eco arhitectura, aplicatii tehnologice in ecologie

Alterarea climei Pamantului si cresterea instabilitatii globale, sunt probleme care nu mai pot fi ignorate, ci trebuie situate in prim planul preocuparilor omenirii. Procesul de alterare al existentei pe TERRA va fi incetinit si chiar eliminat daca se va trece de la procesele economice bazate pe profitul financiar imediat la procesele ecotehnologice bazate pe profitul existential de durata. In secolul XXI se pun bazele civilizatiei ecotehnologice asigurandu-se o dezvoltare durabila a locuirii pe TERRA in sprijinul fata de mediul inconjurator, protejarii habitatului natural existent, regenerarii celui distrus si realizarii unui habitat in echilibru deplin. Pentru realizarea acestui proces asezarea umana trebuie sa se bazeze pe cele mai noi realizarii ale tehnologiei si pe dezvoltarea unei constiinte ecotehnologice bazata pe educatie. 1.Situatie globala actuala Datorita actiunii omului asupra naturii, se constata si o globalizare a schimbarilor (modificarilor) care actioneaza pe mai multe planuri. Globalizarea schimbarilor climatice terestre, prin actiunea cresterii concentratiei de CO2 in aer, numita si invazie biologica, este parte integranta. Globalizarea dreptului: ecologia nu mai este astazi o stiinta biologica, o doctrina, o miscare de idei, ci a devenit un izvor fundamental de drept, drept care reglementeaza raporturile intre om si mediul sau de existenta. Ecoglobalizarea constituie o strategie a supravietuirii speciei umane. Proiectul ecologic presupune, din ce in ce mai mult, o abordare globala a problemelor ecologice. Globalizarea modificarilor climatice se manifesta prin cresterea temperaturilor-incalzirea globala. In ultimii 100 de ani temperatura pe glob a crescut cu 0,30,6C si continua. In paralel, a avut loc o crestere a concentratiei de CO2 in atmosfera, de la 280 ppm la 360 ppm. Intocmind modele matematice, se prognozeaza modificari substantiale ale climei, ca urmare a cresterii in continuare a continutului de CO2. Aceasta va determina o transitare a zonelor vegetale pe glob, ca urmare a influentei precipitatiilor. Nivelul marilor va creste si, prin aceasta, se pot modifica curentii marini, rezultand un exod general global. Pentru monitorizarea influentelor asupra mediului inconjurator au fost intocmite programe si proiecte la nivel international, astfel: Global Atmospheric Watch (GAW): program realizat de Organizatia Mondiala de Meteorologie (WMO) in 1989. Prin acesta se urmaresc schimbarile climatice, reducerea stratului de ozon si poluarea atmosferica. Global Climate Observing System (GCOS): creat de WMO, IOC, ICSU si LTiVEP, pentru monitorizarea climei si detectarea modificarilor climatice si elaborarea unor modele de circulate generate. Global Energy and Water Cycle Experiment (GEWEX): proiect interdisciplinar WCRP pentru urmarirea ciclului hidrologic si a fluxului global de energie. Global Environment Monitoring System (GEMS): sistem coordonat de UNEP si face parte din programul de paza mondial de protectie a mediului. Global 2000: reprezinta titulatura unui studiu de protectie a mediului, comandat de Presedintele Statelor Unite, care a fost dat publicitatii in anul 1980. In studiu au fost prezentate analizele de prognoza, privind schimbarile in dezvoltarea populatiei, in structura resurselor naturale si protectia mediului, pana in anul 2000. Ca si alte studii anterioare, ca de exemplu cele ale Clubului de la Roma, arata un grad de incarcare a mediului mult mai mare ca in trecutG.M.T. (Greenwich Mean Time): timpul mediu Greenwich.Formulare care indica ora meridianului de longitudine O, folosit in calculul fusului orar. Poluarea aerului, insulele calde (asezarile umane) si formarea norilor pot cauza modificari climatice. Fiecare zona climaterica dispune de lumea ei

proprie de regn vegetal, cu caracteristicile corespunzatoare. Daca aceasta se schimba, datorita defrisarilor, cum este cazul padurilor tropicale (care aduc ploile), se ajunge la o modificare a climei. Prin aceste modificari se ajunge la schim-barea umiditatii si coborarea panzelor freatice, care modifica microclimatul. Modificarile produse de actiunile omului se datoreaza in primul rand gazelor nocive ca: COZ, FCKW si metan. Acestea sunt responsabile de admisia razelor solare, care ajung pe pamant. Interactiunea intre activitatile de defrisare a padurilor si actiunea gazelor duc impreuna la incalzirea climei pe Terra . Conditiile meteorologice, de la un anotimp la altul, variaza datorita temperaturii, precipitatiilor si a presiunii atmosferice. Variatia poate fi de la sezon la sezon, dar si de la an la an. Variatia poate sa se continue si un numar de ani; ceea ce denota ca are loc o modificare a climei. Evidentierea modificarilor produse poate avea loc in mai multe feluri, ca de exemplu biologic sau istoric. Metodele de cercetare moderne utilizeaza sistemele computerizate pentru modele climatice care privesc trecutul. Climatul terestru a avut fluctuatii mari in trecut, aceasta demonstrand existenta unor perioade calde urmate de perioade reci, chiar ere glaciare (asa cum a fost, de exemplu, in Pleistocen). Acum peste 10.000 de ani, a luat sfarsit era glaciara, dar variatii au mai continual cu clima optimala, urmata de deteriorarea ei, inregistrandu-se mici perioade glaciare. Toate aceste modificari au avut la baza fenomenele naturale, cu exceptia perioadei recente, cand acestea se datoreaza activitatii umane. Pentru multi oameni de stiinta este clar ca, de la formarea unor insule calde pe glob, se tinde catre o Incalzire globala. Importanta acordata se poate vedea si in concluziile adoptate in cadrul ONU privind Conventia referitoare la modificarile climatice (FCCC). In acest cadru, modificarile climatice au fost atribuite, direct sau indirect, activitatilor umane. Toate acestea se bazeaza pe observatiile privind modificarea compozitiei globale a atmosferei, care au fost determinate de factorul uman. Se constata totodata o crestere a influentei umane pentru viitor. Activitatile de analizare a efectelor de modificare a climei se realizeaza de mai multe organizafii dintre care mentionam: Framework Convention on Climate Change (FCCC); Climate Change Detection Project (CCDP). Proiectul WMO a fost initial in anul 1989 si promoveaza analize demne de incredere despre mersul (trendul) climei, care sa poata fi utilizate in luarea deciziilor. Prezinta si analize privind modifi-carile climatice posibile in viitor; Climate Impact Assessement Program: program comandat de Departamentul Transporturilor din S.U.A., in anul 1970, priveste studierea efectelor transportului supersonic asupra stratului de ozon; Climate Long-range Investigation Maping and Predictions Project (CLIMAP): un proiect de cercetare, executat de mai multe universitati, incepand din anul 1971, in S.U.A. Proiectul prevede studierea evolufiei climei globale in decursul a un milion de ani. Datele pentru elaborarea proiectului au fost culese din sedimentele oceanelor si din calotele de gheata, acestea find transformate in modele numerice, pentru elaborarea unor harti anuale privind clima globala. Climate Research Unit (CRi): institut de cercetari, infiintat de University of East England, implicat in studii privind modificarile climatice, din trecut, prezent si viitor. Elaboreaza studii de modeling impreuna cu Hadley Centre of the U.K., Meteorological Office si Centrul de Modeling European. Cercetatorii au elaborat studii de reproducere a climei in zona Euro-asiatica, pentru o perioada. mai mare de 10.000 ani, utilizand tehnica dendroclimatica logica si folosind datele istorice. Au stabilit si variatiile de clima, pentru ultimii 215 ani in Europa. International Social Science Council (ISSC): din anul 1988 se desfasoara un program denumit Human Dimensions of Global Environmental Change Program (HDP), privind dinarnica interrelatiilor existente intre societate si mediul inconjurator, impactul societatii umane asupra modificarilor globale. In cadrul programului HDP au fost efectuate cercetari privind interdependenta intre mediu si factorii umani, cresterea populatiei umane, densitatea, marimea ratei si a structurii sociale, relatia

intre productie si consum si dezvoltarea tehnologica. Datele din aceste studii permit analizarea actiunilor politice utile pentru atitudinea care trebuie sa existe fata de mediul inconjurator, avand ca tinta dezvoltarea sustenabila Insule urbane de caldura: aceasta denumire a fost data in conditiile in care asezarile umane se constituie ca zone mai ridicate de temperatura decat mediul inconjurator. Temperatura in zonele urbane este mai mare cu 1-3C decat in mediul extravilan. Cea mai mare temperatura in zona intravilana, fata de restul zonei, a fost de 10C.Zone de caldura urbana: este un fenomen nocturn, in conditiile : curentilor de aer variabil in timpul verii. La acest fenomen contribuie lipsa vegetatiei, specificul solului si asfaltul, care creeaza, toate la un loc, un buget de temperatura ridicata. La aceasta se adauga si caldura inmagazinata in timpul zilei. Totodata are loc si o evaporare si o transpiratie mai puternica in zonele urbane decat cele rurale. In timpul iernii se adauga si o crestere a temperaturii datorita utilizarii combustibililor pertru incalzire si la care contribuie si sistemele de ventilatie si climatizare. Ecologie urbana: ecologia organismelor, a populatiilor si a ecosistemelor din incinta oraselor si a zonelor limitrofe. Stiinta care se ocupa de orase ca ecosisteme. Exemple de ecosisteme din orase sunt: casele, strazile, zonele verzi, arborii de pe strazi, haldele de gunoaie etc. Se studiaza si sistemele care intra in categoria monumentelor, clima oraselor care au temperatura medie superioara celei din restul regiunii, adaptarea organismelor si adaptarea lor genetica la conditiile orasului si mai ales fata de poluarea oraselor si alti factori deranjanti datorati oamenilor. Poluarea urbana: conform rapoartelor, anual in lume migreaza spre orase 20 de milioane de locuitori, in tarile lumii a treia. Astfel au aparut orase gigant cu peste 10 milioane de locuitori, ca de exemplu Mexico City (cu ecca 25 rnilioane de locuitori), Cairo, Bombay, Calcutta, Sao Paolo etc. Aceste migratii genereaza mari probleme de aprovizionare cu materiale, alimente, energie, combustibili etc. La acestea se adauga atmosfera care devine de multe ori irespirabila (Mexico City). Evacuarea reziduurilor este o alta problema majora. Reziduurile colectate anual numai in orasele din Romania se ridica la peste 6 milioane de tone (0,3-0,7 t/locuitor). Reducerea poluarii este greu de realizat mai ales datorita cresterii numarului de mijloace de transport, cu toate masurile luate de reducere a poluarii din surse industriale. Problema poluarii urbane este deosebit de complexa si se impune tratarea cu deosebita responsabilitate. Poluarea urbana este caracterizata prin: -Poluare biologica: acumulari de dejectii si resturi organice in cantitati care depasesc capacitatea descompunatorilor de reciclare a acestora. Cuprinde epidemiile (holera, ciuma, malarie etc.), parazitozele (scabie, paduchi, viermi intestinali) s.a, care privesc colectivitatile umane, mai mari sau mai mici, producand imbolnaviri si chiar moartea indivizilor. Intr-o masura, ea a fost favorizata de procentul de domesticire a unor specii animale, care fie au adus o serie de paraziti ce se transmit si la om, fie au favorizat dezvoltarea si a altor animale, care sunt vectori ai parazitilor. In alt plan, comportarnentul uman favorizeaza raspandirea acestor paraziti prin lipsa igienei corespunzatoare, neglijenja in curatenia locuintelor si a comunitatilor etc.-Poluare chimica: produsa de diverse substanfe eliberate in mediu, sub forma gazoasa, lichida sau de particule solide.-Poluare cronica: eliminarea poluantilor (noxelor) in mod continuu sj in concentratii relativ scazute, acumulandu-se in timp cantitati apreciabile care, cuplate cu fenomenul de amplificare biologica, genereaza disfunctionalitati ecologice pe termen lung. Este cea mai periculoasa poluare deoarece actioneaza lent, efectele nu sunt spectaculoase pe termen scurt si opinia publica nu reactioneaza ferm.-poluare electrica: liniile aeriene de inalta tensiune, aparatele electrice si instalafiile produc diferite efecte asupra mediului inconjurator si mai ales asupra oamenilor. Curentul electric transmis prin liniile de inalta tensiune poate avea valori diferite

de la o tara la alta. In Romania, de exemplu, aceasta este de 4.000 volti. S-a constat ca se produc modificari majore a starii sanatatii prin actiunea campului electromagnetic format de liniile de inalta tensiune. Infiuente se pot produce si asupra unor instalatii electrice, cum este coroziunea electrodinamica a cablurilor, datorata curentilor vagabonzi. In sol se poate produce o coroziune microbiologica. Nu se cunoaste clar influenta aparaturii electrice si electronice, dar se cunoaste influenta negativa a campului electric al tubului de televizor. O altfel de sursa de radiatii nocive o reprezinta telefoanele mobile.-poluare fonica: face parte din poluarea fizica si reprezinta orice sursa care produce disconfort fonic. In Germania, de exemplu, de-a lungul autostrazilor au fost amplasate paravane antifonice artificiale sau din vegetatie pentru a reduce zgomotul autovehiculelor. Se stie ca zgomotul reprezinta un complex de sunete, fara caracter periodic, dezagreabil, care afecteaza starea psihologica si chiar biologica a oamenilor, dar si a altor vietuitoare. Poluarea fonica reprezinia o forma a poluarii fizice cu implicatii psihosociale, economice, ergonomice si ecosistemice si consta in afectarea determinate prin intensitate si frecventa undelor sonore, asociate cu durata lor de actiune, care pot produce o stare de disconfort si chiar de leziuni asupra aparatului auditiv. Efectele patologice ale zgomotului sunt perturbari ale sistemului nervos, frecventele mai inalte ale sunetului sunt mai periculoase decat cele joase. Zgomotele peste 65 de decibeli implica modificari psihice. La peste 90 de decibeli se adauga leziuni ale aparatului auditiv, cresterea tensiunii arteriale, diminua rea reflexelor etc.-poluare menajera: in urma concentrarii diferitelor activitati economice si a populatiei urbane se produc cantitati foarte mari de deseuri, care nu sunt reciclate. O parte din aceste deseuri se incinereaza, o parte se depoziteaza, se arunca in ape si pe malul acestora, la marginea drumurilor etc. Apa de percolatie strabate si spala aceste depozite; antrenand compusi chimici si germeni, care ajung in apa freatica si, prin lantul trofic, in alimentele oamenilor si animalelor.-poluare radioactiva: face parte din poluarea fizica. Contaminarea artificiala a mediului (componentele abiotice, biotice, precum a celor create exclusiv prin activitati umane) cu radiatii peste valorile fondului sau natural, produsa prin activitati umane. Fenomen periculos pentru intreaga biosfera, rezultat al dezvoltarii puternice a centralelor termonucleare, al numeroaselor experiente efectuate in atmosfera, in sol si in apa si consta in efecte biologice care pot fi: optice (colorarea materialelor transparente, aparitia unor noi benzi de absorbtie), mecanice (modificari ale densitatii, rezistentei si ale duritatii materialelor), chimice (oxidari, reduceri, hidroliza, cresterea vitezelor de reactie), electrice si magnetice (transformarea izolatorilor in conductori, incalzire etc.), afectand astfel si prin puterea mare de penetratie a radiatiilor o gama larga de organisme si bunuri. Radioactivitatea naturala de baza a rocilor nu a variat dea lungul timpului. Incepand insa din cea de-a doua jumatate a secolului XX, au fost evidentiate cresteri semniflcative ale radioactivitatii ca rezultat al tehnologiilor industriale, al experimentelor cu arme nucleate, al razboaielor sau al folosirii izotopilor radioactivi. Existenta radiatiilor peste limita admisa devine un factor abiotic deosebit de grav, deoarece radioactivitatea ataca fondui genetic. Cauzele poluarii radioactive pot fi intentionate sau accidentale (vezi cazui Cernobal, Ucraina, i986). Contaminarea radioactiva a aerului, a apei si a solului este supusa dispersiei sau concentrarii de catre factorii ecologici, fizici sau biologici. Aceasta se produce prin concentrarea in sedimente sau prin lamtirile trofice. -Poluare termica: cresterea peste normal a temperaturii apelor, indeosebi datorita evacuarii in refeaua hidrografica a apelor de racire de la centralele termoelectrice si a centralelor nucleare sau a apelor folosite in procesul tehnologic din diverse ramuri industriale. Poate declansa diverse dezechilibre in biocenozele acvatice, mergand pana la moartea pestilor si a altor organisme

acvatice, atunci cand temperatura mediului inconjurator este ridicata. Poluarea termica apare in mod deosebit in industria metalurgica, in lucrarile miniere, in unele instalatii din industria chimica, constructii de masini (turnatorii, forje etc.), in termocentrale. Cresterea umiditatii si a temperaturii aerului determina modificarea microclimatelor, perturba circulatia maselor de aer si implicit regimul precipitatiilor. Poluarea termica a apelor se manifests la nivelul apelor curgatoare, lacurilor si al zonelor litorale. Apele calde scad nivelul oxigenului dizolvat, produc entrofizare, modificarea biocenozelor, distrug zooplanctonul in proportie de 2590%. Cresterea temperaturii apei duce la dezvoltarea unor alge daunatoare. -Poluare urbana (demografica): ponderea populatiei urbane a crescut permanent, ajungand la valori deosebit de mari. Atmosfera din orasele mari este extrem de poluata, aerul devine de nesuportat din cauza fumului, prafului si smogului. In mod curent temperatura este mai ridicata decat in afara limitelor urbane. Indepartarea substantelor poluante din mediu reprezinta o problema deosebita pentru edilii urbei. Reziduurile colectate anual se ridica, de exemplu numai in Romania, la peste 6 milioane de tone (respectiv 0,3-0,7 t/locuitor/an). Aceste reziduuri necesita colectarea lor, transportul si depozitarea lor -Poluarea apei: modificarea directa sau indirecta a compozitiei sau starii apelor, ca urmare a activitatii umane, in asa masura incat devin neadecvate pentru toate utilizarile. Orice alterare fizica, chimica, bacteriologica sau biologica, peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate, produsa direct sau indirect de activitatea umana, care o fac improprie pentru o folosire normala. Desi aparent apa reprezinta o resursa extrem de mare, ea reprezinta o resursa naturala Iimitata prin calitate. Apa de mare reprezinta 97% din resursele totale, in timp ce apele de suprafata reprezinta mai putin de 3%. Din apele dulci doar o parte se afla in stare lichida (1,44%), din acestea o parte flind poluate. Poluarea distruge flora si fauna acvatica, dar si pe cele de pe maluri. Apele marine sufera ca si apele curgatoare de poluare cu produse reziduale din Industrie, activitati menajere, de la marile platforme de foraj si de la navele de transport. Apele curgatoare sufera in mare masura de pe urma poluarii industriale, dar mai ales de pe urma detergentilor, ingrasamintelor agri-cole, pesticidelor, a spargerilor de con-ducte si a deversarii apelor menajere. Adevarate accidente ecologice de pe urma poluarii apelor sunt datorate activitatilor miniere si din industriile care lucreaza cu substante chimice, a spargerilor de conducte, a activitatii de extractie a petrolului si altele. Cu toate ca in Romania exista peste 4.800 de statii de epurare a apelor reziduale, acestea nu fac fata si nu reusesc sa acopere necesitafile. In cursul anului 2003, pe teritoriul Romaniei nu s-a inregistrat nici un accident major de mediu, asa cum este specificat in H.G. 95/2003, privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si in care sunt implicate substanfe periculoase. In urma datelor transmise de comisariatele teritoriale ale Garzii Nationale de Mediu rezulta ca, in anul 2003, s-au inregistrat: 48 de poluari ale aerului, 232 poluari ale solului si 91 de poluari ale apei. Prevenirea si diminuarea poluarilor accidentale, cu impact major asupra mediului, constituie unul dintre obiec-tivele principale ale Planului de masuri 2003-2004 al MMGA. Desi au fost facute progrese in ceea ce priveste reducerea nivelului poluarii in zone, problemele privind poluarea au ramas, iar mediul continua sa se deterioreze, daca nu se iau o serie de masuri. Acestea constituie si fac parte integrants din strategia Comunitatii Europene pentru dezvoltare durabila.

-Poluarea deseurilor: una dintre cele mai acute probleme ale protectiei mediului o reprezinta deseurile de orice fel (problems tratata la deseuri). Reglementarea generals in domeniu este Legea Protectiei Mediului, iar regimul juridic de gestionare a lor este stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 78/2000. -Poluarea solului: rezultatul oricarei actiuni care produce degradarea functionarii normale a solului, ca mediu de viata, in cadrul diferitelor sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradare fizica, chimica si biologica a solului, care afecteaza negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bioproductiva, din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Poluarea solului este cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, din apele reziduale, din deseurile de natura industrials sau menajera si, mai ales, de pesticide sau ingrasaminte chimice folosite in agricultura, in vecinatatea imediata a unitatilor miniere si metalurgice si a locurilor de depazitare a minereurilor si a deseurilor rezultate de pe urma prelucrarii acestora. Solurile reprezinta suportul predilect de depozitare a poluantilor si sunt supuse permanent unor procese de degradare si alterare. Degradarea reprezinta procesul ireversibil de maruntire si dispersare a racilor si mineralelor in fragmente mai mici, sub influenza temperaturilor, apelor, vanturilor, gravitatiei si vietuitoarelor. Alterarea consta in totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile si mineralele, sub actiunea apei, a acizilor minerali sau organici si a sarurilor. Degradarea si alterarea actioneaza simultan. La randul lor, pulberile si gazele toxice din atmosfera sunt antrenate de apa precipitatiilor catre sol, unde se depoziteaza la suprafafa sau se impregneaza in acesta. Poluarea solului se manifests prin: degradare fizica, degradare chimica si biologica (cu germeni patogeni). Sursele de poluare sunt foarte diverse: excavatii (decopertari), depozite de steril, zguri etc., metale grele care ajung in sol din aer si din namoluri, deseuri, reziduuri din industria alimentara; vegetatia si animalele pot, la randul lor, degrada solul; hidrocarburile, diferite substante chimice (deversate, depozitate etc.), eroziunea si alunecarile de teren, defrisarile si multe alte activitati umane. Urmare a incalzirii globale si a intensificarii poluarii, amintim doua mari efecte secundare:efectul de sera;-ploaia acida. Ca urmare a retinerii de catre vaporii de apa a metanului, dioxidului de carbon, protoxidului de azot, a radiatiilor infrarosii remise de solul incalzit de Soare, se formeaza perdeaua de gaze deasupra Pamantului, acest fenomen se numeste efectul de sera. Acumularea unei mari cantitati de bioxid de carbon in straturile superioare ale atmosferei impiedica realizarea schimbului de caldura intre Pamant si spatiul interplanetar, ceea ce duce la cresterea temperaturii la nivelul solului. Efectul de sera este un fenomen natural care a existat dintotdeauna si absolut necesar vietii pe pamant, numai ca activitatea umana, cu precadere in ultimii 100 de ani, a accentuat efectele sale.In 1895, chimistul Svante Arrhenus remarca faptul ca combustia crescanda a carburantilor fosili (carbune, gaz si petrol) face sa sporeasca cantitatea de bioxid de carbon in atmosfera si formula ipoteza ca astfel se accentueaza efectul de sera, antrenand o incalzire a suprafetei terestre. Observatiile ulterioare confirma imbogatirea atmosferei cu CO2 incepand cu anul 1970. Observatiile sistematice si precise ale lui Charles David Keeling au demonstrat cresterea sistematica a cantitatii de CO2 care, dupa anui 2000, au atins cote alarmante. S-au adaugat apoi si constatarile privind cresterile realizate si de alte gaze cu efect de sera (rnetanul, ozonul, oxizii de azot, vaporii de apa etc.). Astazi, influenta acestor gaze asupra fenomenului de sera, care provoaca incalzirea generala a suprafetei globului, este aproape unanim recunoscuta si

admisa datorita cercetarilor realizate de Grupul inter-guvernamental de experti al ONU. Efectul de sera este amplificat de prezenta in atmosfera a clorurilor si fluorurilor de carbon. Toate gazele mentionate, care au rezultat in principal in urma arderii combustibililor fosili, sunt gaze cu efect de sera. O crestere de circa 10C a temperaturii de pe glob in urma efectului de sera ar putea afecta grav clima la nivel mondial, prin topirea calotelor glaciare, realizandu-se o crestere substantiala a nivelului apelor marilor si oceanelor.Astfel, regiuni mari ale zonelor de litoral, mai joase, si insule ar fi afectate de inundatii catastrofale. Conform expertilor ONU, cele mai expuse dezastrului ar fi zone ale continentului asiatic unde, intre anii 1987 si 1997, s-au produs aproape jumatate din inundatiile inregistrate pe glob, 228.000 de persoane pierzandu-si viata. Cu situatii similare s-ar confrunta si locuitorii majoritatii insulelor din Oceania. Potrivit unor studii efectuate de catre expertii ONU, in anul 2050, aproximativ 2 milioane de oameni sunt amenintati de inundatii, daca nu se vor lua masuri din timp pentru oprirea fenomenului, anunta cotidianul german Bild. Majoritatea oamenilor de stiinta sunt de acord ca Pamantul se incalzeste din ce in ce mai mult, din cauza efectului de sera, cauzand schimbari de temperatura in decade care, in mod normal, ar lua mii de ani. Principalele cauze ale previziunilor apocaliptice vor fi determinate de modificarea climei pe tot globul si in zonele temperate din Asia si America vrernea ar deveni mai calda si mai arida, afectand gravrecoltele.Pe langa bioxidul de carbon, exista insa si alte gaze, cum este metanul, care poate contribui la amplificarea efectului de sera. Metanul este un produs al zonelor mlastinoase, ca urmare a descompunerii vegetatiei si a excrementelor vitelor. Asadar, si natura poate genera si contribui la cresterea efectului de sera.Astfel, cercetatorii norvegieni au ajuns la concluzia ca, acum 57 milioane de ani, a avut loc un efect de sera, provocat de o enorma punga de gaz aflata sub Atlanticul de Nord, incat planeta s-a incalzit cu 510C. Efectul de sera poate insa genera si un fenomen invers, si anume de racire a temperaturii pe glob, ca urmare a ecranarii acestuia de catre perdeaua de praf (poluanti), formata deasupra straturilor superioare ale atmosferei, care nu permite razelor solare sa ajunga pe sol. Una dintre ipotezele disparitiei dinozaurilor enunta ideea ca aceasta s-a produs din cauza racirii accentuate a globului terestru, motivul fiind praful ridicat de impacrul Terrei cu un meteorit gigant sau de eruptiile vulcanice (vezi experienta modificarii climei dupa eruptia vulcanului Krakatau, din 1883). Oamenii de stiinta preconizeaza cresterea temperaturii planetei cu 4,5C, pana in anul 2050, daca nu se iau masurile care se impun.Fenomenul de crestere a temperaturii planetei este deja resimtit prin modificarile climatice care au loc si care provoaca catastrofe climaterice si ecologice cu consecinte grave asupra recoltelor din multe tari. Fenomenul este amplificat si de aridizarea multor zone de pe Terra, din cauza defrisarilor necontrolate si consumului nerational de apa. Limitarea efectului de sera: pentru inlarurarea pericolelor determinate de efectul de sera se impune luarea unor masuri drastice de limitare a emisiilor de CO2, convenite prin Protocolul de la Kyoto. 0 alta masuri consta in gasirea unor mecanisme prin care sa fie absorbit surplusul de CO2 din atrnosfera. Prin procesul de fotosinteza, fitoplanctonul absoarbe gazul carbonic. In 16 aprilie 2004 a fost publicat, in revista Science, un raport privitor la legatura care exista intre fitoplancton, fier si absorbtia de CO2. Adaugarea unei cantitati foarte mici de fier in apa oceanului duce la dezvoltarea accelerata a fitoplanctonului si a alter plante acvatice, care absorb mari cantitati de dioxid de carbon, si ar putea duce la absorbirea a miliarde de tone de dioxid de carbon, ceea ce ar duce la diminuarea efectului de sera. PLOAIE ACIDA precipitatie a carei aciditate este crescuta prin emisia sulfatilor sau nitratilor poluanti in atmosfera. Picaturile de ploaie acida au un pH mai mic de 5. Acestea se formeaza din amestecul de poluanti proveniti din industrie si substantele poluante de la gazele de esapament,

ducand la formarea acidului sulfuric, sulfuros sau azotic. Ploile acide distrug vegetatia, duc la dizolvarea sarurilor de calciu si de magneziu din sol, dizolvarea stratului protector de ceara de pe frunze, due la superfertilizarea solurilor si cresterea aciditatii lacurilor. 1n timp, ploile acide ataca constructiile, monumentele si operele de arta.Ploile acide se concentreaza in primul rand in zonele puternic industrializate, dar, datorita preponderentei vanturi-lor, ele se disperseaza pe arii foarte mari. Uneori, datorita curentilor puter-nici de aer, noxele sunt purtate de pe un continent pe altul. In prezent, economia se afla in conflict cu sistemele naturale ale Pamantului, din cauza discrepantei dintre conceptia economistilor si ecologistilor, in perceptia lor asupra lumii si dezvoltarea ei viitoare. La intrarea in secolul XXI, economiile actuale distrug treptat sistemele sale suport, prin consumarea mijloacelor existente in natura. Cererile economiei in dezvoltare, asa cum este ea in prezent structurata, depasesc posibilitatile de sustinere durabila ale ecosistemelor si ale naturii in general.La acestea se mai adauga si poluarea intensa care degradeaza mediul inconjurator, contribuind la subminarea civilizatiei. Astfel, colapsul civilizatiei umane pare in prezent iminent, daca nu se iau masuri urgente. Convertirea economiei intr-o ecoeconomie constituie o provocare extraordinara (Lester R. Brown, Ecoeconomia). Constructia unei economii care sa fie suportabila pentru mediu, care sa respecte principiile ecologice, trebuie sa porneasca de la masuriie de restabilire a echilibrelor in natura, prin lichidarea marilor surse de poluare, cum este sectorui energetic structural pe arderea combustibililor fosili, sau modernizarea acestuia sau oprirea industriilor mari, poluante si reciclarea tuturor materialelor refolosibile, pentru economisirea resurselor naturale, introducerea ecotehnicilor si ecotehnologiilor in toate ramurile economiei. Activitatea economica, managementul societatilor trebuie sa se bazeze pe ecoeficienta, adica orientarea eforturilor spre cresterea calitativa si cantitativa a productiei si a serviciilor, dar si pe promovarea performantelor ecologice. Se impune elaborarea de strategii care sa asigure viabilitatea si durabilitatea dezvoltarii economice. 2.Forme de energie neconventionala ENERGIE NECONVENTIONALA: energie care nu a fost impusa printr-o folosire indelungata. Resursele de energie neconventionala sunt, de regula. regenerabile si nepoluante. Principalele resurse de energie neconventionala sunt: mareele, energia solara, eoliana, geotermala si biogazul. ENERGIE DE FERMENTATIE sau BIOENERGIE: se obtine din fermentatia balegarului, a diverselor materiale organice (vegetatie depozitata). Din acest proces se obtine gaz metan, numit si biogaz, care reprezinta o sursa de energie deosebit de importanta pentru gospodariile agricole, zootehnice, mai ales cele izolate si neconectate la sistemul energetic national. Prezinta o sursa alternativa de viitor. ENERGIE ELECTRICA DIN APE MENAJERE: este produsa cu ajutorul unui dispozitiv pus la punct de cercetatorii americani de la Universitatea din Pennsylvania. Prin utilizarea acestui sistem, care se bazeaza pe bacteriile care populeaza apele menajere si care metabolizeaza materiile organice, transformandu-le in CO2, se elibereaza electroni si se realizeaza si epurarea apei. Desi procedeul este eficient, cercetarile sunt de abia la inceput.

ENERGIE EOLIANA: energie produsa cu ajutorul curentilor de aer a vantului. Este o energie curata, deosebit de agreata in zonele cu mare frecventa a vantului, cum sunt zonele coastelor marine (Danemarca, Olanda etc.). combinarea sistemelor eoliene cu cele solare constituie importante surse energetice alternative si au un mare viitor. ENERGIE GEOTERMICA sau GEOTERMALA: energie obtinuta din caldura aflata in interiorul Pamantului. Apa fierbinte si aburul, captate in zonele cu activitate vulcanica si tectonica, sunt utilizate pentru incalzirea locuintelor si pentru producerea electricitatii. Nu trebuie confundata cu caldura Pamantului (a solului) care nu poate fi utilizata decat pentru incalzirea unor locuinte sau in combinatie cu alte forme de energie regenerabila, ca de exemplu cea solara sau eoliana. ENERGIE HIDRO sau HIDROENERGIA: energia obtinuta din curgerea apelor asupra unor turbine care genereaza curent electric; energia apelor curgatoare care pot antrena si alte sisteme mecanice ca, de exemplu, morile de apa. ENERGIE OBTINUTA DIN CIRCULATIA SI SCHIMBUT DE CALDURA INTRE STRATURILE APELOR STATATOARE (lacuri, mari, oceane): energie care se poate obtine din diferentele de temperatura existente intre straturile superioare calde si reci din adancuri. ENERGIE SOLARA: energie radianta produsa de Soare. Prin folosirea unor oglinzi concave, ce concentreaza razele Soarelui, se obtine ridicarea temperaturii apei in scopul producerii vaporilor si generarii de electricitate in turbine cu aburi. Pentru incalzire se folosesc panouri solare cu celule electrice. FOCALIZAREA VALURILOR: mijloc ce permite cresterea puterii valurilor intr-o regiune anumita, prin utilizarea unor dispozitive (cum sunt placile scufundate), pentru concentrarea prin refractie, in regiunea respectiva, a energiei valurilor dintr-un mt de unde mai larg. MAREE: fenomen ce consta in oscilatia ritmica a nivelului apei marii si care se produce de doua ori pe zi. Miscarile oscilatorii ale apelor din marile deschise si din oceane, datorate in proportie de 75% atractiei lunii si 25% atractiei solare. In acelasi loc se produce la 1223 cate un flux, urmat de un reflux, dar importanta practica este mica in raport cu nevoile energetice actuale. Flux sau reflux: momentele in care nivelul apei marii atinge cotele maxime si, respectiv, cotele minime. Maree moarta sau maree joasa: flux care se petrece in prirnul si in ultimul patrar al lunii, diferenta dintre nivelul maxim si cel minim atins de apa pe parcursul acestuia fiind mai mica decat in mod obisnuit. Maree de sizigii: flux care se petrece cand este luna noua sau luna plina, pe parcursul caruia magnetismul Lunii si cel al Soarelui sunt resimtite impreuma si diferenta dintre cotele minime si maxime ale apei este mai mare decat in mod obisnuit. Dar marile fluxuri si refluxuri permit instalarea unor instalatii de utilizare a fortei mareelor pentru producerea energiei electrice. Astfel, pe fundul marii, langa coastele Marii Britanii, la Hilford Hayen, este instalata o turbina care constituie varful de lance al altor instalatii cu cate 4 palete, lungi de 6 m fiecare, care sunt miscate de valurile inalte ale fluxului, cam de 12-15 m si avand o viteza de deplasare de cca 24 km/h. Astfel, paletele se rotesc cu o viteza de 10 rot/minut, furnizand energie electrica in conditii de rentabilitate.O turbina de tip THG este capabila sa furnizeze energie electrica necesara pentru 500 de locuinte. Tehnologia mareometrica, instalata pe fundul marii,

promite furnizarea, in conditii rentabile, a unei energii alternative, conectabila la sistemul energetic national. 3.Posibilitati de aplicare a ecotehnologiei in arealul asezarilor umane Selectia materialelor de constructieMajoritatea energiei consumate de cladiri este energie de operare. Selectia materialelor de constructie vizeaza in mod special o abordare ecologica a procesului de constructie a unei cladiri, pe baza unor decizii responsabile inca din faza de planificare a materialelor ce vor fi utilizate. In faza initiala de constructie un aspect important ce poate minimiza costurile este energia utilizata pentru productia si distributia materialelor utilizate, care se reflecta direct in pretul final si in performantele energetice ale cladirii pe termen lung. Energia materialelor de constructie poate contribui la energia folosita de o cladire pe o perioada de 50 de ani in proportii cuprinse intre 15% si 20%.

Casa Magney, din Bingie Point, Australia, creatie a arhitectului Glenn Murcutt, a fost realizata cu o responsabilitate maxima pentru materialele utilizate (metal, lemn, sticla, piatra, beton), care au fost selectate pe baza energiei consumate in producerea lor. Casa este o ilustrare a aplicarii solutiilor ecologice de constructie incepand cu faza de planificare, prin alegerea atenta a materialelor folosite. Scoala de asistenti medicali, din Houston, Texas, Statele Unite, create de Lake/Flato in colaborare cu BNIM Architects, a fost realizata folosind materiale reciclate in proportie de 50%, si a mizat pe o scadere cu 40% a energiei de utilizare. Strategia de design a inclus folosirea de materiale disponibile local cu cost energetic de productie redus, eficientizarea iluminatului natural si optimizarea consumului de apa. Proprietarii de locuinte pot decide in faza constructiei ce materiale se vor utiliza; preferinta spre materiale ce necesita o energie mai mica de productie si transport inseamna reducerea cantitatii de combustibil utilizat in procesul de productie. De asemenea, intrucat energia de operare a unei cladiri este redusa printr-un design eficient si o tehnologie adecvata, energia materialelor devine tot mai importanta in reducerea contributiei de carbon la mediul inconjurator pe care o poate avea cladirea. [In figura alaturata: energia de productie caracteristica diverselor materiale utilizate in constructii are valori semnificative pentru majoritatea elemntelor uzuale in constructii. Materialele ce prezinta valori mici sunt cele de izolatie (fibra de sticla, vata de sticla, gipscarton) ori cele naturale (lemnul, piatra) ] Peisagistica Plantarea de vegetatie in jurul unei locuinte poate ajuta la reducerea consumului de energie. Arborii pot intrerupe curentii de aer, ceea ce inseamna prevenirea pierderii de caldura ori pot directiona vantul pentru a ventila locuinta in mod natural. Vegetatia poate de asemenea sa umbreasca locuintele de soarele nedorit de vara dar totdata sa permita soarelui de iarna sa patrunda in locuinta odata cu caderea frunzelor toamna. Plantarea unui start verde de arbori

poate constitui o sursa de izolatie si poate mentine in egala masura o temperatura ponderata la nivelul solului. Peisagistica ce conserva energia reduce costul energiei intr-o locuinta atat pe timpul verii, cat si in timpul iernii. In mod ideal, peisajul ce conserva energia este totodata conservant si in ccea ce priveste apa. Este posibil sa se reuseasca o reducere de pana la 30% in costurile de incalzire si racire prin planificarea atenta a peisajului. Peisagistica poate preveni incalzirea directa a fatadelor cladirilor la soare si totodata incalzirea unei locuinte prin reflectarea caldurii pe sol ori pe alte suprafete. Reducand viteza curentilor de aer, un peisaj gandit sa conserve energia poate impiedica pierderea caldurii din interiorul unei cladiri prin ventilatie excesiva. Totodata, umbra creata de vegetatie (arbori de mica si mare marime) reduce temperatura aerului in apropierea cladirii.Folosirea unei vegetatii dense pe partile de nord si de vest ale unei cladiri va bloca caldura soarelui la apus. Aceasta este strategia de peisagistica cea mai eficienta. Aditional se pot lua in considerare arbori pe partea de sud a cladirii pentru a filtra caldura soarelui in timpul verii, arbori verzi pe toata perioada anului pentru partea de nord a cladirii pentru a ameliora efectul vanturilor nordice in timpul iernii si tunele vegetale care sa conduca brize racoroase spre cladire.In planificarea unui nou imobil trebuie analizata cu grija vegetatia deja existenta, pentru folosirea in scopul conturarii unui peisaj ce poate ajuta la conservarea energiei. Plantele deja existente vor necesita un efort mai mic de intretinere si vor fi in general de dimensiuni mai mari decat noile plantatii. [In figura alaturata: redirectionarea curentilor de aer in cladire se poate face prin pozitionarea adecvata a ferestrelor; curentii de aer pot fi dirijati si cu ajutorul vegetatiei, care limiteaza posibilitatile de miscare a aerului din jurul cladirii]

Ventilatia naturalaDoua metode eficiente de reducere a costului aerisirii si racoririi unei locuinte sunt oferite de avantajele curentilor naturali de aer si ale convectiei. Ferestrele operabile, ventilatoarele si coridoarele sunt doar cateva din strategiile de design care ajuta la directionarea curentilor de aer pe baza unor principii de ventilatie naturala. In ceea ce priveste ventilarea podurilor locuintelor, elemente specifice in designul acoprisului pot inlesni aserisirea naturala, prin oferirea de cai de acces curentilor de aer. [In figura alaturata: un cos in structura unei cladiri poate ajuta la ventilarea tutror incaperilor care il acceseaza direct (pasii 1-4); ventilatia podurilor locuintelor (pasul 5) este posibila prin introducerea de elemente specifice in acoperis ] [In figura de mai sus: un turn pozitionat central in structura unei cladiri poate indeplini rolul de ventilatie atribuit in mod traditional unui cos intr-o locuinta ] Pentru proiectul centrului juridic din Seatle, Statele Unite, o zona extinsa a fatadei vestice a fost gandita pentru a favoriza ventialtia naturala, fiind compusa din doua straturi de sticla separate de un strat de aer de aproximativ 80cm. Aceasta cortina de sticla permite patrunderea luminii in interior si minimizarea acumularii de caldura. Spatiul de aer poseda un sistem de eliberare a caldurii, in partea de sus, active dupa cum este necesar sau nu. Lumina este filtrate la interior cu ajutorul jaluzelelor.

Lumina naturalaLumina naturala ce intra usor intr-o cladire poate reduce necesitatile de iluminat artificial. Plasarea luminatoarelor in locatii cheie in cladire si folosirea dispozitivelor de umbrire pot permite acesul luminii naturale fara un efect semnificativ de incalzire. Strategiile de utilizare a iluminatului natural pot include luminatoare, tuburi ce reflecta lumina, colorarea suprafetelor si altele. Iluminarea prin mijloace naturale are in principal in vedere reducerea costurilor asociate utilizarii luminii artificiale. Iluminarea interioarelor intr-un mod eficient din punct de vedere energetic presupune asigurarea nivelului optim de lumina cu o investitie energetica minima.Principala ingrijorare in legatura cu folosirea luminii naturale este legata de caldura acumulata ca urmare a patrunderii luminii in interiorul cladirii. Deasemenea, trebuie avut in vedere si aspectul prezentei razelor ultraviolete in lumina naturala, care pot decolora si afecta negativ materialele textile atinse. Exista totusi solutii simple de design si materiale care pot potenta avantajele economiei de energie cu lumina naturala. Interioarele colorate in culori deschise si planuri de etaje cu deschideri mari sunt alegeri indicate in acest sens. Aceasta abordare argumenteaza de asemenea eficienta luminii artificale. Iluminatul eficient din punct de vedere energetic nu inseamna numai gasirea solutiei de iluminat cu cel mai mic consum ori a becului celui mai durabil. Dimensionarea corespunzatoare a luminii pentru necesitatile si functiunile locatiei este o strategie de economisire a energiei. [In figura alaturata: luminatoarele sunt o alternativa economica din perspective conservatii energiei pentru asigurarea luminii necesare intr-o incapere] Proiectul BedZED din Londra, Marea Britanie, asigura ingredientele unui nou tip de urbanism solar, cu fatadele locuintelor orientate spre sud catre o curte interioara comuna si fatadele spatiilor comerciale orientate spre nord. Lumina din timpul zilei patrunde peste spatii de acces largi. Energia solara pasivaOrientarea corespunzatoare catre sud, izolatii corespunzatoare si proportionarea eficienta a raportului dintre energia acumulata si caldura degajata de materiale constituie metode de folosire a energiei solare pasive. Acest tip de design utilizeaza principii naturale, precum radiatia termica si proprietatile materialelor, pentru a incalzi in mod eficient spatiile utile cu un minim efort de creare a unor rezerve bazate pe mecanisme cu consum de combustibili fosili. Energia solara pasiva se refera la folosirea energiei solare pentru incalzirea si racirea spatiilor de locuit. In aceasta abordare, cladirea in sine ori un element al sau beneficiaza de caracteristicile energiei naturale in materiale si aer, si de avantajele create de expunerea la soare. Sistemele pasive sunt simple, au putine componente mobile si necesita o mentenanta minimala, fara sisteme mecanice. Ferestre operabile, masa termala si cosurile de aerisire sunt elemente uzuale ce se regasesc in designul cu elemente solare pasive. Ferestrele operabile sunt simple ferestre ce pot fi deschise. Masa termala se refera la materiale precum marmura ori apa care pot inmagazina energia solara pentru un timp indelungat. Masa termala va preveni de asemenea fluctuatiile rapide de temperatura. Cosurile de aerisire creaza ori sustin efectul aerului cald ce se ridica pentru a induce miscarea aerului ori pentru a racori.Peretii-aripa sunt portiuni ale peretilor verticali exteriori plasati perpendiculari pe ferestrele adicente pentru a imbunatati ventilatia prin ferestre. [In figura alaturata: distribuirea caldurii provenite de la lumina soarelui se face cu ajutorul

materialelor absorbante de energie ] Pentru birourile Greenpeace din Washington D.C., Statele Unite, lumina naturala din timpul zilei si senzorii de lumina reduc consumul de energie, iar folosirea de panouri solare si designul inteligent asigura o parte din necesarul de electricitate si apa calda.

Izolatia corespunzatoare Una dintre cele mai eficiente metode de imbunatatire a eficientei unei cladiri este asigurarea unei izolatii corespunzatoare in pereti, acoperisuri si podele. Izolatia previne transferul caldurii din interior in mediul exterior si poate reduce semnificativ costul utilitatilor lunare. Diverse tipuri de izolatii se pot folosi pentru pereti, podele si tavane. Izolatia avand ca material de baza celuloza presupune folosirea de ziare reciclate ca materie prima, si tratarea hartiei cu substante ignofuge ori care pot tine la distanta insectele. Substante derivate din mineralul de Bor pot fi folosite in astfel de aplicatii. Materialele de izolatie joaca un rol esential in eficientizarea consumului de energie al unei cladiri. Ingrijorarile aparute in acest context sunt legate de toxicitatea materialelor care, desi bazate pe componente naturale, au parte de un tratament chimic ori devin periculoase prin prelucrare. Un astfel de caz este cel al azbestului, care a fost interzis si inlocuit in procesul de izolatie. O ingrijorare asemanatoare se ridica in acest moment si asupra fibrei de sticla, datorita proprietatilor sale de portabilitate prin aer, putand fi astfel imprastiata in mediul inconjurator precum azbestul. In aceasi ordine de idei, izolatia pe baza de celuloza obtinuta din hartia de ziar, hartie ce contine cerneala tipografica, poate degaja formaldehida in mediul inconjurator. Daca ar exista astfel de emisii de gaze nocive, acestea ar trebui sa se situeze sub limitele minime de iritabilitate pentru om, chiar si in conditii de umiditate crescuta, ce ar accentua procesul. O solutie ce poate evita astfel de neplaceri este folosirea unui filtru absorbant de vapori nocivi intre stratul de izolatie si limita spatiului de locuit. Exista de asemenea aditivi de tratare a celulozei pentru care aspectele de calitate a aerului din spatiile inchise nu sunt luate in considerare. [In figura alaturata: izolarea termica se poate realize cu solutii personalizate pentru fiecare parte a unei locuinte, functie de conditiile concrete; in sectiune se observa multiplele straturi prezente atat in pereti, cat si in podele ori acoperis ] Bariera de radiatii termiceO bariera de radiatii termice este un strat metalic care blocheaza caldura radiata, crescand performantele energetice ale unei locuinte. O bariera de radiatii termice este utilizata in contextul de fata ca o stategie de racorire a unei cladiri. Cladirile acumuleaza caldura in trei moduri: conductie, convectie si radiatie. O bariera pentru radiatii este utila in prevenirea acumularii de caldura din cauza radiatiei. Emisivitatea este o indicatie asupra abilitatii unei suprafete de a emite caldura radianta. Cu cat este mai mica emisivitatea, cu atat materialul are calitatile de blocare a radiatiei mai bune. Emisivitatea se masoara pe o scara de la 0 la 1. Majoritatea straturilor de bariera pentru radiatiile termice au o emisivitate de 0.05 ori mai mica, ceea ce inseamna ca 95% din caldura radianta este blocata. O bariera radianta este in mod uzual plasata sub acoperisuri pentru a bloca caldura radiata de acoperisurile fierbinti. O reducere a temperaturii cu 10o ori mai mult este tipica

pentru o zi de vara. Reducerea temperaturii in poduri cu izolatie termica este considerabil mai mica, mai ales in ceea ce priveste conductia prin tavan. In cazul in care parte din sistemul de aer conditionat al cladirii este localizat in podul cladirii, reducerea temperaturii in aceasta zona a cladirii reduce si caldura inmagazinata de componentele sistemului de aer conditionat prezente. Adapost din partea soluluiDesignul cu asigurarea adapostului cladirii de catre sol face din acesta un element important al controlului termic al unei cladiri. Folosirea solului ca o componenta a sistemului energetic se poate realiza principial prin trei metode: directa, indirecta si izolata. In sistemul direct, anvelopa cladirii este in contact direct cu solul, iar conductia prin elementele cladirii (in principal pereti si podea) regleaza temperatura in interiorul cladirii. In sistemul indirect, interiorul cladirii este aclimatizat cu aer adus prin tuburi ce trec si prin pamant. Sistemul izolat foloseste temperatura solului pentru a imbunatati eficienta unei pompe de caldura. Un astfel de exemplu este o pompa geotermala.Nivele inalte de umiditate pot crea probleme in sistemele directe si indirecte de folosire a solului ca o componenta a sistemului energetic al unei cladiri. O ventilatie buna si o dezumificare pot reduce aceste probleme intr-un sistem direct. Temperaturile ridicate si umiditatea scazuta a solului pe timpul verii (conditiile de sol umed sunt preferabile pentru o conductivitate buna) trebuiesc avute in vedere de asemenea pentru beneficii optima din partea solului.Pe timpul iernii, capabilitatii de folosire a energiei solare pasive pot mentine niveluri confortabile de trai incalzind materialele cu o conductivitate termica buna (casele ce folosesc solul pentru eficientizarea sistemului energetic propriu sunt de obicei din beton, care are o conductivitate termica mare). Costul unei cladiri ce incorporeaza sistemul direct poate fi cu aproximativ 10% mai ridicat decat al unei cladiri obisnuite. Trebuie avut in vedere totusi ca unele sisteme artizanale pot oferi costuri apropiate de cele ale caselor conventionale iar intretinerea si operarea unor cladiri ce folosesc solul pentru imbunatatirea performantelor energetice presupun costuri mai mici. Sisteme solareSistemele solare pot sa nu fie parte a structurii unei cladiri si sunt in general utilizate pentru a converti radiatiile solare in caldura cu diverse aplicatii: incalzirea ori racirea unor spatii locuite, precum si pentru apa calda domestica. Sistemele solare trebuiesc considerate doar dupa ce alte strategii extinse de conservare a energiei au fost implementate. Sistemele de energie solara au de obice un cost initial ridicat si un cost de operare extrem de redus. Pentru a reduce costurile initiale ridicate, se poate considera reducerea sistemului ce se intentioneaza a se implementa prin micsorarea sarcinii pe care va trebui sa o asigure sistemul. In aplicatiile de incalzire si racire a spatiilor, cladirile vor trebui in prealabil izolate si adaptate la conditiile climatice in foarte mare masura. Scopul unui sistem de energie solara nu trebuie sa fie asigurarea a 100% din necesitatile de incalzire/racire/apa calda ale unei cladiri in orice circumstanta. Sistemul trebuie dimensionat pentru a reflecta variatiile sezoniere in ceea ce priveste necesitatile cladirii si caracteristicile de incalzire oferite de soare. Totodata, combinand sisteme pentru a realiza mai multe functiuni (precum incalzirea spatiului si a apei), un sistem de energie solara se poate dovedi util pe intreaga perioada a anului. anual, in intreaga lume se obtin 747 MWh din astfel de unitati ecologice. In Germania, la Goettelborn, se construieste cea mai mare centrala electrica bazata pe energie solara. Va costa 50 milioane de euro, va avea 50.000 de panouri dispuse pe un teren de 25 de ori marimea unui teren de fotbal si va produce 7 MWh anual * Solutii ecologice alternative

Sisteme fotovoltaice

In contextul de fata, un sistem fotovoltaic foloseste celule fotovoltaice pentru a converti in mod direct caldura solara in electricitate. Tehnologia utilizata in producerea de sisteme fotovoltaice este dezvoltata suficient de mult pentru ca modificari si imbunatatiri sa apara constant, mai ales in ceea ce priveste procesul de productie. Sistemele sunt fiabile si au fost testate cu succes in aplicatii tereste si spatiale. Principalul obstacol in folosirea de sisteme fotovoltaice este costul initial ridicat, insa noile peformante tehnologice conduc si la scarea costurilor initiale, cele mai ridicate pentru un sistem fotovoltaic. Optiunile pentru generarea energiei electrice sunt tot mai mult comparate pe baza a diverse criterii, care acum includ si costuri ascunse, asociate cu daunele produse mediului prin obtinerea, procesarea, transportul si utilizarea resurselor, cat si prin eliminarea reziduurilor inutile. In acest sens, costurile operationatile si cele ascunse pentru sursele conventionale de energie (carbune, petrol, resurse nucleare, gaze naturale) folosite in mod curent in generarea de electricitate nu sunt cu mult mai mici decat cu costurile totale asociate unui sistem fotovoltaic si, in multe cazuri, depasesc costurile unui astfel de sistem, care este de asemenea si mult mai putin poluant.CELULE FOTOVOLTAICE DIN PLASTIC: de la clasicele panouri solare cu celule fotovoltaice, care s-au dovedit nerentabile pentru aplicatii pe scara larga, cercetatorii au ajuns la o solutie revolutionara celule fotovoltaice din plastic, care produc energie electrica chiar si in zilele noroase, cu un randament excelent. Dar noutatile nu se opresc aici, amestecul poate fi pulverizat, asemenea unei vopsele, pe orice suprafata, devenind astfel sursa de electricitate. Extinderea acestei idei revolutionare nu are limite, cum este de exemplu aplicarea pe acoperisurile cladirilor a acestei substante pentru incalzirea locuintelor, prin conversia energiei luminoase in energie termica, precum si minipanouri aplicate pe ferestre pentru alimentarea aparaturii casnice. Deocamdata insa costurile sunt relativ ridicate, obtinandu-se energie la pretul de 25-50 centi pe kWh. ** Principala strategie in folosirea unui sistem fotovoltaic pentru o locuinta este reducerea necesitatile de electricitate. Frigiderele, sistemele de aer conditionat, sistemele de incalzire electrica a apei, uscatoarele electrice si masinile de spalat sunt cu toate mari consumatoare de electricitate. Se pot considera in acest scop alternaive economice din punct de vedere energetic , precum aplicatiile bazate de gaze naturale. Folosirea gazelor naturaleIncalzirea apei cu ajutorul gazelor naturale pentru consum casnic se poate constitui intr-un sistem multifunctional, care sa asigure atat incalzirea spatiilor de locuit cat si a apei, ocupand mai putin spatiu. Un astfel de sistem este considerat o alternativa performanta (dar nu optima) pentru sistemele ce conserva energia, caci are niveluri de poluare reduse fata de alte sisteme de incalzire a apei, insa mai mari comparativ cu sistemele solare. In sistemele foarte eficiente rolul unui semineu clasic este luat de un mecanism de incalzire a peretilor cu ajutorul unor conducte cu apa. Incalzirea electrica nu este utlizata, ceea ce permite utlizarea unui panou electric de dimensiuni reduse. Un sistem ce are functiuni de aclimatizare si de incalzire a apei circula apa din partea responsabila cu incalzirea apei printr-un convertor de caldura in partea responsabila cu incalzirea aerului. Un ventilator va duce aerul printr-un sistem de conducte. In timpul verii, un sistem de racire a aerului este conectat ca convertorul de caldura iar sistemul functioneaza in mod asemanator, aerul rece fiind impins in sistemul de

conducte. Un sistem de conducte de calitate ridicata minimizeaza semnificativ pierderile de energie, care se pot reflecta in pierderi de 20% pana la 60% ale aerului aclimatizat intr-o locuinta. Sistemul trebuie sa nu permita scurgeri de aer si sa fie dimensionat pentru a livra necesarul de aer corespunzator fiecarei camere.

Ventilator cu recuperare de energie

Un ventilator cu recuperare de energie este un echipament mecanic ce are in componenta un convertor de caldura combinat cu un sistem de ventilatie pentru ventilarea controlata a intreagii cladiri in care este amplasat. In mod aditional poate incorpora si un regulator de umiditate, care permite eliminarea excesului de umiditate ori adaugarea de umiditate aerului ventilat care este adus in cladire. Acest tip de echipament a aparut in zonele in care casele dezvoltau probleme legate de calitatea aerului din interior si de umiditatea ridicata a aerului in timpul iernii. Mecanismul s-a implementat ca un convertor aer-la-aer, ce aduce aer din exterior si il incalzeste in acelasi timp.

Sistem GeoExchange

Un sistem geoexchange este un sistem de incalzire si racire a interioarelor cladirilor alimentat pe baza de energie electrica. Acest sistem utilizeaza solul (ori un lac) ca sursa si totodata ca destinatie a caldurii. Componentele acestui sistem includ o pompa de caldura, un convertor de caldura la nivelul solului si un subsistem de distributie. O pompa de caldura este un dispozitiv mecanic alimentat electric care ia caldura dintr-o locatie si o muta intr-o alta locatie. Un aparat tipic de aer conditionat este o forma de pompa de caldura ce ia aer din spatiul interior si elimina caldura spre exterior. Totusi, spre deosebire de un aparat de aer conditionat, o pompa de caldura trebuie sa functioneze in ambele directii, in sensul ca poate sa si introduca aer in spatiul interior. Spre deosebire de aparatele de aer conditionat care elimina caldura in mediul exterior prin intermediul unui dispozitiv de condensare, o pompa de caldura GeoExchage elimina caldura in sol in modul de functionare racire, si ia caldura din sol in modul de functionare incalzire. Sistemul Geoexchange, ca si pompele de caldura uzuale ori aparatele de aer conditionat, se ajuta de un refrigerant pentru a transfera (ori pompa) caldura in si din locuinta. Refrigerantul permite sistemului sa se ajute de doua principii esentiale ale transferului de caldura: energie termica migreaza din zone cu temperaturi ridicate catre zone cu temperaturi scazute; cu cat este mai mare diferenta de temperatura dintre doua zone adicente, cu atat transferul de caldura dintre ele se face la o rata mai mare. Frigiderele, aparatele de aer conditionat si pompele de caldura opereaza toate prin pomparea unui refrigerant intr-o bucla inchisa intr-un mod care da nastere la doua zone distincte de temperatura: o zona rece si una calda. Un exemplu simplu este cel al frigiderului casnic. Un ventilator introduce aer in interior peste tuburi continand refrigerant aflat la temperaturi foarte scazute. Caldura merge de la aerul interior catre refrigerantul mai rece. Refrigerantul este apoi pompat catre zona de temperatura mai ridicata, care este expusa aerului din exterior. Deoarece refrigerantul este fierbinte in aceasta zona, cedeaza caldura aerului relativ rece din exterior, inainte sa avanseze catre zona rece iarasi;

Sistem geotermal

Se refera la caldura interna a pamantului. Caldura geotermala este o forma de energie calorica inmagazinata in scoarta pamantulu. Energia geotermala poate fi obtinuta prin colectarea apei calde de la izvoarele termale, prin pomparea apei reci in gropi adanci, sapate la nivelul la care se gasesc rocile fierbinti.In acest caz dupa ce apa este incalzita si transformata,in aburi, se reintoarce la suprafata solului, fiind utilizata pentru incalzirea locuintelor. Din punct de vedere economic se considera rationala utilizarea rezervelor de apa termala care se gasesc la o adancime de maxim 300 de metri. Rezervele de apa termala se impart in rezerve cu temperaturi inalte, mai rnari de 150C, cu temperatura medie, intre 100C si 150C, si cu temperaturi scazute, sub 100C. In functie de temperatura apei, utilizeaza pentru obtinerea energiei electrice sau pentru incalzire. Incalirea se poate realiza si utilizand rezervele de apa cu temperatura joasa. Exista o termo-electrocentrala, conectata la reteaua electrica si care functiotioneaza la o putere de 6.500 MW. Cele mai multe instalatii care utilizeaza energia termala se afla in Franta (pe coasta Normandiei), Filipine, Italia, Noua Zeelanda. In Germania, sunt cele de la Macklerburg, Branderberg si Bayoin (Bavaria). Centrale eolieneCentrala cu cos, care utilizeaza curentul ascendent al aerului incalzit prin efectul de sera, sub o suprafata mare de colectare. Curentul de aer actioneaza un tub biogenerator eolian, in scopul producerii energiei electrice. Epurarea apelor menajere Se realizeaza prin descompunerea particulelor solide care intra in compozitia acestora. In figura alaturata se prezinta un sistem septic modern, utilizat in S.U.A., care consta intr-un bazin de colectare si un sistem de epurare. Sistemul este utilizat pentru zonele rurale si nu are nimic comun cu sistemele de canalizare si de epurare urbane. Reziduurile si apele uzate sunt deversate intr-un bazin subteran de beton sau de sticla armata, unde are loc sedimentarea si descompunerea bacteriana. Deseurile lichide sunt drenate printr-o instalatie de tevi perforate si sunt treptat eliberate intr-un sistem umplut cu roca sparta si pietris prin care se realizeaza o filtrare. Apa trecuta prin acest sistem se scurge si intra in sol. O buna intretinere a sistemului si respectarea instructiunilor de exploatare reprezinta si limitare a cantitatilor de impuritati care pot contamina solul si panzele de apa freatica. Fosa septica: bazin de colectare a apelor reziduale, sapat in pamant, in apropierea casei, care nu este racordat la sistemul principal de canalizare si in care epurarea apelor menajere se face cu ajutorul bacteriilor anaerobe. Este o instalatie mai simpla, pentru o gospodarie, in care apele menajere sunt colectate intr-un bazin, urmand ca particulele solide care intra in compozitia acestora sa se descompuna, iar lichidul epurat sa fie deversat in sol sau intr-un recipient. Namolul format este evacuat periodicIn trecut apele uzate erau eliminate in sisteme de canalizare si, de acolo, in apele curgatoare, fara a fi tratate. Cantitatile de impuritati erau oxidate si descompuse de microorganisme in apele curgatoare. Prin cresterea populatiei, diversificarea produselor utilizate si a tehnologiilor, volumul reziduurilor si al apelor uzate a crescut permanent, eliminarea naturala nu a mai fost posibila si epurarea apelor, respectiv tratarea lor a devenit necesara. Tratamentele moderne ale apelor uzate se fac in uzine specializate, care permit obtinerea unor ape evacuabile in apele curgatoare, fara a avea un impact chimic sau biologic asupra acestora. Gropi sanitare

depozite de gunoi sanitare s-a impus pentru depozitarea deseurilor periculoase, in siguranta. Pentru pre-venirea dispersarii si scurgerii reziduurilor in mediul inconjurator, se impune transportarea lor in containere de plastic si depozitarea in containere speciale. Pentru prevenirea amestecarii deseurilor se cere depozitarea in containere asa-zise individuale. Dupa umplerea containerelor, acestea se acopera cu material plastic, pentru a fi aparate de precipitatii si curenti de aer. Pentru securitatea continutului, depozitul va fi supravegheat la racordarea la instalatiile aferente de scurgere a lichidelor si a gazelor. Dupa cum se vede in figura alaturata, depozitul este captusit cu un strat de nisip, urmat de unul sau mai multe straturi de material plastic, in stratul de nisip fiind introduse tevile de iesierecolectare a solutiilor si care faciliteaza eliminarea si tratarea amestecului. In partea superioara este montata instalatia de absortie si depozitare a gazului metan rezultat din procesul de fermentatie. 4.Ecotehnologia viitorului Viitorul omenirii este amenintat de gradul de poluare a Terrei, care constituie una dintre cauzele incalzirii globale si de epuizare a combustibililor fosili si a materiilor prime. Dar miza energetica este una fundamentala, fapt pentru care se cauta surse de energie de energie care sa fie simultan nepoluante si inepuizabile. Miza energetica fiind una fundamentala, transformarea sistemului energetic mondial va fi nu numai una de principiu. ci si una profund structurala. Propulsie nepoluanta aca pentru furnizarea energiei electrice si a celei termice, necesare functionarii unei ecoeconomii, energiile alternative regenerabile si refolosibile (energie solara, eoliana, hidroenergia si energia mareelor etc.) reprezinta solutii viabile, care perfectionate pot inlocui resursele energetice traditionale, poluante, pentru inlocuirea motoarelor cu ardere interna, nu s-au gasit solutii viabile. Sau, daca unele au fost gasite, ele nu au fost promovate datorita monopolurilor petroliere care-si vad amenintate interesele.I.Propulsia autovehiculelor. Hidrogenul: constituie combustibilul viitorului. Este inepuizabil si se poate obtine prin electroliza apei. Prin ardere rezulta energie si din nou apa, fiind un ciclu care se poate repeta la nesfarsit. Pila de combustie: produce energie electrica prin arderea hidrogenului. Pilele de combustie vor constitui energia viitorului. Deocamdata, o pila de combustie este scumpa si alimentarea ei cu hidrogen sau metanol este problernatica. Sursa primara folosita de o pila de combustie este hidrogenul, care poate fi stocat la bordul vehiculului si folosit in momentul producerii. Energia electrica furnizata de pila de combustie poate fi utilizata direct, de catre motorul electric, sau indirect, pentru incarcarea unor acumulatoare.Reactorul cu plasma: in care orice fel de reziduu, oricat de otravitor ar fl; va fi, teoretic, pur si simplu descompus, la temperaturi de mii de grade, astfel inat nici un fir de fum nu va mai iesi pe cos. Produsele finale ale instalatiei de ardere a gunoaielor oraselor vor fi: gaz metan (imbuteliat la fata locului), caramizi de consistent vitrificata (din materiale solide) si energie (datorita unei turbine atasate arzatorului cu plasma). Combustibilul solar: panouri solare montate pe un autovehicul pentru alimentarea cu energie solara. Propulsia hibrida: incearca sa rezolve utilizarea cat mai eficienta a motoarelor cu ardere interna, stiut fiind faptul ca acestea au randamente maxime numai in anumite regimuri de functionare. In principiu, exista doua tipuri mari de propulsie hibrida: serie, atunci cand motorul cu ardere interna este folosit numai pentru generare de energie electrica (deplasarea autovehiculului se face numai cu ajutorul energiei electrice) si paralel, atunci cand motorul este folosit numai in perioadele in care cel cu ardere interna are eficienta scazuta.Astfel se incearca, cu ajutorul unor sisteme sofisticate, sa se recupereze cat mai mult din energia pierduta prin caldura, pe timpul franarii autovehiculului, transformand-o in energie electrica, care

este stocata in acumulatoare. II. Propulsiile nepoluante ale rachetelor si navelor cosmice. Se cunoaste ca un aport substantial la poluarea atmosferei si deci la amplificarea fenomenului de sera o are traficul aerian tot mai intens, lansarea rachetelor cu scop militar, a satelitilor si a rachetelor purtatoare in zborurile cosmice. Pentru reducerea gradului de poluare atmosferica si pentru realizarea unor motoare propulsoare care sa utilizeze o cantitate minima de combustibil pe unitatea de distanja, pentru a mari distanfa de deplasare in Cosmos si reducerea timpilor de parcurgere a distantelor mari intre planete, au fost concepute sisteme de propulsie dintre care prezentam: radiatia solar a este o solutie care poate fi utilizata pentru propulsia navelor spatiale numai in cadrul sistemului solar. La distante mai mari radiatia este prea slaba pentru a putea fi folosita. Radiatia solara a fost pentru prima data folosita pentru propulsarea autovehiculelor inzestrate cu panouri solare; Vela solara ar putea deveni un mijloc de propulsie foarte eficient pentru viitoarele calatorii interstelare, permitand accelerarea lenta a vehiculului spatial pana la viteze care pot fi atinse cu ajutorul actualelor sisteme de propulsie. Aceasta se lanseaza pe orbita, cu ajutorul unei rachete intercontinentale, unde va fi depliata vela solara. Asemanatoare unei mori de vant, panourile sunt orientate pentru a reflecta lumina solara pe directii diferite, obtinandu-se controlul fortelor de atractie. Vela solara reprezinta numai una dintre posibilitatile care se dezvolta pentru calatorii la mare distanta; Nava propulsata cu antimaterie in lume exista numeroase laboratoare capabile sa produca si sa depoziteze antiatomi. Acestia sunt inmagazinati in capcane magnetice. In momentul in care un atom de antimaterie intra in contact cu un atom obisnuit, are loc transformarea totala a materiei in radiatie. Un singur gram de antimaterie produce tot atata energie cat combustibilul inmagazinat in rezervoarele a 23 de nave spatiale. Dificultatea actuala consta in producerea cantitatilor de antiatomi necesari. Navele ce folosesc antimateria drept combustibil ar putea, cu 10-20 mg de antimaterie, sa propulseze o sonda de 10-20 kg pana la capatul sistemului solar; Motorul ionic un sistem de propulsie revolutionar. Acesta, in loc sa foloseasca reactii chimice pentru a obtine forta de propulsie, utilizeaza un camp electric care accelereaza un flux de particule incarcate electric, ionii. Tractiunea obtinuta este foarte mica, dar eficienta motorului o depaseste cu mult pe cea a motorului clasic. Pentru exemplificare, o calatorie pana la Luna ar necesita doar 58 kg de combustibil; Propulsia nucleara sursele de energie, cum sunt cele bazate pe fuziunea nucleara, lasere sau antirnaterie, sunt departe de a fi folosite in mod practic. Ramane doar utilizarea motoarelor actionate utilizand fisiunea nucleara. Propulsia nucleara poate fi realizata prin doua tipuri de propulsie: a) nucleartermala (NTP Nuclear Thermal Propulsion), care foloseste fisiunea uraniului 235 per.tru a incalzi hidrogenul, care apoi esie expuizai cu viieza printr-un aliaj; b) nuclear-electrica (NEP Nuclear Electric Propulsion), care utiiizeaza reactorui nuclear pentru a antrena un propulsor electric, care se bazeaza pe accelerarea unui fascicul de ioni sau de plasma, datorita unei diferente de potential electric. NASA se concentreaza pe dezvoltarea reactoarelor de tip NEP pentru a explora marginile cosmosului. Acest sistem de propulsie nu pune nici un fel de pro-blema mediului inconjurator. Propulsia nucleara este o tema importanta pentru viitorul zborurilor cosmice. Dispozitivele de ultima generatie implementate recent in procesele tehnologice conduce la o revolutie tehnologica care influenteaza civilizatia umana.

Nanotehnologie: tehnologie care permite fabricarea de dispozitive, elemente, componente de talie moleculara, capabila sa compuna sau sa manipulze atom cu atom. In anul 2015 nanotehnologia va contribui cu 1000 miliarde de $ la PIB-ul S.U.A. Viitorul nostru, apreciaza oamenii de stiinta, va depinde capacitatea noastra de a manipula cu precizie materia la scara nano a lumii. Nanotehnologia va produce o adevarata revolutie in anii ce vor urma si, in primul rand, in domeniul ecologiei, fiind vorba de tehnologii nepoluante, cu consum mic de materiale si practic fara deseuri. Analizand directiile de dezvoltare ale nanotehnologiei, specialisti disting: nanotehnologia inplementala si nanotehnologia evolutionista. Prima implica imbunatatirea calitatii materialelor, prin controlul lor la scara mica. Pe de alta parte, cea evolutionista permite realizarea unor nanodispozitive care pot analiza mediul inconjurator, sa proceseze informatia sau sa converteasca energia dintr-o forma in alta. Nanotehnologia permite realizarea unor nanoroboti si imitarea a ceea ce natura a creat in lumea viului; Mancatorii de poluanti: anihilarea deseurilor chimice se poate face prin aplicarea unor tehnologii de reciclare, ca fiind metoda cea mai rationala .In cazul in care aceasta nu este posibila (cum este cazul solurilor contaminate la dezafectarea unei fabrici, depozite sau deversari in timpul unor accidente rutiere sau navale), se impune utilizarea unor tehnologii de decontaminare a solurilor, apelor freatice, statatoare sau curgatoare, folosind metode moderne, prin utilizarea unor bacterii care practic se hranesc cu elementele poluante, le anihileaza efectul si le regenereaza (bioregenerabile). Un astfel de exemplu este aplicarea decontaminarii terenului imbibat cu creozol in S.U.A., pana la adancimi de 25 m. Se aplica si la de-contaminarea apelor poluate cu hidrocarburi, prin introducere in apa a unor bacterii care se hranesc cu acestea. O alta categoric de bacterii sunt mancatorii de metale grele. Dintre acestea unele se hranesc cu mercur, altele cu mangan, prin oxidarea acestuia. Ele chiar permit recuperarea manganului, iar bacteriile pot fi reutilizate. O alta categorie de bacterii stocheaza cadmiul, zincul, nichelul sau manganul. Aplicand metalurgia bacteriana, se poate recupera metalul; Biodisel: carburant alternativ, cel mai raspandit. Se foloseste aproape la toate motoarele diesel. Ca materie prima se foloseste uleiul de rapita, fara ca producerea lui sa necesite instalatii complexe. Uleiul vegetal crud este neutru din punctul de vedere al poluarii atmosferei cu oxizi de sulf, de azot si de carbon. Poate inlocui, in orice proportie si in orice perioada, motorina : folosita in agricultura, in autovehiculele cu motoare diesel moderne, poate atinge 37% din eficienta, in timp ce motoarele cu benzina prezinta doar 24% eficienta, iar uleiurile pot atinge o eficienta energetica de peste 40%, cu o treime mai mult decat in motoarele diesel contemporane. Uleiurile vegetale pe baza de soia sunt folosite in prezent (2005) in proportie de 2% in S.U.A. si de 40% in Europa. In Germania numarul statiilor de alimentare a crescut cu 12% in ultimii 5 am. La Institutul de Tehnologie din Yokohama (Japonia) s-a pus la punct o noua modalitate de a folosi un catalizator pe baza de zahar, provenit din acizi grasi refolositi. incheiere Pentru mentinerea actualului standard de viata si dezvoltare durabila, sunt necesare tehnologii sigure si inepuizabile, care sa asigure consumurile crescande si fara influente nocive asupra mediului.Oricare ecotehnologie este o suma de ecoproduse multidimensionale, cu foarte multi parametrii, rezultati din interactiunea concreta a unor ecomateriale reale cu mijloacele de transformare ale acestora. Am izolat in mine experienta urbana si am examinat-o pe indelete. Ideea de oras ma fascineaza. Alcatuirea unei comunitati biologice in lipsa unui substrat social activ nu poate duce decat la catastrofa. Planete intregi au devenit

comunitati biologice secundare, necontrolate cu o structura sociala, si asa a ajuns sa le distruga. Faptul este de o elocventa dramatica in conditiile suprapopularii. Ghetoul este mortal. Tensiunile psihice ale aglomerarii excesive creeaza presiuni care ajung sa explodeze. Orasul reprezinta o incercare de stapanire a acestor forte. Factorii sociali prin care orasele intreprind aceasta incercare merita studiati cu atentie. Sa nu uitam ca la baza oricarei ordini sociale se afla o oarecare rea-vointa. In fond este vorba de lupta pentru existenta a unei entitati artificiale, careia ii dau tarcoale despotismul si inrobirea. Prejudiciile sunt frecvente, de unde necesitatea legilor. Legea insa isi edifica propria-i structura de putere, creand noi prejudicii, noi nedreptati. Asemena traume pot fi vindecate nu prin confruntare, ci prin cooperare. Vindecatorul este cel care invita la cooperare.* .*FRANK, HERBERT, IMPARATUL ZEU AL DUNEI;trad.: ION DORU BRANA, BUCURESTI, NEMIRA, 2005 Bibliografie AMZA , GHEORGHE, ECOTEHNOLOGIE, BUCURESTI: PRINTECH, 2006KEMP, DAVID D., THE ENVIROMENTAL DICTIONARY, NEW YORK, 1998FRANK, HERBERT, IMPARATUL ZEU AL DUNEI;trad.: ION DORU BRANA, BUCURESTI, NEMIRA, 2005 WWW.GREENBUILDER.COMWWW.ARCHITECTURE2030.ORG/NEWS/RECOURCES