10. Enzima responsabila de sinteza este activa in forma fosforilata
179. Sinteza acizilor grasi necesita:
1. Acetil gras sintetaza
2. Carnitil-acil-transferaza I (CAT I) pentru transportul unitatilor de 2 atomi de
carbon
3. Biotina
4. Metil malonil-CoA
5. Enzima malica care furnizeaza NADPH +H+
6. Prezenta piruvat dehidrognazei (PDH) citoplasmatice care furnizeaza acetil-
CoA
7. Un raport glucagon/insulina crescut
8. Prezenta acetil-CoA carboxilazei
9. Actiunea citrat liazei
10. Prezenta citratului in citoplasma
1. Are ca activator citratul
2. Produsul final este palmitoil-CoA
3. Are loc in citoplasma
4. Este un proces de reducere deoarece genereaza NADPH +H+
5. Necesita doar reactii de reducere deoarece este o sinteza reductiva
6. Este un proces de reducere deoarece utilizeaza NADPH +H+
7. Este activata de cresterea raportului glucagoninsulina
8. Produsul final este acid palmitic
9. Necesita o succesiune de reactii astfel: condensare, reducere, deshidratare,
reducere
10. Are loc atat in citoplasma cat si in mitocondrie
181. Despre degradarea trigliceridelor (TG) la nivelul tesutului adipos se poate
afirma:
1. Eliberarea celor 3 acizi grasi din trigliceride este catalizata de o lipaza
2. Lipaza din lipoliza adipocitara se numeste lipaza-hormon sensibila
3. Cea mai mare parte dintre acizii grasi rezultati din lipoliza ajung in sange si
sunt utilizati ca surse de energie de catre diverse tesuturi
4. Acizii grasi ce rezulta in urma lipolizei sunt sursa de energie pentru celula
adipoasa
5. Activitatea lipazei din celula adipoasa nu este influentata hormonal
6. Procesul este activ postprandial
7. Molecula de glicerol eliberata din lipoliza ajunge la ficat unde poate fi folosita
pentru gluconeogeneza
8. Acizii grasi rezultati din lipoliza adipocitara circula in sange sub forma de
chilomicroni
9. Glicerolul rezultat din lipoliza este utilizat pentru sinteza ulterioara de TG la
nicelul celulei adipoase
10. Este activa interprandial
182. Care dintre urmatoarele structuri fac parte din componenta membranelor
celulare?
1. Monogliceride
2. Glicofosfolipide
3. Fosfatidil-colina
4. Trigliceride
5. Fosfatidil-inozitol
6. Diacil-glicerol
7. Tripalmitoil-glicerol
8. Fosfatil-etanolamina
9. Sfingolipide
10. Digliceride
183. Despre trigliceride (TG) se poate afirma:
1. Insulina scade sinteza trigliceridelor
2. Trigliceridele sintetizate de catre ficat sunt eliberate in sange sub forma de
VLDL
3. Trigliceridele sunt sintetizate in mod egal de toate celulele corpului uman
4. Trigliceridele sintetizate la nivelul celulei adipoase sunt incorporate in VLDL
5. La nivelul tesutului adipos, sinteza trigliceridelor utilizeaza glicerol-fosfat
obtinut din glicerol
6. Procesul de sinteza a trigliceridelor este activ dupa un pranz bogat in
carbohidrati
7. Trigliceridele sintetizate de catre tesutul adipos pot fi stocate la acest nivel
pentru utilizarea ulterioara
8. Trigliceridele sintetizate de hepatocite sunt in mod normal stocate la acest
nivel
9. Insulina stimuleaza sinteza trigliceridelor
10. Atat in ficat cat si in tesutul adipos, calea de sinteza a TG contine acidul
fosfatidic ca intermediar
184. Care sunt afirmatiile corecte referitoare la procesul de sinteza a trigliceridelor
(TG)?
1. Procesul este activ in perioada interprandiala
2. Glicerolul este precursor al glicerol-fosfatului la nivelul ficatului dar nu si in
tesutul adipos
3. Dupa sinteza, trigliceridele sunt incorporate in membranele celulare
4. Procesul este activat de glucagon
5. Are loc preponderent in tesutul adipos si in hepatocite
6. Pentru a participa la sinteza TG, acizii grasi trebuie intai activati cu coenzima
A
7. Pentru a participa la sinteza TG, glicerolul trebuie mai intai fosforilat
8. Acizii grasi sunt transportati la locul de sinteza a trigliceridelor de catre ACP
(acyl carrier protein)
9. Glicerol-fosfatul poate fi obtinut dintr-un intermediar al glicolizei
10. Glicerol-fosfatul poate fi obtinut prin fosforilarea glicerolului atat in ficat cat si
tesutul adipos
185. Despre trigliceride se poate afirma:
1. Trigliceridele alimentare pot fi captate ca atare (nedegradate) de catre celula
intestinala
2. Sunt compusi lipidici ce contin glicerol in structura
3. Trigliceridele alimentare sunt captate de catre celula intestinala sub forma de
acizi grasi si monoacil glicerol.
4. Trigliceridele alimentare sunt scindate de catre lipaza pancreatica la nivel
intestinal
5. In organism, trigliceridele provin doar din sursa exogena
6. Trigliceridele nu reprezinta o sursa de energie pentru organism ci doar de
depozit.
7. Trigliceridele alimentare sunt scindate la nivel intestinal de catre amilaza
pancreatica
8. Trigliceridele reprezinta o sursa de energie pentru organismul uman
9. In organism provin atat din sursa exogena cat si endogena
10. Sunt compusi lipidici ce contin glucoza in structura
1. La nivelul ficatului, sinteza de trigliceride se poate realiza fie din glicerol fie
din glucoza
2. Sinteza trigliceridelor poate avea loc in celula adipoasa pe calea glicerol-
fosfatului
3. In mod normal, ficatul depoziteaza trigliceridele pe care le sintetizeaza
4. In mod normal, ficatul nu poate depozita trigliceridele pe care le sintetizeaza
5. Sinteza trigliceridelor poate avea loc in enterocit pe calea monoacil glicerolului
6. La nivelul celulei adipoase, sinteza de trigliceride se poate realiza atat din
glicerol cat si din glucoza.
7. Sinteza trigliceridelor poate avea loc in celula adipoasa pe calea monoacil
glicerolului
8. In tesutul adipos poate avea loc transformarea glicerolului in glicerol-3- fosfat
9. Sinteza trigliceridelor poate avea loc in enterocit pe calea glicerol-3-fosfatului
10. Sinteza trigliceridelor in tesutul adipos are loc doar din dihidroxi aceton fosfat
rezultat din glicoliza
187. Despre reglarea metabolismului trigliceridelor se poate afirma:
1. Insulina favorizeaza lipoliza la nivelul celulei adipocitare
2. Glucagonul stimuleaza lipaza hormon sensibila in perioada interprandiala
3. Insulina stimuleaza lipaza hormon sensibila in perioada interprandiala
4. In perioada postprandiala este favorizata sinteza trigliceridelor in tesutul adipos
5. In tesutul adipos este favorizata sinteza trigliceridelor in perioada
interprandiala
6. Insulina exercita un efect anti-lipolitic la nivelul celulei adipoase
7. La nivelul celulei adipoase glicerolul se transforma in glicerol-3-fosfat
8. Glucagonul stimuleaza lipoprotein lipaza in perioada interprandiala
9. Glicerolul rezultat prin lipoliza adipocitara ajunge si este utilizat la nivelul
ficatului
10. Insulina stimuleaza lipoprotein lipaza (LPL) in perioada postprandiala.
188. In perioada interprandiala au loc urmatoarele procese:
1. Activarea lipazei hormon sensibile din adipocite de catre glucagon
2. In perioada interprandiala raportul insulina/glucagon este crescut
3. Forma activa a lipazei hormon sensibile din adipocite este cea fosforilata
4. Activarea lipazei hormon sensibile din adipocite prin activarea protein kinazei
A
5. O activare prin fosforilare a lipazei hormon sensibile din adipocite
6. In adipocit are loc sinteza de trigliceride in perioada interprandiala
7. In perioada interprandiala raportul insulina/ glucagon este scazut
8. In perioada interprandiala este stimulata lipoprotein lipaza.
9. Forma activa a lipazei hormon sensibile din adipocite este cea defosforilata
10. In perioada interprandiala este stimulata intrarea glucozei in celula adipoasa.
189. Despre acesta imagine se poate afirma:
1. Reprezenta lipoliza in perioada interprandiala
2. Este reprezentat metabolismul trigliceridelor in perioada postprandiala
3. Glicerolul rezultat din acest proces nu poate fi utilizat in celula adipoasa
4. Glicerolul rezultat din acest proces ajunge si este utilizat la nivelul tesutului
hepatic
5. Este reprezentat metabolismul trigliceridelor in perioada interprandiala
6. Glicerolul rezultat poate fi transformat in glicerol-3 fosfat la nivelul celulei
adipoase
7. Forma activa a lipazei hormon sensibile este cea defosforilata
8. Este reprezentat un mecanism stimulat de prezenta insulinei
9. Mecanismul din figura este stimulat in prezenta glucagonului
10. Este reprezentata sinteza trigliceridelor in perioada interprandiala
190. Despre perioada interprandiala se poate afirma:
1. In aceasta perioada raportul insulina/glucagon este crescut
2. La nivelul celulei adipoase este stimulata lipaza hormon sensibila
3. Din glicerolul eliberat din lipoliza adipocitara se pot sintetiza trigliceride la
nivel hepatic
4. In aceasta perioada are loc sinteza de glicerol in celula adipoasa
5. In perioada interprandiala este stimulata lipoprotein-lipaza (LPL)
6. In perioada interprandiala este stimulata glicoliza
7. In perioada interprandiala are loc scaderea glucagonului ce are ca rezultat
stimularea lipolizei
8. Are loc scaderea insulinei avand drept rezultat stimularea lipolizei
9. In aceasta perioada, acizii grasi eliberati din adipocit ajung in hematii si sufera
procesul de beta-oxidare.
10. Are loc cresterea sintezei de glucagon ceea ce determina stimularea lipolizei
191. Despre perioada postprandiala se poate afirma:
1. In aceasta perioada este activata lipaza hormon sensibila
2. In aceasta perioada este stimulata gluconeogeneza hepatica
3. La nivelul tesutului adipos este stimulata sinteza de trigliceride
4. Raportul insulina/glucagon este crescut
5. In aceasta perioada este stimulata lipoliza
6. In aceasta perioada trigliceridele sunt stocate la nivelul ficatului
7. Este asociata cu un raport insulina/glucagon scazut
8. Are loc formarea de glicerol-3 fosfat cu cresterea sintezei de trigliceride
9. Este stimulata glicoliza cu formare de dihidroxi aceton fosfat
10. Este stimulata lipoprotein lipaza de pe membrana celulelor endoteliale
192. Despre calea de sinteza a trigliceridelor la nivelul enterocitului se poate afirma:
1. Chilomicronii contin pe langa trigliceridele sintetizate la nivelul enterocitului
si apo-B100
2. Sinteza de trigliceride are loc la nivelul reticulului endoplasmatic
3. Trigliceridele alimentare sunt absorbite la nivelul enterocitului sub forma de
monoacil-glicerol si acizi grasi
4. Pentru sinteza, acizii grasi sunt activati la acil-CoA
5. Are loc prin interventia a doua acil-transferaze
6. Trigliceridele sintetizate la nivelul enterocitelor ajung in circulatie sub forma
de LDL
7. Calea de sinteza se numeste calea monoacil-glicerolului
de HDL
de VLDL
10. Calea de sinteza a trigliceridelor la nivelul enterocitelor se numeste calea
glicerol-3-fosfat
193. Despre aceasta figura se poate afirma:
1. Enzima X se numeste lipaza hormon sensibila
2. Enzima Y se numeste lipaza hormon sensibila
3. Enzima X se numeste lipoproteinlipaza
4. In adipocite, din compusul Z se pot forma trigliceride
5. Reprezinta degradarea trigliceridelor la glicerol si acizi grasi
6. Compusul Z se numeste glicerol
7. Enzima Y este stimulata de insulina
8. Enzima Y se numeste lipoprotein lipaza
9. Enzima Y este stimulata de glucagon
10. In celula adipoasa, reactia este favorizata de insulina
194. Despre sinteza trigliceridelor pe calea glicerol-3-fosfatului se poate afirma:
1. Trigliceridele sintetizate pe aceasta cale sunt incorporate in chilomicroni
2. La nivelul ficatului, glicerol-3-fosfatul se sintetizeaza doar din glucoza
3. In tesutul adipos glicerol-3- fosfatul se sintetizeaza din glicerol
4. Aceasta cale de sinteza are loc la nivelul enterocitului
5. In aceasta cale, din defosforilarea acidului fosfatidic rezulta diacil-glicerol
6. Aceasta cale incepe doar de la glucoza in celula adipoasa
7. In mod normal, ficatul depoziteaza trigliceridele sintetizate pe aceasta cale
8. Are loc atat in ficat cat si in celula adipoasa
9. Acidul fosfatidic este un intermediar al acestei cai
10. In ficat, sinteza trigliceridelor are loc atat din glicerol cat si din glucoza
1. Sursele de trigliceride in organism sunt exogene si endogene
2. Au inmagazinata energie in resturile acil legate de glicerol
3. In organism, trigliceridele pot fi sintetizate atat de ficat cat si de celula
adipoasa
4. Sunt compusi chimici ce contin acizi grasi in structura
5. In celula adipoasa, trigliceridele se pot sintetiza din glicerol
6. Singura sursa de trigliceride in organism este cea alimentara
7. In mod normal, ficatul depoziteaza trigliceridele pe care le sintetizeaza.
8. Ficatul poate sintetiza trigliceride pe calea monoacil-glicerolului
9. Sunt compusi chimici ce contin aminoacizi in structura
10. Sinteza de trigliceride poate avea loc in enterocit pe calea monoacil
glicerolului
196. Despre trigliceride (TG) se poate afirma:
1. TG sintetizate in enterocit ajung in circulatie sub forma de VLDL
2. Din intestin sunt absorbite sub forma de monoacil glicerol si acizi grasi
3. Lipazele pancreatice indeparteaza, de regula, acizii grasi de la carbonul 1 si 3
din structura TG alimentare
4. In enterocit TG se resintetizeaza pe calea glicerol-3 fosfat
5. In cazul unui raport insulina/glucagon scazut are loc o crestere a sintezei TG la
nivelul celulei adipoase
6. Trigliceridele de provenienta alimentara sunt degradate in intestin de catre
lipaza pancreatica
7. Pentru resinteza TG la nivel intestinal sunt necesare acil transferaze
8. Trigliceridele de provenienta alimentara sunt degradate in intestin de catre
amilazele pancreatice
9. Calea de sinteza a TG in enterocit se numeste calea monoacil-glicerolului
10. Trigliceridele sunt absorbite, de regula, sub forma de glicerol si acizi grasi
197. Despre aceasta imagine se poate afirma:
1. Aceasta cale este stimulata de glucagon
2. 2 reprezinta tesutul hepatic
3. In imagine sunt reprezentate doua reactii din calea de sinteza a trigliceridelor
4. In imagine este reprezentata degradarea trigliceridelor
5. Compusul Y este acidul palmitic
6. Compusul Y este reprezentat de glucoza
7. 1 reprezinta tesutul adipos si tesutul hepatic
8. 2 reprezinta tesutul adipos
9. Enzima X este piruvat kinaza
10. Enzima X este glicerol kinaza
1. Compusul X este reprezentat de insulina
2. Mecanismul descris are loc interprandial
3. Compusul Y este reprezentat de trigliceride
4. Compusul Y este reprezentat de glucoza
5. Compusul X este glucagonul
6. Mecanismul descris in figura are loc postprandial
7. Acizii grasi din imagine pot proveni de la nivelul chilomicronilor
8. Mecanismul descris se desfasoara cand raporul insulina/ glucagon este scazut
9. Mecanismul descris are loc cand raporul insulina/glucagon este crescut
10. Acizii grasi din imagine provin din lipoproteinele numite LDL.
199. Despre lipaza hormon sensibila se poate afirma:
1. Catalizeaza procesul de lipoliza adipocitara
2. Este activa in forma defosforilata
3. Este activa in perioada postprandiala
4. Este reglata covalent
5. Acizii grasi rezultati sub actiunea sa sunt transportati in sange sub forma de
chilomicroni
6. Adrenalina promoveaza fosforilarea sa prin intermediul protein-kinazei A
7. Glucagonul promoveaza fosforilarea sa prin intermediul protein-kinazei A
8. Este reglata alosteric de catre glucagon
9. Nu este influentata de hormoni
10. Este activa in forma fosforilata
200. Care dintre urmatorii compusi participa la sinteza fosfatidil-colinei:
1. Doi acizi grasi activati cu coenzima A
2. Inozitol
3. ADP-colina
4. Glicerol-fosfat
5. Acid fosfatidic
6. Ceramid
7. Monoacil-glicerol
8. Sfingozina
9. CDP-colina
10. Diacil-glicerol
201. Despre corpii cetonici se poate afirma:
1. Sinteza este stimulata in conditiile raportului insulina/glucagon scazut
2. Etapa limitanta de viteza in sinteza lor este catalizata de HMG-CoA sintetaza
3. Cresterea concentratiei de corpi cetonici in sange poate favoriza aparitia
acidozei
4. Sinteza este stimulata in cazul raportului insulina/glucagon crescut
5. In degradarea corpilor cetonici participa HMG-CoA sintetaza
6. Cei trei corpi cetonici sunt: acetona, beta-OH-glutarat, acetoacetat
7. Sinteza are loc in mitocondria celulei musculare
8. Degradarea corpilor cetonici are loc la nivelul hepatocitului
9. Precursorul sintezei corpilor cetonici este acetil-CoA
10. Sinteza lor are loc in mitocondria hepatocitului
202. Urmatoarele afirmatii despre corpii cetonici sunt FALSE:
1. In degradarea corpilor cetonici acetoacetatul se activeaza la acetoacetil-CoA
2. In degradarea corpilor cetonici, succinil-CoA furnizeaza coenzima A
acetoacetatului
3. Prin degradarea corpilor cetonici se formeaza acetil-CoA
4. Acetoacetatul si betahidroxibutiratul sunt compusi volatili
5. Formarea corpilor cetonici este favorizata de un raport glucagon/insulina
scazut
6. Sinteza corpilor cetonici are loc in mitocondria hepatocitului
7. In degradarea corpilor cetonici acetoacetil-CoA se transforma in acetoacetat
8. Degaradea corpilor cetonici are loc in tesuturile extrahepatice
9. Degradarea corpilor cetonici are loc pana la malonil-CoA
10. Sinteza corpilor cetonici are loc in tesuturile extrahepatice si degradarea lor in
mitocondria hepatocitului
203. Conditiile cetogenice se insotesc de:
1. Creste cantitatea de piruvat prin stimularea glicolizei
2. Raportul insulina/glucagon scazut
3. Raport insulina/glucagon crescut
4. Ritmul glicolizei este scazut la nivel celular
5. Este favorizata degradarea trigliceridelor in tesului adipos
6. Este favorizata beta oxidarea acizilor grasi
7. Este inhibata beta oxidarea acizilor grasi
8. Este favorizata dirijarea si angajarea acetil-CoA in ciclul Krebs
9. Este stimulata sinteza trigliceridelor
10. Cantitatea de oxalacetat este scazuta in celula
204. Despre sinteza corpilor cetonici se poate afirma:
1. Sinteza in exces duce la o alcalinizare a sangelui
2. Pentru sinteza este necesara activarea acetoacetatului la acetoacetil-CoA
3. Beta hidroxi butiratul este unul din corpii cetonici
4. Tioforaza este specifica ficatului de aceea, sinteza are loc cu precadere in ficat
5. Beta-hidroxi beta-metil glutaril (HMG) -CoA este intermediar al caii de sinteza
6. Sinteza acestora are loc preponderent in mitocondria hepatocitului
7. Sinteza in exces are loc in conditiile unui raport insulina/glucagon scazut
8. Prin decarboxilarea acetoacetatului rezulta beta hidroxi butirat
9. In acest proces sunt necesare 3 molecule de acetil-CoA
10. Sinteza lor are preponderant in mitocondria celulelor din tesuturi extrahepatice
1. Aceste reactii au loc in tesuturile extrahepatice
2. Enzima Y este beta-hiroxi beta-metil glutaril CoA sintetaza
3. Enzima Y se gaseste cu precadere in ficat
4. Compusul X se numeste acetoacetat
5. Enzima Y se numeste tioforaza
6. Compusul X este un corp cetonic.
7. Compusul X este acidul butiric
8. In figura este reprezentata calea de degradare a corpilor cetonici
9. Compusul X se numeste beta hidroxi butirat
10. Aceste reactii au loc, cu precadere, in ficat
1. Compusul Y este fosfatidil inozitolul.
2. Compusul X este fosfatidil etanol amina
3. Compusii X si Y se gasesc in membranele celulare
4. Compusul X este fosfatidil colina
5. Compusul Y este fosfatidil etanol amina
6. Compusul Y este fosfatidil colina (lecitina)
7. Reprezinta calea de degradare a glicerofosfolipidelor
8. Compusul Z este S-adenozil-metionina
9. Compusul Z este reprezentat de coenzima NADPH
10. Reprezinta calea de sinteza a glicerofosfolipidelor
207. Despre urmatoarea figura se poate afirma:
1. Compusii X sunt reprezentati de tromboxani
2. Compusul Y este un aminoacid
3. Compusul Y este acidul stearic
4. Reprezinta calea de degradare a eicosanoizilor
5. Corticoizii inhiba reactia catalizata de ciclooxigenaza.
6. Compusii X sunt leucotrienele
7. Aceasta cale poate fi intrerupta de catre aspirina
8. Compusul Y este acidul arahidonic
9. Reprezinta o cale de sinteza a eicosanoizilor
10. Aceasta cale poate fi intrerupta de catre antiinflamatoarele nesteroidiene
208. Referitor la corpii cetonici se poate afirma:
1. In procesul de sinteza, primul corp cetonic format este acetona
2. Acetona se obtine prin decarboxilarea acetoacetatului
3. Procesul de sinteza a corpilor cetonici are loc in tesuturile extrahepatice
4. Primul corp cetonic format in procesul de sinteza este acetoacetatul
5. Pentru sinteza corpilor cetonici este necesara hidroxi-metil-glutaril (HMG)-
sintetaza citoplasmatica
6. Procesul de sinteza a corpilor cetonici incepe cu condensarea a doua molecule
de acetil-CoA
7. Sinteza corpilor cetonici este stimulata de catre insulina
8. Pentru sinteza corpilor cetonici este necesara hidroxi-metil-glutaril (HMG)-
sintetaza mitocondriala
9. Prezenta corpilor cetonici in exces in sange creeaza un mediu alcalin.
10. Betahidroxibutiratul se obtine prin reducerea acetoacetatului
209. Despre degradarea corpilor cetonici se poate afirma:
1. Una din reactiile degradarii corpilor cetonici este activarea acetoacetatului la
acetoacetil-CoA
2. Acetona este principalul corp cetonic supus degradarii in tesuturile
extrahepatice
3. Prin degradare corpii cetonici pot constitui substrate energogene
4. Una din etapele degradarii este transformarea acetoacetatului in
betahidroxibutirat
5. Acetoacetil-CoA rezultat prin degradarea corpilor cetonici se angajeaza in
gluconeogeneza
6. Succinil-CoA: acetoacetat-CoA transferaza se gaseste la nivelul tesuturilor
extrahepatice
7. Corpii cetonici sunt utilizati de catre ficat ca substrate energogene
8. Degradarea corpilor cetonici are loc in tesuturile extrahepatice
9. Coenzima A necesara activarii acetoacetatului este preluata de la una din
reactiile glicolizei
10. Transformarea acetoacetatului in acetoacetil-CoA se realizeaza cu ajutorul
tioforazei
210. Despre conditiile favorabile formarii in exces ai corpilor cetonici se poate
afirma:
1. In conditii cetogenice este favorizata lipogeneza
2. In conditii cetogenice cantitatea de oxalacetat celular este scazuta
3. Sinteza corpilor cetonici este exacerbata in diabetul zaharat insulin-dependent,
netratat
4. Productia mare de NADH obtinut din beta-oxidarea accentuata inhiba cele
patru enzime cheie din ciclul Krebs
5. Sinteza in exces a corpilor cetonici poate duce la o acidifiere a sangelui
(acidoza).
6. Locul de formare a corpilor cetonici este citoplasma hepatocitului
7. Raportul insulina/glucagon crescut favorizeaza formarea corpilor cetonici in
exces
8. Prezenta acetoacetatului si betahidroxibutiratului in exces pot creste pH
sangelui
9. Scaderea insulinei se insoteste de accentuarea beta-oxidarii
10. In conditiile cetogenice cantitatea de insulina este crescuta
1. Acest compus se transforma in acetona printr-o reactie de reducere
2. Cresterea concentratiei acestui compus in plasma poate duce la o stare de
alcaloza
3. Reprezinta unul din cei trei corpi cetonici
4. Compusul poate furniza energie tesuturilor extrahepatice prin transformare in
acetil-CoA
malonil-CoA
6. Pentru sinteza acestui compus este necesar propionil-CoA
7. Concentratia acestui compus poate creste in plasma in diabetul zaharat tip 1,
dezechilibrat
8. Sinteza acestui compus are loc la nivel hepatic
9. Se numeste beta hidroxi butirat
10. Pentru sinteza acestui compus este necesar acetil-CoA
1. La nivelul tesuturilor periferice acest compus se activeaza cu coenzima A ce
provine dintr-o reactie a glicolizei
2. Printr-o reactie de decarboxilare, acest compus se poate transforma in beta
hidroxi butirat
3. Cantitati mari ale acestui compus in plasma pot determina o stare de acidoza
4. Printr-o reactie de reducere acest compus se transforma in acetona
5. Precursorul in formarea acestui compus este HMG-CoA (hidroxi metil glutaril-
CoA)
6. Denumirea sa este de acid acetoacetic.
7. Prin decarboxilarea acestui compus rezulta acetona
malonil-CoA
9. Reactia limitanta de viteza in sinteza acestui compus este catalizata de HMG-
CoA reductaza
10. Compusul de mai sus se poate transforma la nivel hepatic in beta hidroxi
butirat
213. Despre acesta figura se poate afirma:
1. Pentru sinteza acestui compus este necesar amoniacul rezultat din dezaminarea
aminoacizilor
2. Compusul din figura se sintetizeaza in tesuturile extrahepatice
3. Compusul din figura este un corp cetonic
4. Compusul din figura este necesar pentru sinteza acizilor grasi
5. Pentru sinteza acestui compus este necesar acetil-CoA
6. Compusul din figura este acetona
7. Compusul din figura este volatil
8. Compusul din figura este urea
9. Sinteza acestui compus poate fi crescuta la pacientii cu diabet zaharat
10. Compusul din figura se numeste acid oxalic
1. Compusul A este beta hidroxi butiratul
2. Compusul X este propionil-CoA
3. Reprezinta calea de sinteza a corpilor cetonici
4. Compusul B este acetoacetil-CoA
5. Enzima Z este piruvat dehidrogenaza
6. Compusul A este acidul acetoacetic
7. Reprezinta calea de degradare a corpilor cetonici
8. Compusul X este succinil-CoA
9. Acest proces are loc in mitocondria hepatocitului
10. Compusul Z este o tiolaza
1. Compusul Y este succinatul
2. Enzima Z este o transferaza
3. Compusul W este propionil CoA
4. Compusul W poate lua calea ciclului Krebs
5. Compusul A este acidul butiric
6. Procesul descris in imagine are loc in hepatocit
7. Procesul descris in imagine are loc in tesuturile extrahepatice
8. Compusul X este un intermediar al ciclului Krebs
9. Compusul A nu reprezinta un corp cetonic
10. Compusul W este acetil-CoA
1. Compusul Y este acetoacetatul
2. Reactia de transformare a compusul Y in Z este catalizata de o dehidrogenaza
3. Compusul X se numeste uree
4. Aceste reactii au loc cu preponderenta in tesuturile extrahepatice
5. Compusul X se numeste acetona
6. Compusii X, Y si Z sunt cei trei corpi cetonici
7. Reprezinta calea de degradare a corpilor cetonici
8. Compusul Z este beta hidroxi butiratul
9. Aceste reactii sunt stimulate de un raportul insulina/glucagon crescut.
10. Reactia de transformare a compusul Y in Z este catalizata de o transferaza
217. Despre sinteza corpilor cetonici se poate afirma:
1. Sinteza corpilor cetonici este crescuta dupa un pranz glucidic
2. Acetoacetatul poate rezulta din indepartarea acetil-CoA din β-hidroxi-β-metil-
glutaril-CoA (HMG-CoA)
3. Sinteza corpilor cetonici are loc in mitocondria hepatocitului
4. Acetona se obtine din decarboxilarea β-hidroxibutiratului
5. Precursorul sintezei corpilor cetonici este acetil-CoA provenit din glicoliza
6. Acetoacetatul se obtine din indepartarea coenzimei A din acetoacetil-CoA
7. Sinteza corpilor cetonici creste in inanitie si in DZ dezechilibrat
8. Sinteza corpilor cetonici are loc in tesutul adipos
9. Precursorul sintezei corpilor cetonici este acetil-CoA derivat din beta-oxidarea
acizilor grasi
10. Din acetoacetat se pot sintetiza ceilalti 2 corpi cetonici
218. Despre metabolismul corpilor cetonici se poate afirma:
1. Corpii cetonici sunt degradati in citoplasma hepatocitului
2. Creierul nu poate obtine energie din oxidarea corpilor cetonici deoarece nu are
echipamentul necesar degradarii lor
3. Acetona nu poate fi utilizata ca sursa de energie
4. Corpii cetonici reprezinta sursa de energie pentru tesuturile extrahepatice,
inclusiv creier
5. Corpii cetonici sunt un bun combustibil metabolic pentru ficat
6. Dintre cei 3 corpi cetonici, acetona poate fi folosita ca sursa de energie
7. Ficatul nu poate utiliza corpii cetonici deoarece ii lipseste enzima necesara
pentru activarea cu coenzima A a acetoacetatului
8. Pentru degradare, corpii cetonici trebuie sa fie intai activati cu ajutorul ATP-
ului
9. Pentru degradarea corpilor cetonici, acetoacetatul trebuie activat cu coenzima
A transferata din succinil-CoA
10. Acetoacetatul poate fi degradat la doua molecule de acetil-CoA, ce vor fi
oxidate in ciclul Krebs
219. Despre compusul din imagine se poate afirma:
1. Diacil glicerolul nu este un intermediar al caii de sinteza al acestui compus
2. Poate fi obtinut din fosfatidil-etanolamina prin 3 metilari
3. Se poate obtine din trigliceride prin inlocuirea celui de-al treilea acid gras cu
fosfo-colina
4. Calea de sinteza a acestui compus contine acidul fosfatidic ca intermediar
5. In sinteza compusului din imagine, fosfo-colina este cedata de CDP-colina
6. Se gaseste in membranele celulare
7. Este sfingomielina
8. Compusul este stocat in citoplasma celulelor.
9. Compusul este degradat de lipaza pancreatica
10. Este fosfatidil colina
1. Aceasta imagine reprezinta calea de sinteza a unor fosfolipide
2. Compusul W este fosfatidil-inozitolul
3. Compusul Z este tetrahidro folatul
4. Compusul Y este citidin monofosfatul
5. Compusul Y este reprezentat de NADP
6. Compusul Z este S - adenozil metionina
7. Compusul X este citidin difosfatul
8. Compusul W se numeste fosfatidil etanol amina
9. Aceasta imagine reprezinta calea de degradare a fosfolipidelor
10. Compusul X este reprezentat de NADH
221. Despre acest compus se poate afirma:
1. Compusul rezulta din hidroliza fosfolipidelor membranare
2. Eliberarea acestui compus din fosfolipide poate fi inhibata de corticoizi
3. Actiunea lipooxigenazei asupra acestui compus duce la formarea
prostaglandinelor
4. Sinteza acestui compus poate fi inhibata de catre aspirina (acid acetil salicilic)
5. Compusul este necesar in sinteza eicosanoizilor
6. Compusul se numeste acid arahidonic
7. Actiunea lipooxigenazei asupra acestui compus duce la formarea
tromboxanilor
8. Compusul este rezultatul actiunii fosfolipazei A2.
9. Compusul se numeste acid stearic
10. Actiunea ciclooxigenazei asupra acestui compus duce la formarea
leucotrienelor
222. Despre eicosanoizi se poate afirma:
1. Antiinflamatoarele nesteroidiene actioneaza asupra cascadei de sinteza prin
inhibarea fosfolipazei A2
2. Inhibitorii lipooxigenazei intrerup formarea tromboxanilor.
3. In terapia astmului bronsic exista medicamente ce inhiba lipooxigenaza
4. Cascada de sinteza a eicosanoizilor poate fi intrerupta medicamentos
5. Corticosteroizii pot intrerupe cascada de sinteza a eicosanoizilor prin inhibarea
fosfolipazei A2
6. Aspirina actioneaza prin inhibitie reversibila a ciclooxigenazei
7. Aspirina inhiba formarea prostaglandinelor si tromboxanilor
8. Aspirina inhiba ireversibil ciclooxigenaza prin acetilare
9. Corticosteroizii pot intrerupe cascada de sinteza a eicosanoizilor prin inhibarea
fosfolipazei C
10. Inhibitorii lipooxigenazei intrerup formarea prostaglandinelor.
1. Prin actiunea ciclooxigenazei asupra acidului arahidonic rezulta leucotrienele
2. Pentru sinteza lor este necesara interventia fosfolipazei D asupra fosfolipidelor
membranare
3. Prin actiunea lipooxigenazei asupra acidului arahidonic rezulta tromboxanii
4. Prin actiunea ciclooxigenazei asupra acidului arachidonic rezulta
prostaglandinele
5. Prin actiunea lipooxigenazei asupra acidului arachidonic rezulta leucotrienele
6. Pentru sinteza lor este necesara interventia fosfolipazei A2
7. Au ca precursor acidul arahidonic.
8. Precursorul eicosanoizilor se afla in structura fosfolipidelor membranare
9. Pentru sinteza lor este necesara interventia fosfolipazei C asupra fosfolipidelor
membranare
10. Precursorul eicosanoizilor este triptofanul
224. Despre sfingolipide se poate afirma:
1. Cerebrozidele sunt sfingolipide ce contin structuri glucidice
2. Din componenta sfigolipidelor face parte sfingozina
3. Sfingolipidozele se caracterizeaza prin deficite in calea de sinteza a
sfingolipidelor
4. Sfingolipidozele se pot insoti de manifestari nervoase
5. Sfingomielina este un sfingoglicolipid.
6. Sfingomielina contine in structura etanolamina
7. Gangliozidele sunt sfingofosfolipide
8. Deficiente in calea de degradare a sfingolipidelor genereaza o boala numita
sfingolipidoza.
9. Prin atasarea unui acid gras la un ceramid se obtine sfingozina
10. Prin componenta carbohidrata, sfigolipidele determina grupele sanguine
1. Corticoizii inhiba competitiv ciclooxigenaza
2. Prostaglandinele si tromboxanii sunt rezultatul actiunii ciclooxigenazei asupra
acidului arahidonic
3. Cascada de sinteza a eicosanoizilor poate fi intrerupta medicamentos
4. In urma actiunii ciclooxigenazei rezulta leucotrienele
5. Leucotrinele rezulta in urma actiunii lipooxigenazei asupra acidului arahidonic
6. Precursorul eicosanoizilor este acidul stearic
7. Precursorul eicosanoizilor este acidul eicosatetraenoic
8. Precursorul eicosanoizilor este un acid gras polinesaturat cu 18 atomi de
carbon
9. Precursorul eicosanoizilor provine din hidroliza fosfolipidelor membranare
10. Aspirina inhiba competitiv lipooxigenaza
226. Despre metabolismul acidului arahidonic se poate afirma:
1. Acidul arahidonic este un acid gras polinesaturat cu 20 atomi de carbon
2. Aspirina intrerupe calea de metabolizare mediata de lipooxigenaza a acidului
arahidonic
3. Lipooxigenaza nu poate fi inhibata de catre medicamente
4. Prin actiunea lipooxigenazei asupra acidului arachidonic rezulta leucotrienele
5. Acidul arachidonic rezulta prin actiunea fosfolipazei A2 asupra unui
glicerofosfolipid
6. Aspirina actioneaza prin inhibarea fosfolipazei A2, inhiband eliberarea de acid
arahidonic
7. De regula se gaseste in fosfolipidele membranare atasat la carbonul din pozitia
2 (C2)
8. Asupra sa poate actiona atat lipooxigenaza cat si ciclooxigenaza
9. Prin actiunea lipooxigenazei asupra acidului arahidonic rezulta
prostaglandinele
10. Prin actiunea lipooxigenazei asupra acidului arahidonic rezulta tromboxanii
227. Despre glicerofosfolipide se poate afirma:
1. Diacil glicerolul si inositol trifosfatul rezulta din scindarea fosfatidil inzitol
difosfatului
2. Pentru sinteza fosfatidil inozitolului este necesara activarea inozitolului la
CDP-inozitol
3. Prin actiunea fosfolipazei A2 poate rezulta diacil glicerolul si inozitol
trifosfatul
4. Acidul arahidonic poate rezulta in urma actiunii fosfolipazei A2 asupra unui
glicerofosfolipid
5. Glicerofosfolipidele pot fi scindate cu ajutorul proteazelor
6. Fosfolipaza A2 ataca hidrolitic legatura esterica din pozitia 2 a
glicerofosfolipidelor
7. Pot fi scindate cu ajutorul fosfolipazelor
8. Pentru sinteza fosfatidil-colinei si fosfatidil etanolaminei este necesara
activarea diacilglicerolului la CDP – diacilglicerol
9. Prin actiunea fosfolipazei C rezulta, de regula, acidul arahidonic
10. Prin actiunea fosfolipazei C ar putea rezulta doi mesageri secunzi ai
semnalelelor extracelulare
1. Sfingomielina este un sfingofosfolipid ce continue colina
2. Sfingolipidele se gasesc, cu precadere, in interiorul celulei adipoase
3. Sinteza sfingozinei are loc prin condesarea serinei cu stearil-CoA
4. Sfingolipidozele sunt boli determinate de deficiente in calea de degradare a
trigliceridelor
5. Gangliozidele sunt sfingoglicolipide
6. Din componenta lor face parte sfingozina
7. Sunt componente ale membranelor celulare
8. Sfingolipidele se impart in: sfingofosfolipide si sfingoglicerolipide
9. Reprezinta surse importante de energie
10. Cerebrozidele au structura de sfingofosfolipid
229. Care dintre urmatorii compusi participa la sinteza fosfatidil-colinei:
1. Glicerol-fosfat
2. Doi acizi grasi activati cu AMP
3. Monoacil-glicerol
4. Doi acizi grasi activati cu coenzima A
5. Inozitol
6. Acid fosfatidic
7. ADP-colina
8. CDP-colina
9. Sfingozina
10. Diacil-glicerol
230. Despre fosfatidil-colina si sfingomielina se poate afirma:
1. Fosfatidil-colina se poate transforma in sfingomielina
2. Ambii sunt compusi amfipatici
3. Alcoolul din fosfatidil-colina este glicerolul iar alcoolul din sfingomielina este
sfingozina
4. Atat fosfatidil-colina cat si sfingomielina se gasesc sub forma de depozit in
citoplasma celulara
5. Atat in fosfatidil-colina cat si in sfingomielina, legarea a 1 sau 2 acizi grasi la
alcool duce la formarea unui ceramid
6. Fosfatidil colina contine 2 acizi grasi iar sfingomielina doar 1 acid gras
7. Fosfatidil-colina este un triglicerid iar sfingomielina este un lipid membranar
8. Ambii contin fosfo-colina
9. Ambii se pot gasi in membranele celulare
10. Doar fosfatidil-colina contine fosfo-colina, sfingomielina nu contine fosfat
deoarece colina se leaga direct la sfingozina
231. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea fosfolipidelor sunt
adevarate?
1. Exista 4 clase de fosfolipaze: A, B, C si D
2. Este catalizata de enzime din clasa liazelor
3. Degradarea fosfolipidelor este catalizata de fosfolipaze
4. Fosfolipaza A2 indeparteaza acidul gras din prima pozitie a glicerolului din
fosfolipide
5. Prin actiunea fosfolipazei C asupra fosfatidil-colinei rezulta acid fosfatidic si
colina
6. Actiunea fosfolipazei C asupra fosfatidil-inozitolului, genereaza diacil-glicerol
si inozitol-fosfat
7. In degradarea fosfolipidelor sunt implicate 4 tipuri de fosfolipaze (A1, A2, C,
si D)
8. Actiunea fosfolipazei C asupra fosfatidil-colinei genereaza diacil-glicerol si
fosfo-colina
9. Este catalizata de lipaza hormon-sensibila
10. Fosfolipaza A2 indeparteaza acidul gras din a doua pozitie a glicerolului ce
apartine structurii fosfolipidului
232. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la glicerol-3-fosfat sunt adevarate?
1. Nu poate fi utilizat in sinteza trigliceridelor deoarece acesta nu contin grupare
fosfat
2. La nivelul ficatului nu poate fi obtinut din glicerol deoarece lipseste glicerol-
kinaza
3. Se poate forma din dihidroxi aceton fosfat (intermediar al glicolizei) printr-o
reactie de reducere
4. Este un compus hidrofob
5. In tesutul adipos este eliberat prin lipoliza
6. Este un intermediar in sinteza glicerofosfolipidelor
7. In ficat se poate obtine din glicerol printr-o fosforilare ATP-dependenta
8. Este utilizat in sinteza trigliceridelor la nivel hepatic
9. In tesutul adipos rezulta din glicerol sub actiunea glicerol-kinazei
10. Este precursorul acidului fosfatidic
1. Sfingolipidele nu se gasesc la nivelul sistemului nervos
2. Gangliozidele fac parte din categoria sfingoglicolipidelor
3. Gangliozidele contin un oligozaharid
4. Sfingozina este o structura proteica
5. Cerebrozidele contin un monozaharid
6. Contin in structura un compus numita ceramid
7. Sinteza sfingozinei are loc prin condensarea treoninei cu palmitoil-CoA
8. Cerebrozidele fac parte din categoria sfingoglicolipidelor
9. Sfingomielina este un sfingoglicolipid
10. Sfingomielina contine structuri glucidice
1. Se pot gasi in teaca de mielina de la nivelul sistemul nervos central
2. Ceramidul rezulta prin atasarea unui acid gras la structura sfingozinei
3. Grupele sanguine A, B, O sunt determinate de structuri sfingoglicolipidice
diferite
4. Sfingomielina contine etanolamina in structura
5. Sinteza sfingozinei are loc prin condensarea serinei cu palmitoil-CoA
6. Sfingomielina este un sfingoglicolipid
7. Sfingoglicolipidele rezulta din atasarea unor grupari glucidice la ceramid
8. Sfingolipidele se gasesc in citoplasma diverselor celule din organism
9. O degradare accentuata a sfingolipidelor provoaca sfingolipidoze
10. In structura sfingolipidelor se gaseste glicerolului
235. Despre glicerofosfolipide se poate afirma:
1. Pentru sinteza fosfatidil-inozitolului este necesar ca diacil glicerolul sa fie
activat sub forma de CDP-diacilglicerol
2. In structura acestora se gaseste sfingozina
3. Scindarea glicerofosfolipidelor poate avea loc sub actiunea fosfolipazei E si F
4. Acidul fosfatidic este un intermediar in sinteza glicerofosfolipidelor
5. Pentru sinteza fosfatidil-colinei este necesara prezenta colinei activata la ADP-
colina
6. Fosfatidil-serina se poate sintetiza din fosfatidil-etanolamina
7. Pot contine serina in structura
8. Glicerofosfolipidele nu se gasesc in structura membranelor celulare
9. Pentru sinteza fosfatidil-etanolaminei este necesara CDP-etanolamina
10. Fosfolipaza C scindeaza fosfatidil-etanolamina la diacilglicerol si inozitol-
trifosfat
236. Despre eicosanoizi se foate afirma:
1. Din actiunea lipooxigenazei asupra acidului arahidonic rezulta leucotrienele
2. Corticoizii inhiba reversibil ciclooxigenaza
3. Prostaglandinele si tromboxanii fac parte din grupul eicosanoizilor
4. Acidul arahidonic rezulta din actiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipazelor
membranare
5. Aspirina inhiba lipooxigenaza
6. Aspirina inhiba reversibil ciclooxigenaza
7. Acidul arahidonic este un acid gras nesaturat cu 18 atomi de carbon
8. Acidul arahidonic este precursor in sinteza eicosanoizilor
9. Acidul arahidonic are doar doua duble legaturi in structura sa
10. Corticoizii pot inhiba fosfolipaza A2
1. Corpii cetonici sunt principalele surse de energie pentru organismul uman
2. Concentratia corpilor cetonici poate fi crescuta in diabet zaharat dezechilibrat
si in inanitie
3. Pot traversa bariera hematoencefalica si sa reprezinte surse de energie in
perioada interprandiala
4. Sinteza corpilor cetonici este reglata de concentratia de insulina si glucagon
din sange
5. Corpii cetonici sunt compusi stocati in celula adipoasa
6. Creierul sintetizeaza corpi cetonici pe care ii utilizeaza ulterior ca surse de
energie
7. Corpii cetonici sunt principalele surse de energie pentru ficat
8. Sunt sintetizati cu precadere la nivelul miocardului
9. Sunt sintetizati in cantitate mai mare fata de normal in conditiile unei beta-
oxidari accentuate
10. In exces, corpii cetonici pot contribui la aparitia cetoacidozei
238. In ceea ce priveste sinteza fosfatidil-etanolaminei, fosfatidil-colinei si
fosfatidil-serinei se poate afirma:
1. Gruparile colina si etanolamina sunt activate cu CTP la CDP- etanolamina si
CDP-colina
2. Prin atasarea acizilor grasi la glicerol-3 fosfat rezulta acid fosfatidic
3. Acidul fosfatidic se transforma cu ajutorul unei fosfataze in diacil glicerol
4. Cei 3 compusi reprezinta importante surse de energie pentru organism
5. Cei 3 compusi nu se gasesc in membranele celulare
6. Primele reactii din sinteza ale acestor compusi sunt similare celor din sinteza
trigliceridelor
7. Pentru sinteza fosfatidil-etanolaminei, diacil glicerolul reactioneaza cu CDP-
etanolamina
8. Pentru sinteza celor 3 compusi este necesara sfingozina
9. Prima reactie in sinteza lor este formarea ceramidului
10. Toti cei 3 compusi sunt sfingolipide membranare
239. Despre acidul fosfatidic se poate afirma:
1. Se poate forma prin actiunea fosfolipazei D asupra lecitinei
2. Sinteza sa are loc doar la nivelul ficatului
3. Se formeaza prin actiunea lipazei pancreatice asupra trigliceridelor
4. Prezenta acidului fosfatidic este necesara in sinteza acizilor grasi
5. Poate fi convertit in diacil-glicerol
6. Este un intermediar comun in sinteza trigliceridelor si lecitinei
7. Este un intermediar al beta-oxidarii
8. Sinteza sa are loc doar la nivelul celulei adipoase
9. Se sintetizeaza prin atasarea a doi acizi grazi la glicerol-3-fosfat
10. Se poate forma prin actiunea fosfolipazei D asupra fosfatidil etanolaminei
240. Despre figura din imagine se poate afirma:
1. Z este acetoacetil-CoA
2. Compusul X este acetil-CoA
3. Enzima Y este o transferaza
4. Aceasta reactie poate avea loc atat in citoplasma cat si in mitocondrie
5. X este acetoacetatul
6. Este prima reactie din sinteza trigliceridelor
7. Enzima Y este tiolaza
8. Enzima Y este HMG (hidroxi metil glutaril)-CoA sintetaza
9. Z este acetil- CoA
10. Reprezinta prima reactie din sinteza corpilor cetonici
1. Sinteza corpilor cetonici este accentuata in inanitie
2. Corpii cetonici pot fi degradati in organele extrahepatice
3. Acetona este se sintetizeaza din beta hidroxi butirat
4. Toti cei 3 corpi cetonici contin in structura grupari carboxil
5. Din degradarea corpilor cetonici rezulta acetil-CoA
6. Corpii cetonici sintetizati in exces pot fi pusi in evidenta in urina
7. Tioforaza este o enzima cu localizare strict hepatica
8. Hepatocitul nu are echipamentul enzimatic necesar degradarii corpilor cetonici
9. Corpii cetonici au grupari bazice in structura lor
10. Acetoacetatul este un compus volatil si nu poate fi degradat

Biochimie Sem2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biochimie Sem2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

1. Reprezinta indepartarea tuturor gruparilor amino din structura aminoacizilor

1. Reprezinta indepartarea gruparii alfa amino sub forma de amoniac in procesul

1. K reprezinta NH3 numit si ureea

1. X contine in structura: 1 atom de carbon , 1 atom de oxigen si 2 grupari amino

1. 2Y reprezinta o molecula de ATP

1. W reprezinta o molecula de ATP

1. Face parte din procesul de ureogeneza

1. Z va participa la formarea arginino-succinatului

1. Reprezinta o etapa din procesul de ureogeneza

1. Y reprezinta citrulina rezultata din degradarea intra-mitocondriala a ornitinei

1. Compusul X rezulta din condensare ornitinei cu acidul aspartic

1. Compusul X rezulta din condensarea citrulinei cu acidul aspartic

1. Compusul X reprezinta arginina precursorul imediat al ureei

1. Atomii de N de la compusul 10 provin de la compusul 4

1. In ciclul ureei compusul 7 este scindat la amoniac, CO2 si fosfat anorganic

1. Reactia catalizata de Z necesita prezenta PLP care provine din vitamina PP

1. Compusul X reprezinta Serina care incorporeaza un CO2 generand treonina

1. W poate reprezinta N5, N10-metilen FH4

1. W reprezenta sulf adenozin metionina

1. In sinteza X sunt implicata vitaminele: B12, B6 si acidul folic

1. In medulosuprerenala Tyr este metabolizata sub actiunea tirozinazei

1. X poate reprezenta metabolizarea Tyr la acetoactat si fumarat

1. W reprezinta CO2 provenit din eliminarea gruparii alfa carboxil, in procesul de

1. Compusul Y genereaza 2 hormoni: serotonina si melatonina

1. Compusul X se numeste tirozina, provine din aport exogen si este precursor al

1. Z poate suferi o reactie de metilare in prezenta SAM

1. Creatina are rol de depozit energetic la nivel muscular

1. Transformarea compusului X in compusul Z are loc intr-o reactie reversibila la

S-ar putea să vă placă și