1.

Referitor la mușchiul brahial:

A. Este inervat de nervul musculocutanat 3. Mușchiul pronator teres:

B. Vascularizat de artera circumflexă humerală A. Efectuează pronația antebrațului

posterioară
B. Este un mușchi fusiform humero-ulno-radial
C. Este inervat de nervul median
C. Inserția tendinoasă este pe trapez
D. Se inseră pe procesul coronoid al ulnei
D. Este situat în planul profund al antebrațului
E. Inserția pe vârful procesului coracoid al
E. Inserția tendinoasă este pe fața laterală a
scapulei
corpului radiusului
F. Efectuează extensia antebrațului
F. Efectuează flexia antebrațului
G. Efectuează flexia antebrațului
G. Este inervat de nervul median
H. Este inervat de nervul radial
H. Este vascularizat de artera radială
I. Iși are originea pe fețele laterală și medială a
I. Este inervat de nervul ulnar
humerusului
J. Efectuează supinația brațului
J. Originea pe procesul coronoid al radiusului

4. Mușchiul flexor lung al policelui:

2. Mușchiul triceps brahial:
A. Este vascularizat de ramuri musculare din
A. Este un mușchi fusiform scapuloradial
artera radială
B. Este un mușchi scapula-humero-ulnar
B. Este situat pe planul superficial al
C. Efectuează extensia antebrațului antebrațului

D. Vascularizația este asigurată de artera axilară C. Este inervat de nervul median

E. Inserția tendinoasă a capatului lung se face D. Vascularizat de artera artera ulnară

pe procesul coronoid
E. Formează planul profund al
F. Vascularizația este asigurată de ramuri din compartimentului anterior al antebrațului
artera circumflexă posterioară
F. Efectuează flexia policelui
G. Este inervat de nervul median
G. Inervat de nervul ulnar
H. Formează compartimentul musculofascial
H. Efectuează extensia policelui
posterior al brațului
I. Inserția pe trapezoid
I. Este inervat de nervul radial
J. Inserția pe baza falangei distale a policelui
J. Inserția tendinoasă pe fața superioară a
olecraniului
5. Mușchiul pătrat pronator: 7. Mușchiul biceps: :

A. Este inervat de nervul median A. Este inervat de nervul ulnar

B. Originea pe epicondilul lateral al humerusului B. Inserția pe tuberozitatea radiusului

C. Efectuează pronația antebrațului C. Inserția pe procesul coronoid al ulnei

D. Originea 1/4 distală a feței anterioare a D. Este inervat de nervul radial

corpului ulnei
E. Efectuează adducția brațului
E. Inserția 1/4 distală a feței anterioare a
F. Inserția pe fascia antebrahială
corpului radiusului
G. Este inervat de nervul musculocutanat
F. Este inervat de nervul ulnar
H. Originea capătului scurt pe vârful procesului
G. Este situat pe planul superficial al
coracoid
antebrațului
I. Efectuează extensia antebrațului
H. Vascularizația asigurată de artera interosoasă
anterioară J. Vascularizația asigurată de ramuri musculare
din artera axilară
I. Efectuează supinația antebrațului

J. Vascularizat de artera ulnară

8. Mușchiul anconeu:

A. Este inervat de nervul radial

6. Mușchiul brahioradial:
B. Face parte din grupul musculofascial
A. Este inervat de nervul musculocutanat
antebrahial posterior
B. Inserția pe fața laterală a extremității
C. Efectuează extensia antebrațului
inferioare a radiusului
D. Inserția se face pe fața medială a ulnei
C. Este inervat de nervul radial
E. Face parte din grupul musculofascial
D. Efectuează pro-supinația antebrațului
antebrahial anterior
E. Vacularizația asigurată de artera ulnară
F. Efectuează pronația brațului
F. Efectuează flexia sau extensia antebrațului
G. Este inervat de nervul ulnar
G. Efectuează pronația antebrațului
H. Vascularizația asigurată de artera interosoasă
H. Inserția tendinoasă pe metacarpianul III recurentă

I. Efectuează supinația antebrațului I. Efectuează flexia antebrațului

J. Originea pe creasta supracondiliană laterală a J. Originea tendinoasă pe epicondilului lateral al

humerusului humerusului
9. Mușchiul extensor al indexului: 11. Mușchiul extensor scurt al policelui:

A. Vascularizația este asigurată de artera A. Are un traiect oblic medial câtre fața
interosoasă posterioară anterioară a antebrațului

B. Efectuează extensia indexului B. Efectuează extensia și abducția mâinii

C. Vascularizația asigurată de artera C. Vascularizația este asigurată de artera

interoasoasă anterioară interosoasă anterioară

D. Este inervat de ramul profund al nervului D. Inserția pe fața posterioară a falangei

radial proximale a policelui

E. Efectuează supinația mâinii E. Este inervat de nervul radial

F. Este inervat de nervul ulnar F. Situat în loja superficială a antebrațului

G. Originea pe fața medială radiusului G. Originea pe fața posterioară a radiusului

H. Traversează fața dorsală a a mâinii spre baza H. Originea musculară pe fața ventrală a
indexului radiusului

I. Inserția pe falanga proximală a policelui I. Efectuează extensia falangei proximale a

policelui
J. Originea pe fața posterioară a ulnei
J. Este inervat de nervul ulnar

10. Mușchiul flexor radial al carpului:

12. Mușchiul flexor scurt al policelui:
A. Efectuează flexia și abducția mâinii
A. Inserția pe extremitatea distală a policelui
B. Efectuează adducția mâinii
B. Efectuează extensia policelui
C. Inserția pe osul trapez
C. Inserția pe fața laterală a falangei proximale a
D. Originea pe epitrohlee
policelui
E. Inserția pe baza metacarpianului II
D. Originea pe tuberculul osului trapez
F. Originea pe epicondilul humeral medial
E. Efectuează flexia policelui
G. Vascularizația este asigurată de ramuri ale
F. Inervația din nervul radial
arterei ulnare
G. Originea pe osul trapezoid
H. Vascularizația este asigurată de ramuri ale
arterei radiale H. Efectuează adducția policelui

I. Este inervat de nervul median I. Efectuează abducția policelui

J. Este situat pe fața medială a J. Originea pe retinaculul flexorilor

compartimentului anterior al antebrațului
13. Mușchiul opozant al policelui: 15. Mușchiul flexor scurt al degetului mic:

A. Inserția pe tuberculul trapez A. Vascularizația asigurată de artera radială

B. Vascularizația provine din artera dorsală a B. Inserția pe fața medială a falangei proximale
indexului a degetului mic

C. Originea pe metacarpul I C. Efectuează extensia degetului mic

D. Inervația din nervul radial D. Vascularizația asigurată de artera ulnară

E. Originea pe tuberculul trapez E. Efectuează flexia degetului mic

F. Efectuează opoziția policelui F. Originea musculară pe retinaculul mușchilor

extensori
G. Inserția pe retinaculul flexorilor
G. Originea pe procesul uncinat al osului hamat
H. Originea pe retinaculul flexorilor
H. Vascularizația asigurată de ramura profundă
I. Inserția pe fața laterală a metacarpianului I
a arterei radiale
J. Inervația din nervul median
I. Este un mușchi profund, extrafascial

J. Originea pe retinaculul flexorilor

14. Mușchiul palmar scurt:

A. Determină pliurile de pe fața medială a

16. Mușchiul opozant al degetului mic:
regiunii hipotenare
A. Inervația asigurată de nervului median
B. Este un mușchi profund
B. Inserția pe marginea medială a metacarpului
C. Efectuează flexia degetului mic
V
D. Originea pe retinaculul flexorilor
C. Originea pe retinaculul extensorilor
E. Inervația din nervul radial
D. Inervația asigurată de ramura profundă a
F. Originea pe marginea ulnară a aponevrozei nervului ulnar
palmare
E. Efectuează rotația metacarpului V
G. Originea pe retinaculul extensorilor
F. Vascularizația asigurată de artera radială
H. Vascularizația este asigurată de artera ulnară
G. Efectuează abducția și flexia metacarpului V
I. Inervația din ramura superficială a nervului
H. Originea pe osul pisiform
ulnar
I. Vascularizația asigurată de artera ulnară
J. Vascularizația este asigurată din artera
palmară profundă J. Inserția pe metacarpului IV
17. Mușchiul abductor scurt al policelui:
A. Origine pe retinaculul extensorilor
B. Efectuează extensia policelui
C. Inervația asigurată de nervul ulnar
D. Inserția pe fața radială a falangei distale a
policelui
E. Inervația asigurată de nervul median
F. Origine pe osul trapezoid
G. Efectuează adducția policelui
H. Efectuează abducția policelui
I. Vascularizația asigurată de ramura palmară
superficială a arterei radiale
J. Formează planul superficial al regiunii tenare
al mâinii
18. Mușchii interosoșii palmari:
A. Inervația asigurată de ramura superficială a
nervului ulnar
B. Inserția pe expansiunea extensorilor
C. Vascularizația asigurată de arterele
interosoase palmare
D. Inserția la baza falangei proximale a
degetelor I, II, IV, V
E. Inervația asigurată de nervul musculocutanat
F. Vascularizația asigurată de artera brahială
G. Origine pe fețele laterale ale metacarpienelor
I, II, IV, V
H. Inserția pe retinaculul flexorilor
I. Inervația asigurată de ramura profundă a
nervului ulnar
J. Sunt situați în regiunea ventrală a mâinii
19. Mușchiul palmar lung:
A. Inervația asigurată de nervul median
B. Inserție pe aponevroza palmară
C. Inervația asigurată de nervul ulnar
D. Origine pe tuberozitatea radială
E. Efectuează extensia degetelor
F. Efectuează flexia mâinii și tensor al
aponevrozei palmare
G. Inserție pe prima falangă a policelui
H. Origine pe epicondilul humeral medial
I. Inserție pe retinaculul mușchilor flexori
J. Efectuează adducția policelui
20. Mușchiul biceps femural:
A. Se inseră pe osul coxal
B. Efectuează extensia soldului
C. Este vascularizat de ramurile arterei iliace
interne
D. Este inervat de nervul femoral
E. Este situat în compartimentul anterior al
coapsei
F. Efectuează extensia genunchiului
G. Este inervat de nervul sciatic
H. Se inseră pe linia aspră a femurului
I. Se inseră pe capul fibulei
J. Se inseră pe rotula
21. Mușchiul cvadriceps femural:
A. Se inseră pe rotulă
B. Efectuează extensia genunchiului
C. Se inseră pe capul fibulei
D. Este situat în compartimentul posterior al
coapsei
E. Efectuează extensia șoldului
F. Este inervat de nervul femoral
G. Este vascularizat de ramurile arterei iliace
interne
H. Se inseră pe linia aspră a femurului
I. Este inervat de nervul sciatic
J. Se inseră pe osul coxal
22. Mușchiul sartorius (croitor):
A. Se inseră pe rotula
B. Este inervat de nervul femoral
C. Se inseră pe corpul pubisului
D. Efectuează flexia genunchiului
E. Efectuează rotația laterală a coapsei
F. Se inseră pe ischion
G. Se inseră pe corpul fibulei
H. Efectuează flexia șoldului
I. Este vascularizat de artera femurală profundă
J. Efectuează abducția coapsei
23. Mușchiul triceps sural:
A. Se inseră pe creasta tibiei
B. Se inseră pe tuberozitatea calcaneului
C. Se inseră pe tuberozitatea tibială anterioară
D. Este inervat de nervul tibial (sciatic popliteu
intern)
E. Este vascularizat de artera tibială posterioară
F. Efectuează flexia dorsală a piciorului
G. Se inseră pe condilii femurali
H. Se inseră pe maleola tibială
I. Este situat în compartimentul posterior
profund al gambei
J. Efectuează flexia genunchiului
24. Mușchiul gracilis (drept intern):
A. Se inseră pe ischion
B. Este inervat de nervul obturator
C. Efectuează extensia genunchiului
D. Se inseră pe capul fibulei
E. Se inseră pe osul coxal
F. Distal participă la formarea pes anserinus
G. Efectuează adductia coapsei
H. Efectuează extensia șoldului
I. Este vascularizat de artera poplitee
J. Se inseră pe tibie
25. Mușchiul fesier mare: 27. Mușchiul lung peronier:

A. Se inseră pe micul trohanter A. Se inseră pe maleola tibială

B. Se inseră pe ischion B. Efectuează flexia dorsală a piciorului

C. Se inseră pe fața laterală a femurului C. Se inseră pe metatarsianul V

D. Este vascularizat de artera femurală D. Încrucișează tendonul scurtului peronier

profundă
E. Produce inversiunea piciorului (supinație)
E. Se inseră pe femur
F. Se inseră pe maleola fibulară
F. Se inseră pe sacrum
G. Parcurge șanțul de pe fața inferioară a osului
G. Efectuează extensia șoldului cuboid

H. Este inervat de nervul fesier inferior H. Se inseră pe fața laterală a fibulei

I. Se inseră pe osul iliac I. Este inervat de nervul peronier superficial

J. Efectuează rotatia laterală a coapsei J. Se inseră pe capul fibulei

26. Mușchiul adductor mare: 28. Mușchiul tibial posterior:

A. Efectuează flexia gambei A. Se inseră pe membrana interosoasă

B. Se inseră pe epicondilul medial al femurului B. Se inseră pe osul navicular (scafoid)

C. Se inseră pe capul fibulei C. Se inseră pe maleola tibială

D. Se inseră pe corpul pubisului D. Se inseră pe baza metatarsianului V

E. Este inervat atât de nervul obturator cât și de E. Este încrucișat de flexorul lung al degetelor
nervul sciatic
F. Produce flexia dorsală a piciorului
F. Se inseră pe linia aspră a femurului
G. Se inseră pe fața posterioară a tibiei
G. Este vascularizat de artera femurală
H. Este inervat de nervul peronier profund
profundă
I. Produce eversiunea piciorului (pronație)
H. Se inseră pe ischion
J. Este situat în compartimentul posterior
I. Este inervat de nervul femoral
profund al gambei
J. Efectuează abducția coapsei
29. Mușchiul extensor lung al halucelui: 31. Mușchiul piriform (piramidal al bazinului):

A. Se inseră pe membrana interosoasă A. Efectuează rotația laterală a coapsei

B. Se inseră pe falanga distală a halucelui B. Se inseră pe linia aspră a femurului

C. Se inseră pe fața medială a fibulei C. Efectuează flexia coapsei

D. Este situat în compartimentul lateral al D. Se inseră pe marginea superioară a marelui

gambei trochanter

E. Este inervat de nervul peronier profund E. Efectuează abducția coapsei

F. Efectuează flexia dorsală a piciorului F. Este inervat de nervul gluteal inferior

G. Se inseră pe condilul tibial medial G. Se inseră pe fața anterioară a sacrumului

H. Trece superficial de retinaculul inferior al H. Iese din bazin prin incizura sciatică mare
extensorilor
I. Este vascularizat de artera femurală profundă
I. Este vascularizat de artera plantară medială
J. Se inseră pe corpul pubisului
J. Se inseră pe tuberculul Gerdy al tibiei

32. Mușchiul popliteu:

30. Mușchiul obturator intern:
A. Este vascularizat de ramuri ale arterei
A. Este inervat de nervul obturator poplitee

B. Este inervat de ramuri ale plexului sacrat B. Se inseră pe fața posterioară a tibiei

C. Se inseră pe micul trohanter C. Se inseră pe capul fibulei

D. Se inseră pe membrana obturatorie D. Se inseră pe tuberozitatea tibială anterioară

E. Este vascularizat de artera femurala profundă E. Se inseră pe linia aspră a femurului

F. Se inseră pe marele trochanter F. Efectuează rotația laterală a tibiei

G. Efectuează rotația laterală a coapsei G. Efectuează flexia genunchiului

H. Efectuează adducția coapsei H. Se inseră pe condilul lateral al femurului

I. Iese din bazin prin mica incizură sciatica I. Efectuează extensia genunchiului

J. Se inseră pe linia aspră a femurului J. Este inervat de nervul tibial

33. Mușchiul flexor scurt al degetelor: 35. Mușchiul semitendinos:

A. Este vascularizat de artera pedioasă A. Efectuează flexia genunchiului

B. Se inseră pe tuberozitatea calcaneului B. Se inseră pe fața medială a tibiei

C. Se inseră pe maleola medial C. Efectuează extensia coapsei

D. Efectuează flexia falangelor intermediare D. Este vascularizat de artera femurală

superficială
E. Tendoanele sale sunt perforate de
tendoanele flexorului lung E. Efectuează abducția coapsei

F. Se inseră pe metacarpienele II-V F. Se inseră pe spina iliacă anterosuperioară

G. Se inseră pe talus (astragal) G. Se inseră pe tuberculul Gerdy al tibiei

H. Este inervat de nervul plantar medial H. Se inseră pe tuberozitatea ischiatică

I. Efectuează flexia plantară a piciorului I. Este inervat de nervul sciatic

J. Se inseră pe falangele intermediare ale J. Se inseră pe colul fibulei

degetelor II-IV

36. Mușchiul adductor lung:

34. Mușchiul tibial anterior:
A. Se inseră pe condilul femural medial
A. Se inseră pe fața laterală a tibiei
B. Este inervat de nervul obturator
B. Se inseră pe capul fibulei
C. Efectuează flexia coapsei
C. Efectuează flexia dorsală a piciorului
D. Se inseră pe micul trohanter
D. Se inseră pe condilul lateral al tibiei
E. Se inseră pe spina iliacă anteroinferioară
E. Este incrucișat de extensorul lung al halucelui
F. Se inseră pe tuberozitatea ischiatică
F. Este inervat de nervul tibial
G. Efectuează rotația laterală a coapsei
G. Se inseră pe membrana interosoasă
H. Se inseră pe osul pubis
H. Este vascularizat de artera tibială posterioară
I. Este vascularizat de artera gluteală inferioară
I. Se inseră pe baza metatarsianului V
J. Se inseră pe linia aspră a femurului
J. Se inseră pe cuneiformul medial
37. Mușchiul pectineu: 39. Mușchii interosoși ai piciorului:

A. Se inseră pe linia mijlocie de trifurcare a liniei A. Interosoșii dorsali se inseră pe

aspre a femurului metatarsienele II-IV

B. Efectuează rotația medială a coapsei B. Efectuează flexia primelor falange

C. Efectuează flexia coapsei C. Efectuează flexia falangelor distale

D. Efectuează adducția coapsei D. Interosoșii plantari se inseră pe

metatarsienele III-V
E. Se inseră pe spina iliacă anteroinferioară
E. Se inseră pe falangele distale ale degetelor II-
F. Se inseră pe creasta iliacă
V
G. Se inseră pe osul pubis
F. Sunt inervați de nervul plantar medial
H. Este inervat de nervul obturator
G. Sunt în număr de 7
I. Se inseră pe marele trochanter
H. Se inseră pe oasele cuneiforme
J. Este vascularizat de artera poplitee
I. Se inseră pe capetele metatarsienelor
corespunzătoare

38. Mușchiul gluteu mic: J. Sunt inervați de nervul plantar lateral

A. Este inervat de nervul gluteal superior

B. Se inseră pe osul coccis

C. Se inseră pe marele trochanter 40. Segmentul infrapectoral al arterei axilare:

D. Este vascularizat de artera femurală A. Lateral are raport cu nervul ulnar

profundă
B. Este porțiunea cea mai accesibilă a arterei
E. Se inseră pe tuberozitatea ischiatică
C. Anterior are raport cu nervul axilar
F. Se inseră pe osul iliac
D. Artera poate fi palpată pe peretele posterior
G. Este acoperit de mușchiul gluteu mijlociu al axilei

H. Efectuează abducția coapsei E. Reprezintă porțiunea cea mai lungă

I. Este inervat de ramuri ale plexului lombar F. Posterior are raport cu nervul radial

J. Se inseră pe spina iliacă posteroinferioară G. Se întinde de la marginea inferioară a m. mic

pectoral la marginea inferioară a m. mare
pectoral

H. Lateral are raport cu vena axilară

I. Posterior are raport cu m. rotund mare

J. Posterior arterei se află ligamentul suspensor

al axilei
41. Artera brahială profundă:
A. Satelită nervului axilar
B. Satelită nervului brahial profund
C. Dă ramuri la nivelul marginii mediale a
humerusului
D. Este cel mai voluminos ram terminal al
arterei axilare
E. Origine, inferior de marginea inferioară a m.
mare pectoral
F. Origine pe fața posteromediala a arterei
brahiale
G. Insoțește nervul radial
H. Prezintă ca ram terminal artera colaterală
radială
I. Se anastomozează anterior de epicondilul
lateral cu artera recurenta radială
J. Dă ramuri colaterale în regiunea brahială
posterioară
42. Artera suprascapulară:
A. Trece posterior de colul scapulei, în fosa
infraspinoasă
B. Este ram din trunchiul costocervical
C. In fosa supraspinoasă este situată superficial
de m. supraspinos
D. Ram colateral al arterei axilare
E. Se dispune inferior de burta inferioară a m.
omohioidian
F. Trece superior de ligamentul transvers
superior al scapulei
G. Dă ca ram colateral artera subscapulară
H. Ram colateral al arterei toracice interne
I. Se anastomozează cu arterele circumflexă
humerală
J. Formează rețeaua arterială periscapulară
43. Patrulaterul humerotricipital:
A. Cranial: m. mare pectoral
B. Caudal: m. rotund mare
C. Lateral: diafiza humerală
D. Conține: artera axilară
E. Lateral: colul anatomic humeral
F. Medial: m. capăt lung al bicepsului
G. Cranial: m. rotund mic
H. Caudal: m. mic pectoral
I. Conține: artera circumflexă humerală
posterioară
J. Medial: m. capăt lung al tricepsului
44. Artera axilară:
A. Artera toraco-acromială are originea în
primul segment al arterei
B. In segmentul retropectoral este înconjurată
de cordoanele plexului brahial
C. Dă ca ram colateral artera suprascapulară
D. Artera subscapulară reprezintă ramul
colateral cel mai voluminos
E. Traversează axila între peretele anterior și
lateral
F. Artera toracică laterală are originea în
segmentul al treilea al arterei
G. Origine: continuă la nivelul axilei artera
subclaviculară
H. Lungime: 7-10 cm
I. Diametru: 4-6 mm
J. Dă ca ram colateral artera toracică inferioară
45. Artera brahială:
A. Dă ca ram colateral artera circumflexă
humerală anterioară
B. Limita superioară este marginea inferioară a
m. mic pectoral
C. Nervul ulnar coboară lateral de arteră
D. Artera brahială profundă este ramul colateral
cel mai voluminos
E. Inferior de marginea superioară a m. rotund
pronator, se divide în ramurile terminale
F. Este însoțită în treimea mijlocie abrațului de
nervul radial
G. Insoțită de nervul median și două vene
satelite
H. Se termină în regiunea anterioară a cotului
I. La 1 cm sub articulația cotului se divide
J. Este însoțită în treimea mijlocie a brațului de
nervul axilar
46. Artera radială:
A. In 1/3 inferioară este dispusă superficial
B. La nivelul mâinii dă ca ram colateral artera
profundă a policelui
C. Se poate palpa în 2/3 superioare
D. In 2/3 superioare, vine în raport medial cu
ramul superficial al nervului radial
E. In tabachera antomică este în raport cu
tendoanele mm. lung si scurt extensor radial al
carpului
F. Se anastomozează cu artera recurentă radială
G. Mai îngustă comparativ cu artera ulnară
H. In segmentul palmar traversează proximo-
distal primul spațiu intermetacarpian
I. Origine, anterior de inserția m. biceps brahial
J. In 1/3 inferioară este dispusă între m.
brahioradial si m. flexor ulnar al carpului
47. Artera ulnară:
A. Nervul ulnar este situat medial
B. In regiunea carpiană anterioară străbate
canalul lui Guyon
C. Nu dă ramuri la nivelul pumnului
D. La antebraț dă numai ramuri musculare
E. Segmentul palmar se află în loja tenară
F. Limita inferioară, marginea medială a
policelui în adducție
G. Formează rețeaua periepicondiliană lateral
H. Formează arcada palmară superficială în loja
palmară mijlocie
I. Limita superioară la 1 cm sub articulația
cotului
J. Nervul median încrucișează anterior artera în
porțiunea superioară a antebratului
48. Canalul lui Guyon:
A. Raport anterior - expansiunea fibroasă a
retinaculului extensorilor B. Artera ulnară se
află medial de pisiform
C. Nervul ulnar este situat lateral de arteră
D. Conține nervul ulnar, artera ulnară și două
vene satelite
E. Raport anterior - m.flexor ulnar al carpului
F. Nervul ulnar este situat posterior de arteră
G. Artera ulnară este încrucișată anterior de
nervul median
H. Artera ulnară se află anterior de canalul
Guyon
I. Raport posterior - retinaculul flexorilor
J. Raport superior și medial - osul pisiform
49. Arcada palmară superficială:
A. Se formează la nivelul lojei palmare mijlocii
B. Prezintă ca ramuri colaterale, arterele
palmare digitale
C. Este în raport cu nervul spațiului intersosos 4,
ram din nervul median
D. Este în raport cu nervii spațiilor intersosoase
2 și 3 din nervul radial
E. Ramul palmar superficial apare la nivelul
interliniului articulației radiocarpiene
F. Se formează din anastomoza dintre artera
radială și ramul palmar superficial din artera
radial
G. Dă un ram carpian dorsal
H. Fiecare arteră palmară digitală primește
artera metacarpiană corespondentă ce provine
din arcada dorsală
I. Raport anterior cu retinaculul flexorilor
J. Dă ramuri musculare pentru mușchii
eminenței hipotenare
50. In șanțul bicipital lateral se află:
A. Artera brahială
B. Vena basilică
C. Nervul median
D. Artera colaterală ulnară inferioară
E. Artera colaterală radial
F. Nervul cutanat antebrahial lateral
G. Nervul median
H. Vena cefalică
I. Nervul radial
J. Artera recurentă radial
51. Arcada palmară profundă:
A. Vascularizează regiunea hipotenară
B. Este situată anterior de fascia palmară
profundă
C. Dă arterele metacarpiene dorsale
D. Insoțită de două vene satelite și ramul
superficial al nervului ulnar
E. Proiecția cutanată corespunde marginii
mediale a policelui în adducție maxima
F. Reprezintă anastomaza dintre artera radială
și ramul carpian al arterei ulnare
G. Situată în loja palmară profundă, anterior de
metacarpienele 2, 3 si 4
H. Dă ramuri pentru articulația carpului
I. Proiecție cutanată, de la axul metacarpianului
II la cel al metacarpianului IV
J. Este însoțită de ramul profund al nervului
ulnar
52. Vena axilară: J. In șanțul bicipital medial este însoțită de
artera ulnară
A. Urcă pe marginea laterală a primei coaste

B. Se formează la marginea inferioară a m.

rotund mare 54. Vena cefalică:

C. Continuă vena brahială A. In șanțul deltopectoral vine în raport cu

ramura deltoidiană a arterei subscapulare
D. Se află în afara tecii axilare, medial
B. Este în raport cu nervul cutanat antebrahial
E. Se dispune medial de artera axilara
lateral
F. Grupul limfonodular lateral se afla anterior
C. Se formează la nivelul tabacherei anatomice
G. Ocupă compartimentul lateral, venolimfatic
D. Primește ca afluent vena mediocefalică
H. Aproape de mușchiul subscapular se
E. Strabate fascia clavipectorală și drenează în
anastomozează cu vena cefalică
vena axilară
I. Nervul cutanat medial al brațului se dispune
F. Traiect ascendent, medial de m. biceps
lateral
G. Se formează la extremitatea laterală a rețelei
J. Se continuă cu vena subclaviculară
venoase dorsale

H. Se orientează pe fața posterioară a

53. Vena bazilică: antebrațului

A. Se continuă cu vena axilară în dreptul I. In fosa subclaviculară trece profund de

marginii inferioare a m. rotund mic originea claviculară a m. mare pectoral

B. In sanțul bicipital medial este situată J. Traversează planul superficial al șanțului

superficial bicipital lateral

C. Pe fața anterioară a antebratului primește

vena mediobazilică
55. Venele brahiale:
D. Perforează fascia brahială impreună cu artera
A. Nu prezintă valvule
ulnară
B. La marginea inferioară a m. subscapular
E. Se formează la nivelul tabacherei anatomice
drenează în vena axilară
F. In 1/3 inferioară a brațului este situată medial
C. Drenează în vena subclaviculară
de m. biceps
D. Prezintă numeroase anastomoze între ele
G. Se formează la extremitatea medială a rețelei
venoase dorsale a mâinii E. Participă la formarea mănunchiului
neurovascular brahial superficial
H. Se dispune lateral de artera brahială
F. Sunt situate în teacă vasculară impreună cu
I. Se formează la nivelul treimii superioare a
nervul cutanat antebrahial medial
brațului
G. Prezintă anastomoze cu rețeaua venoasă
superficială
H. Intotdeauna sunt două vene brahiale
I. Flanchează artera brahială
J. Prezintă tributare sinonime ramurilor
arteriale
56. Artera brahială:
A. In teaca vasculară este însoțită de nervul
median
B. Este situată central în interiorul tecii
vasculare
C. In teaca vasculară este însoțită doar de
venele satelite
D. In partea superioară a brațului nervul median
este situat lateral de arteră
E. Artera brahială superficială este ramul
colateral cel mai voluminos
F. Nervul ulnar coboară medial de arteră
G. La mijlocul brațului, nervul median este
situat posterior de arteră
H. Dă numai ramuri musculare
I. Nervul musculocutanat este situat inițial
lateral arterei
J. In partea inferioară, nervul median este situat
lateral arterei
57. Inelul arterial epicondilian lateral este
format prin anastomoza arterelor:
A. Artera interosoasă anterioară
B. Artera colaterală mijlocie
C. Artera colaterală ulnară inferioară
D. Artera recurentă radial
E. Artera recurentă ulnară
F. Artera colaterală ulnară superioară
G. Artera colaterală ulnară
H. Ramul terminal anterior al arterei brahiale
profunde
I. Artera recurentă interosoasă
J. Artera colaterală superioară
58. Limfaticele axilei:
A. Limfonodulii se află de-a lungul venei axilare
B. Reprezintă principalul confluent limfatic
brahiotoracic
C. Grupul subscapular este situat pe peretele
inferior al axilei
D. Grupul anterior primește aproape toată limfa
membrului superior
E. Limfonodulii sunt dispuși în 6-7 grupe
principale
F. Grupul central este situat sub m. pectoral mic
G. Grupul anterior este situat în jurul venei
toracice laterale
H. Grupul apical este situat de-a lungul porțiunii
mediale a venei axilare
I. Grupul central este grupul terminal
J. Grupul lateral este situat medial și posterior
de vena axilară
59. Artera circumflexă humerală anterioară:
A. Origine, pe fața laterală a arterei axilare
B. Origine, la marginea distală a m.subscapular
C. Inconjură colul chirurgical al humerusului
D. Trece anterior de capătul scurt al bicepsului
E. Inconjură trohlea humeruslui
F. Trece posterior de m. coracobrahial
G. Se anastomozează cu a. circumflexă
humerală posterioară
H. Inconjură colul anatomic al humeruslui
I. Satelită nervului median
J. Satelită nervului axilar
60. Raporturile a. axilare în segmentul
retropectoral:
A. Posterior, n.axilar
B. Posterior, n. radial
C. Anterior, cordonul lateral al plexului brahial
D. Anterior, vena brahială
E. Lateral, n. pectoral medial
F. Lateral, m. subscapular
G. Anterior, mușchii pectorali
H. Posterior, n. radial
I. Medial, vena axilară
J. Lateral, m. coracobrahial
61. Artera circumflexă humerală posterioară:
A. Se anastomozează cu a. subscapulară
B. Origine, artera brahială
C. Satelită nervului axilar
D. Origine, pe fața posterioară a arterei axilare
E. Se anastomozează cu a. circumflexă humerală
anterioară
F. Satelită nervului ulnar
G. Trece prin spațiul humero-birondo-tricipital
H. Trece prin șanțul de torsiune împreună cu n.
radial
I. Se ramifică pe fața profundă a m. deltoid
J. Ram din artera subscapulară
62. Colateralele arterei axilare sunt:
A. Artera toraco-acromială
B. Artera toracică supremă
C. Artera scapulară anterioară
D. Artera subscapulară
E. Artera circumflexă humerală anterioară
F. Artera toracică internă
G. Artera circumflexă humerală posterioară
H. Artera transversă a scapulei
I. Artera suprascapulară
J. Artera toracică superioară
63. Artera subscapulară:
A. Se termină in spațiul intercostal V-VI
B. Cea mai voluminoasă dintre colateralele
arterei axilare
C. Vascularizează mușchii pectorali
D. Vascularizează mușchii fosei infraspinoase
E. Dă artera toracică laterală
F. Dă artera toracodorsală
G. Dă artera circumflexă scapulară
H. Dă artera circumflexă humerală posterioară
I. Vascularizează latissimus dorsi
J. Origine din segmentul al 3-lea al arterei
axilare
64. Drenajul limfatic al membrului superior: I. Nervul femural

A. Limfonodulii supraepitrohleeni sunt localizați J. Muşchiul adductor mare

la 2-3 cm deasupra trohleei

B. Limfonodulii centrali primesc colectoarele

66. Artera poplitee prezintă urmatoarele ramuri
mamare
colaterale :
C. Colectoarele interosoase au traiect
A. Artera circumflexă medie
descendent la nivelul antebratului
B. Artera articulară supero-laterală
D. Limfonodulii scapulari drenează în
limfonodulii humerali C. Artera articulară medie
E. Limfonodulii centrali drenează în D. Artera articulară supero-medială
limfonoduluii cubitali
E. Artera articulară infero-laterală
F. Limfonodulii toracici interni se află în șanțul
deltopectoral F. Artera femurală profundă

G. Limfonodulii scapulari sunt situați de-a lungul G. Artera descendentă a genunchiului

arterei scapulare inferioare H. Artera articulară infero-medială
H. Vasele limfatice superficiale sunt mai dense I. Artera tibială anterioară
la nivelul degetelor si pe fața palmară a mainii
J. Artera tibială posterioară
I. Limfonodulii subclaviculari ocupă vârful
piramidei axilare

J. Limfonodulii subclaviculari sunt situați 67. Artera tibială anterioara prezintă

deasupra mușchiul subclavicular următoarele ramuri colaterale:

A. Artera peronieră

65. În canalul adductorilor lui Hunter artera B. Arterea maleolară anterioarâ

femurală are raporturi cu: C. Artera maleolară medială
A. Membrana vastoadductorie și cu mușchiul D. Artera plantară laterală
croitor
E. Artera recurentă tibială anterioară
B. Mușchiul adductor lung
F. Artera maleolară laterală
C. Ligamentul inghinal
G. Artera dorsală a piciorului
D. Fosa iliopectinee
H. Ramuri musculare
E. Muşchiul vast medial
I. Artera surală
F. Vena femurală
J. Artera plantară medială
G. Arcul iliopectineu

H. Nervul safen
68. Artera tibială posterioară trece prin:
A. Arcada tendinoasa a muşchiului solear
B. Fața laterală a tibiei
C. Fața laterală a calcaneului
D. Treimea distală a gambei
E. Canalul lui Hunter
F. Șanțul retromaleolar medial
G. Articulația talocrurală
H. Fața medială a calcaneului
I. Loja posterioară a gambei
J. Loja anterioară a gambei
69. Artera poplitee are raporturi antero-medial
cu:
A. Articulația genunchiului
B. Mușchii semimembranos şi gastrocnemian
C. Țesut adipos
D. Vena poplitee
E. Ganglioni poplitei superficiali
F. Inelul celui de-al treilea adductor
G. Fascia poplitee
H. Nervul tibial
I. Muşchiul popliteu
J. Limfonodulii popliteali profunzi
70. Vena safenă internă( mare) are raporturi cu:
A. Membranei interosoase, deasupra maleolei
laterale
B. Feței mediale a maleolei tibiale
C. Posterior de condilul medial al tibiei şi de
condilul medial al femurului
D. Posterior de condilul medial al tibiei şi
anterior de condilul medial al femurului
E. Hiatusul safen al fasciei cribriforme
F. Regiunii anterioare a gambei
G. Regiunii mediale a gambei
H. Mușchiului tibial anterior
I. Canalului lui Hunter
J. Trigonului femoral
71. Artera plantară externă are următoarele
colaterale:
A. Peronieră anterioară
B. Perforante posterioare
C. Musculare și cutanate
D. Obturartorie
E. Maleolare postero-interne
F. Colaterala externă a degetului mic
G. Peronieră posterioară
H. Interosoasa primul spațiu
I. Interosoasele plantare a ultimelor trei spații
J. Calcaneene
72. Următoarele afirmații despre artera
pedioasă sunt adevărate:
A. Prezintă două artere colaterale:plantară
internă si plantară externă
B. Prezinta doua artere colaterale:dorsala
tarsului si cea a metatarsului
H. Continua artera tibială anterioară
I. Se întinde de la inelul crural la al patrulea inel
al mușchiului mare adductor( hiatusul tendinos)
J. Este însoțită de vena omonimă și nervul safen
intern

C. Se termină la extremitatea posterioară a

74. Artera peronieră:
primului spațiu interosos unde se anstomozează
cu artera plantară externă A. Este ramul extern de bifurcație a trunchiului
tibio-peronier
D. Este acoperită de o dublă foiță aponevrotică
B. La nivelul șanțului calcanean intern se bifurcă
E. In ¼ inferioară este încrucișată de tendonul
în artera plantară internă si cea externă
extensorului halucelui
C. Începe la nivelul celui de-al treilea abductor
F. Este o arteră relativ superficială
D. Are ca și colaterale arterele dorsale ale
G. Ține din șanțul calcanean intern până la capul
tarsului și metatarsului
metatarsianului I
E. Este însoțită în traiectul său de două vene și
H. Continuă artera tibială posterioară
este încrucișată posterior de nervul tibial
I. Continuă artera tibială anterioară posterior

J. Este un ram din pedioasa internă F. Situată între cele două planuri musculare ale
lojei posterioare a gambei

G. Continuă artera tibială anterioară

73. Artera femurală:
H. Se întinde de la bifurcația trunchiului tibio-
A. Urmează un traiect inferior, profund și
peronier până la șanțul calcanean intern
antero- medial la nivelul coapsei.
I. Se termină in ¼ inferioară a gambei
B. După ce trece prin hiatusul tendinos își
schimă numele în artera poplitee J. Se termină prin bifurcare, într-o arteră
peronieră anterioară și una posterioară
C. Artera este însoțită de doua vene cu care se
află intr-un canal fibros.

D. Reprezintă ramul posterior de bifurcație al

arterei poplitee

E. Este continuare arterei iliace externe

F. Se întinde de la inelul solearului până la

marginea inferioară a ligamentului inelar al
tarsului

G. Este ramul anterior de bifurcație al arterei

poplitee
75. Artera tibială anterioară: H. Artera interosoasă a primului spațiu are
originea in artera plantară internă
A. Este ramul anterior de bifurcație al arterei
poplitee I. Trece posterior de maleola externă

B. Se termină la nivelul marginei inferioare a J. Origine - la nivelul șanțului calcanean intern

ligamentului anterior inelar al tarsului

C. Artera este însoțită în traiectul său de 2 vene, 77. Vena safenă externă:
cu care împreună se află intr-un canal fibros
A. În traiectul ei este însoțită de nervul omonim
D. Se termină la extremitatea posterioară a
B. Are traiect ascendent premaleolar intern pe
primului spațiu interosos
fața internă a tibiei
E. Este ramul extern de bifurcație a trunchiului
C. Are originea în vena dorsală externă
tibio-peronier
D. La 3-4 cm sub arcada crurală trece posterior,
F. Pornește de la inelul solearului
descriind o crosă
G. Se împarte intr-un ram superficial și un ram
E. Continuă vena dorsală internă
profund
F. În traiectul său trece pe fața antero-internă a
H. Se termină cu arterele plantară internă și
coapsei până la nivelul arcadei crurale
plantară externă
G. Este situată superficial în jumătatea
I. Se anatomozează cu artera plantară externă
inferioară a gambei
J. Două dintre colateralele sale sunt arterele
H. De la nivelul 1/3 mediale a feței posterioare a
maleolară internă și maleolară externă
gambei trece în spațiul popliteu unde drenează
în vena poplitee

76. Artera plantară internă: I. Are traiect retromaleolar extern , pe marginea

externă a tendonului lui Achille
A. Este ram extern din hipogastrică
J. Drenează in vena femurală
B. Terminare - la nivelul capului metatarsianului
I

C. Dă ramuri pentru mușchii adductor si 78. Următoarele afirmații despre drenajul

fascicolul intern al scurtului flexor al policelui limfatic al membrului inferior sunt adevărate:

D. În traiectul său emite artera nutritivă a osului A. Limfonodulilii popliteali sunt împărțiți în:
limfonodulul safen extern, limfonodulii
E. Artera trece între adductor și fascicolul intern
intercondilieni și limfonodulii supracondilieni
al scurtului flexor al policelui
B. Vasele limfatice din regiunea posterioara a
F. Prezintă următoarele ramuri colaterale:
coapsei drenează la nivelul limfonodulilor
arterele perforante posterioare si interosoasele
inghinali
plantare
C. Rețeaua limfatică de la nivelul membrului
G. Este una din cele doua ramuri ale arterei
inferior este mai bogată la nivelul coapsei
plantare
D. Aferențele limfonodulilor inghinali aduc limfă
de la nivelul membrului inferior, perineu, perete
abdominal subombilical
E. Limfonodulii poplitei, în număr de 4-8 sunt
situați subaponevrotic, pe vasele poplitee
F. Limfonodulul tibial anterior se află pe
traiectul vaselor tibiale anterioare la nivelul
extremității inferioare a acestora.
G. Aferențele limfonodulilor tibiale posterioare
provin din regiunea coapsei si gambieră
anterioară
H. Limfonodulii inghinali sunt în număr de 10-
15, situați în triunghiul lui Scarpa
I. Limfonodulii inghinali se găsesc la nivelul
arcadei crurale
J. Este asigurat de vasele limfatice superificiale
și vasele limfatice profunde
79. Trunchiul tibio-peronier:
A. Prezintă raport anterior cu tuberozitatea
medială a tibiei
B. Are originea la nivelul inelul solarului
C. Este situat între mușchii gambier posterior și
solear fiind însoțit de două vene
D. Reprezintă ramul posterior de bifurcație al
arterei poplitee
E. Prezintă următoarele ramuri: dorsala tarsului
și dorsala metatarsului
F. Se termină prin bifurcarea in artera tibială
posterioară si artera peronieră
G. Continuă tibiala anterioară și se termină la
nivelul extremității posterioare a primului
spațiu interosos
H. Prezintă ca ram terminal artera pedioasă
I. Prezintă raport posterior cu tuberozitatea
medialaă a tibiei
J. Este însoțit de două vene și postero- exterior
de nervul tibial posterior
80. Artera plantară externă:
A. În al doilea segment este situată pe planul
interosoșilor
B. În a doua porțiune a sa, nervul plantar extern
este situat medial față de aceasta
C. Primul segment al arterei se termină la
extremitatea posterioară a primului spațiu prin
anastomoză cu artera pedioasă
D. În traiectul ei este însoțită de două vene
E. În prima porțiune a sa, nervul plantar extern
este situat medial față de aceasta
F. Are aceeași situație profundă ca și artera
peronieră
G. Este mai voluminoasă decât artera plantară
internă
H. Are traiect descendent pe fața anterioară a
articulației tibio-peroniere
I. Se termină la nivelul șanțului calcanean intern
J. Arterele maleolare postero-interne se numără
printre colateralele ei
81. Artera obturatorie:
A. Ajunge in regiunea anterioară a coapsei se
termină bifurcandu-se intr-un ram intern și altul
extern
B. Ramul intern dă un ram pentru organele
genitale externe
C. Se anastomozează cu a. circumflexă din
femurală și arterele perforante
D. Este ram extrapelvin din hipogastrică
E. Ramul intern pătrunde prin canalul ischio-
pubian în articulație
F. Prezintă urmatoarele ramuri colaterale:
retro-pubian și anastomotic cu epigastrica
G. Dă ramuri pentru vascularizația gemenilor
superior si inferior
H. Ramul intern are traiect inferior și posterior
urmând marginea externă a foramenului
obturator
I. Prezinta ca ram colateral artera fesieră
J. Iese din bazin pe la nivelul canalului
subpubian
82. Artera fesieră are următoarele caracteristici:
A. Iese din bazin împreună cu nervul fesier
superior
B. Este însoțită antero-medial de vena omonimă
C. Ramul profund se situează între muschii
gluteali mijlociu și mic
D. Se anastomozează cu artera femurală
E. Are traiect descendent in regiunea
posterioară a coapsei și dă ramuri pentru
mușchii obturator intern și pătrat crural
F. Ajunge în regiunea fesieră unde se desparte
într-un ram superficial și un ram profund
G. Ramul superficial trece între muschii gluteali
mare și mijlociu
H. Este ram din artera iliacă internă
I. Vascularizează mușchiul obturator extern
J. Prezintă un ram pentru articulație
83. Artera femurală profundă:
A. Inițial are o direcție oblică, infero-laterală iar
apoi devine verticală
B. Se termină prin artera perforantă inferioară
C. Prezinta urmatoarele ramuri colaterale:
arterele articulare superioară, internă și externă
D. Prezintă colateralele următoare artera
circumflexă anterioară sau externă și artera
circumflexă posterioară sau internă
E. Reprezintă continuarea arterei iliace interne
F. Prezintă urmatoarele ramuri colaterale:
artera cvadricepsului și arterele perforante
G. Dă ramuri vasculare pentru mușchiul vast
intern
H. Continuă artera femurală superficială și
străbate în lungime spațiul popliteu
I. Vascularizează cea mai mare parte a coapsei
J. Origine prin diviziunea arterei femurale
comune
84. Artera ischiatică:
A. Este ram din artera iliaca internă
B. Prezintă un ram colateral retro-pubian și un
ram anastomotic cu artera hipogastrică
C. Iese din bazin împreună cu nervul femural
D. Traiect descdendent in regiunea posterioară
a coapsei
E. Iese din bazin prin canalul subpubian
F. Ajunge la fața anterioară a coapsei unde dă
un ram superficial si unul profund
G. Dă ramuri pentru mușchii: gemeni superior și
inferior, obturator intern, pătrat crural și mare
fesier
H. Se anastomozează cu artera circumflexă din
artera femurală și cu ramurile perforante
I. Iese din bazin prin incizura mare ischiatică
J. Este ram extrapelvin din artera hipogastrică
85. Artera dorsală a metatarsului:
A. Are un traiect prin interstițiul dintre mușchii
gambier anterior și extensori
B. Are originea deasupra articulației tibio-
tarsiene
C. Din concavitatea arcadei de la nivelul marginii
laterale a piciorului pornesc ramuri care se
anastomozează cu ramuri din artera peronieră
D. Are originea la nivelul arterei tibială
E. De pe convexitatea ei se desprind arterele
interosoasele ale ultimelor 3 spații
F. Se desprinde de la nivelul articulației
metatarso-cuneene
G. Este însoțită de două vene cu care se află
intr-un canal fibros( Hyrtl)
H. Ajunge pe marginea laterală a piciorului
I. Din concavitatea arcadei de la nivelul marginii
laterale a piciorului pornesc ramuri care se
anastomozează cu ramuri din artera dorsală a
tarsului
J. La nivelul marginii laterale a piciorului descrie
o arcadă cu concavitatea superior
86. Artera dorsală a tarsului:
A. Artera recurentă tibială anterioară este un
ram colateral al acesteia
B. În traiectul său trece pe sub nervul pedios la
nivelul piciorului
C. Urmează un traiect drept spre marginea
laterală a piciorului
D. Se termină la nivelul șanțului maleolar intern
E. Se termină prin anastomozarea cu artera
peronieră anterioară si cea dorsală
metatarsiană
F. Artera maleolară externă este un ram
colateral al acesteia
G. Face parte din colateralele arterei pedioase
H. Ia naștere la nivelul osului scafoid
I. Artera maleolară internă este un ram colateral
al acesteia
J. Reprezintă ramul posterior de distribuție al
arterei poplitee
87. Următoarele afirmații despre vasele
femurale sunt adevărate:
A. Artera femurală profundă are ca ram
colateral artera poplitee
B. Artera perforantă inferioară este ramul
terminal ala arterei femurale superficiale
C. Sunt cuprinse într-o teacă fibroasă, numită
teaca vaselor femurale
D. Artera femurală profundă are originea la
aproximativ 5 cm sub inelul crural
E. Artera femurală prezintă trei porțiuni:
comună, superficială și profundă
F. Artera circumflexă iliacă superficială este un
ram colateral al arterei femurale superficiale
G. Artera femurală profundă dă ramuri
musculare pentru mușchiul vast intern
H. Artera femurală profundă are originea la
nivelul inelului crural
I. Artera femurală superficială continuă direcția
arterei femurale comune
J. Artera femurală superficială dă un ram care
poartă denumirea de arteră circumflexă
posterioară sau internă
88. Arterele perforante:
A. Sunt ramurile de bifurcație ale arterei
poplitee
B. Ele traversează inserția adductorilor în
vecinătatea liniei aspre
C. Are originea pe fața anterioară a arterei
poplitee, imediat deasupra condililor
D. Ajung până în regiunea posterioară a coapsei
E. În regiunea posterioară a coapsei se
anastomozează între ele și cu circumflexa
posterioară
F. Începe la nivelul celui de-al treilea adductor
G. Sunt ramuri colaterale din artera femurală
profundă
H. Sunt de obicei în număr de trei: superioară,
mijlocie și inferioară
I. Sunt ramuri colaterale din arterele articulare
inferioare
J. Anterior au raport succesiv superoinferior
regiunea posterioară a femurului și cu
articulația genunchiului
89. Venele superficiale ale membrului inferior:
A. Vena safenă externă are traiect
retromaleolar intern pe marginea internă a
tendonului lui Achille
B. La nivelul piciorului, pe fața plantară este o
rețea venoasă foarte bogată
C. Întreaga rețea venoasă drenează în cele doua
vene marginale internă și externă
D. Vena safenă externă este superficială pe tot
traiectul ei.
E. Rețeaua venoasă plantară de la nivelul
spațiilor digitale trimite câte o anastomoză la
venele superficiale dorsale
F. Vena safenă internă continuă vena dorsală
externă
G. La baza degetelor se află o arcadă de volum
mai mare la care ajung venele digitale
H. Vena safenă externă are originea în vena
dorsală internă
I. Trunchiurile venoase înainte de terminarea lor
stabilesc anastomoze cu venele profunde
J. Vena safenă internă depășește arcada crurală
90. Referitor la plexul lombar, este corect să
spunem că:
A. Trunchiul lombosacrat se unește numai cu o
parte a ramului anterior al S4 pentru a forma
plexul sacrat.
B. Conține ramurile anterioare ale nervilor
spinali L1 până la L3 și o parte din L4.
C. Trunchiul lombosacrat se unește cu ramurile
anterioare ale S1 până la S3 și o parte din S4,
pentru a forma plexul sacrat.
D. Nervul genitofemural inervează mușchiul
pătrat femural (quadratus femoris).
E. Conține ramurile anterioare ale nervilor
spinali L1 până la L5.
F. Unii nervi ai plexului lombar părăsesc
abdomenul și pelvisul pentru a pătrunde în
membrul inferior.
G. Trunchiul lombosacrat NU se unește cu
ramurile anterioare ale S1 până la S3, pentru a
forma plexul sacrat.
H. Nervul genitofemural NU are funcție motorie
la nivelul membrului inferior, dar inervează o
parte a pielii perineului.
I. Trunchiul lombosacrat este format din
ramurile anterioare ale nervilor L5 și S1.
J. Trunchiul lombosacrat este format din
ramurile anterioare ale L4 si L5.
91. Referitor la nervul femural, este corect să
spunem că:
A. Intră în coapsă antero-medial, trecând prin
canalul obturator.
B. Conține fibre nervoase de la ramurile
anterioare ale L1 până la L5.
C. Conține fibre nervoase de la ramurile
anterioare ale L2 până la L4.
D. Intră în compartimentul posterior al coapsei.
E. Iese din pelvis printrun hiatus inferior de
mușchiul piriform.
F. În partea superioară a coapsei se găsește în
triunghiul femural.
G. Inervează mușchii sartorius și cvadriceps
femural.
H. Iese din pelvis printrun hiatus superior de
mușchiul piriform.
I. În triunghiul femural, se găsește lateral de
artera femurală.
J. Iese din abdomen trecând inferior de
ligamentul inghinal.
92. Referitor la nervul obturator, este corect să
spunem că:
A. Intră în coapsă trecând prin canalul inghinal.
B. Intră în coapsă trecând prin canalul
obturator.
C. Inervează mușchiul obturator extern.
D. Conține fibre nervoase de la ramurile
anterioare ale L1 până la L5.
E. Conține fibre nervoase de la ramurile
anterioare ale L2 până la L4.
F. Este doar nerv senzitiv și inervează pielea din
partea superioară medială a coapsei.
G. Inervează majoritatea mușchilor din grupul
adductorilor coapsei.
H. Inervează atât mușchii obturator extern, cât
și obturator intern.
I. Iese din pelvis prin foramenul sciatic mare.
J. Inervează pielea din partea superioară
medială a coapsei.
93. Referitor la nervul femural, este corect să
spunem că:
A. Înainte de a intra în coapsă, furnizează
ramuri mușchilor iliac și pectineu.
B. Dă numeroase ramuri motorii pentru mușchii
drept femural, vast lateral, vast intermediar,
vast medial.
C. După ce trece pe sub ligamentul inghinal, se
împarte în ramuri anterioare și posterioare.
D. Dă ramuri cutanate anterioare care inervează
pielea de pe fața anterioară a coapsei și a
genunchiului.
E. Înainte de a intra în coapsă, furnizează ramuri
atât mușchiului obturator extern cât și
obturator intern.
F. Este doar nerv motor și inervează mușchii
anteriori ai coapsei.
G. Dă ramuri cutanate posterioare care
inervează pielea coapsei posterioare și din fosa
poplitee.
H. Dă naștere nervului safen care are traiect
inferior pe partea laterală a genunchiului și a
gambei.
I. În cursul său spre ligamentul inghinal, are
raporturi cu mușchii pectineu și lung adductor.
J. În cursul său spre ligamentul inghinal, are
raport cu mușchiul psoas major.
H. Este doar nerv motor și inervează mușchii din
compartimentul medial al gambei.
I. Are raporturi cu mușchii sartorius și gracilis, în
treimea inferioară a coapsei.
J. NU se angajează în hiatusul adductorilor,
alături de artera femurală.
95. Referitor la nervul obturator, este corect să
spunem că:
A. Ramura sa anterioară inervează mușchiul
vast medial.
B. Ramura sa anterioară coboară anterior de
mușchiul scurt adductor.
C. Ramura sa anterioară inervează mușchiul
vast lateral.
D. Se împarte în două ramuri: anterioară și
posterioară.

E. Ramura sa posterioară inervează mușchiul

94. Referitor la nervul safen, este corect să
spunem că:
A. Are legatură cu mușchiul drept femural, în
treimea inferioară a coapsei.
B. Inervează pielea din partea medială a
genunchiului, gambei și piciorului.
C. Inervează pielea doar de pe partea laterală a
genunchiului.
D. Însoțește artera femurală prin canalul
adductorilor.
E. Are raport cu mușchiul vast lateral, în treimea
inferioară a coapsei.
biceps femural.
F. Ramura sa posterioară inervează mușchiul
obturator extern.
G. Înainte de a coborî în pelvis, are traiect între
mușchii transvers abdominal și oblic intern.
H. În traiectul său descendent, are raport cu
mușchiul psoas major.
I. Ramura sa posterioară coboară posterior de
mușchiul scurt adductor.
J. Ramura sa posterioară inervează mușchiul
obturator intern.

F. Trece spre gambă pe partea medială a

genunchiului.

G. Însoțește artera femurală prin hiatusul

adductorilor pentru a ajunge în fosa poplitee.
96. Referitor la nervul sciatic, este corect să J. Inervează capătul scurt al mușchiului biceps
spunem că: femural.

A. Inervează muşchiul cvadriceps femural.

B. Intră în compartimentul posterior al coapsei.
C. Conține fibre nervoase de la L1 până la L3.
D. Iese din pelvis prin foramenul obturator.
E. Trece prin compartimentul anterior al
coapsei.
F. Conține fibre nervoase de la L4 până la S3.
G. Intră și trece prin regiunea gluteală.
98. Referitor la nervul fibular comun, este
corect să spunem că:
A. Se împarte în două ramuri majore: nervul
plantar medial și nervul plantar lateral.
B. Intră în compartimentul medial al gambei
trecând prin jurul colului tibiei.
C. Este continuarea nervului obturator la nivelul
gambei.

H. Se împarte în două ramuri majore: nervul D. Se împarte în două ramuri majore: nervul
fibular comun șinervul tibial. fibular superficial și nervul fibular profund.

I. Iese din pelvis prin foramenul sciatic mic. E. Inervează capătul lung al mușchiului biceps
femural.
J. Iese din pelvis prin foramenul sciatic mare.
F. Este o ramură majoră a nervului sciatic.

G. Dă naștere nervului cutanat sural lateral.

97. Referitor la nervul tibial, este corect să
spunem că: H. Este o ramură majoră a nervului femural.

A. Inervează toți mușchii din compartimentul I. Intră în compartimentul lateral al gambei

lateral al gambei. trecând prin jurul colului fibulei.

B. Inervează toți mușchii din compartimentul J. Inervează capătul scurt al mușchiului biceps
anterior al gambei. femural.

C. Intră în compartimentul posterior al gambei.

D. Intră în regiunea plantară a piciorului,

trecând posterior de maleola medială (internă).

E. Este o ramură majoră a nervului femural.

F. Este o ramură majoră a nervului sciatic.

G. Coboară prin fosa poplitee.

H. Inervează toți mușchii din compartimentul

posterior al gambei.

I. Intră în regiunea plantară a piciorului, trecând

posterior de maleola laterală (externă).
99. Referitor la nervul fibular superficial, este
corect să spunem că:
A. Inervează mușchiul tibial anterior.
B. Inervează mușchiul fibularis tertius.
C. Se continuă în regiunea plantară a piciorului.
D. Inervează mușchiul fibularis brevis.
E. Coboară în compartimentul medial al gambei.
F. Inervează mușchiul fibularis longus.
G. Este o ramură a nervului fibular comun.
H. Inervează mușchiul extensor halluces longus.
I. Inervează pielea din partea dorsală a
piciorului.
J. Coboară în compartimentul lateral al gambei.
100. Referitor la nervul fibular profund, este
corect să spunem că:
A. Coboară alături de artera tibială posterioară.
B. Este o ramură a nervului fibular comun.
C. Inervează mușchiul tibial anterior.
D. Inervează mușchiul fibularis longus.
E. Se continuă în regiunea plantară a piciorului.
F. Inervează mușchiul extensor halluces longus.
G. Se întâlnește și coboară alături de artera
tibială anterioară.
H. Se continuă în partea dorsală a piciorului,
inervând pielea dintre halucis și al doilea deget.
I. Inervează mușchiul fibularis brevis.
J. Are traiect posterior de maleola medială
(internă).
101. Referitor la nervul plantar medial, este
corect să spunem că:
A. Este o ramură a nervului fibular profund.
B. Inervează toți mușchii intrinseci ai piciorului.
C. Dă naștere la trei nervi (nervii digitali plantari
comuni)
D. Dă o ramură digitală (nervul digital plantar
proprius) pe partea medială a halucelui.
E. Este o ramură a nervului tibial.
F. Are traiect alături de artera plantară medială.
G. Inervează patru mușchi intrinseci ai piciorului
(abductor hallucis, flexor digitorum brevis,
flexor hallucis brevis și primul lumbrical).
H. Este o ramură a nervului fibular superficial.
I. Este un nerv doar senzitiv.
J. Are traiect alături de artera plantară laterală.
102. Referitor la nervul plantar lateral, este
corect să spunem că:
A. Inervează pielea de pe partea laterală a
degetului V de la picior.
B. Inervează toți mușchii intrinseci ai piciorului.
C. Este o ramură a nervului tibial.
D. Are traiect alături de artera plantară medială.
E. Se împarte în două ramuri: una superficială și
una profundă.
F. Este o ramură a nervului fibular superficial.
G. Este o ramură a nervului fibular profund.
H. Este un nerv atât motor, cât și senzitiv.
I. Are traiect alături de artera plantară laterală.
J. Este un nerv doar senzitiv.
103. Referitor la nervii gluteali, este corect să
spunem că:
A. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
gluteus minimus.
B. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
gluteus maximus.
C. Nervul gluteal superior trece prin foramenul
sciatic mic.
D. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
gluteus medius.
E. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
tensor fasciae latae.
F. Nervul gluteal superior trece prin foramenul
sciatic mare.
G. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
gluteus medius.
H. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
tensor fasciae latae.
I. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
gluteus minimus.
J. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
gluteus maximus.
104. Referitor la ramurile plexului lombo-sacrat,
este corect să spunem că:
A. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus
perforans) iese din pelvis prin foramenul sciatic
mare.
B. Nervul mușchiului obturator intern intră în
regiunea gluteală prin foramenul sciatic mic.
C. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus
perforans) NU perforează ligamentul
sacrotuberos pentru a ieși din pelvis.
D. Nervul pudendal este nervul somatic
principal al perineului.
E. Nervul pudendal inervează atât perineul, cât
și mușchiul gluteus minimus.
F. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus
perforans) NU iese din pelvis prin foramenul
sciatic mare.
G. Nervul mușchiului pătrat femural (quadratus
femoris) intră în regiunea gluteală prin
foramenul sciatic mare.
H. Nervul mușchiului pătrat femural (quadratus
femoris) intră în regiunea gluteală prin
foramenul sciatic mic.
I. Nervul mușchiului obturator intern intră în
regiunea gluteală prin foramenul sciatic mare.
J. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus
perforans) perforează ligamentul sacrotuberos
pentru a ieși din pelvis.
105. Plexul brahial: E. Nervul suprascapular (C5 și C6) este însoțit în
părțile laterale ale gâtului și în regiunea
A. Nervul suprascapular provine din trunchiul
scapulară posterioară de artera suprascapulară.
mijlociu al plexului brachial
F. Nervul toracic lung provine din ramurile
B. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C8 la T1
anterioare de la C8 la T1
G. Nervul suprascapular (C7 și C8) trece lateral
C. Nervul suprascapular provine din trunchiul
prin triunghiul anterior al gâtului
inferior al plexului brahial
H. Nervul suprascapular (C7 și C8) inervează
D. Nervul suprascapular provine din trunchiul
mușchiul subscapular
superior al plexului brahial
I. Nervul suprascapular (C5 și C6) trece lateral
E. Nervul toracic lung se află pe aspectul
prin triunghiul posterior al gâtului
superficial al mușchiului serratus anterior
J. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
F. Nervul scapular dorsal inervează mușchii
C6) inervează mușchiul subclavicular
pectorali mare și mic pe suprafețele lor
profunde

G. Nervul scapular dorsal provine din rădăcina 107. Plexul brahial:

C5 a plexului brahial
H. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C5 la C7
I. Nervul scapular dorsal provine din rădăcinile
C8-T1 ale plexului brahial
J. Nervul scapular dorsal inervează mușchii
romboizi mare și mic pe suprafețele lor
profunde
106. Plexul brahial:
A. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
C6) este un nerv mic care provine din trunchiul
superior al plexului brahial
B. Nervul suprascapular (C5 și C6) inervează
mușchii supraspinatus și infraspinatus
C. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
C6) inervează mușchiul subscapular
D. Nervul suprascapular provine din trunchiul
mijlociu al plexului brahial
A. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal
dintre ramurile din cordonul lateral
B. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
cordonului medial
C. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal
dintre ramurile din cordonul medial
D. Rădăcina mediană a nervului median trece
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
posterior față de a treia parte a nervului axilar.
E. Rădăcina mediană a nervului median trece
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
anterior celei de-a treia părți a arterei axilare.
F. Nervul pectoral lateral este cea mai proximală
dintre ramurile din cordoanele anterioare și
posterioare
G. Nervul musculocutanat trece lateral pentru a
pătrunde în mușchiul coracobrahial
H. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
cordonului lateral
I. Nervul musculocutanat este o ramură
terminală mare a cordonului posterior
J. Nervul musculocutanat este o ramură
terminală mare a cordonului lateral
108. Plexul brahial:
A. Fiecare dintre cele trei trunchiuri ale plexului
brahial se împarte într-o diviziune anterioară și
una posterioară
B. Cele trei cordoane ale plexului brahial provin
din diviziunile posterioare
C. Rădăcinile și trunchiurile se află superior și
posterior de artera subclavie
D. Trunchiul inferior este format prin unirea
rădăcinilor C5 și C6.
E. Rădăcinile plexului brahial sunt ramurile
anterioare ale nervilor spinali de la C1 la C7 și
T1
F. Trunchiul mijlociu este format prin unirea
rădăcinilor C5 și C6.
G. Cele trei cordoane ale plexului brahial provin
din diviziuni
H. Trunchiul superior este format prin unirea
rădăcinilor C5 și C6.
I. Rădăcinile plexului brahial sunt ramurile
anterioare ale nervilor spinali de la C5 la C8 și
partial T1
J. Fiecare dintre cele șase trunchiuri ale plexului
brahial se împarte într-o diviziune anterioară și
una posterioară
109. Plexul brahial:
A. Trunchiul mijlociu este continuarea rădăcinii
C5
B. Cele două diviziuni posterioare se combină
pentru a forma cordonul anterior
C. Trunchiul inferior este format prin unirea
rădăcinilor C8 și T1
D. Trunchiul inferior este format prin unirea
rădăcinilor C7 și C8
E. Trunchiul mijlociu este continuarea rădăcinii
C6
F. Trunchiul inferior este format prin unirea
rădăcinilor C5 și C6.
G. Cordonul lateral rezultă din unirea
diviziunilor anterioare ale trunchiului superior și
mijlociu
H. Cordonul medial este continuarea diviziunii
anterioare a trunchiului inferior
I. Cele trei diviziuni posterioare se combină
pentru a forma cordonul posterior
J. Trunchiul mijlociu este continuarea rădăcinii
C7
110. Plexul brahial: 111. Plexul brahial:

A. Nervul median inervează pielea suprafaței A. Nervul toracodorsal este o ramură a

palmare a trei degete și jumătate, laterale, și cordonului posterior
portiunea laterală a palmei și mijlocul
B. Nervul toracodorsal este o ramură a
încheieturii mâinii.
cordonului lateral
B. Nervul median inervează mușchiul flexor
C. Nervul axilar este o ramură a cordonului
ulnar al carpului
anterior
C. Nervul ulnar traverseaza brațul și antebrațul
D. Nervul subscapular superior este o ramură a
pana la mână unde inervează toți mușchii
cordonului anterior
intrinseci ai mâinii
E. Nervul radial este o ramură a cordonului
D. Nervul median inervează mușchii din
posterior
compartimentul anterior al brațului
F. Nervul axilar este o ramură a cordonului
E. Nervul median se formează anterior celei de-
posterior
a treia părți a arterei axilare prin unirea
rădăcinilor laterale și mediale. G. Nervul subscapular inferior este o ramură a
cordonului posterior
F. Nervul ulnar inervează toți mușchii intrinseci
ai piciorului H. Nervul subscapular superior este o ramură a
cordonului posterior
G. Nervul ulnar inervează pielea suprafaței
palmare a degetului V și jumătatea medială a I. Nervul radial este o ramură a cordonului
degetului IV lateral
H. Nervul median inervează toți mușchii tenari J. Nervul subscapular inferior este o ramură a
cordonului lateral
I. Nervul median inervează jumătatea medială a
mușchiului flexor profund al degetelor

J. Nervul median inervează cei trei mușchi 112. Plexul brahial:

tenari asociați cu degetul mare (police)
A. Nervul axilar inervează atât mușchiul deltoid,
cât și mușchiul teres minor

B. Nervul subscapular superior inerveaza

mușchiul subscapular

C. Nervul axilar va ieși din axilă prin spațiul

patrulater birondo-humero-tricipital

D. Nervul axilar inervează atât muşchiul

pectoral mic, cât şi muschiul rotund mare

E. Nervul radial inervează toți mușchii din

compartimentele anterioare ale brațului și
antebrațului
F. Nervul axilar este însoțit de artera humerală
circumflexă posterioară
G. Nervul radial inervează pielea de pe partea
anterioară a brațului și antebrațului
H. Nervul axilar provine din cordonul posterior
I. Nervul subscapular superior inerveaza
mușchiul pectoral mic și rotund mare
J. Nervul axilar inervează mușchiul anconeus
113. Plexul brahial:
A. Nervul axilar provine din cordonul posterior
B. Nervul suprascapular provine din trunchiul
inferior al plexului brahial
C. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal
dintre ramurile cordonului lateral
D. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
C6) este un nerv mic care provine din trunchiul
superior al plexului brahial
E. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C8 la T1
F. Nervul subscapular superior este o ramură a
cordonului posterior
G. Nervul musculocutanat este o ramură
terminală mare a cordonului posterior
H. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la T1 la T2
I. Rădăcina mediană a nervului median trece
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
posterior față de a treia portiune a nervului
axilar.
J. Nervul ulnar traverseaza brațul și antebrațul
pana la mână unde inervează toți mușchii
intrinseci ai mâinii
114. Plexul brahial:
A. Nervul mușchiului subclavicular (C5 și C6)
inervează mușchiul subclavicular
B. Nervul subscapular inferior este o ramură a
cordonului lateral
C. Nervul subscapular superior este o ramură a
cordonului posterior
D. Rădăcina mediană a nervului median trece
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
posterior față de a treia portiune a nervului
axilar.
E. Trunchiul superior este format prin unirea
rădăcinilor C5 și C6.
F. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
cordonului lateral
G. Nervul median inervează jumătatea medială
a mușchiului flexor profund al degetelor
H. Nervul suprascapular (C5 și C6) este însoțit în
portiunea laterala a gâtului și în regiunea
scapulară posterioară, de artera suprascapulară.
I. Nervul radial inervează toți mușchii din
compartimentele anterioare ale brațului și
antebrațului
J. Nervul mușchiului subclavicular (C5 și C6) este
un nerv mic care provine din trunchiul superior
al plexului brahial
115. Plexul brahial:
A. Rădăcinile și trunchiurile intră în triunghiul
posterior al gâtului trecând între mușchii scaleni
anterior și mijlociu
B. Cele trei cordoane ale plexului brahial sunt in
raport cu a doua portiune a arterei brahiale
C. Cele trei cordoane ale plexului brahial provin
din diviziunile posterioare
D. Nervii asociați cu compartimentele
anterioare ale membrului superior provin din
cordoanele mediale și laterale.
E. Cele trei trunchiuri ale plexului brahial provin
din rădăcini, trec lateral peste coasta I și intră în
axilă
F. Cele trei cordoane ale plexului brahial sunt in
raport cu a doua portiune a arterei axilare
G. Nici un nerv periferic nu provine direct din
diviziunile plexului brahial
H. Nervii asociați cu compartimentul posterior
al membrului superior provin din cordoanele
mediale și laterale.
I. Nervii asociați cu compartimentul anterior al
membrului superior provin din cordonul
posterior
J. Fiecare dintre cele trei trunchiuri ale plexului
brahial se împarte într-o diviziune laterală și
medială
116. Nervul median:
A. Inervează cei trei mușchi hipotenari asociați
cu degetul mare
B. Se formează din cordoanele laterale și
mediale ale plexului brahial
C. Inervează mușchii din compartimentul
anterior al brațului
D. Rădăcina mediană a nervului median trece
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
cordonul lateral si formeaza nervul median
posterior față de a treia portiune a nervului
axilar.
E. Inervează jumătatea medială a mușchiului
flexor profund al degetelor
F. Trece la braț anterior arterei brahiale
G. Inervează toți mușchii tenari
H. Nervul median inervează pielea suprafaței
palmare a trei degete și jumătate, laterale, și
portiunea laterală a palmei și mijlocul
încheieturii mâinii.
I. Inervează cei trei mușchi tenari asociați cu
degetul mare
J. Se formează anterior celei de-a treia portiuni
a arterei axilare prin unirea rădăcinilor laterale
și mediale
117. Nervul ulnar:
A. Inervează pielea suprafaței palmare a
degetului V și jumătatea medială a degetului IV
B. Inervează mușchiul flexor ulnar al carpului și
jumătatea medială a mușchiului flexor profund
al degetelor
C. Traverseaza brațul și antebrațul pana la mână
unde inervează toți mușchii intrinseci ai mâinii
D. Inervează pielea feței dorsale a portiunii
mediale a mâinii
E. Inervează cei trei mușchi tenari și cei doi
mușchi lombricali laterali
F. Nervul ulnar este o ramură terminală a
cordonului lateral
G. Inervează mușchiul flexor radial al carpului și
jumătatea laterală a mușchiului flexor profund
al degetelor
H. Nervul ulnar este ramura terminală a
cordonului medial
I. Nervul ulnar inervează toți mușchii intrinseci
ai piciorului
J. Inervează pielea suprafeței palmare a
policelui
118. Nervul radial:
A. Inervează toți mușchii din compartimentele
posterioare ale brațului și antebrațului
B. Este cea mai mică ramură terminală a
cordonului posterior
C. Inervează toți mușchii din compartimentele
anterioare ale brațului și antebrațului
D. Nervul cutanat posterior al brațului provine
din nervul radial (in axilă)
E. Este cea mai mare ramură terminală a
cordonului posterior
F. Nervul cutanat lateral superior al brațului
provine din nervul radial
G. Inervează suprafața laterală dorsală a mâinii
H. Inervează pielea regiunii anterioare a brațului
și antebrațului
I. Este singura ramură a cordonului medial
J. Inervează pielea de pe partea posterioară a
brațului și antebrațului
119. Plexul brahial:
A. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal
dintre ramurile din cordonul lateral
B. Nervul suprascapular (C7 și C8) trece lateral
prin triunghiul anterior al gâtului
C. Nervul suprascapular (C5 și C6) trece lateral
prin triunghiul posterior al gâtului
D. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
cordonului lateral
E. Fiecare dintre cele șase trunchiuri ale plexului
brahial se împarte într-o diviziune anterioară și
una posterioară
F. Nervul scapular dorsal provine din rădăcina
C5 a plexului brahial
G. Cordonul lateral rezultă din unirea
diviziunilor anterioare ale trunchiurilor superior
și mijlociu
H. Nervul scapular dorsal provine din rădăcinile
C8-T1 ale plexului brahial
I. Cele două diviziuni posterioare se combină
pentru a forma cordonul anterior
J. Rădăcinile plexului brahial sunt ramurile
anterioare ale nervilor spinali de la C5 la C8 și
T1
120. Plexul brahial: H. 5 = Nervul femural.

A. Nervul musculocutanat trece lateral pentru a I. 5 = Nervul obturator.

pătrunde în mușchiul coracbrahial
J. 3 = Nervul ilio-inghinal.
B. Nervul subscapular superior inerveaza
mușchii pectoral mic și rotund mare
122. Referitor la structurile numerotate în
C. Nervul suprascapular provine din trunchiul
figură (Vedere anterioară a plexului lombar),
inferior al plexului brahial
este corect să spunem că:
D. Nervul axilar inervează mușchiul anconeus
A. 1 = Nervul subcostal (T12); 4 = Nervul
E. Nervul toracic lung provine din ramurile cutanat femural lateral.
anterioare de la C8 la T1
B. 7 = Trunchiurile lombosacrate; 4 = Nervul
F. Nervul toracic lung provine din ramurile obturator.
anterioare de la C5 la C7
C. 3 = Nervul ilio-inghinal; 4 = Nervul femural.
G. Nervul scapular dorsal inervează mușchii
D. 6 = Nervul obturator; 7 = Nervul
romboizi mare și mic abordandu-i pe
iliohipogastric.
suprafețele lor profunde
E. 4 = Nervul cutanat femural lateral; 5 = Nervul
H. Cordonul medial este continuarea diviziunii
femural.
anterioare a trunchiului inferior
F. 6 = Nervul obturator; 7 = Trunchiurile
I. Nervul scapular dorsal inervează mușchii
lombosacrate.
pectorali mare și mic abordandu-i pe
suprafețele lor profunde G. 2 = Nervul iliohipogastric; 3 = Nervul ilio-
inghinal.
J. Nervul musculocutanat este o ramură
terminală mare a cordonului lateral H. 4 = Nervul cutanat femural lateral; 6 = Nervul
femural.

I. 1= Nervul subcostal (T12); 7 = Trunchiurile

121. Referitor la structurile numerotate în
lombosacrate.
figură (vedere anterioară a plexului lombar),
este corect să spunem că: J. 5 = Nervul femural; 7 = Nervul ilio-inghinal.
A. 7 = Trunchiurile lombosacrate.

B. 6 = Nervul femural.

C. 7 = Nervul obturator.

D. 6 = Nervul obturator.

E. 4 = Nervul cutanat femural lateral.

F. 3 = Nervul subcostal (T12).

G. 4 = Nervul femural.
123. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii regiunii gluteale și coapsei: vedere
posterioară), este corect să spunem că:
A. 4 = Nervul cutanat posterior al coapsei.
B. 5 = Nervul tibial.
C. 3 = Nervul sciatic.
D. 3 = Nervul cutanat posterior al coapsei.
E. 2 = Nervul obturator.
F. 5 = Nervul fibular (peronier) comun.
G. 6 = Nervul tibial.
H. 2 = Nervul pudendal.
I. 4 = Nervul sciatic.
J. 6 = Nervul fibular (peronier) comun.
124. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii regiunii gluteale și coapsei: vedere
posterioară), este corect să spunem că:
A. 5 = Nervul tibial; 4 = Nervul sciatic.
B. 5 = Nervul tibial; 3 = Nervul gluteal inferior.
C. 6 = Nervul fibular (peronier) comun; 7 =
Artera și nervul gluteal superior.
D. 2 = Nervul pudendal; 1 = Artera și nervul
gluteal inferior.
E. 3 = Nervul cutanat posterior al coapsei; 7 =
Artera și nervul gluteal inferior.
F. 7 = Artera și nervul gluteal inferior; 2 = Artera
și nervul gluteal superior.
G. 4 = Nervul sciatic; 1 = Artera și nervul gluteal
inferior.
H. 3 = Nervul cutanat posterior al coapsei; 7 =
Artera și nervul gluteal superior.
I. 5 = Nervul sciatic; 3 = Nervul gluteal inferior.
J. 2 = Nervul obturator; 1 = Artera și nervul
gluteal inferior.
125. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere anterioară), este
corect să spunem că:
A. 3 = Nervul cutanat dorsal intermediar.
B. 4 = Nervul cutanat dorsal lateral.
C. 1 = Nervul fibular (peronier) profund.
D. 2 = Nervul fibular (peroneal) profund.
E. 4 = Nervul cutanat dorsal intermediar.
F. 3 = Nervul cutanat dorsal medial.
G. 7 = Nervul fibular (peronier) superficial.
H. 1 = Nervul fibular (peronier) comun.
I. 7 = Nervul fibular (peronier) profund.
J. 2 = Nervul fibular (peronier) superficial.
126. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere anterioară), este
corect să spunem că:
A. 3 = Nervul cutanat dorsal intermediar; 4 =
Nervul cutanat dorsal lateral.
B. 2 = Nervul fibular (peronier) superficial; 6 =
Nervi digitali dorsali.
C. 3 = Nervul cutanat dorsal medial; 4 = Nervul
cutanat dorsal intermediar.
D. 1 = Nervul fibular (peronier) comun; 2 =
Nervul fibular (peronier) profund.
E. 2 = Nervul cutanat dorsal lateral; 6 = Nervi
digitali dorsali.
F. 7 = Nervul fibular (peronier) profund; 1 =
Nervul fibular (peronier) comun.
G. 2 = Nervul cutanat dorsal lateral; 3 = Nervul
cutanat dorsal medial.
H. 4 = Nervul cutanat dorsal intermediar; 5 =
Nervul cutanat dorsal lateral.
I. 1 = Nervul fibular (peronier) comun; 5 =
Nervul cutanat dorsal lateral.
J. 1 = Nervul fibular (peronier) comun; 7 =
Nervul fibular (peronier) superficial.
127. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere posterioară), este
corect să spunem că:
A. 5 = Nervul plantar medial.
B. 3 = Nervul plantar lateral.
C. 4 = Nervul fibular (peronier) profund.
D. 1 = Nervul tibial.
E. 4 = Nervul cutanat sural medial.
F. 1 = Nervul fibular (peronier) comun.
G. 6 = Nervul cutanat sural lateral (tăiat).
H. 4 = Nervul tibial.
I. 7 = Nervul fibular (peronier) comun.
J. 2 = Nervul cutanat sural medial (tăiat).
128. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere posterioară), este
corect să spunem că:
A. 1 = Nervul tibial; 3 = Nervul plantar medial.
B. 5 = Nervul plantar medial; 7 = Nervul fibular
(peronier) comun.
C. 4 = Nervul tibial; 5 = Nervul plantar medial.
D. 2 = Nervul cutanat sural medial (tăiat); 7 =
Nervul fibular (peronier) comun.
E. 4 = Nervul tibial; 3 = Nervul plantar medial.
F. 7 = Nervul tibial; 5 = Nervul plantar lateral.
G. 1 = Nervul tibial; 5 = Nervul plantar lateral.
H. 1 = Nervul tibial; 4 = Nervul cutanat sural
medial.
I. 2 = Nervul cutanat sural lateral (tăiat); 6 =
Nervul cutanat sural medial (tăiat).
J. 2 = Nervul cutanat sural medial (tăiat); 6 =
Nervul cutanat sural lateral (tăiat).
129. Referitor la structurile numerotate în
figură (Peretele abdominal anterior), este
corect să spunem că:
A. Nervul numerotat cu [7] provine din ramul
anterior al L1.
B. 6 = Nervul ilioinghinal.
C. 7 = Nervul iliohipogastric.
D. Nervul numerotat cu [6] NU are funcție
motorie pentru niciunul dintre mușchii peretelui
abdominal.
E. Nervul numerotat cu [6] provine din ramul
anterior al L1.
F. Nervul numerotat cu [7] asigură inervația
senzorială pielii din partea anteromedială a
coapsei superioare și pielea adiacentă a
perineului.
G. Nervul numerotat cu [7] provine din ramul
anterior al L3.
H. 6 = Nervul iliohipogastric.
I. 7 = Nervul ilioinghinal.
J. Nervul numerotat cu [7] NU are funcție
motorie pentru niciunul dintre mușchii peretelui
abdominal.
130. Referitor la structurile numerotate în 132. Referitor la structurile numerotate în
figură (Inervația senzitivă a membrului inferior), figură (vedere anterioară a plexului brahial),
este corect să spunem că: este corect să spunem că: A. 2 = nervul axilar, 8
= nervul scapular dorsal
A. 1 = Nervul cutanat femural anterior.
B. 7 = nervul median, 8 = nervul lung toracic
B. 2 = Nervul ilioinghinal.
C. 1 = nervul ulnar, 2 = nervul radial
C. 5 = Nervul cutanat femural posterior.
D. 3 = nervul radial, 6 = nervul toracodorsal
D. 4= Nervul cutanat sural lateral.
E. 3 = nervul radial, 4 = nervul ulnar
E. 3 = Nervul safen.
F. 1 = nervul ulnar, 5 = nervul musculocutanat
F. 2 = Nervul cutanat femural anterior.
G. 4 = nervul median, 7 = nervul lung toracic
G. 6 = Nervul cutanat sural lateral.
H. 5 = nervul ulnar, 2 = nervul axilar
H. 3= Nervul cutanat femural anterior.
I. 1 = nervul musculocutanat, 5 = nervul ulnar
I. 3 = Nervul sural.
J. 5 = nervul musculocutanat, 6 = nervul
J. 1 = Nervul ilioinghinal.
scapular dorsal

131. Referitor la structurile numerotate în

133. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere anterioară a plexului brahial),
figură (vedere anterioară a plexului brahial),
este corect să spunem că:
este corect să spunem că:
A. 4 = nervul median
A. 1 = nervul radial
B. 4 = nervul radial
B. 8 = rădăcini
C. 2 = nervul axilar
C. 1 = nervul ulnar
D. 1 = nervul musculocutanat
D. 3 = nervul median
E. 1 = nervul median
E. 2 = nervul radial
F. 3 = nervul radial
F. 8 = cordoane, 7 = trunchiuri
G. 5 = nervul ulnar
G. 7 = trunchiurile superior, mijlociu și inferior
H. 2 = nervul musculocutanat
H. 6 = cordoanele laterale, posterioare și
I. 3 = nervul ulnar mediale

J. 5 = nervul axilar I. 3 = nervul ulnar

J. 5 = cordonul medial
134. Referitor la structurile numerotate în 136. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere anterioară a plexului brahial), figură (vedere anterioară a membrului
este corect să spunem că: superior), este corect să spunem că:

A. 4 = nervul musculocutanat A. 3 = nervul median

B. 4 = nervul axilar B. 3 = nervul musculocutanat

C. 1 = nervul radial C. 2 = nervul radial (ram profund, ram

superficial)
D. 1 = nervul axilar
D. 1 = nervul musculocutanat
E. 5 = nervul axilar
E. 9 = nervul radial
F. 2 = nervul median
F. 7 = nervul radial
G. 3 = nervul ulnar
G. 8 = nervul radial (ram profund, ram
H. 5 = nervul musculocutanat
superficial)
I. 3 = nervul median
H. 1 = nervul median
J. 2 = nervul radial
I. 9 = nervul ulnar

J. 8 = nervul ulnar

135. Referitor la structurile numerotate în

137. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere posterioară a umărului), este
figură (vedere anterioară a membrului
corect să spunem că:
superior), este corect să spunem că:
A. 2 = nervul subscapular inferior (C5-C6)
A. 8 = nervul radial
B. 5 = nervul axilar (C5-C6)
B. 2 = nervul musculocutanat
C. 5 = nervul radial (C5-C8, T1), 6 = nervul
C. 3 = nervul median
suprascapular
D. 4 = ramura recurentă (motorie) a nervului
D. 4 = nervul radial (C5-C8, T1)
median pentru mușchii tenari
E. 1 = nervul subscapular inferior (C5-C6)
E. 5 = ramura recurentă (motorie) a nervului
F. 1 = nervul scapular dorsal (C5) median pentru mușchii tenari

G. 2 = nervul suprascapular (C5-C6) F. 7 = nervul ulnar

H. 6 = nervul suprascapular (C5-C6) G. 6 = ramura superficială a nervului ulnar

I. 5 = nervul radial (C5-C8, T1) H. 1 = nervul musculocutanat

J. 4 = nervul axilar (C5-C6) I. 5 = ramurile digitale palmare comune ale

nervului median

J. 9 = nervul median
138. Referitor la structurile numerotate în 140. Celulele care se divid și participă la
figură (vedere anterioară a membrului reproducere sunt: :
superior), este corect să spunem că:
A. Spermatozoid
A. 3 = nervul musculocutanat
B. Spermie
B. 12 = nervul ulnar, ramul palmar
C. Ovogonie
C. 4 = nervul ulnar, ramul palmar
D. Oocit secundar
D. 6 = nervul ulnar
E. Spermatocit primar
E. 1 = nervul radial
F. Oocit primar
F. 4 = nervul radial, ramul superficial
G. Al doilea globul polar
G. 2 = nervul radial
H. Spermatidă
H. 5 = nervul median, ramul palmar
I. Primul globul polar
I. 10 = nervul radial
J. Spermatogonie
J. 11 = nervul musculocutanat

141. Referitor la ovogeneză:

139. Referitor la structurile numerotate în
A. Maturarea ovocitelor începe înainte de
figură (vedere posterioară a membrului
naștere
superior), este corect să spunem că:
B. Ovocitele primare rămân blocate în metafaza
A. 6 = nervul median, ramul superficial
primei divizuni meiotice până la pubertate
B. 7 = nervul median
C. Ovocitul secundar este diploid
C. 5 = nervul musculocutanat
D. Ovocitul secundar rămâne blocat în profaza
D. 6 = nervul radial, ramul superficial meiozei II

E. 5 = nervul radial E. După pubertate, în fiecare lună se dezvoltă

câte un folicul până la menopauză
F. 12 = nervul radial, ramul superficial
F. Ovocitul secundar rămâne blocat în metafaza
G. 9 = nervul axilar
meiozei II
H. 4 = nervul radial
G. Celulele granulare care înconjură ovocitul
I. 7 = nervul ulnar formează cumulus oophorus

J. 12 = nervul ulnar H. Ovocitele primare rămân blocate în profaza

primei diviziuni meiotice până la pubertate

I. Meioza II se finalizează înainte de fecundare

J. Coalescența spațiilor formate între celulele

granulare determină apariția antrului folicular
142. Referitor la spermatogeneză:
A. Spermatocitele primare formează prin
diviziune ecuațională spermatocitele secundare
B. Celulele germinative primordiale se
diferențiază în spermatogonii de tip A la
pubertate
H. Sexualizarea gonadei se realizează sub
acțiunea inductorie a cromozomului Y
I. Stadiile incipiente ale gametogenezei sunt
diferite la cele 2 sexe
J. Gonocitele proliferează prin meioză

C. Spermatocitele primare formează prin

diviziune reducțională spermatocitele
secundare
D. Spermatida se transformă în spermatozoid
printr-o serie de evenimente, spermiogeneză
E. Maturarea spermatozoizilor începe la naștere
F. Celulele Sertoli secretă testosteron
G. Maturarea spermatozoizilor începe la
pubertate
H. Celulele Leydig sunt celule de susținere
144. Referitor la ovogeneză:
A. Ovogoniile sunt prezente după naștere, până
la pubertate
B. Meioza II se finalizează doar în cazul
fecundării ovulului
C. În timpul perioadei fertile survin modificări
ciclice foliculare, ovogenetice, hormonale,
uterine
D. Foliculul primordial este format din ovogonii
înconjurate de celule foliculare

I. Spermatogoniile de tip B formează prin E. În timpul perioadei fertile, la începutul

diviziune reducțională spermatocitele primare fiecărui ciclu ovarian încep să se matureze 15-
20 foliculi
J. Spermatogoniile de tip B formează prin
diviziune ecuațională spermatocitele primare F. Meioza II se definitivează la ovulație

G. Meioza I se definitivează cu formarea

ovocitului primar
143. Referitor la gametogeneză:
H. Celulele germinale formează ovogoniile prin
A. Sexualizarea gonadei se realizează sub
meioză
acțiunea inductorie a cromozomului X
I. Meioza I se finalizează preovulator cu
B. Celulele germinative primordiale (gonocitele)
formarea ovocitului secundar și a primului
se formează extra-gonadal
globul polar
C. Stadiul indiferent în dezvoltarea gonadelor
J. Ovocitul primar rămâne blocat în profaza
corespunde perioadei S3-S7
primei meioze până când foliculul secundar
D. În absența cromozomului Y, gonada devine matur
indiferentă are aspect de ovar în S9

E. Gonocitele se formează la nivelul gonadei

F. Gonocitele migrează de la nivelul sacului

vitelin (veziculei ombilicale) în S4

G. Sexualizarea gonadei se realizează în S5

145. Referitor la ovulație:
A. Viteza transportului ovocitului prin trompa
uterină nu depinde de statusul hormonal
B. La ovulație, ovocitul înconjurat de cumulus
oophorus este expulzat în cavitatea peritoneală
C. Celulele granulare restante la nivelul
foliculului rupt secretă progesteron
D. Corpul galben se formează sub acțiunea FSH
E. După ovulație, în vederea pregătirii pentru
nidație, mucoasa uterină trece la stadiul
secretor
F. După ovulație, în vederea pregătirii pentru
nidație, mucoasa uterină trece la stadiul
proliferativ
G. Motilitatea tubară se află sub control
hormonal
H. La ovulație, ovocitul înconjurat de cumulus
oophorus este expulzat în trompa uterină
I. Celulele granulare restante la nivelul
foliculului rupt secretă doar estrogen
J. Ovocitul eliberat în cavitatea peritoneală este
captat de fimbriile trompei care baleiază
suprafața ovarului
146. Referitor la fecundare:
A. Reacția acrozomială se produce după
atașarea spermiei la zona pellucida
B. Capacitația spermiilor se produce în tractul
genital feminin
C. În absența capacitației, spermiile nu pot
traversa corona radiata
D. Se realizează în regiunea ampulară a trompei
uterine
E. Spermia ejaculată este aptă de fertilizare
F. Acrozomul conține enzime glicolitice
G. Capacitația spermiilor se realizează în
epididim
H. Reacția acrozomială face posibilă traversarea
coronei radiata
I. Spermia ejaculată nu este capabilă de a
fertiliza ovocitul
J. Fertilizarea debutează cu fuziunea
membranelor celulare ale ovocitului și
spermatozoidului
147. Referitor la fecundare:
A. Cei mai mulți spermatozoizi ejaculați în
tractul genital feminin ajung la locul fecundării
B. Membranele ovocitului și spermatozoidului
fuzionează după atașarea acestuia la ovocit
C. Majoritatea spermatozoizilor ejaculați în
tractul genital feminin nu ajung la locul
fecundării
D. Capacitația permite spermiei să traverseze
zona pellucida
E. Acrozina permite spermiei să străbată zona
pellucida
F. Spermatozoidul pătrunde în ovocit cu tot cu
membrana plasmatică
G. Capacitația permite spermiei să traverseze
corona radiata
H. Acrozina permite spermiei să străbată corona
radiata
I. În ovocit pot penetra mai mulți spermatozoizi
J. După penetrarea zonei pellucida și contactul
spermatozoidului cu suprafața ovocitară,
ovocitul devine impermeabil pentru alți
spermatozoizi
148. Referitor la fecundare: F. Clivajul debutează la 48 ore după fuziunea
pronucleilor
A. Nucleul ovocitului definitiv formează
pronucleul feminin G. În stadiul de 16 celule, embrionul se numește
morulă
B. Nucleul ovocitului secundar fuzionează cu
nucleul spermiei formând zigotul H. Trofoblastul se află la originea țesuturilor
embrionare
C. Ovocitul nefecundat se clivează
I. Prezența genei SRY inițiază transformările
D. Polispermia este posibilă la om în mod
spre sexul masculin
normal
J. În stadiul de 8 celule, embrionul se numește
E. Nucleul spermiei formează pronucleul
morulă
masculin, restul degenerează după pătrunderea
în ovocit

F. Clivarea se produce secundar fecundării 150. Referitor la prima săptămână a dezvoltării

G. În cazul ovocitului, meioza II se definitivează
când spermia străbate corona radiata
H. Zigotul rezultă din fuzionarea pronucleilor
masculin și feminin
I. Reacția zonală se produce la nivelul coronei
radiata
J. După pătrunderea spermatozoidului în ovocit,
se definitivează meioza II
(S1):
A. Blastocelul este o cavitate în interiorul
morulei
B. Blastocistul se formează în istmul trompei
uterine
C. În cavitatea uterină, embrionul atinge stadiul
de blastocist
D. În ziua a 4-a, morula în stadiul 32 celule
ajunge în cavitatea uterină

E. Embrionul ajunge în stadiul de 16 celule la 3

zile de la fecundare
149. Referitor la prima săptămână a dezvoltării
F. Masa celulară internă formează
(S1):
embrioblastul
A. Clivajul celulelor embrionare determină
G. La finalul primei săptămâni, embrionul a
producerea blastomerelor
atins stadiul de morulă
B. Morula este mai mare dimensional decât
H. Morula se implantează în mucoasa uterină
zigotul
I. Masa celulară externă formează trofoblastul
C. Din masa celulară internă se formează
țesuturile embrionului J. Implantarea survine ca urmare a
interacțiunilor dintre embrioblast și endometru
D. Din masa celulară externă se formează
trofoblastul

E. Masa celulară internă contribuie la formarea

viitoarei placente
151. Referitor la implantare: 153. Evenimentele săptămânii a 2-a a
dezvoltării (S2):
A. Arterele uterine devin sinuoase în faza
secretorie A. Sincițiotrofoblastul reprezintă stratul intern
al trofoblastului
B. Mucoasa uterină se află în faza secretorie
B. Se formează vezicula vitelină secundară
C. Blastocistul se implantează la nivelul
(blastocel)
peretelui anterior/posterior uterin
C. Pediculul embrionar este de natură
D. Mucoasa uterină este tristraficată
hipoblastică
E. Stratul compact este dispus la baza mucoasei
D. Citotrofoblastul asigură schița circulației
uterine
uteroplacentare
F. Blastocistul se implantează la nivelul unui
E. Celulele embrioblastului se diferențiază în
corn uterin
hipoblast și epiblast
G. Implantarea ectopică nu are consecințe
F. Se formează cavitatea amniotică
clinice
G. Se formează vezicula vitelină secundară
H. Implantarea ectopică se poate produce la
(lecitocel)
nivel tubar
H. Citotrofoblastul reprezintă stratul extern al
I. Mucoasa uterină se află în faza proliferativă
trofoblastului
J. Endometrul este bistratificat
I. Mezodermul extraembrionar se împarte în
somatopleură și splanhnopleură

152. Evenimentele săptămânii a 2-a a J. Trofoblastul se diferențiată în citotrofoblast și

dezvoltării (S2): sincițiotrofoblast

A. Formarea notocordului

B. Formarea discului embrionar bilaminar 154. Referitor la cavitatea amniotică:

C. Apariția liniei primitive A. Este tapetată cu amnioblaști

D. Formarea veziculei ombilicale primitive B. Este situată ventral față de discul embrionar

E. Formarea discului embrionar trilaminar C. Este tapetată de membrana Heuser

F. Apariția cavității amniotice D. Este tapetată de membrana extracoelomică

G. Formarea tubului neural E. Se formează în ziua 8

H. Formarea plăcii neurale F. Apare în interiorul epiblastului

I. Finalizarea implantării G. La formarea pereților participă splahnopleura

extra-embrionară
J. Diferențierea trofoblastului în citotrofoblast și
sincițiotrofoblast H. La formarea pereților participă somatopleura
extra-embrionară
I. Este situată dorsal față de discul embrionar 156. Structurile extraembrionare din săptămâna
a 2-a a dezvoltării (S2) sunt reprezentate de:
J. Apare în interiorul hipoblastului
A. Blastocist

B. Disc germinativ bilaminar

155. Referitor la mezodermul extra-embrionar:
C. Hipoplast
A. Separă amniosul de citotrofoblast
D. Mezodermul extra-embrionar
B. Se dispune între suprafața internă a
citotrofoblastului și suprafața externă a E. Vezicula vitelină primitivă
veziculei ombilicale primitive
F. Blastocel
C. Stratul mezodermic care tapetează sacul
G. Celomul extra-embrionar
vitelin constituie mezodermul splanhnopleural
H. Amnios
D. Este dispus între epiblast și hipoblast
I. Epiblast
E. Mezodermul spanhnopleural acoperă
citotrofoblastul J. Pediculul de fixație
F. Mezodermul somatopleural tapetează sacul
vitelin
157. Anomalii posibile în săptămâna a 2-a a
G. Tapetează cavitatea corionică dezvoltării embrionare (S2):
H. Stratul mezodermic care acoperă A. Implantarea anormală se datorează cel mai
citotrofoblastul constituie mezodermul frecvent anexitelor
somatopleural
B. Implantare abdominală anormală
I. Este dispus între hipoblast și membrana
Heuser C. Prezența fibroamelor uterine nu afectează
implantarea
J. Participă la formarea lacunelor sincițiale
D. Blastocistul nu se poate atașa de peritoneu

E. Implantare tubară anormală

F. Implantarea anormală se datorează cel mai

frecvent cervicitelor

G. Majoritatea sarcinilor ectopice ajung la

termen

H. Implantare în apropierea orificiului intern al

colului uterin – placenta praevia

I. Rareori, sarcina extrauterină poate surveni la

nivel tubar

J. Implantare cervicală anormală

158. Dezvoltarea prenatală este constituită din:
A. S2 – gastrulația
B. S2 – embrion trilaminar
C. Morfogeneza primordială: S3-S4
D. Perioada embrionară: fertilizare-S9
E. Perioada fetală: S10-naștere
F. Perioada embrionară: fertilizare-S8
G. Perioada fetală: S9-naștere
H. Morfogeneza primordială: S2-S3
I. Durata gestației: 266 zile
J. Embrion: ziua 1-ziua 60
159. Evenimentele săptămânii a 3-a a
dezvoltării embrionare (S3):
A. Debutul organogenezei
B. Debutează cu pregastrulația
C. Apar simptomele de sarcină
D. Se edifică discul germinativ bilaminar
E. Formarea liniei primitive
F. Gastrulația
G. Linia primitivă este dispusă transversal
H. Mezodermul derivă din hipoblast
I. Formarea discului germinativ trilaminar
J. Ectodermul derivă din hipoblast
160. Referitor la gastrulație:
A. Debutează cu apariția liniei primitive pe
suprafața epiblastului
B. Nodul primitiv se află la capătul cefalic al
liniei primitive
C. Linia primitivă definește axul sagital
D. Celulele epiblastice migrate între epiblast și
endoderm edifică mezodermul
E. Hipoblastul participă la formarea structurilor
embrionare
F. Mezodermul se edifică după ectoderm
G. Eveniment ce definește formarea celor 3
straturi germinative
H. Debutează cu apariția liniei primitive pe
suprafața hipoblastului
I. Nodul primitiv se află la capătul caudal al liniei
primitive
J. Celulele epiblastice migrate între epiblast și
hipoblast edifică endodermul
161. Referitor la notocord:
A. Localizat deasupra tubului neural
B. Reprezintă un schelet axial primitiv
C. Se formează în S3
D. Reprezintă un inductor primar în dezvoltarea
embrionului
E. De natură ectodermică
F. Se formează în S2
G. Reprezintă un ax de simetrie al corpului
embrionar
H. Este de natură mezodermică
I. Se formează în S4
J. Avansează unidirecțional 164. Referitor la mezodermul paraxial:

A. Se diferențiază în dermatom

162. Identificați structurile de origine B. Din sclerotom se formează discurile

ectodermică: intervertebrale

A. Sistemul muscular C. Din sclerotom se dezvoltă mușchii scheletici

B. Notocordul D. Din sclerotom se dezvoltă scheletul axial

C. Sistemul nervos E. Se diferențiază în sclerotom

D. Cristalinul F. Se diferențiază în miotom

E. Sistemul osos G. Se divide în somitomere în S3

F. Epidermul H. Din dermatom se formează epidermul

G. Glandele mamare I. Formează ductele mulleriene

H. Sistemul excretor J. Formează cordul și vasele

I. Medulosuprarenala

J. Dermul 165. Referitor la mezodermul lateral:

A. Formează celulele mezoteliale

163. Afirmații cu privire la mezoderm: B. Formează sistemul urinar

A. Intraembrionar lateral C. Mezodermul somatopleural este adiacent

endodermului
B. Formează epidermul
D. Mezodermul somatopleural este adiacent
C. Formează notocordul
ectodermului
D. Extraembrionar lateral
E. Mezodermul splanhnopleural este adiacent
E. Extraembrionar axial ectodermului

F. Formează tubul digestiv F. Formează țesutul celular subcutanat

G. Extraembrionar G. Mezodermul splanhnopleural este adiacent

endodermului
H. Extraembrionar paraxial
H. Formează porțiuni ale sistemului genital
I. Intraembrionar paraxial
I. Se diferențiază în somatopleură
J. Intraembrionar axial
J. Se diferențiază în splanhnopleură
166. Mezodermul intermediar formează:
A. Cordonul nefrogenic – în regiunea caudală
B. Cordonul nefrogenic – în regiunea toracică
C. Gonadele
D. Nefrotoamele – în regiunea toracică
E. Nefrotoamele – în regiunea lombară
F. Structuri urogenitale
G. Somitele
H. Mezourile
I. Nefrotoamele – în regiunea cervicală
J. Celulele mezoteliale
167. Referitor la formarea sistemului nervos:
A. Tubul neural este deschis inițial la ambele
capete
B. Neuroporul cranial se închide în ziua 25
C. Neuroporul caudal se închide în ziua 25
D. Neuroporul cranial se închide în ziua 27
E. Este de origine ectodermică
F. Debutează cu formarea plăcii neurale în S3
G. Debutează în S2
H. Debutează în S4
I. Neuroporul caudal se închide în ziua 27
J. Tubul neural este închis inițial la ambele
capete
168. Identificați structurile derivate din celulele
crestelor neurale: A. Substanța cenușie
medulară
B. Lanțul simpatic paravertebral
C. Medulosuprarenala
D. Celulele foliculare tiroidiene
E. Odontoblaștii
F. Substanța cenușie a trunchiului cerebral
G. Corticosuprarenala
H. Nucleii nervilor cranieni
I. Ganglionii nervilor cranieni
J. Ganglionii de pe rădăcina dorsală a nervilor
spinali
169. Referitor la neurulație:
A. Debutează cu formarea tubului neural
B. Defectul de închidere al neuroporului caudal
poate determina spina bifida
C. Debutează în S3
D. Inițial, tubul neural conține lichid amniotic
E. În situația persistenței unui defect de
închidere al neuroporului cranial - anencefalie
F. Celulele crestelor neurale migrează în
endoderm
G. Celulele crestelor neurale migrează în
ectoderm
H. Începe cu formarea plăcii neurale
I. Crestele neurale reprezintă versanții laterali ai
tubului neural
J. Debutează în S4
170. Referitor la dezvoltarea somitelor:
A. Numărul somitelor este în concordanță cu
vârsta embrionului (zile)
B. Fiecare somită formează propriul sclerotom,
miotom, dermatom
C. Prima pereche de somite se formează în jurul
zilei 14
D. Prefigurează metameria
E. Primele 4 perechi de somite se formează în
regiunea toracică
F. Numărul somitelor este în concordanță cu
vârsta fătului (luni)
G. Persistă la adult
H. Organizare segmentară
I. Derivă din ectoderm
J. Constituie organe tranzitorii embrionare
171. Referitor la dezvoltarea somitelor:
A. 3 somite în regiunea sacrată
B. 12 somite în regiunea toracică
C. 5 somite în regiunea sacrată
D. 4 somite în regiunea occipitală
E. 7 somite în regiunea cervicală
F. 1 somită în regiunea coccigiană
G. 5 somite în regiunea lombară
H. 1 somită în regiunea occipitală
I. 2 somite în regiunea occipitală
J. 8 somite în regiunea cervicală
172. Referitor la evoluția endodermului:
A. Formează epidermul
B. Formează timusul
C. Formează epiteliul rectului distal
D. Formează celulele glandelor anexe ale
tubului digestiv – ficat, pancreas
E. Formează endoteliul vascular
F. Formează epiteliul cavității orale
G. Formează celulele parafoliculare tiroidiene
H. Formează majoritatea epiteliului tubului
digestiv
I. Formează epiteliul traheal
J. Formează epiteliul tubei auditive
173. Pe parcursul gastrulației:
A. Formarea membranei cloacale
B. Formarea celor 3 foițe ale embrionului
C. Primele diferențieri morfologice
D. Discul embrionar rămâne aplatizat
E. Formarea epiblastului
F. Formarea membranei orofaringiene
G. Discul embrionar suferă o expansiune
caudală marcată
H. Formarea notocordului
I. Formarea hipoblastului
J. Nu se stabilesc axele corpului
174. Pe parcursul gastrulației: : 176. Referitor la anexele embrionare:

A. Apare alantoida A. Placenta definitivă

B. Embrionul se hrănește prin osmoză B. Excesul de lichid amniotic - oligohidramnios

C. Se definitivează formarea placentei C. Cavitatea amniotică se formează între

celulele epiblastului
D. Vilozitatea terțiară nu prezintă structuri
vasculare D. Lichidul amniotic nu pătrunde în căile
respiratorii
E. Se formează vilozitățile secundare
E. Placenta primitivă
F. La începutul S3 apar vilozități primare
F. Vezicula vitelină
G. Din pediculul de fixație se formează placenta
G. Cordonul ombilical
H. La finalul S2 se formează vilozitățile terțiare
H. Alantoida
I. La sfârșitul S3 apar vilozități terțiare
I. Lichidul amniotic circulă liber prin sistemul
J. Vilozitățile sunt de natură trofoblastică
circulator

J. Amnios
175. Referitor la evenimentele săptămânii a 4-a
a dezvoltării (S4):
177. Referitor la lichidul amniotic:
A. Închiderea neuroporului cranial în ziua 25
A. Este conținut în sistemul circulator
B. Continuarea neurulației
B. Conține secreții fetale
C. Formarea discului embrionar tridermic
C. Nu conține urină fetală
D. Plicaturarea cefalocaudală
D. Permite mișcările fetale
E. Formarea vilozităților primare
E. Polihidramnios este consecința ageneziei
F. Plicaturarea laterală
renale
G. Debutează organogeneza
F. Absoarbe șocurile
H. Se finalizează organogeneza
G. Împiedică aderența embrionului la
I. Creșterea rapidă a somitelor membrana amniotică

J. Regresia cavității amniotice H. Circulă liber prin tubul digestiv

I. Nu pătrunde în ductul mezonefric

J. Nu contribuie la declanșarea nașterii

(dilatarea canalului cervical)
178. Referitor la placentă:
A. Realizează schimbul de gaze și produși
metabolici între circulația maternă și cea fetală
B. Sintetizează hormoni
C. La termen, placenta este expulzată odată cu
fătul
D. Divizată în cotiledoane
E. Prezintă o componentă maternă – placa
bazală
F. Prezintă o componentă fetală – placa bazală
G. Venele ovariene drenează placenta
H. Prezintă o componentă fetală – corionul vilos
I. Placenta conține 500 ml sânge matern
J. Prezintă o componentă maternă – corionul
vilos
179. Funcțiile placentei:
A. Împiedică pasajul virusurilor către organismul
fetal
B. Barieră impermeabilă pentru substanțe
exogene (medicamente, alcool)
C. Transfer de substanțe nutritive
D. Realizează o suprafață de schimb de aprox. 1
m2
E. Împiedică pasajul produșilor metabolici fetali
în circulația maternă
F. Schimb de gaze
G. Transfer de anticorpi materni
H. Transfer de electroliți
I. Sinteză de hormoni
J. Produce hormoni tiroidieni
180. Referitor la cordonul ombilical:
A. Conține o arteră ombilicală
B. Conține 2 vene ombilicale
C. Gelatina lui Wharton
D. Conține o venă ombilicală
E. Prezintă un înveliș vitelin
F. Conține vezicula vitelină
G. Conține pediculul alantoidian
H. Conține pediculul vitelin
I. Conține două artere ombilicale
J. Prezintă un înveliș alantoidian
181. Referitor la dezvoltarea membrelor:
A. Mugurii membrelor devin vizibili la finalul S5
B. Ectodermul de la nivelul marginii distale a
membrelor – creastă ectodermică apicală
C. Apoptoza la nivelul crestei ectodermice
apicale formează antebrațul
D. Mugurii membrelor prezintă un înveliș
endodermic
E. Mugurii membrelor prezintă un centru
mezenchimatos
F. Direcție caudocranială
G. Mugurii membrelor devin vizibili la finalul S4
H. Endodermul de la nivelul marginii distale a
membrelor – creastă endodermică apicală
I. Mugurii membrelor prezintă un înveliș
ectodermic
J. Direcție proximodistală
182. Dezvoltarea membrelor – corelații clinice:

A. Focomelia - determinată de benzi amniotice 184. Embrionul la finalul pregastrulației

prezintă:
B. Amelie – absența gambei
A. 3 = Citotrofoblast
C. Amelie – absența degetelor
B. 4 = Epiblast
D. Focomelie – absența mâinii/piciorului
C. 2 = Tijă epitelială
E. Meromelie – absența parțială a unui membru
D. 5 = Vezicula vitelină secundară
F. Stabilirea vârstei
E. 1 = Cavitatea corionică
G. Amelie – absența completă a unui membru
F. 4 = Hipoblast
H. Focomelie – absența oaselor lungi, mână și
picior rudimentare G. 2 = Pedicul de fixare

I. Amputații determinate de benzi amniotice H. 3 = Sincițiotrofoblast

J. Meromelie – absența totală a unui membru I. 1 = Vezicula vitelină secundară

J. 5 = Vezicula ombilicală

183. Referitor la dezvoltarea coloanei

vertebrale:
185. Embrionul de ziua 19 prezintă:
A. Vertebrele se formează din sclerotomul
A. 2 = Placă neurală
somitelor
B. 3 = Tub neural
B. Debutează în S4
C. 1 = Mezoderm paraxial
C. Un sclerotom formează o singură vertebră
D. 4 = Ectoderm
D. Notocordul formează discul intervertebral
E. 2 = Șanț neural
E. Vertebrele cervicale derivă din sclerotoamele
celor 7 somite cervicale F. 5 = Mezoderm lateral
F. Debutează în S3 G. 1 = Mezoderm intermediar
G. Notocordul formează nucleul pulpos H. 4 = Endoderm
H. Debutează în S5 I. 5 = Mezoderm intermediar
I. Fiecare vertebră se dezvoltă din 2 J. 3 = Notocord
sclerotoame adiacente

J. Există 8 somite cervicale

186. Embrionul în ziua 25 prezintă (vedere 188. Embrionul în săptămâna a 4-a a
laterală): embriogenezei (S4) prezintă: A. 1 = Vezicula
vitelină
A. 3 = Intestin anterior
B. 3 = Ectoderm
B. 5 = Neuropor posterior
C. 4 = Coelom intraembrionar
C. 4 = Duct vitelin
D. 2 = Notocord
D. 1 = Membrana orofaringiană
E. 2 = Tub neural
E. 5 = Membrana cloacală
F. 3 = Mezoderm
F. 2 = Stomodeum
G. 5 = Ductul alantoidian
G. 3 = Proeminență pericardică
H. 1 = Cavitate amniotică
H. 1 = Neuropor anterior
I. 4 = Coelom extraembrionar
I. 4 = Pedicul de fixație
J. 5 = Tub digestiv primitiv (intestinul mijlociu)
J. 2 = Arcurile faringiene 1 și 2

189. Secțiune prin somită:

187. Embrionul de săptămâna a 2-a prezintă:
A. 1 = Notocord
A. 1 = Lacună trofoblastică
B. 1 = tub neural
B. 3 = Veziculă alantoidiană
C. 4 = Miotom
C. 5 =Veziculă vitelină secundară
D. 3 = Coelom intraembrionar
D. 1 = Lacună vasculară
E. 4 = Sclerotom
E. 5 = Veziculă vitelină primitivă
F. 3 = Tub digestiv primitiv
F. 2 = Epiblast
G. 2= Dermatom
G. 4 = Amnioblaști
H. 5 = Aortă dorsală
H. 2 = Amnioblaști
I. 2 = Sclerotom
I. 4 = Epiblast
J. 5 = Tub cardiac
J. 3 = Cavitate amniotică
190. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere anterioară a plexului lombar),
este corect să spunem că:
A. 6 = Nervul obturator.
I. 7 = Trunchiurile lombosacrate; 4 = Nervul
obturator.
J. 5 = Nervul femural; 7 = Nervul ilio-inghinal.

B. 5 = Nervul femural.
192. Referitor la structurile numerotate în
C. 7 = Nervul obturator. figură (Nervii regiunii gluteale și coapsei: vedere
posterioară), este corect să spunem că:
D. 4 = Nervul femural.
A. 2 = Nervul pudendal.
E. 5 = Nervul obturator.
B. 4 = Nervul sciatic.
F. 6 = Nervul femural.
C. 5 = Nervul fibular (peronier) comun.
G. 7 = Trunchiurile lombosacrate.
D. 3 = Nervul cutanat posterior al coapsei.
H. 3 = Nervul ilio-inghinal.
E. 6 = Nervul tibial.
I. 4 = Nervul cutanat femural lateral.
F. 6 = Nervul fibular (peronier) comun.
J. 3 = Nervul subcostal (T12).
G. 5 = Nervul tibial.

H. 2 = Nervul obturator.
191. Referitor la structurile numerotate în
figură (Vedere anterioară a plexului lombar), I. 3 = Nervul sciatic.
este corect să spunem că:
J. 4 = Nervul cutanat posterior al coapsei.
A. 4 = Nervul cutanat femural lateral; 5 =
Nervul femural.
193. Referitor la structurile numerotate în
B. 3 = Nervul ilio-inghinal; 4 = Nervul femural.
figură (Nervii regiunii gluteale și coapsei: vedere
C. 2 = Nervul iliohipogastric; 3 = Nervul ilio- posterioară), este corect să spunem că:
inghinal.
A. 6 = Nervul fibular (peronier) comun; 7 =
D. 1 = Nervul subcostal (T12); 4 = Nervul cutanat Artera și nervul gluteal superior.
femural lateral.
B. 5 = Nervul tibial; 4 = Nervul sciatic.
E. 4 = Nervul cutanat femural lateral; 6 = Nervul
C. 4 = Nervul sciatic; 1 = Artera și nervul gluteal
femural.
inferior.
F. 6 = Nervul obturator; 7 = Trunchiurile
D. 2 = Nervul obturator; 1 = Artera și nervul
lombosacrate.
gluteal inferior.
G. 6 = Nervul obturator; 7 = Nervul
E. 5 = Nervul sciatic; 3 = Nervul gluteal inferior.
iliohipogastric.
F. 3 = Nervul cutanat posterior al coapsei; 7 =
H. 1= Nervul subcostal (T12); 7 = Trunchiurile
Artera și nervul gluteal superior.
lombosacrate.
G. 3 = Nervul cutanat posterior al coapsei; 7 =
Artera și nervul gluteal inferior.
H. 2 = Nervul pudendal; 1 = Artera și nervul
gluteal inferior.
I. 5 = Nervul tibial; 3 = Nervul gluteal inferior.
J. 7 = Artera și nervul gluteal inferior; 2 = Artera
și nervul gluteal superior.
194. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere anterioară), este
corect să spunem că:
A. 7 = Nervul fibular (peronier) profund.
B. 7 = Nervul fibular (peronier) superficial.
C. 2 = Nervul fibular (peronier) superficial.
D. 4 = Nervul cutanat dorsal lateral.
E. 2 = Nervul fibular (peroneal) profund.
F. 3 = Nervul cutanat dorsal intermediar.
G. 1 = Nervul fibular (peronier) profund.
H. 1 = Nervul fibular (peronier) comun.
I. 3 = Nervul cutanat dorsal medial.
J. 4 = Nervul cutanat dorsal intermediar.
195. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere anterioară), este
corect să spunem că:
A. 2 = Nervul fibular (peronier) superficial; 6 =
Nervi digitali dorsali.
B. 1 = Nervul fibular (peronier) comun; 2 =
Nervul fibular (peronier) profund.
C. 3 = Nervul cutanat dorsal intermediar; 4 =
Nervul cutanat dorsal lateral.
D. 2 = Nervul cutanat dorsal lateral; 3 = Nervul
cutanat dorsal medial.
E. 4 = Nervul cutanat dorsal intermediar; 5 =
Nervul cutanat dorsal lateral.
F. 1 = Nervul fibular (peronier) comun; 7 =
Nervul fibular (peronier) superficial.
G. 2 = Nervul cutanat dorsal lateral; 6 = Nervi
digitali dorsali.
H. 3 = Nervul cutanat dorsal medial; 4 = Nervul
cutanat dorsal intermediar.
I. 7 = Nervul fibular (peronier) profund; 1 =
Nervul fibular (peronier) comun.
J. 1 = Nervul fibular (peronier) comun; 5 =
Nervul cutanat dorsal lateral.
196. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere posterioară), este
corect să spunem că:
A. 2 = Nervul cutanat sural medial (tăiat).
B. 1 = Nervul fibular (peronier) comun.
C. 5 = Nervul plantar medial.
D. 3 = Nervul plantar lateral.
E. 4 = Nervul cutanat sural medial.
F. 6 = Nervul cutanat sural lateral (tăiat).
G. 4 = Nervul fibular (peronier) profund.
H. 7 = Nervul fibular (peronier) comun.
I. 1 = Nervul tibial.
J. 4 = Nervul tibial.
197. Referitor la structurile numerotate în
figură (Nervii gambei: vedere posterioară), este
corect să spunem că:
A. 7 = Nervul tibial; 5 = Nervul plantar lateral.
B. 1 = Nervul tibial; 5 = Nervul plantar lateral.
C. 2 = Nervul cutanat sural medial (tăiat); 7 =
Nervul fibular (peronier) comun.
D. 2 = Nervul cutanat sural medial (tăiat); 6 =
Nervul cutanat sural lateral (tăiat).
coapsei superioare și pielea adiacentă a
perineului.
G. 7 = Nervul iliohipogastric.
H. Nervul numerotat cu [7] NU are funcție
motorie pentru niciunul dintre mușchii peretelui
abdominal.
I. Nervul numerotat cu [7] provine din ramul
anterior al L3.
J. 7 = Nervul ilioinghinal.

E. 1 = Nervul tibial; 4 = Nervul cutanat sural

medial.
199. Referitor la structurile numerotate în
F. 5 = Nervul plantar medial; 7 = Nervul fibular figură (Inervația senzitivă a membrului inferior),
(peronier) comun. este corect să spunem că:

G. 4 = Nervul tibial; 3 = Nervul plantar medial. A. 2 = Nervul ilioinghinal.

H. 2 = Nervul cutanat sural lateral (tăiat); 6 = B. 3 = Nervul safen.

Nervul cutanat sural medial (tăiat).
C. 1 = Nervul ilioinghinal.
I. 1 = Nervul tibial; 3 = Nervul plantar medial.
D. 3 = Nervul sural.
J. 4 = Nervul tibial; 5 = Nervul plantar medial.
E. 4= Nervul cutanat sural lateral.

F. 5 = Nervul cutanat femural posterior.

198. Referitor la structurile numerotate în
G. 3= Nervul cutanat femural anterior.
figură (Peretele abdominal anterior), este
corect să spunem că: H. 6 = Nervul cutanat sural lateral.
A. Nervul numerotat cu [6] NU are funcție I. 2 = Nervul cutanat femural anterior.
motorie pentru niciunul dintre mușchii peretelui
abdominal. J. 1 = Nervul cutanat femural anterior.

B. Nervul numerotat cu [6] provine din ramul

anterior al L1.

C. 6 = Nervul iliohipogastric.

D. Nervul numerotat cu [7] provine din ramul

anterior al L1.

E. 6 = Nervul ilioinghinal.

F. Nervul numerotat cu [7] asigură inervația

senzorială pielii din partea anteromedială a
200. Referitor la plexul lombar, este corect să 201. Referitor la nervul femural, este corect să
spunem că: spunem că:

A. Nervul genitofemural NU are funcție motorie A. Iese din pelvis printrun hiatus inferior de
la nivelul membrului inferior, dar inervează o mușchiul piriform.
parte a pielii perineului.
B. În triunghiul femural, se găsește lateral de
B. Conține ramurile anterioare ale nervilor artera femurală.
spinali L1 până la L3 și o parte din L4.
C. Inervează mușchii sartorius și cvadriceps
C. Conține ramurile anterioare ale nervilor femural.
spinali L1 până la L5.
D. Conține fibre nervoase de la ramurile
D. Nervul genitofemural inervează mușchiul anterioare ale L2 până la L4.
pătrat femural (quadratus femoris).
E. Intră în compartimentul posterior al coapsei.
E. Trunchiul lombosacrat este format din
F. În partea superioară a coapsei se găsește în
ramurile anterioare ale nervilor L5 și S1.
triunghiul femural.
F. Trunchiul lombosacrat se unește cu ramurile
G. Intră în coapsă antero-medial, trecând prin
anterioare ale S1 până la S3 și o parte din S4,
canalul obturator.
pentru a forma plexul sacrat.
H. Iese din pelvis printrun hiatus superior de
G. Trunchiul lombosacrat se unește numai cu o
mușchiul piriform.
parte a ramului anterior al S4 pentru a forma
plexul sacrat. I. Conține fibre nervoase de la ramurile
anterioare ale L1 până la L5.
H. Trunchiul lombosacrat este format din
ramurile anterioare ale L4 si L5. J. Iese din abdomen trecând inferior de
ligamentul inghinal.
I. Trunchiul lombosacrat NU se unește cu
ramurile anterioare ale S1 până la S3, pentru a
forma plexul sacrat.

J. Unii nervi ai plexului lombar părăsesc

abdomenul și pelvisul pentru a pătrunde în
membrul inferior.
202. Referitor la nervul obturator, este corect să
spunem că:
A. Conține fibre nervoase de la ramurile
anterioare ale L1 până la L5.
B. Intră în coapsă trecând prin canalul
obturator.
C. Conține fibre nervoase de la ramurile
anterioare ale L2 până la L4.
D. Inervează majoritatea mușchilor din grupul
adductorilor coapsei.
E. Este doar nerv senzitiv și inervează pielea din
partea superioară medială a coapsei.
F. Inervează pielea din partea superioară
medială a coapsei.
G. Inervează mușchiul obturator extern.
H. Intră în coapsă trecând prin canalul inghinal.
I. Iese din pelvis prin foramenul sciatic mare.
J. Inervează atât mușchii obturator extern, cât și
obturator intern.
203. Referitor la nervul femural, este corect să
spunem că:
A. Înainte de a intra în coapsă, furnizează
ramuri mușchilor iliac și pectineu.
B. Dă numeroase ramuri motorii pentru mușchii
drept femural, vast lateral, vast intermediar,
vast medial.
C. În cursul său spre ligamentul inghinal, are
raporturi cu mușchii pectineu și lung adductor.
D. Dă ramuri cutanate posterioare care
inervează pielea coapsei posterioare și din fosa
poplitee.
E. Dă ramuri cutanate anterioare care inervează
pielea de pe fața anterioară a coapsei și a
genunchiului.
F. După ce trece pe sub ligamentul inghinal, se
împarte în ramuri anterioare și posterioare.
G. Înainte de a intra în coapsă, furnizează
ramuri atât mușchiului obturator extern cât și
obturator intern.
H. În cursul său spre ligamentul inghinal, are
raport cu mușchiul psoas major.
I. Este doar nerv motor și inervează mușchii
anteriori ai coapsei.
J. Dă naștere nervului safen care are traiect
inferior pe partea laterală a genunchiului și a
gambei.
204. Referitor la nervul safen, este corect să
spunem că:
A. Inervează pielea doar de pe partea laterală a
genunchiului.
B. Însoțește artera femurală prin hiatusul
adductorilor pentru a ajunge în fosa poplitee.
C. Inervează pielea din partea medială a
genunchiului, gambei și piciorului.
D. Are raporturi cu mușchii sartorius și gracilis,
în treimea inferioară a coapsei.
E. Are raport cu mușchiul vast lateral, în treimea
inferioară a coapsei.
F. Este doar nerv motor și inervează mușchii din
compartimentul medial al gambei.
G. Trece spre gambă pe partea medială a
genunchiului.
H. NU se angajează în hiatusul adductorilor,
alături de artera femurală.
I. Are legatură cu mușchiul drept femural, în
treimea inferioară a coapsei.
J. Însoțește artera femurală prin canalul
adductorilor.
 G. Conține fibre nervoase de la L4 până la S3.

205. Referitor la nervul obturator, este corect să H. Iese din pelvis prin foramenul obturator.
spunem că:
I. Conține fibre nervoase de la L1 până la L3.
A. Ramura sa posterioară inervează mușchiul
J. Intră și trece prin regiunea gluteală.
obturator intern.

B. Ramura sa posterioară inervează mușchiul

biceps femural.
C. Înainte de a coborî în pelvis, are traiect între
mușchii transvers abdominal și oblic intern.
D. Ramura sa anterioară inervează mușchiul
vast lateral.
E. Se împarte în două ramuri: anterioară și
posterioară.
F. Ramura sa posterioară inervează mușchiul
obturator extern.
207. Referitor la nervul tibial, este corect să
spunem că:
A. Inervează toți mușchii din compartimentul
anterior al gambei.
B. Este o ramură majoră a nervului femural.
C. Este o ramură majoră a nervului sciatic.
D. Coboară prin fosa poplitee.
E. Intră în compartimentul posterior al gambei.

G. Ramura sa anterioară inervează mușchiul F. Inervează toți mușchii din compartimentul

vast medial. posterior al gambei.

H. În traiectul său descendent, are raport cu G. Inervează capătul scurt al mușchiului biceps
mușchiul psoas major. femural.

I. Ramura sa anterioară coboară anterior de H. Intră în regiunea plantară a piciorului,

mușchiul scurt adductor. trecând posterior de maleola medială (internă).

J. Ramura sa posterioară coboară posterior de I. Inervează toți mușchii din compartimentul

mușchiul scurt adductor. lateral al gambei.

J. Intră în regiunea plantară a piciorului, trecând

posterior de maleola laterală (externă).
206. Referitor la nervul sciatic, este corect să
spunem că:

A. Inervează muşchiul cvadriceps femural.

B. Se împarte în două ramuri majore: nervul

fibular comun șinervul tibial.

C. Trece prin compartimentul anterior al

coapsei.

D. Intră în compartimentul posterior al coapsei.

E. Iese din pelvis prin foramenul sciatic mic.

F. Iese din pelvis prin foramenul sciatic mare.

208. Referitor la nervul fibular comun, este J. Inervează mușchiul fibularis brevis.
corect să spunem că:

A. Este o ramură majoră a nervului femural.

B. Inervează capătul lung al mușchiului biceps
femural.
C. Este continuarea nervului obturator la nivelul
gambei.
D. Inervează capătul scurt al mușchiului biceps
femural.
E. Se împarte în două ramuri majore: nervul
fibular superficial și nervul fibular profund.
F. Intră în compartimentul medial al gambei
trecând prin jurul colului tibiei.
G. Dă naștere nervului cutanat sural lateral.
H. Este o ramură majoră a nervului sciatic.
I. Se împarte în două ramuri majore: nervul
plantar medial și nervul plantar lateral.
J. Intră în compartimentul lateral al gambei
trecând prin jurul colului fibulei.
210. Referitor la nervul fibular profund, este
corect să spunem că:
A. Inervează mușchiul fibularis longus.
B. Coboară alături de artera tibială posterioară.
C. Are traiect posterior de maleola medială
(internă).
D. Se întâlnește și coboară alături de artera
tibială anterioară.
E. Inervează mușchiul tibial anterior.
F. Este o ramură a nervului fibular comun.
G. Inervează mușchiul fibularis brevis.
H. Inervează mușchiul extensor halluces longus.
I. Se continuă în regiunea plantară a piciorului.
J. Se continuă în partea dorsală a piciorului,
inervând pielea dintre halucis și al doilea deget.

211. Referitor la nervul plantar medial, este

209. Referitor la nervul fibular superficial, este corect să spunem că:
corect să spunem că:
A. Este o ramură a nervului fibular superficial.
A. Inervează mușchiul fibularis tertius.
B. Dă naștere la trei nervi (nervii digitali plantari
B. Inervează pielea din partea dorsală a comuni)
piciorului.
C. Inervează patru mușchi intrinseci ai piciorului
C. Coboară în compartimentul medial al gambei. (abductor hallucis, flexor digitorum brevis,
flexor hallucis brevis și primul lumbrical).
D. Se continuă în regiunea plantară a piciorului.
D. Este o ramură a nervului tibial.
E. Inervează mușchiul fibularis longus.
E. Dă o ramură digitală (nervul digital plantar
F. Este o ramură a nervului fibular comun.
proprius) pe partea medială a halucelui.
G. Inervează mușchiul tibial anterior.
F. Are traiect alături de artera plantară medială.
H. Coboară în compartimentul lateral al gambei.
G. Este un nerv doar senzitiv.
I. Inervează mușchiul extensor halluces longus.
H. Inervează toți mușchii intrinseci ai piciorului.
I. Este o ramură a nervului fibular profund.
J. Are traiect alături de artera plantară laterală.
212. Referitor la nervul plantar lateral, este
corect să spunem că:
A. Este un nerv atât motor, cât și senzitiv.
B. Este o ramură a nervului tibial.
C. Se împarte în două ramuri: una superficială și
una profundă.
D. Are traiect alături de artera plantară medială.
E. Are traiect alături de artera plantară laterală.
F. Este o ramură a nervului fibular profund.
G. Este o ramură a nervului fibular superficial.
H. Este un nerv doar senzitiv.
I. Inervează toți mușchii intrinseci ai piciorului.
J. Inervează pielea de pe partea laterală a
degetului V de la picior.
213. Referitor la nervii gluteali, este corect să
spunem că:
A. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
gluteus minimus.
B. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
tensor fasciae latae.
C. Nervul gluteal superior trece prin foramenul
sciatic mare.
D. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
gluteus medius.
E. Nervul gluteal superior trece prin foramenul
sciatic mic.
F. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
gluteus maximus.
G. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
gluteus minimus.
H. Nervul gluteal inferior inervează mușchiul
gluteus maximus.
I. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
tensor fasciae latae.
J. Nervul gluteal superior inervează mușchiul
gluteus medius.
214. Referitor la ramurile plexului lombo-sacrat,
este corect să spunem că:
A. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus
perforans) iese din pelvis prin foramenul sciatic
mare.
B. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus
perforans) perforează ligamentul sacrotuberos
pentru a ieși din pelvis.
C. Nervul mușchiului pătrat femural (quadratus
femoris) intră în regiunea gluteală prin
foramenul sciatic mic.
D. Nervul mușchiului obturator intern intră în
regiunea gluteală prin foramenul sciatic mare.
E. Nervul mușchiului pătrat femural (quadratus
femoris) intră în regiunea gluteală prin
foramenul sciatic mare.
F. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus
perforans) NU perforează ligamentul
sacrotuberos pentru a ieși din pelvis.
G. Nervul mușchiului obturator intern intră în
regiunea gluteală prin foramenul sciatic mic.
H. Nervul pudendal inervează atât perineul, cât
și mușchiul gluteus minimus.
I. Nervul pudendal este nervul somatic principal
al perineului.
J. Nervul cutanat perforant (n. cutaneus J. 1 = nervul ulnar, 5 = nervul musculocutanat
perforans) NU iese din pelvis prin foramenul
sciatic mare.
217. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere anterioară a plexului brahial),
215. Referitor la structurile numerotate în este corect să spunem că:
figură (vedere anterioară a plexului brahial),
A. 1 = nervul radial
este corect să spunem că:
B. 2 = nervul radial
A. 3 = nervul ulnar
C. 6 = cordoanele laterale, posterioare și
B. 4 = nervul radial
mediale
C. 5 = nervul ulnar
D. 1 = nervul ulnar
D. 3 = nervul radial
E. 8 = rădăcini
E. 4 = nervul median
F. 3 = nervul median
F. 2 = nervul musculocutanat
G. 8 = cordoane, 7 = trunchiuri
G. 1 = nervul musculocutanat
H. 7 = trunchiurile superior, mijlociu și inferior
H. 2 = nervul axilar
I. 3 = nervul ulnar
I. 1 = nervul median
J. 5 = cordonul medial
J. 5 = nervul axilar

218. Referitor la structurile numerotate în

216. Referitor la structurile numerotate în figură (vedere anterioară a plexului brahial),
figură (vedere anterioară a plexului brahial), este corect să spunem că:
este corect să spunem că:
A. 1 = nervul axilar
A. 5 = nervul ulnar, 2 = nervul axilar
B. 2 = nervul median
B. 2 = nervul axilar, 8 = nervul scapular dorsal
C. 2 = nervul radial
C. 1 = nervul ulnar, 2 = nervul radial
D. 4 = nervul axilar
D. 7 = nervul median, 8 = nervul lung toracic
E. 3 = nervul median
E. 4 = nervul median, 7 = nervul lung toracic
F. 4 = nervul musculocutanat
F. 3 = nervul radial, 4 = nervul ulnar
G. 1 = nervul radial
G. 3 = nervul radial, 6 = nervul toracodorsal
H. 5 = nervul musculocutanat
H. 1 = nervul musculocutanat, 5 = nervul ulnar
I. 3 = nervul ulnar
I. 5 = nervul musculocutanat, 6 = nervul
J. 5 = nervul axilar
scapular dorsal
219. Referitor la structurile numerotate în 221. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere posterioară a umărului), este figură (vedere anterioară a membrului
corect să spunem că: superior), este corect să spunem că:

A. 2 = nervul suprascapular (C5-C6) A. 1 = nervul musculocutanat

B. 6 = nervul suprascapular (C5-C6) B. 4 = ramura recurentă (motorie) a nervului

median pentru mușchii tenari
C. 5 = nervul radial (C5-C8, T1), 6 = nervul
suprascapular C. 5 = ramurile digitale palmare comune ale
nervului median
D. 1 = nervul scapular dorsal (C5)
D. 8 = nervul radial
E. 2 = nervul subscapular inferior (C5-C6)
E. 2 = nervul musculocutanat
F. 1 = nervul subscapular inferior (C5-C6)
F. 5 = ramura recurentă (motorie) a nervului
G. 5 = nervul radial (C5-C8, T1)
median pentru mușchii tenari
H. 4 = nervul radial (C5-C8, T1)
G. 9 = nervul median
I. 4 = nervul axilar (C5-C6)
H. 7 = nervul ulnar
J. 5 = nervul axilar (C5-C6)
I. 3 = nervul median

J. 6 = ramura superficială a nervului ulnar

220. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere anterioară a membrului
superior), este corect să spunem că: 222. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere anterioară a membrului
A. 2 = nervul radial (ram profund, ram
superior), este corect să spunem că:
superficial)
A. 4 = nervul ulnar, ramul palmar
B. 1 = nervul median
B. 2 = nervul radial
C. 8 = nervul ulnar
C. 1 = nervul radial
D. 3 = nervul median
D. 4 = nervul radial, ramul superficial
E. 9 = nervul ulnar
E. 3 = nervul musculocutanat
F. 7 = nervul radial
F. 11 = nervul musculocutanat
G. 1 = nervul musculocutanat
G. 12 = nervul ulnar, ramul palmar
H. 9 = nervul radial
H. 6 = nervul ulnar
I. 8 = nervul radial (ram profund, ram
superficial) I. 5 = nervul median, ramul palmar

J. 3 = nervul musculocutanat J. 10 = nervul radial

223. Referitor la structurile numerotate în
figură (vedere posterioară a membrului
superior), este corect să spunem că:
A. 12 = nervul radial, ramul superficial
B. 5 = nervul musculocutanat
C. 7 = nervul median
D. 12 = nervul ulnar
E. 6 = nervul radial, ramul superficial
F. 7 = nervul ulnar
G. 4 = nervul radial
H. 6 = nervul median, ramul superficial
I. 9 = nervul axilar
J. 5 = nervul radial
224. Plexul brahial:
A. Nervul scapular dorsal inervează mușchii
pectorali mare și mic pe suprafețele lor
profunde
B. Nervul suprascapular provine din trunchiul
superior al plexului brahial
C. Nervul scapular dorsal provine din rădăcina
C5 a plexului brahial
D. Nervul suprascapular provine din trunchiul
mijlociu al plexului brahial
E. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C5 la C7
F. Nervul suprascapular provine din trunchiul
inferior al plexului brahial
G. Nervul toracic lung se află pe aspectul
superficial al mușchiului serratus anterior
H. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C8 la T1
I. Nervul scapular dorsal inervează mușchii
romboizi mare și mic pe suprafețele lor
profunde
J. Nervul scapular dorsal provine din rădăcinile
C8-T1 ale plexului brahial
225. Plexul brahial:
A. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
C6) inervează mușchiul subscapular
B. Nervul suprascapular (C5 și C6) este însoțit în
părțile laterale ale gâtului și în regiunea
scapulară posterioară de artera suprascapulară.
C. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C8 la T1
D. Nervul suprascapular (C5 și C6) trece lateral
prin triunghiul posterior al gâtului
E. Nervul suprascapular provine din trunchiul
mijlociu al plexului brahial
F. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
C6) inervează mușchiul subclavicular
G. Nervul suprascapular (C7 și C8) inervează
mușchiul subscapular
H. Nervul suprascapular (C5 și C6) inervează
mușchii supraspinatus și infraspinatus
I. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
C6) este un nerv mic care provine din trunchiul
superior al plexului brahial
J. Nervul suprascapular (C7 și C8) trece lateral
prin triunghiul anterior al gâtului
226. Plexul brahial: D. Rădăcinile plexului brahial sunt ramurile
anterioare ale nervilor spinali de la C5 la C8 și
A. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
partial T1
cordonului lateral
E. Cele trei cordoane ale plexului brahial provin
B. Nervul musculocutanat este o ramură
din diviziunile posterioare
terminală mare a cordonului lateral
F. Fiecare dintre cele șase trunchiuri ale plexului
C. Rădăcina mediană a nervului median trece
brahial se împarte într-o diviziune anterioară și
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
una posterioară
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
posterior față de a treia parte a nervului axilar. G. Trunchiul superior este format prin unirea
rădăcinilor C5 și C6.
D. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal
dintre ramurile din cordonul lateral H. Fiecare dintre cele trei trunchiuri ale plexului
brahial se împarte într-o diviziune anterioară și
E. Nervul musculocutanat este o ramură
una posterioară
terminală mare a cordonului posterior
I. Trunchiul inferior este format prin unirea
F. Nervul musculocutanat trece lateral pentru a
rădăcinilor C5 și C6.
pătrunde în mușchiul coracobrahial
J. Cele trei cordoane ale plexului brahial provin
G. Nervul pectoral lateral este cea mai
din diviziuni
proximală dintre ramurile din cordoanele
anterioare și posterioare

H. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal 228. Plexul brahial:
dintre ramurile din cordonul medial
A. Trunchiul mijlociu este continuarea rădăcinii
I. Rădăcina mediană a nervului median trece C6
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
B. Trunchiul mijlociu este continuarea rădăcinii
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
C7
anterior celei de-a treia părți a arterei axilare.
C. Trunchiul inferior este format prin unirea
J. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
rădăcinilor C5 și C6.
cordonului medial
D. Trunchiul inferior este format prin unirea
rădăcinilor C8 și T1
227. Plexul brahial:
E. Trunchiul inferior este format prin unirea
A. Rădăcinile plexului brahial sunt ramurile rădăcinilor C7 și C8
anterioare ale nervilor spinali de la C1 la C7 și
F. Cele două diviziuni posterioare se combină
T1
pentru a forma cordonul anterior
B. Rădăcinile și trunchiurile se află superior și
G. Trunchiul mijlociu este continuarea rădăcinii
posterior de artera subclavie
C5
C. Trunchiul mijlociu este format prin unirea
H. Cele trei diviziuni posterioare se combină
rădăcinilor C5 și C6.
pentru a forma cordonul posterior
I. Cordonul lateral rezultă din unirea diviziunilor
anterioare ale trunchiului superior și mijlociu
J. Cordonul medial este continuarea diviziunii
anterioare a trunchiului inferior
229. Plexul brahial:
A. Nervul median inervează cei trei mușchi
tenari asociați cu degetul mare (police)
B. Nervul median se formează anterior celei de-
a treia părți a arterei axilare prin unirea
rădăcinilor laterale și mediale.
C. Nervul median inervează jumătatea medială
a mușchiului flexor profund al degetelor
D. Nervul median inervează toți mușchii tenari
E. Nervul ulnar traverseaza brațul și antebrațul
pana la mână unde inervează toți mușchii
intrinseci ai mâinii
F. Nervul median inervează mușchii din
compartimentul anterior al brațului
G. Nervul ulnar inervează pielea suprafaței
palmare a degetului V și jumătatea medială a
degetului IV
H. Nervul median inervează mușchiul flexor
ulnar al carpului
I. Nervul median inervează pielea suprafaței
palmare a trei degete și jumătate, laterale, și
portiunea laterală a palmei și mijlocul
încheieturii mâinii.
J. Nervul ulnar inervează toți mușchii intrinseci
ai piciorului
230. Plexul brahial:
A. Nervul subscapular inferior este o ramură a
cordonului posterior
B. Nervul subscapular superior este o ramură a
cordonului anterior
C. Nervul subscapular superior este o ramură a
cordonului posterior
D. Nervul radial este o ramură a cordonului
lateral
E. Nervul axilar este o ramură a cordonului
anterior
F. Nervul toracodorsal este o ramură a
cordonului posterior
G. Nervul radial este o ramură a cordonului
posterior
H. Nervul axilar este o ramură a cordonului
posterior
I. Nervul toracodorsal este o ramură a
cordonului lateral
J. Nervul subscapular inferior este o ramură a
cordonului lateral
231. Plexul brahial:
A. Nervul axilar inervează atât muşchiul pectoral
mic, cât şi muschiul rotund mare
B. Nervul subscapular superior inerveaza
mușchiul subscapular
C. Nervul axilar inervează atât mușchiul deltoid,
cât și mușchiul teres minor
D. Nervul axilar va ieși din axilă prin spațiul
patrulater birondo-humero-tricipital
E. Nervul axilar inervează mușchiul anconeus
F. Nervul radial inervează pielea de pe partea
anterioară a brațului și antebrațului
G. Nervul radial inervează toți mușchii din
compartimentele anterioare ale brațului și
antebrațului
H. Nervul axilar este însoțit de artera humerală
circumflexă posterioară
I. Nervul axilar provine din cordonul posterior
J. Nervul subscapular superior inerveaza
mușchiul pectoral mic și rotund mare
232. Plexul brahial:
A. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C8 la T1
B. Nervul axilar provine din cordonul posterior
C. Nervul suprascapular provine din trunchiul
inferior al plexului brahial
D. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la T1 la T2
E. Rădăcina mediană a nervului median trece
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
posterior față de a treia portiune a nervului
axilar.
F. Nervul subscapular superior este o ramură a
cordonului posterior
G. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal
dintre ramurile cordonului lateral
H. Nervul musculocutanat este o ramură
terminală mare a cordonului posterior
I. Nervul ulnar traverseaza brațul și antebrațul
pana la mână unde inervează toți mușchii
intrinseci ai mâinii
J. Nervul pentru mușchiul subclavicular (C5 și
C6) este un nerv mic care provine din trunchiul
superior al plexului brachial
233. Plexul brahial:
A. Nervul radial inervează toți mușchii din
compartimentele anterioare ale brațului și
antebrațului
B. Nervul subscapular superior este o ramură a
cordonului posterior
C. Trunchiul superior este format prin unirea
rădăcinilor C5 și C6.
D. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
cordonului lateral
E. Nervul suprascapular (C5 și C6) este însoțit în
portiunea laterala a gâtului și în regiunea
scapulară posterioară, de artera suprascapulară.
F. Nervul mușchiului subclavicular (C5 și C6)
este un nerv mic care provine din trunchiul
superior al plexului brahial
G. Nervul median inervează jumătatea medială
a mușchiului flexor profund al degetelor
H. Nervul mușchiului subclavicular (C5 și C6)
inervează mușchiul subclavicular
I. Rădăcina mediană a nervului median trece
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
cordonul lateral pentru a forma nervul median,
posterior față de a treia portiune a nervului
axilar.
J. Nervul subscapular inferior este o ramură a
cordonului lateral
234. Plexul brahial: 235. Nervul median:

A. Nervii asociați cu compartimentul anterior al A. Nervul median inervează pielea suprafaței

membrului superior provin din cordonul
posterior
B. Cele trei cordoane ale plexului brahial provin
din diviziunile posterioare
C. Cele trei trunchiuri ale plexului brahial provin
din rădăcini, trec lateral peste coasta I și intră în
axilă
palmare a trei degete și jumătate, laterale, și
portiunea laterală a palmei și mijlocul
încheieturii mâinii.
B. Se formează din cordoanele laterale și
mediale ale plexului brahial
C. Inervează jumătatea medială a mușchiului
flexor profund al degetelor

D. Rădăcinile și trunchiurile intră în triunghiul D. Inervează toți mușchii tenari

posterior al gâtului trecând între mușchii scaleni
E. Trece la braț anterior arterei brahiale
anterior și mijlociu
F. Inervează cei trei mușchi hipotenari asociați
E. Cele trei cordoane ale plexului brahial sunt in
cu degetul mare
raport cu a doua portiune a arterei brahiale
G. Se formează anterior celei de-a treia portiuni
F. Nici un nerv periferic nu provine direct din
a arterei axilare prin unirea rădăcinilor laterale
diviziunile plexului brahial
și mediale
G. Nervii asociați cu compartimentul posterior
H. Inervează mușchii din compartimentul
al membrului superior provin din cordoanele
anterior al brațului
mediale și laterale.
I. Inervează cei trei mușchi tenari asociați cu
H. Cele trei cordoane ale plexului brahial sunt in
degetul mare
raport cu a doua portiune a arterei axilare
J. Rădăcina mediană a nervului median trece
I. Nervii asociați cu compartimentele anterioare
lateral pentru a se uni cu o rădăcină similară din
ale membrului superior provin din cordoanele
cordonul lateral si formeaza nervul median
mediale și laterale.
posterior față de a treia portiune a nervului
J. Fiecare dintre cele trei trunchiuri ale plexului axilar.
brahial se împarte într-o diviziune laterală și
medială
236. Nervul ulnar:
A. Inervează cei trei mușchi tenari și cei doi
mușchi lombricali laterali
B. Inervează mușchiul flexor ulnar al carpului și
jumătatea medială a mușchiului flexor profund
al degetelor
C. Nervul ulnar inervează toți mușchii intrinseci
ai piciorului
D. Inervează pielea suprafeței palmare a
policelui
E. Inervează pielea feței dorsale a portiunii
mediale a mâinii
F. Traverseaza brațul și antebrațul pana la mână
unde inervează toți mușchii intrinseci ai mâinii
G. Inervează pielea suprafaței palmare a
degetului V și jumătatea medială a degetului IV
H. Inervează mușchiul flexor radial al carpului și
jumătatea laterală a mușchiului flexor profund
al degetelor
I. Nervul ulnar este o ramură terminală a
cordonului lateral
J. Nervul ulnar este ramura terminală a
cordonului medial
237. Nervul radial:
A. Inervează suprafața laterală dorsală a mâinii
B. Inervează toți mușchii din compartimentele
posterioare ale brațului și antebrațului
C. Este cea mai mare ramură terminală a
cordonului posterior
D. Inervează pielea de pe partea posterioară a
brațului și antebrațului
E. Inervează toți mușchii din compartimentele
anterioare ale brațului și antebrațului
F. Nervul cutanat posterior al brațului provine
din nervul radial (in axilă)
G. Este cea mai mică ramură terminală a
cordonului posterior
H. Nervul cutanat lateral superior al brațului
provine din nervul radial
I. Este singura ramură a cordonului medial
J. Inervează pielea regiunii anterioare a brațului
și antebrațului
238. Plexul brahial:
A. Rădăcinile plexului brahial sunt ramurile
anterioare ale nervilor spinali de la C5 la C8 și
T1
B. Nervul pectoral lateral este cel mai proximal
dintre ramurile din cordonul lateral
C. Nervul ulnar este o ramură terminală mare a
cordonului lateral
D. Nervul suprascapular (C7 și C8) trece lateral
prin triunghiul anterior al gâtului
E. Cordonul lateral rezultă din unirea diviziunilor
anterioare ale trunchiurilor superior și mijlociu
F. Nervul scapular dorsal provine din rădăcina
C5 a plexului brahial
G. Nervul suprascapular (C5 și C6) trece lateral
prin triunghiul posterior al gâtului
H. Cele două diviziuni posterioare se combină
pentru a forma cordonul anterior
I. Fiecare dintre cele șase trunchiuri ale plexului
brahial se împarte într-o diviziune anterioară și
una posterioară
J. Nervul scapular dorsal provine din rădăcinile
C8-T1 ale plexului brahial
239. Plexul brahial: F. Grupul central este situat sub mușchiul
pectoral mic
A. Nervul musculocutanat trece lateral pentru a
pătrunde în mușchiul coracbrahial G. Grupul anterior se mai numește grup
pectoral
B. Nervul scapular dorsal inervează mușchii
pectorali mare și mic abordandu-i pe H. Grupul lateral se mai numește grup brahial
suprafețele lor profunde
I. Limfonodulii sunt în număr de 20-30
C. Cordonul medial este continuarea diviziunii
J. Grupul posterior se mai numește grup
anterioare a trunchiului inferior
subscapular
D. Nervul axilar inervează mușchiul anconeus

E. Nervul scapular dorsal inervează mușchii

romboizi mare și mic abordandu-i pe
suprafețele lor profunde
F. Nervul suprascapular provine din trunchiul
inferior al plexului brahial
G. Nervul subscapular superior inerveaza
mușchii pectoral mic și rotund mare
H. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C8 la T1
I. Nervul toracic lung provine din ramurile
anterioare de la C5 la C7
J. Nervul musculocutanat este o ramură
terminală mare a cordonului lateral
241. Despre inciziile care se fac pentru disecția
axilei se pot afirma următoarele:
A. Lateral, urmărește marginea laterală a
mușchiului deltoid
B. Lateral urmărește marginea anterioară a
mușchiului deltoid
C. Lateral, corespunde liniei medioclaviculare
D. Medial corespunde liniei medioclaviculare
E. Superior urmărește și marginea anterioară a
claviculei
F. Inferior, urmărește marginea inferioară a
mușchului pectoral mic

G. Inferior urmărește marginea inferioară a

mușchului pectoral mare
240. Despre limfaticele axilei se pot afirma
următoarele: H. Se confundă cu conținutul axilei
A. Grupul central este situat sub mușchiul I. Se confundă cu limitele superficiale
pectoral mare
J. Se confundă cu limitele profunde
B. Limfonodulii sunt dispuși în 4 grupe
principale

C. Grupul apical se mai numește grup pectoral

D. Grupul anterior se mai numește grup

antebrahial

E. Grupul posterior se mai numește grup brahial

242. Trunchiul de piramidă al axilei prezintă J. Prezintă 3 porțiuni în funcție de mușchiul
următorii pereți: pectoral mic

A. Toracic – perete medial

B. Pectoral – perete anterior 244. Stratigrafic, planul profund al regiunii

scapulare cuprinde următoarele structuri
C. Toracic – perete lateral
anatomice:
D. Scapular – perete anterior
A. Tegumentul
E. Brahial – perete medial
B. Fascia superficială
F. Pectoral – perete posterior
C. Planul osos
G. Cutanat – baza
D. Fosa infraspinoasă
H. Scapular – perete posterior
E. Fosa supraspinoasă
I. Brahial – perete lateral
F. Fața posterioară a scapulei
J. Cutanat – vârful
G. Spina scapulei

H. Stratul adipos subcutanat

243. Despre traiectul și raporturile arterei
I. Planul intermediar
axilare se pot afirma următoarele:
J. Fața anterioară a scapulei
A. Mușchiul brahial este satelitul arterei

B. În porțiunea retropectorală artera este

încadrată între ramurile nervului radial
C. Porțiunea suprapectorală ține până la
marginea superioară a mușchiului pectoral mic
D. Vena axilară este dispusă lateral față de
artera axilară
245. Stratigrafic, planul intermediar al regiunii
scapulare cuprinde următoarele structuri
anatomice:
A. Strat adipos subcutanat
B. Mușchiul infraspinos

E. În ultima porțiune artera este situată între C. Fascia superficială

ramurile terminale ale plexului brahial
D. Fața anterioară a scapulei
F. Prezintă 3 porțiuni în funcție de mușchiul
E. Mușchiul trapez
pectoral mare
F. Planul osos
G. Porțiunea suprapectorală începe de la nivelul
coastei a doua G. Tegumentul
H. Vena axilară este dispusă medial față de H. Mușchiul mare dorsal
artera axilară
I. Mușchiul deltoid
I. Mușchiul coracobrahial este satelitul arterei
J. Mușchiul supraspinos
246. Despre regiunea scapulară se pot afirma
următoarele:
A. Limita superficială medială este marginea
medială a scapulei
B. Încrucișează coastele III-V
C. Limita profundă corespunde feței ventrale a
scapulei
D. Încrucișează coastele II-VII
E. Limita profundă corespunde feței dorsale a
scapulei
F. Limita superficială superioară este marginea
superioară a scapulei
G. Limita superficială laterală este marginea
laterală a scapulei
H. Limita laterală este spina scapulei
I. Limita superioară este marginea superioară a
spinei scapulei
J. Coincide cu regiunea brațului
247. Despre regiunea deltoidiană se pot afirma
următoarele:
A. Limita antero-inferioară este linia trasată prin
marginea anterioară a mușchiului deltoid
B. Are formă triunghiulară, cu baza orientată
inferomedial
C. Are formă triunghiulară, cu vârful orientat
superior
D. Are formă triunghiulară, cu baza orientată
superomedial
E. Limita profundă corespunde articulației
scapulo-humerale și acromioclaviculare
F. Corespunde mușchiului deltoid
G. Are formă triunghiulară, corespunzând
mușchiului coracobrahial
H. Limita postero-inferioară este linia trasată
prin marginea posterioară a mușchiului deltoid
I. Limita profundă corespunde trohleei
humerale
J. În planul intermediar al regiunii se găsește
fascia superficială
248. Stratigrafic, regiunea deltoidiană cuprinde:
A. Lama profundă a fasciei deltoidiene în planul
profund
B. Pielea în stratul superficial
C. Muchiul deltoid în planul intermediar
D. Nervul axilar în planul profund
E. Lama superficială a fasciei deltoidiene în
planul superficial
F. Artere superficiale în planul intermediar
G. Structuri osteo-articulare în planul profund
H. Stratul adipos în planul superficial
I. Mușchiul pectoral mic în planul intermediar
J. Fascia superficială în planul superficial
249. Despre regiunea brahială se pot afirma
următoarele:
A. Compartimentul ventral este inervat de
nervul radial
B. Compartimentul ventral este inervat de
nervul musculocutanat
C. Compartimentul dorsal este inervat de nervul
musculocutanat
D. Compartimentul fascial dorsal cuprinde un
singur mușchi
E. Fiecare compartiment fascial cuprinde
exclusiv mușchi
F. Compartimentul dorsal corespunde
topografic regiunii brahiale posterioare
G. Scheletul regiunii este reprezentat de
humerus
H. Lama profundă a fasciei deltoidiene se
găsește în planul profund al regiunii
I. Compartimentul fascial ventral este al
flexorilor
J. Mușchii extensori ai regiunii brahiale sunt în
număr de 3
250. Stratigrafic, regiunea brahială posterioară
conține următoarele structuri anatomice:
A. Structuri osteofibroase în planul profund
B. Stratul adipos subcutanat în planul
intermediar
C. Stratul neurovascular submuscular în planul
intermediar
D. Stratul muscular în planul intermediar
E. Stratul adipos subcutanat în planul profund
F. Mănunchiul neurovascular superficial în
planul profund
G. Pielea în planul intermediar
H. Fascia superficială în planul superficial
I. Fascia brahială posterioară în planul
intermediar
J. Fascia superficială în planul intermediar
251. Despre fosa cubitală se pot afirma
următoarele:
A. Conține artera axilară
B. Plafonul fosei este reprezentat de olecran
C. Limita medială este marginea laterală a m.
pronator rotund
D. Planșeul fosei este format de mușchii brahial
și supinator
E. Se observă pe fața anterioară a cotului
F. Limita laterală este dată de m. coracobrahial
G. Conține nervul ulnar
H. Conține tendonul mușchiului biceps brahial
I. Fosa cubitală se mai numește fosă crurală
J. Limita superioară este linia transversală care
unește cei doi epicondili humerali
252. Prin șanțul bicipito-ulnar trec următoarele
elemente anatomice:
A. Anastomoza dintre a. colaterală ulnară
superioară și a. recurentă radială
B. Nervul cutanat lateral al antebrațului
C. Artera brahială
D. Nervul interosos posterior
E. Vena cefalică
F. Nervul median
G. Vena brahială
H. Nervul cutanat medial al antebrațului
I. Nervul radial
J. Vena bazilică
253. Prin șanțul bicipito-radial trec următoarele J. Fascia ventrală a cotului nu este perforate de
elemente anatomice: către elemente vasculonervoase

A. Vena cefalică

B. Nervul cutanat lateral al antebrațului 255. Stratul musculofascial superficial al regiunii

antebrahiale anterioare cuprinde următoarele
C. Nervul interosos posterior
structure anatomice:
D. Vena brahială
A. Manunchiul neurovascular ulnar
E. Nervul radial- ramura superficială
B. M. flexor lung al policelui
F. Nervul median
C. Fascia antebrahială ventrală
G. Nervul cutanat medial al antebrațului
D. M. flexor radial al carpului
H. Anastomoza dintre o ramură a arterei
E. M. flexor ulnar al carpului
brahiale profunde și artera recurentă radială
F. M. palmar lung
I. Vena bazilică
G. M. flexor profund al degetelor
J. Artera brahială
H. M. pronator rotund

I. Radius și cubitus
254. Despre regiunea cubitală anterioară se pot
afirma următoarele: J. Septul transversal profund

A. Depresiunea centrală de la acest nivel poartă

numele de fosă cubitală
256. Planul profund, musculo-osteofibros al
B. Vasele limfatice superficiale formează o rețea regiunii antebrahiale anterioare cuprinde
săracă la acest nivel următoarele structuri anatomice:

C. Nervul cutanat lateral al antebrațului este A. M. flexor lung al policelui

satelit venei cefalice
B. Septul transversal profund
D. Vena cefalică este o venă secundară a acestei
C. M. flexor profund al degetelor
regiuni
D. Mușchiul brahioradial
E. Vena bazilică este una din venele superficiale
principale E. Inserția radială a mușchiului supinator
F. Vena bazilică este situată lateral F. Membrana interosoasă
G. Fascia anterioară este perforată de vena G. Ulna
comunicantă profundă
H. Radius
H. Nervul cutanat lateral al antebrațului este un
nerv situat profund I. Manunchiul neurovascular ulnar

I. Pielea este subțire la acest nivel și permite J. Mușchiul pătrat pronator

observarea venelor superficiale
257. Mușchii superficiali ai regiunii posterioare
antebrahiale sunt:
A. Extensor al indexului
B. Flexor ulnar al carpului
C. Extensor radial lung al carpului
D. Extensor radial scurt al carpului
E. Pronator teres
F. Supinator
G. Flexor radial al carpului
H. Extensor al degetelor
I. Rotund pronator
J. Extensor al degetului mic
258. Canalul Guyon:
A. Ventral este limitat de retinaculul flexorilor
B. Dorsal este limitat de retinaculul flexorilor
C. Are formă triunghiulară
D. Se mai numește tunelul osteofibros ulnar
E. Se mai numește tunelul osteofibros carpian
F. Anterolateral este limitat de osul capitat
G. Medial este limitat de osul pisiform
H. Conține mănunchiul neurovascular ulnar
I. Conține artera radială
J. Medial este limitat de osul scafoid
259. Despre tabachera anatomică se pot afirma
următoarele:
A. Este delimitată medial de tendonul m.
extensor lung al policelui
B. Este delimitată lateral de tendonul m.
extensor scurt al policelui
C. Se află în cadrul regiunii carpiene ventrale
D. Este delimitată medial de tendonul m.
extensor scurt al policelui
E. Este delimitată lateral de tendonul m.
abductor lung al policelui
F. Este delimitată medial de tendonul m.
abductor lung al policelui
G. Are formă elipsoidală
H. Este delimitată lateral de tendonul m.
extensor lung al policelui
I. Se află în cadrul regiunii carpiene dorsale
J. Are formă triunghiulară
260. Stratigrafic, pe fața dorsală a mâinii se
găsesc:
A. Fascia dorsală a mâinii, face parte din planul
profund
B. Stratul adipos subcutanat, face parte din
planul superficial
C. Fascia dorsală a mâinii, face parte din planul
intermediar
D. Planul tendinos, face parte din planul
intermediar
E. Planul tendinos, face parte din planul profund
F. Stratul adipos subcutanat, face parte din
planul intermediar
G. Fața dorsală a metacarpienelor, face parte
din planul intermediar
H. Mușchii interosoși dorsali, fac parte din
planul profund
I. Pielea, face parte din planul superficial
J. Mușchii interosoși dorsali, fac parte din planul
intermediar
261. Despre limitele regiunii gluteale se poate
afirma că:
A. Medial, limita superficială este o linie care
unește spina iliacă posterosuperioară cu vârful
coccisului și tuberozitatea ischiadică
B. Lateral, limita superficială este o linie care
unește spina iliacă anterosuperioară cu șanțul
gluteal
C. Limita profundă este reprezentată de diafiza
femurului
D. Superior, limita superficială este
reprezentată de șanțul intercluneal
E. Limita profundă corespunde feței laterale a
osului coxal și articulației coxofemurale
F. Superior, limita superficială este o linie care
urmărește creasta iliacă
G. Medial, limita superficială este o linie care
unește spina iliacă anterosuperioară cu vârful
coccisului
H. Inferior, limita superficială este șanțul gluteal
I. Lateral, limita superficială este o linie care
unește spina iliacă posterosuperioară cu șanțul
intercluneal
J. Limita profundă corespunde feței mediale a
osului coxal
262. Despre limitele regiunii femurale
posterioare se poate afirma că:
A. Lateral, limita superficială este o linie care
unește spina iliacă anterosuperioară cu
epicondilul femural lateral
B. Inferior, limita superficială este partea
posterioară a liniei circulare trasate la două
laturi de deget deasupra patelei
C. Medial, limita superficială este o linie care
unește tuberozitatea ischiadică cu epicondilul
femural medial
D. Lateral, limita superficială este o linie care
unește spina iliacă anterosuperioară cu șanțul
intercluneal
E. Limita profundă, corespunde liniei aspre a
femurului și celor două septuri intermusculare
medial și lateral
F. Medial, limita superficială este o linie care
unește spina iliacă posterosuperioară cu vârful
coccisului
G. Limita profundă corespunde articulației
coxofemurale
H. Superior, limita superficială este o linie care
urmărește șanțul genitofemural și pliul gluteal
I. Superior, limita superficială este reprezentată
de șanțul intercluneal
J. Inferior, limita superficială este șanțul gluteal
263. Despre limitele triunghiului lui Scarpa se
poate afirma că:
A. Inferolateral, limita superficială este
marginea medială a mușchiului sartorius
B. Limita profundă este reprezentată lateral de
mușchiul iliopsoas
C. Superior, limita superficială este ligamentul
inghinal
D. Limita profundă este reprezentată lateral de
mușchiul sartorius
E. Limita profundă este reprezentată medial de
mușchiul adductor lung
F. Limita profundă este reprezentată medial de
mușchiul pectineu
G. Inferolateral, limita superficială este
marginea laterală a mușchiului adductor scurt
H. Superior, limita superficială este pliul gluteal
I. Inferior, limita profundă este reprezentată de
lacunele vasculară și musculară
J. Inferomedial, limita superficială este
marginea laterală a mușchiului adductor lung
264. Despre limitele triunghiului adductor se
poate afirma că:
A. Superomedial, limita profundă este dată de
fosa iliacă externă
B. Anterior, limita superficială este linia care
unește tuberculul pubic cu 1/3 superioară a
feței mediale a tibiei
C. Posterolateral, limita profundă este septul
intermuscular medial și diafiza femurală
D. Anterior, limita superficială este linia care
unește tuberozitatea ischiadică cu 1/3
superioară a feței laterale a tibiei
E. Superior, limita superficială este șanțul
genitofemural
F. Posterolateral, limita profundă este
reprezentată de articulația coxofemurală
G. Posterior, limita superficială este linia care
unește tuberozitatea ischiadică cu epicondilul
femural medial
H. Posterior, limita superficială este șanțul
intercluneal
I. Superomedial, limita profundă este dată de
corpul pubisului, gaura obturată și ramura
ischiopubică
J. Superior, limita superficială este ligamentul
inghinal
265. Despre limitele regiunii femurale
anterioare se poate afirma că:
A. Medial, limita superficială este reprezentată
de linia trasată prin marginea medială a
mușchiului sartorius
B. Superior, limita superficială este șanțul
genitofemural
C. Limita profundă corespunde diafizei femurale
D. Superomedial, limita profundă este dată de
corpul pubisului, gaura obturată și ramura
ischiopubică
E. Lateral, limita superficială este reprezentată
de linia care unește spina iliacă
anterosuperioară și epicondilul femural lateral
F. Posterolateral, limita profundă este septul
intermuscular medial și diafiza femurală
G. Inferior, limita superficială este o linie
circulară dusă la două laturi de deget deasupra
bazei patelei
H. Anterior, limita superficială este linia care
unește tuberculul pubic cu 1/3 superioară a
feței mediale a tibiei
I. Posterior, limita superficială este linia care
unește tuberozitatea ischiadică cu epicondilul
femural medial
J. Limita profundă corespunde și septurilor
intermusculare femurale medial și lateral
266. Despre regiunea anterioară a genunchiului
se poate afirma că:
A. Medial, limita superficială este o linie care
trece prin punctul de convexitate maximă a
epicondilului femural medial
B. Limita profundă corespunde feței posterioare
a articulației tibiofibulară inferioară
C. Proximal, limita superficială este o linie
circulară dusă la două laturi de deget deasupra
bazei patelei
D. Distal, limita superficială este o linie circulară
care trece prin tuberozitatea tibiei
E. Distal, limita superficială este o linie circulară
dusă la două laturi de deget sub vârful patelei
F. Limita profundă corespunde feței posterioare
a articulației genunchiului
G. Se mai numește și regiunea poplitee
H. Lateral, limita superficială este o linie care
trece prin punctul de convexitate maximă a
epicondilului femural lateral
I. Planul său superficial corespunde unui plan
osteo-articular
J. Cuprinde un strat osteomusculotendinos la
nivelul căruia se găsește și tendonul mușchiului
biceps femural
267. Despre regiunea poplitee se poate afirma
că:
A. Limita profundă corespunde feței posterioare
a articulației tibiofibulară inferioară
B. Proximal, limita superficială este o linie
circulară dusă la două laturi de deget deasupra
bazei patelei
C. Conține un strat muscular profund format din
mușchiul popliteu
D. În partea medială a regiunii, înapoia
epicondilului femural medial, se găsește vena
safenă mare
E. Fascia poplitee aflată în planul intermediar
este continurea fasciei femurale și se continuă
cu fascia crurală posterioară
F. În planul superficial al regiunii se găsește și
bursa seroasă subcutanată infrapatelară
G. Planul său superficial corespunde unui plan
osteo-articular
H. Conține un strat muscular superficial format
din mușchii care delimitează fosa poplitee
I. În planul superficial al regiunii se găsește și
bursa seroasă subcutanată prepatelară
J. Distal, limita profundă este o linie circulară
dusă la două laturi de deget sub vârful patelei
268. În planul intermediar al regiunii poplitee se
află următoarele structuri anatomice:
A. Pielea cu pliuri de flexie transversale
B. Suprafața poplitee a femurului
C. Formațiunile neurovasculare superficiale,
reprezentate și de nervul cutanat femural
posterior
D. Mușchiul popliteu
E. Fața posterioară a articulației tibiofibulară
superioară
F. Capătul medial al mușchiului gastrocnemian
G. Fața dorsală a articulației genunchiului
H. Mănunchiul neurovascular popliteu
I. Tendoanele mușchilor semitendinos și
semimembranos
J. Fascia poplitee
269. Despre regiunea gambei se poate afirma
că:
A. Cuprinde și regiunea crurală laterală
B. Cuprinde și regiunea crurală posterioară
C. Are aspectul unui trunchi de con
D. Proximal, limita superficială este planul
orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei
E. Distal, limita superficială este un plan
orizontal care trece prin epicondilii femurali
F. Este regiunea situată între regiunea
genunchiului și cea a gleznei
G. Cuprinde și regiunea crurală anterioară
H. Superior se continuă cu regiunea gâtului
piciorului
I. Este mai voluminoasă distal
J. Inferior se continuă cu regiunea genunchiului
270. În planul intermediar al regiunii anterioare
crurale se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Fascia crurală anterioară
B. Mănunchiul neurovascular tibial anterior
C. Mușchiul tibial anterior
D. Mușchiul extensor lung al degetelor
E. Nervul sural
F. Mușchiul peronier lung
G. Mușchiul flexor lung al degetelor
H. Vena safenă mare
I. Fața anterolaterală a tibiei
J. Membrana interosoasă
271. În planul intermediar al regiunii crurale
posterioare se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Septul intermuscular lateral
B. Mănunchiul neurovascular tibial posterior
C. Membrana interosoasă
D. Mușchiul gastrocnemian
E. Mușchiul flexor scurt al degetelor
F. Fascia crurală posterioară
G. Mușchiul extensor lung al degetelor
H. Mușchiul flexor lung al degetelor
I. Mușchiul solear
J. Fața posterioară a diafizei tibiei
272. Despre stratigrafia regiunii amterioare a
gambei se poate afirma că:
A. Stratul musculofascial cuprinde
compartimentul fascial lateral format din
mușchii peronieri lung și scurt
B. Nervul safen este situat în planul intermediar
al regiunii
C. În planul superficial se găsește nervul cutanat
sural lateral
D. Nervul fibular profund face parte din
mănunchiul neurovascular tibial anterior
E. Vena safenă mică face parte din mănunchiul
neuvascular tibial anterior
F. Planul intermediar al regiunii este
osteofascial
G. Compartimentul fascial anterior din planul
intermediar cuprinde și mușchiul peronier al
treilea
H. Compartimentul fascial lateral cuprinde și
mușchiul extensor lung al degetelor
I. În planul intermediar se găsește fascia crurală
anterioară care trimite două septuri
J. În planul profund se găsește nervul sural
lateral
273. Despre stratigrafia regiunii posterioare a
gambei se poate afirma că:
A. Planul intermediar al regiunii este
osteofascial
B. Nervul safen este situat în planul intermediar
al regiunii
C. Fascia crurală posterioară împreună cu septul
intermuscular transvers delimitează două
compartimente musculofasciale
D. Compartimentul fascial profund cuprinde și
mușchiul extensor lung al degetelor
E. În compartimentul musculofascial profund se
găsește și mușchiul tibial posterior
F. În planul profund se găsește nervul sural
lateral
G. În planul superficial se găsește vena safenă
mică
H. În compartimentul musculofascial superficial
se găsește și mușchiul plantar
I. Nervul tibial face parte din mănunchiul
neurovascular tibial posterior
J. Vena safenă mică face parte din mănunchiul
neuvascular tibial posterior
274. În planul intermediar al regiunii
inghinofemurale se găsesc următoarele
structuri anatomice:
A. Segmentul proximal al tecii femurale
B. Mușchii limitanți superficiali- sartorius și
adductor lung
C. Mușchiul adductor mare
D. Arterele pudendale externe, superficială și
profundă
E. Epifiza femurală proximală
F. Mănunchiul neurovascular femural
G. Mușchii limitanți profunzi- iliopsoas și
pectineu
H. Fascia lata
I. Fața anteromedială a articulației
coxofemurale
J. Mușchiul adductor scurt
275. În planul intermediar al regiunii obturatorii
se găsesc următoarele structuri anatomice:
A. Ramuri cutanate ale nervului obturator
B. Diafiza femurală
C. Mănunchiurile neurovasculare obturatoare
D. Fascia superficială
E. Fascia profundă
F. Compartimentul mușchilor adductori
G. Artera femurală profundă
H. Stratul adipos subcutanat
I. Compartimentul musculofascial superficial
care conține mușchiul gracilis
J. Corpul pubisului
276. În planul intermediar al regiunii gluteale se
găsesc următoarele structuri anatomice:
A. Mănunchiul neurovascular gluteal superior
B. Fața posterioară a ligamentului sacrospinos
C. Fascia gluteală, alcătuită din trei lamine
D. Nervii cluneali inferiori
E. Fața laterală a coxalului
F. Fața posterioară a ligamentului sacrotuberos
G. Nervii cluneali superiori
H. Mușchiul gluteu mare
I. Mușchiul piriform
J. Mănunchiul neurovascular gluteal inferior
277. În planul intermediar al regiunii femurale
anterioare se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Mușchiul pectineu
B. Septurile femurale intermusculare lateral și
medial
C. Lacuna vasculară și lacuna musculară
D. Mănunchiul neurovascular al mușchiului
cvadriceps
E. Mușchiul tensor al fasciei lata
F. Ramurile cutanate anterioare ale nervului
femural
G. Fascia femurală ventrală, întărită lateral de
tractul iliotibial
H. Canalul adductorilor
I. Diafiza femurală
J. Compartimentul fascial cvadricipital
278. Despre lacuna musculară de la nivelul J. Medial,este limitată de marginea liberă a
regiunii inghinifemurale se poate afirma că: ligamentului lacunar

A. Medial este limitată de marginea liberă a

ligamentului lacunar
280. Anatomia de suprafață a regiunii gluteale
B. Prin ea trece artera femurală presupune identificarea următoarelor repere
anatomice:
C. Anterior, este limitată de ligamentul inghinal
A. Relieful mușchiului piriform
D. Posterior este limitată de ligamentul lui
Cooper B. În partea medială a regiunii se palpează
epicondilii femurali
E. Prin ea trece mușchiul iliopsoas
C. Relieful mușchiului gluteu mare
F. Lateral este limitată de arcul iliopectineu
D. Șanțul intercluneal
G. Prin ea trece nervul femural
E. Relieful mușchiului gluteu mijlociu
H. Prin ea trece vena femurală
F. Șanțul genitofemural
I. Medial, este limitată de arcul iliopectineu
G. Relieful mușchiul pătrat femural
J. Posterolateral este limitată de marginea
anterioară a coxalului, între spina iliacă H. Șanțul gluteal
anterosuperioară și eminența iliopubică
I. În partea laterală a regiunii se palpează
trohanterul mare

279. Despre lacuna vaculară de la nivelul J. Relieful mușchiul gluteu mic

regiunii inghinofemurale se poate afirma că:

A. Prin ea trece mușchiul iliopsoas

B. Prin ea trece vena femurală
C. Lateral, este limitată de arcul iliopectineu
D. Prin ea trece artera femurală
E. Posterior este limitată de suprafața
pectineală acoperită de ligamentul lui Cooper
281. Anatomia de suprafață a coapsei
presupune identificarea următoarelor repere
anatomice:
A. Pliul inghinal
B. Șanțul gluteal
C. Relieful mușchiului biceps femural

F. Medial, este limitată de arcul iliopectineu D. Proeminențele condililor tibiali

G. Posterolateral este limitată de marginea E. Relieful mușchiul gluteu mic

anterioară a coxalului, între spina iliacă
F. Relieful mușchiului pătrat femural
anterosuperioară și eminența iliopubică
G. Pliul genitofemural
H. Prin ea trece nervul safen
H. Relieful mușchiului adductor lung
I. Prin ea trece nervul femural
I. Relieful mușchiului piriform
J. Relieful mușchiului tensor al fasciei lata
282. Anatomia de suprafață a genunchiului
presupune identificarea următoarelor repere
anatomice:
A. Șanțul vaselor femurale
B. Fosa cutanată poplitee
C. Relieful mușchiului tensor al fasciei lata
D. Șanțul suprapatelar
E. Relieful mușchiului sartorius
F. Proeminențele condililor femurali
G. Fosa adductorie
H. Relieful mușchiului adductor lung
I. Proeminența patelei
J. Proeminențele condililor tibiali
283. Anatomia de suprafață a regiunilor crurale
presupune identificarea următoarelor repere
anatomice:
A. 2-3 pliuri de flexie dorsală a piciorului
B. Proeminența tuberozității posterioare a
calccaneului
C. Proeminența condililor femurali
D. Relieful mușchiului peronier lung
E. Proeminența marginii anterioare a tibiei
F. Șanțul retromaleolar medial
G. Proeminența tuberozității tibiei
H. Relieful mușchiului tibial anterior
I. Relieful celor două capete al mușchilor
gastrocnemieni
J. Șanțul retromaleolar medial
284. În planul intermediar al regiunii anterioare
a genunchiului se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Fascia ventrală a genunchiului
B. Bursa seroasă subcutanată infrapatelară
C. Pes anserinus
D. Venele superficiale, tributare venei safene
mari
E. Fața anterioară a articulației genunchiului
F. Capetele mușchiului cvadriceps care se
continuă cu tendonul cvadricepsului
G. Patela
H. Bursa seroasă subcutanată prepatelară
I. Ligamentul patelar
J. Ramura infrapatelară a nervului safen
285. În planul superficial al regiunii anterioare a
genunchiului se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Patela
B. Pes anserinus
C. Fascia ventrală a genunchiului
D. Capetele mușchiului cvadriceps care se
continuă cu tendonul cvadricepsului
E. Pielea, care prezintă pliuri transversale de
extensie
F. Venele superficiale, tributare venei safene
mari
G. Ligamentul patelar
H. Bursa seroasă subcutanată prepatelară
I. Ramura infrapatelară a nervului safen
J. Bursa seroasă subcutanată infrapatelară
286. În planul superficial al regiunii poplitee, se
găsesc următoarele structuri anatomice:
A. Pielea, care prezintă pliuri transversale de
flexie
B. Tendonul mușchiului biceps femural
C. Nervul safen intern situat în partea medială a
regiunii
D. Stratul muscular profund
E. Patela
F. Vena safenă mare, situată în partea medială a
regiunii
G. Tendoanele mușchilor semitendinos și
semimembranos
H. Fascia poplitee
I. Nervul sural lateral, situat în partea laterală a
regiunii
J. Stratul adipos subcutanat, cu aspect areolar
287. În planul superficial al regiunii crurale
anterioare se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Mănunchiul neurovascular tibial anterior
B. Mușchiul tibial anterior
C. Stratul osteofascial
D. Nervul cutanat sural lateral, în partea laterală
a regiunii
E. Stratul adipos subcutanat
F. Mușchiul extensor lung al degetelor
G. Mușchiul peronier al treilea
H. Nervul fibular superficial în jumătatea
inferioară a regiunii
I. Ramura descendentă a nervului safen în
partea medială a regiunii
J. Venele superficiale, tributare venei safenă
mare
288. În planul superficial al regiunii crurale
posterioare se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Nervului safen în partea medială a regiunii
B. Mănunchiul neurovascular tibial posterior
C. Mușchiul tibial posterior
D. Stratul adipos subcutanat
E. Mușchiul flexor lung al degetelor
F. Stratul osteofascial
G. Nervul sural
H. Vena safenă mică
I. Mușchiul peronier al treilea
J. Vena safenă mare, situată medial
289. Despre regiunea gâtului piciorului, se
poate afirma că:
A. Cuprinde părțile dispuse în jurului
complexului articular talocrural
B. Se descrie la nivelul său regiunea talocrurală
posterioară
C. Se mai numește regiunea crurală
D. Este situată între coapsă și picior
E. Se descrie la nivelul său, regiunea talocrurală
laterală
F. Proximal, limita superficială este un plan
transversal trasat prin baza maleolelor tibială și
fibulară
G. Se descrie la nivelul său, regiunea talocrurală
anterioară
H. Permite pasajul elementelor neurovasculare
de la nivelul regiunii coapsei
I. Distal, se continuă cu regiunea femurală
anterioară
J. Este o zonă de pasaj a formațiunilor
tendinoase
290. În planul superficial al regiunii talocrurale
anterioare, se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Mănunchiul neurovascular tibial anterior
B. Tendonul mușchiului extensor lung al
degetelor
C. Fascia talocrurală anterioară
D. Vena safenă mare, situată premaleolar
medial
E. Tendonul mușchiului extensor lung al
halucelui
F. Tendonul mușchiului peronier al treilea
G. Stratul adipos subcutanat, redus cantitativ
H. Nervul fibular superficial care se bifurcă în
nervii cutanați dorsali medial și intermediar
I. Fascia superficială, mai groasă în partea
mijlocie
J. Ramurile cutanate mediale ale nervului safen
291. În planul superficial al regiunii talocrurale
anterioare, se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Tendonul mușchiului peronier al treilea
B. Vena safenă mare, situată premaleolar
medial
C. Fascia talocrurală anterioară
D. Nervul fibular superficial care se bifurcă în
nervii cutanați dorsali medial și intermediar
E. Stratul adipos subcutanat, redus cantitativ
F. Tendonul mușchiului extensor lung al
halucelui
G. Tendonul mușchiului extensor lung al
degetelor
H. Fascia superficială, mai groasă în partea
mijlocie
I. Ramurile cutanate mediale ale nervului safen
J. Mănunchiul neurovascular tibial anterior
292. În planul intermediar al regiunii talocrurale
posterioare se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Ramura calcaneană medială cutanată din
nervul tibial
B. Mănunchiul neurovascular tibial posterior
C. Originea venei safenă mică, retromaleolar
lateral
D. Tendonul mușchiului flexor lung al degetelor
E. Tendonul calcanean
F. Ramura calcaneană cutanată laterală din
nervul sural
G. Nervul sural în partea superolaterală a
regiunii
H. Bursa seroasă calcaneană subcutanată F. Are o formă specifică de trunchi de piramidă

I. Corpul adipos subtendinos (subachilian) G. Reprezintă segmentul proximal al membrului

inferior
J. Fascia talocrurală posterioară
H. Este specializată pentru susținere și
locomoție
293. În planul superficial al regiunii talocrurale
I. Este reprezentată de părțile moi
posterioare se găsesc următoarele structuri
corespunzătoare oaselor metacarpiene
anatomice:
J. Se descrie la nivelul său regiunea dorsală a
A. Originea venei safenă mică, retromaleolar
piciorului
lateral

B. Ramura calcaneană cutanată laterală din

nervul sural
C. Mănunchiul neurovascular tibial posterior
D. Corpul adipos subtendinos (subachilian)
E. Nervul sural în partea superolaterală a
regiunii
F. Tendonul mușchiului flexor lung al degetelor
G. Ramura calcaneană cutanată medială din
nervul tibial
H. Tendonul calcanean
295. În planul superficial al regiunii dorsale a
piciorului se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Limfaticele superficiale care drenează și în
limfonodulii poplitei
B. Stratul tendinos
C. Stratul muscular în care se află și mușchiul
extensor scurt al degetelor
D. Nervul cutanat dorsal medial, ram din nervul
fibular superficial

I. Fascia talocrurală posterioară E. Fascia interosoasă dorsală

J. Bursa seroasă calcaneană subcutanată F. Fascia dorsală a piciorului

G. Stratul muscular în care se află și mușchiul

extensor scurt al halucelui
294. Despre regiunea piciorului se poate afirma
că: H. Ramura terminală a nervului safen

A. Se descrie la nivelul său, regiunea plantară a I. Nervul cutanat dorsal lateral, ram din nervul
piciorului sural

B. La nivelul său se descrie regiunea laterală a J. Arcul venos dorsal al piciorului

piciorului

C. La nivelul său se descriu două arcuri

longitudinale și un arc transversal

D. Arcul transversal descris, constituie pilierul

de susținere

E. Este segmentul distal al membrului inferior

296. În planul intermediar al regiunii dorsale a
piciorului se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Limfaticele superficiale care drenează și în
limfonodulii poplitei
B. Nervul cutanat dorsal lateral, ram din nervul
sural
C. Stratul muscular în care se află și mușchiul
extensor scurt al degetelor
D. Arcul venos dorsal al piciorului
E. Mănunchiul neurvascular dorsal al piciorului
F. Nervul cutanat dorsal medial, ram din nervul
fibular superficial
G. Ramura terminală a nervului safen
H. Stratul muscular în care se află și mușchiul
extensor scurt al halucelui
I. Stratul tendinos
J. Fascia dorsală a piciorului
297. În planul superficial al regiunii plantare a
piciorului se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Artera plantară laterală
B. Fascia plantară care în porțiunea laterală
acoperă mușchiul abductor al degetului mic
C. Ramuri din nervul safen și plantar medial în
două treimi mediale ale plantei
D. Compartimentul musculofascial central
E. Stratul adipos subcutanat cu structură
areolară la nivelul zonelor de sprijin
F. Compartimentul musculofascial lateral
G. Ramuri din nervul sural și plantar lateral în
treimea laterală a regiunii
H. Compartimentul musculofascial medial
I. Arcul venos plantar superficial
J. Ramura calcaneană cutanată a nervului tibial
298. În planul intermediar al regiunii plantare a
piciorului se găsesc următoarele structuri
anatomice:
A. Compartimentul musculofascial lateral
B. Ramura calcaneană cutanată a nervului tibial
C. Compartimentul musculofascial central
D. Arcul venos plantar superficial
E. Artera plantară laterală
F. Stratul adipos subcutanat cu structură
areolară la nivelul zonelor de sprijin
G. Ramuri din nervul safen și plantar medial în
două treimi mediale ale plantei
H. Fascia plantară care în porțiunea laterală
acoperă mușchiul abductor al degetului mic
I. Ramuri din nervul sural și plantar lateral în
treimea laterală a regiunii
J. Compartimentul musculofascial medial
299. Anatomia de suprafață a piciorului
presupune identificarea următoarelor repere
anatomice:
A. Șanțurile parapatelare
B. Proeminența tuberozității tibiei
C. Proeminența capului fibulei
D. Fosa poplitee
E. Șanțul digitoplantar
F. Proeminența calcâiului
G. Bolta plantară
H. Proeminența anterioară a plantei 301. Despre mănunchiul neurovascular tibial
posterior, se poate afirma că:
I. Moletul
A. În constituția sa intră nervul tibial
J. Reliefurile tendoanelor mușchilor extensori ai
picorului B. Se găsește în planul intermediar al regiunii
plantare

C. Nevul fibular profund din constituția sa

300. Despre mănunchiul neurovascular tibial
încrucișează posterior artera tibială posterioară
anterior se poate afirma că:
D. Se găsește în planul superficial al regiunii
A. În constituția sa intră nervul fibular profund,
talocrurale posterioare
ramură terminală a nervului fibular comun
E. Se găsește în planul intermediar al regiunii
B. Nevul fibular profund din constituția sa
talocrurale posterioare
încrucișează posterior artera tibială anterioară
F. În constituția sa intră artera tibială
C. În constituția sa intră artera tibială
posterioară, ramură terminală a arterei plantare
anterioară, ramură terminală a arterei dorsale a
laterale
piciorului
G. În constituția sa intră artera tibială
D. În constituția sa intră artera tibială
posterioară, ramură terminală a arterei poplitee
anterioară, ramură terminală a arterei poplitee
H. În constituția sa intră nevul tibial, ram
E. În constituția sa intră nevul tibial anterior,
terninal al nervului plantar comun
ram terninal al nervului plantar comun
I. În constituția sa intră venele comitante
F. Se găsește în planul superficial al regiunii
talocrurale anterioare J. Limfaticele profunde din structura sa sunt
reprezentate de canale colectoare asociate
G. Se găsește în planul intermediar al regiunii
venelor comitante
talocrurale anterioare

H. În constituția sa intră venele comitante

302. Rețeaua arterială patelară profundă, din
I. Se găsește în planul intermediar al regiunii
regiunea genunchiului rezultă din anastomoza
plantare
arterelor:
J. Limfaticele profunde din structura sa sunt
A. Geniculară superioară medială, ram din
reprezentate de canale colectoare asociate
artera poplitee
venelor comitante
B. Artera tarsiană laterală

C. Artera maleolară anterioară laterală

D. Geniculară superioară laterală, ram din

artera poplitee

E. Artera maleolară posterioară laterală

F. Arterele recurente tibiale anterioară și
posterioară
G. Artera surală superficială
H. Artera maleolară posterioară medială
I. Artera circumflexă fibulară
J. Geniculară descendentă din artera femurală
303. Următoarele structuri anatomice corect
identificate în regiunea axilară sunt:
A. 7-Mușchiul pectoral mic
B. 15-Artera axilară
C. 8-Hiatus axillaris lateralis
D. 19- Artera brahială
E. 5- Mușchiul serratus anterior
F. 1- Mușchiul deltoid
G. 4- Mușchiul coracobrahial
H. 3- Mușchiul pectoral mic
I. 2- Mușchiul pectoral mare
J. 13- Mușchiul biceps brahial
304. În regiunea scapulară se identifică
următoarele structuri anatomice corecte:
A. 8 – Mușchiul triceps brahial
B. 12 – Artera circumflexă scapulară
C. 3 – Mușchiul pectoral mare
D. 6 – Mușchiul deltoid
E. 5 – Mușchiul teres minor
F. 13– Nervul axilar
G. 10 – Nervul axilar
H. 7 – Mușchiul ridicător al scapulei
I. 1 – Mușchiul levator scapulae
J. 2 – Mușchiul supraspinos
305. La nivelul bolții coraco-acromiale, se
identifică corect următoarele structure
anatomice:
A. 3 – Vagina tendini m. biceps brachii
B. 7 – Ligamentul coracoacromial
C. 8 – Bursa subtendinea m. subscapularis
D. 3 – Ligamentul glenohumeral superior
E. 2 – Ligamentul glenohumeral median
F. 4 – Ligamentul glenohumeral median
G. 1 – Ligamentul transvers humeral
H. 1 – Ligamentul coracoclavicular
I. 8 – Ligamentul transvers scapular
J. 2 – Ligamentul coracoacromial
306. Prin secțiunea transversală în 1/3 mijlocie
a brațului se identifică următoarele structuri
anatomice: A. 5 – M. biceps brachii
B. 14 – N. ulnaris
C. 2 – Fascia brachii
D. 1 – A. brachialis
E. 3 – Vena basilica
F. 11 – N. radialis
G. 6 – M. triceps brachii (caput mediale)
H. 18 – M. triceps brachii (caput laterale)
I. 5 – N. ulnaris
J. 17 – Vena cephalica
307. În regiunea brahială anterioară –
compartimentul musculo-fascial superficial se
identifică corect următoarele structuri
anatomice:
A. 4 – M. deltoideus
B. 5 – M. coracobrachialis
C. 2 – M. biceps brachii (caput longum)
D. 1 – M. biceps brachii (caput brevis)
E. 9– M. pronator teres
F. 6 - M. brachialis
G. 2 – M. pronator teres
H. 11 – M. triceps brachii (caput longum)
I. 3 – N. musculocutaneus
J. 1 – M. brachioradialis
308. În regiunea brahială anterioară –
compartimentul musculo-fascial profund se
identifică corect următoarele structuri
anatomice:
A. 6 – M. brachialis
B. 7 – M. triceps brachii (caput mediale)
C. 12 – M. brachioradialis
D. 1 – M. biceps brachii (caput brevis)
E. 11 – M. deltoideus
F. 2 – M. biceps brachii (caput longum)
G. 7 – M. brachialis
H. 1 – M. coracobrachialis
I. 10 – N. musculocutaneus
J. 12 – M. pronator teres
309. În figura alăturată – secțiune transversală
prin 1/3 inferioară a brațului, structurile
anatomice identificate sunt:
A. 13 - A. brachialis (artera brachială)
B. 6 - M. brachialis (mușchiul brahial)
C. 3 - Humerus
D. 18 - A. brachialis (artera brahială)
E. 1 - Vena axilaris (vena axilară)
F. 5 - M. biceps brachii (mușchiul biceps brahial)
G. 9 - M. triceps brachii (mușchiul triceps
brahial)
H. 2 - A. profunda brachii (artera profundă
brahială)
I. 12 - N. mediunus (nerrvul median)
J. 17 - N. medianus (nervul median)
310. În figura alăturată – regiunea brahială
posterioară, se identifică următoarele structuri
anatomice:
A. 7 - M. teres minor
B. 8 - Hiatus axillaris lateralis
C. 4 - M. triceps brachii
D. 14 - Olecranon
E. 5 - M. teres major
F. 2 - M. deltoideus
G. 1 - M. supraspinatus
H. 8 - M. triceps brachii
I. 11- N. radialis
J. 6 - M. triceps brachii
311. Prin secțiunea transversală de la nivelul 313. Identificati corect în figura alaturată
cotului- figura alăturată se identifică (tabachera anatomică) structurile anatomice
următoarele structuri anatomice: corespondente:

A. 25 - A. brachialis A. 3 - M. extensor pollicis brevis

B. 22 - N. medianus B. 9 – M. extensor indicis

C. 8 - Epicondylus lateralis C. 2 - M. abductor pollicis longus

D. 14 - M. biceps brachii D. 1 - Retinaculum musculorum flexorum

E. 19 - Vena cephalica E. 4 - M. extensor indicis

F. 5 - M. biceps brachii F. 2 - M. abductor pollicis longus

G. 19 - N. ulnaris G. 7 - M. extensor digitorum

H. 7 - M. brachialis H. 4 - M. extensor pollicis longus

I. 14 - Olecranon I. 4 - M. extensor pollicis longus

J. 26 - M. anconeus J. 10 - A. radialis

312. În figura alăturată – secțiune transversală 314. Identificați corect în figura alăturată
prin 1/3 superioară a antebrațului se identifică (anatomia de suprafață a regiunii deltoidiene)
următoarele structuri anatomice: structurile anatomice corespondente:

A. 18 - N. cutaneus antebrachii lateralis A. 2 – fosa supraclaviculară

B. 20 – M. flexor digitorum profundus B. 3 - relieful m. supraspinos

C. 21 - M. flexor pollicis longus C. 5 – relieful m. pectoral mare

D. 29 - Radius D. 2 - fosă infraclaviculară

E. 30 - M. brachioradialis E. 4 - relieful m. biceps brahial

F. 9 - N. cutaneus antebrachii medialis F. 3 - relieful m. trapez

G. 34 - Ulna G. 1 - relieful m. biceps brahial

H. 16 – M. extensor digitorum H. 1 - relieful m. deltoid

I. 33 - Radius I. 5 - șanț deltoidian anterior

J. 6 – Ulna J. 4 - relieful m. brahial

315. Identificați corect în figura alaturată
(anatomie de suprafață – reliefurile tendinoase
de pe fața anterioară a antebrațului și
pumnului) structurile anatomice
corespondente:
A. 6 - Hypothenar
B. 4 - Tendo m.palmaris longus
C. 5 - Hypothenar
D. 1 - Tendines m. flexoris digitorum profundus
E. 2 - Tendines m. flexoris digitorum superficialis
F. 4 - Tendo m. flexor carpi ulnaris
G. 5 - Thenar
H. 2 - Tendo m. flexor carpi radialis
I. 6 - Thenar
J. 7 – șanțurile de flexie ale pumnului
316. Identificați corect în figura alăturată
(anatomia de suprafață a regiunii dorsale a
mâinii și degetelor) structurile anatomice
corespondente:
A. 5 - proeminența capului radial
B. 1 - canalul Guyon
C. 3 - pliuri interdigitale (de flexie)
D. 5 - proeminența capului ulnei
E. 6 - proeminența procesului stiloid radial
F. 2 - Tendines m. flexoris digitorum
G. 6 - proeminența procesului stiloid ulnar
H. 1 - depresiunea tabacherei anatomice
I. 2 - Tendines m. extensoris digitorum
J. 3 - pliuri digitale transversale (de extensie)
317. Identificați corect în figura alăturată
(secțiune transversală la nivelul coapsei)
structurile anatomice corespondente:
A. 8 - Mușchi sartorius
B. 5 - Mușchi adductor lung
C. 3 - Mușchi vast lateral
D. 2 - Mușchi tensor al fasciei lata
E. 1 - Mușchi biceps femural
F. 6 - Mușchi sartorius
G. 5- Mușchi adductor mare
H. 2 - Mușchi gracilis
I. 8 - Mușchi gracilis
J. 6 - Mușchi gracilis
318. Identificați corect în figura alăturată
(secțiune transversală la nivelul gambei)
structurile anatomice corespondente:
A. 5- mușchi extensor lung haluce
B. 2- mușchi peronier lung
C. 6- mușchi peronier terțius
D. 4- mușchi gastrocnemian
E. 1-mușchi flexor lung degete
F. 2- mușchi extensor lung al degetelor
G. 4- mușchi solear
H. 3- mușchi peronier scurt
I. 1 – mușchi tibial anterior
J. 7- mușchi tibial posterior