Sunteți pe pagina 1din 9

Maglev

De la Wikipedia, enciclopedia liber


Salt la: Navigare, cutare

Transrapid Pudong Un tren cu levitaie magnetic, sau Maglev, este un tren care utilizeaz cmpuri magnetice puternice pentru a-i asigura sustentaia i a avansa. Spre deosebire de trenurile clasice, nu exist contact cu ina, ceea ce reduce forele de frecare i permite atingerea unor viteze foarte mari (anumite sisteme ajung la 550 km/h[1]). Deoarece nu pot fi folosite cu infrastructura existent, trenurile Maglev trebuie concepute de la 0. Termenul de maglev nu se refer numai la vehicule, ci i la interaciunea dintre acestea i calea de rulare. Aceast interaciune este foarte important, fiecare component fiind proiectat n funcie de cealalt pentru a crea i controla levitaia magnetic. Diferitele tehnologii maglev sunt mai mult sau mai puin asemntoare, n funcie de productor. Liderii mondiali n domeniu sunt companiile germane Siemens i ThyssenKrupp cu sistemul Transrapid.

Cuprins
[ascunde]

1 Istorie 2 Principii i tehnologie o 2.1 Tipuri de tehnologie o 2.2 Propulsie o 2.3 Stabilitate o 2.4 Greutatea magneilor 3 Avantaje i dezavantaje o 3.1 Avantaje o 3.2 Inconveniente 4 Sisteme maglev o 4.1 Cele mai cunoscute mrci din domeniu o 4.2 Linii abandonate 4.2.1 Birmingham 19841995

4.2.2 Berlin 19891991 o 4.3 Linii de testare 4.3.1 Emsland, Germania 4.3.2 Universitatea Jiaotong, China o 4.4 Linii n exploatare 4.4.1 Naveta ctre aeroportul din Shanghai 4.4.2 JR-Maglev 4.4.3 Linimo (Linia Tobu Kyuryo) o 4.5 Proiecte 4.5.1 Mnchen 4.5.2 Berlin - Hamburg 4.5.3 Londra - Edinburgh i/sau Glasgow 4.5.4 Tokyo - Osaka 4.5.5 Incheon 4.5.6 Shanghai - Hangzhou 4.5.7 Baltimore - Washington, D.C. 4.5.8 Honolulu 4.5.9 San Diego 4.5.10 Pittsburgh 5 Filme 6 Legturi externe o 6.1 General o 6.2 Transrapid o 6.3 Maglev n Japonia o 6.4 Alte companii care dezvolt reele Maglev

7 Note i referine

[modific] Istorie
Cercetrile asupra trenurilor cu sustentaie magnetic au nceput n 1922 prin lucrrile germanului Hermann Kemper. Acesta a depus un brevet n domeniu la 14 august 1934. Lucrrile sale au fost ntrerupte din cauza celui de-al doilea rzboi mondial.

1962 n Japonia ncep cercetrile n domeniul Maglev; 1973 n Germania ncep cercetri n domeniu la Technische Universitt Braunschweig; 1979 Transrapid 05 a fost primul tren Maglev din lume care a transportat cltori cu ocazia unei expoziii la Hamburg; 1983 A fost construit o linie de 1,6 km la Berlin pentru un serviciu de tip metrou. n ciuda succesului pe care l-a avut, linia a fost nchis n 1992; 1984 A fost dat n serviciu linia de test Transrapid, n Emsland, Germania; 1997 La 12 decembrie, trenul Maglev MLX01 a btut recordul mondial de vitez cu cltori: 531 km/h; 2003 A fost dat n serviciu linia Transrapid din Shanghai.

[modific] Principii i tehnologie


[modific] Tipuri de tehnologie

Exist 4 tehnologii principale maglev:

o tehnologie care se bazeaz pe electromagnei adaptabili (suspensie electromagnetic sau EMS). Exemplu: Transrapid

o tehnologie care se bazeaz pe magnei supraconductori (suspensie electrodinamic sau EDS). Exemplu: JR-Maglev.

o tehnologie potenial mai ieftin, care folosete magnei permaneni (Inductrack).

Pe lng acestea, mai exist i suspensia magnetodinamic (MDS), recent inventat i deocamdat puin testat.

[modific] Propulsie

Propulsia Maglev Japonia i Germania sunt deosebit de active n domeniu, producnd mai multe idei. Una din aceste idei const n ridicarea trenului prin forele de respingere i de atracie generate de magnei cu aceeai polaritate, respectiv cu polariti opuse. Trenul poate fi pus n micare de un motor liniar instalat pe ine sau pe vagon.

[modific] Stabilitate
Din teorema lui Earnshaw se tie faptul c folosind doar electromagnei i magnei permaneni nu se poate asigura stabilitatea sistemului. Pe de alt parte, magneii diamagnetici i supraconductori pot stabiliza trenul. Anumite sisteme convenionale folosesc electromagnei cu stabilizare electronic: se msoar continuu distana pn la tren i se ajusteaz curentul din electromagnet n consecin.

[modific] Greutatea magneilor


Greutatea electromagneilor de mari dimensiuni este o problem major. Este nevoie de un cmp magnetic foarte puternic pentru a levita un tren de mari dimensiuni, de aceea se folosesc de obicei materiale supraconductoare pentru electromagnei eficieni.

[modific] Avantaje i dezavantaje

Trebuie precizat de la bun nceput c n lipsa unui sistem n exploatare pe scar larg, nu se pot face aprecieri corecte cu privire la avantajele sistemului, mai ales n ceea ce privete partea economic.

[modific] Avantaje
Fa de trenurile clasice, Maglev ofer numeroase avantaje:

Viteze mai mari; Acceleraii mai bune; Pot urca pante mai abrupte; Nu exist riscuri de deraiere; Randament energetic superior; Mai puin poluare sonor la viteze egale (totui, conform unui studiu olandez [2], trenurile cu sustentaie magnetic nu sunt chiar aa de tcute cum se spera).

[modific] Inconveniente

Preul infrastructurii este foarte ridicat; Incompatibilitatea cu reelele tradiionale: trebuie construite ci de rulare noi; Nu este adaptat la transportul de marf.

[modific] Sisteme maglev


[modific] Cele mai cunoscute mrci din domeniu

Transrapid pe pista de testare de la Lathen (Germania)

Transrapid este un proiect german (Siemens) care nu i-a gsit (nc) nici o utilizare n Germania. Un proiect pe linia Berlin-Hamburg fusese aprobat n 1994 dar a fost ulterior abandonat, datorit lipsei fondurilor. Primul serviciu comercial a fost inaugurat n ianuarie 2003 n China, la Shanghai. Lungimea liniei este de 30 km i unete oraul cu aeroportul su. Maglev este un proiect japonez (chiar dac termenul a fost extins la toate trenurile magnetice). A fost contruit o linie experimental, pe care s-a atins viteza record de 581 km/h n 2003. Obiectivul final este construcia unei linii Tokyo-Osaka, parcurs ntr-o or.

Proiectul Swissmetro utilizeaz aceleai tehnologii ca i cele anterioare, dar i tunele vidate pentru a reduce frecarea cu aerul, care este foarte mare la viteze mai mari de 500 km/h. Inductrack este un sistem de levitaie magnetic complet pasiv folosind bobine nealimentate pe ine i magnei permaneni pe tren. Inductrack a fost inventat de fizicianul Richard E. Post, de la Laboratorul Naional Lawrence Livermore. Este nevoie de putere numai pentru a contracara frecarea cu aerul. Fora de levitaie crete odat cu viteza.

[modific] Linii abandonate


[modific] Birmingham 19841995 Primul sistem comercial automat din lume a fost o navet maglev de mic vitez ntre terminalul aeroportului internaional Birmingham i gara din Birmingham, aflat n imediata sa vecintate. Naveta a funcionat ntre 1984 i 1995. Lungimea liniei era de 600m, iar trenurile "zburau" la 15mm de ine. La sfritul perioadei de funcionare sistemul devenise nesigur datorit nvechirii sistemelor electronice i a fost nlocuit cu un funicular. [modific] Berlin 19891991 n Berlinul de Vest a fost contruit la sfritul anilor 80 sistemul M-Bahn. Era un tren maglev automatizat, cu o lungime a parcursului de 1.6 km i 3 staii. Testrile au inceput n august 1989, iar sistemul a fost dat n folosin n iulie 1991. Linia se termina la staia de U-Bahn Gleisdreieck, unde folosea o platform utilizat nainte pentru trenurile ctre Berlinul de Est. Dup cderea Zidului, au fost ncepute lucrrile de reconstrucie a liniei (actuala U2). Demolarea liniei M-Bahn a nceput la doar 2 luni dup punerea sa n servciu i s-a terminat n februarie 1992.

[modific] Linii de testare


[modific] Emsland, Germania Transrapid, o companie german, are o pist de testri de 31,5 km n districtul Emsland din landul federal Saxonia Inferioar (Niedersachsen). La 22 septembrie 2006 n jurul orei 10 dim. aici a avut loc un mare accident: un tren Transrapid s-a ciocnit de un vagon-atelier care se afla pe acelai traseu dintr-o greeal uman. Accidentul s-a soldat cu 23 de mori i 10 rnii. [modific] Universitatea Jiaotong, China Pe 31 decembrie 2000, primul maglev de temeperatur mare cu echipaj a fost testat la Universitatea Jiaotong, Chengdu, China. Acest sistem se bazeaz pe principiul c supraconductori cu temperatur ridicat pot fi levitai deasupra unui magnet permanent. Sarcina a fost de 530 kg i distana de levitaie a fost de 20 mm. Sistemul utilizeaz azot lichid pentru rcirea supraconductorului.

[modific] Linii n exploatare

JR-Maglev la Yamanashi [modific] Naveta ctre aeroportul din Shanghai

Transrapid la aeroportul Pudong din Shanghai Transrapid a lansat primul serviciu comercial cu un maglev de mare vitez din lume, ntre centrul oraului Shanghai i aeroportul oraului. Linia a fost inaugurat n 2002. Viteza maxim atins a fost de 501 km/h, linia avnd o lungime de 30 km. Transrapid folosete tahnologia EMS. Linia va fi prelungit la 160 km pn la nceperea Expo 2010 n Shanghai. [modific] JR-Maglev Japonia are o linie de ncercare n prefectura Yamanashi, unde sunt testate trenurile JRMaglev MLX01. Aceste trenuri folosesc tehnologia EMS. Aceste "Shinkansen magnetice", dezvoltate de Central Japan Railway Co. ("JR Central") i Kawasaki Heavy Industries, sunt n acest moment cele mai rapide trenuri din lume, atingnd viteza-record de 581 km/h pe 2 decembrie 2003.

Trenurile Maglev

Prima aplicatie practica a fenomenului a fost in domeniul transportului pe cale ferata. Trenurile Maglev utilizeaza campuri magnetice puternice pentru a asigura sustentatia si a avansa. Ceea ce le face deosebite, este faptul ca nu exista contact cu sina, reducand fortele de frecare si permitand trenului sa ajunga la viteze foarte mari. Trenurile Maglev pot ajunge pana la 581 km / ora. Nu ajung insa la vitezele unui avion, deoarece fortele de frecare la altitudine sunt mai mici fata de la sol. Aceasta tehnologie ar permite trenului sa depaseasca 6437 km / ora intr-un tunel vidat. Termenul maglev nu se refera numai la vehicule, ci si la sisteme de cai ferate, specific proiectate pentru levitatie magnetica si propulsie. Trenul leviteaza cu ajutorul unor magneti permanenti montati pe vagoane ce interactioneaza cu campul electromagnetic generat de calea ferata. Acesta este practic motorul trenului.

Principiu de functionare Polii magnetilor opusi se atrag. Este principiul de baza in spatele propulsiei electromagnetice. Electromagnetii sunt similari cu alti magneti, atragand obiectele de metal, insa avantajul este ca forta magnetica nu este permanenta. Conectand la capetele unui fir de cupru o baterie, se creaza un mic camp magnetic. Deconectand firul de la baterie, campul magnetic dispare. Aceasta este diferenta intre electromagneti si magnetii permanenti. Sistemele de trenuri Maglev se bazeaza pe acest camp magnetic. Sistemul este compus din 3 componente: o sursa de curent, bobine aliniate de-a lungul caii ferate, si magneti permanenti atasati sub tren. Marea diferenta intre un tren maglev si unul conventional este ca primul functioneaza fara motor cel putin nu unul obisnuit folosit pentru alte masini sau trenuri. In loc sa foloseasca combustibil, trenul este propulsat de campul magnetic creat de bobinele parcurse de curent. Bobinele parcurse de curent resping magnetii, facand trenul sa leviteze la o distanta de 1 10 cm. O data ce trenul este suspendat, bobinele creaza un sistem magnetic ce trag si imping trenul pe sinele de ghidare. Curentul electric aplicat bobinelor alterneaza pentru a schimba polaritatea lor. Aceasta alternanta face ca campul magnetic din fata trenului sa traga trenul in fata, in timp ce campul magnetic din spatele lui il impinge in fata.

Istoria Maglev Hermann Kemper a efectuat cercetari in anul 1922 asupra trenurilor cu sustentatie magnetica. A depus un brevet in domeniu pe 14 august 1934. Din pricina celui de-al doilea razboi mondial, lucrarile sale au fost intrerupte. Japonezii au continuat cercetarile in anul 1962. In Germania incep cercetarile in anul 1973, la Technischen Universitat Braunschweig. In 1983 s-a construit o linie de metrou bazata pe levitatie magnetica, la Berlin. Proiectul s-a dovedit a fi un succes, insa linia a fos inchisa in 1992. Recordul mondial de viteza cu calatori pentru trenuri Maglev a fost de 531 km / ora, in anul 1997. In anul 2003 s-a dat in serviciu linia Transrapid din Shangai, cu o lungime de 30 de km, unind orasul cu aeroportul sau. Avantaje Trenurile Maglev ajung la viteze mult mai mari decat cele obisnuite, au o acceleratie mai buna si pot urca pante mai abrupte. Randamentul energetic este superior si sunt mult mai sigure, neexistand riscul de deraiere. Desi nu sunt atat de tacute cum se spera, trenurile cu sustentatie magnetica sunt mult mai silentioase decat cele obisnuite. Dezavantaje Trenurile Maglev au insa si multe dezavantaje. Nu pot fi folosite cu infrastructura existenta, iar costul ridicat pentru construirea unor cai de rulare noi este foarte ridicat. Un alt dezavantaj este ca trenurile Maglev nu sunt adaptate pentru transportul de marfa.

Turbina Maglev
S-au realizat si turbine eoliene bazate pe principiul maglev (levitatie magnetica) pentru a genera energie electrica. Turbina este orientata pe verticala, iar aripile nu mai au nevoie de rulmenti deoarece sunt

suspendate magnetic. Spre deosebire de trenurile bazate pe principiul levitatiei, turbinele folosesc magneti permanenti si nu electromagneti. Astfel, turbinele nu au nevoie de electricitate pentru a functiona, scazand totodata si cheltuielile de intretinere si reparatii. Turbinele eoliene clasice produc doar 5 MegaWatt / ora, in timp ce o turbina maglev produce 1 GigaWatt / ora, suficient pentru a furniza energie electrica pentru 750.000 de case. Daca trenurile prezinta dezavantaje din pricina costului ridicat, iar un astfel de tren nu va inlocui pe cele conventionale - cel putin nu prea curand - turbinele maglev vor avea un succes mai mare. O fabrica de 5 milioane de dolari se afla deja in constuctie in China pentru a produce turbine maglev. Aceste tipuri de turbine reprezinta cea mai eficienta sursa ecologica de energie existenta astazi. Autor: Marius , www.descopera.org

Evaluare