Apare la iniii a fie-cdrei luni

CONVORBIRI LITERARE
Nos. 1. Bucurqti, 1 Ianuarie 1897, Anul XXXI.

DE LA DETRONAREA Lill CUZA

RNA LA 11 MARTIE 1871 )

Intrunind in publicarea de fata discursurile par-

lamentare tinute in timpul de 25 de ani, de cind
am intrat in Camera, §i adaogindu-le cite-va priviri
asupra Istoriei noastre contimporane, nu pot justifica
o asemenea lucrare decit prin interesul coviqitor ce-1
are desvoltarea politica a Rominiei de la 1866 incoace.
Deosebitele fase ale acestei desvoltari petrecute
intr'un stat constitutional au avut neaparat rasune-
tul lor in desbaterile parlamentului, §i daca se re-
produc aici discursurile, cu care am participat la
acele desbateri, ele vor sä serveasca, numai ca ni§te
documente vii pentru caracterisarea mai exacta a
unei intregi transformari a opiniei publice.

1 Zile le dceste va apare in editura d-lui I. V. Socecii primul

volum al Discursurilor parlamentare tmute de d. Maiorescu de la
1871 incoace. Publicarea d-lui Maiorescu este precedatä de o expu-
nere a situatiel Rominiei la inceputul domniei actuale §i este inscr
titä de multe note explicative.
Dacii ne grpim a impärtãO cetitonlor nos.tri paginele cu care
incepe noua lucrare a d-lui Maiorescu, o facem din causa deosebitului
lor intents istoric §1 MTh privire la politica zilei, care este pnncipial
.exclus'a din cadrul revistei noastre.
Not. Bed.

www.dacoromanica.ro
6 DE LA DETRONAREA LIR CUZA

Ceea-ce in adevdr trebue sä ne atraga o deose-

bita luare aminte, este transitia tarii noastre de la
starea precard a unor Principate elective, spre con-
Solidarea unui Regat hereditar, §i rnai ales indrumarea
spiritelor conducatoare in politica de la u§urir0 its-
turnarii lui Cuza- Von, §i de la pornirile anti-dinastice
din intiia parte a domniei lui Carol I, spre deplina
recunoa§tere a autoritätii Regelui de catre toti bar-
batii politici din ziva de astazi.
Ce deosebire intre 1866 §i 1896, ce schimbare
a cugetelor in decursul a 30 de ani, §i ce indrep-
tatire a increderii in viitor !
A urmarl aceasta evolutiune interns a starii.
noastre politice la sfir§itul secolului al 19-lea este o
problema de mare interes, §i tot ce e in stare sa
contribue la lamurirea ei, fie §i indirect §i numai
pentru o mica parte, va gasl poate citi-va cititori,
carora sa nu le para de prisos.
Dealtminteri, daca este greu a scrie o istorie
contimporana fart, partinire, nu este totu§i cu nepu-
trip, ; §i in ori-ce cas exactitatea faptelor se poate
controla mai u§or, cind autorii lor sau martorii o-
culari sint Inca in viata.

www.dacoromanica.ro
 0 SCURTA PR1VIRE

ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIEI

...DE LA 11 FEVRUARIE 1866 PIRA. LA 1IARTIE 1871

111 urma abdiedrii silite a lui Alexandru Ioan I

(Cuza) la 11/23 Fevruarie 1866, guvernul trece de
fapt asupra Locotenentei Ddmnesti Lascar Catargi
general N. G-olescucolonel N. Haralambie, iar mi-
msterul numit in aceea§i zi este ast-fel compus:
Ion Ghica, president §1 externe,
Dirmtrie Ghica, interne,
Ion C. Cantacuzino, justitie,
Petru Mavrogheni, final*,
C. A. Rosetti, culte,
Major Dimitrie Lecca, rAsboi,
Dimitrie A. Sturdza, lucrari publice.
Numirea maiorului Lecca la departarnentul rAs-
boiului este semnul caracteristic al noului minister
§i totdeodatA cel mai periculos precedent.
Insa-§i rAsturnarea lui Cuza-VodA a fost un fapt
greu de justificat. Liber ales de natiunea din cele
douA Principate, Cuza merita o soarta mai bunA, §i
nu era lucru cuminte ca sA argam Marilor Puteri,

www.dacoromanica.ro
8 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI P9LITICE A ROMINIEI

sub a caror garantie ne aflam pu§i prin tractatul de

la Paris din 30 Martie 1856, ca natiunea se in§elase
in persoana alesului ei. T.Tnirea Principatelor cu in-
laturarea Cornisiei centrale din Foc§ani, legea ruralä,
chiar dobindita cu pretul loviturii de stat de la 2
Mai 1864, secularisarea averilor minastire§ti vorbeau
in favoarea lui Cuza; iar in privinta relei lui admi-
nistrari se cuvenea poate mai multa rabdare, ori-cit
de incercata ar fi fost prin camarila Librecht, Pisos-
chi, etc.., §i prin ni§te mmistere ca cel din urrna, in
care d. Nicolae Krezzulescu avea preside*, internele,
agricultura §1 lucrarile publice, d. Alexandru Papado-
Polu-Cahmah externele, un Ion OteteIe§a\nu finantele,
un Dirnitrie Carragcli instructia publica, justitia §i
cultele, iar d. Alexandru Beldiman politia Capitalei.
Cad una din calamitatile, de care trebuea sa
scape tara, daca era sa-§i aiba viitorul mai asigurat,
erau tocmai desele schimban de Domn (numai de la
1800 incoace se intimplasera in Muntenia vre-o 15
§i In Moldova 14), §1 noi, dupa de-kbia 7 ani de dom-
nie a lui Cuza, Mceam acurn in§i-ne ,
ceea-ce impu-
tasem mai 'nainte in trigildt din Fanar, §i ne aratam
tot ala de rau näraviti.
Ce e drept, o cerinta principala a programului
national statornicit de divanurile ad-hoc, Domnul
hereditar dintr'o Casa suverana a Europei, reminea
Inca de indeplinit ; §i pe de alta parte situatia poli-
tica generala la inceputul anului cind se pre-
1866,
gatea a1i9ta intre Prusia §i Italia pentru rasboiul
in contra Austriei, reclama poate in Rominia un Dorn-
nitor, care sa inspire mai multa incredere. Dar chiar

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIEI 9

in acest cas na§te intrebarea, dad, nu era de pre-

ferit ca alegerea Domnului strain sa fie facuta fara,
violenta, ci liberul consimtimint al Principelui Cum;
caci o abdicare voluntara in vederea marelui scop
national era planuita de el insuli. Mesagiul äu pentru
deschiderea sesiunii parlarnentare ,pe 1865-1866,
cetit in camera la 5 Dechemvrie 1865, cu 2 luni
inaintea rasturnarii, se termina, cu urmatoarele cuvinte:
Fie, in capul Tani, fie alaturea de D-voastre, eu voi
fi totdeauna cu Tara pentru Tarn farti alta tinta decit
vointa natienala i marele interese a le Rominiei. Eu voesc
sa, fie bine stiut, ca niciodata persoana mea nu va fi o
Impiedecare la on-ce eveniment, care ar permite de a con-
solida edificiul politic, la a carui asezare am fost fericit de
a contribul. fri Alexandra Ion I, Domn al Rominior, Ro-
mina vor gasi totdeauna pe colonelul Cuza, care declara
Puterilor garante, a el primeste Indoita alegere numai ca
un deposit sacra.
Intentia de a parasl tronul 'era dar oficial indicata
dè insuli Principe le, Fsli In Ianuarie 1866, cind cum-
natii sài Dumitrie §i Teodor Rosetti venisera sa-i
arete ternerile lor de conspiratia ce se progatea, Cuza
le respunde nepasator, ca nu mai exista motiv de
conspirare fimd-ca el avea sa abdice peste doua, luni,
spre indeplinirea cerintelor divanuluf ad-hoc.
Pentru apropiata eventualitate pare a se fi
urmat o corespondenta intre Cu 7,a i Napoleon IH
in privinta succesorului dintr'o familie suverana 1)
1) 0 confirmare docunzentalei s'ar dobindl probabil din hirtille
lin Cuza, sequestrate In noaptea rasturnain §i aflate astazi in pas-
trarea d-lui Dimitrie A. Sturdza, unde nu sint accesibile. Dupa pu-
blicarea lor, daca au ramas intacte, se va putea judeca 'asupla
conspiratiei de la 11 Fevruarie cu mai mutt temei.

www.dacoromanica.ro
10 PRIVIRE A SUPR SITUATIEI POLITICE A ROMiNIEI

Ori-cum ar fi §i Ori-cite circumstante atenuante

s'ar admite pentru rästurnarea lui Cuza, modul cum
s'a executat aceasta rästurnare, ramine condamnabil.
Trei ofiteri lu-Pilat, astäzi general,
Costiescu §i Lipoianu) patrund in noaptea de 10 spi e
11 Fevruarid in Palat §i silesc pe Alesul Natiunll'
sa, subscrie urmätorul act, publicat indatä in capul
Monitorului oficial de Vineri 11 Fevruarie 1866 :

12Abdicare,
Noi Alexandi u Ioan I, conform dormtei Natmnii in-
tregi i angajamentului ce am luat la sturea mea pe Tron,
depuiu astazi "Is Fevruariu 1866, cirma guvernului in
//mina unei locnteninti domnesti i a Ministerului ales de
popor.
ALEXANDRU IOAN.

Cine va fi redactat acest act silnic cu fraseolo-

gia ),Ministerului ales, de popor", e indiferent. Minia-
terul a fost a§a de putin ales de popor, ca in acela§
numär al Monitorului se pubiica .decretul, prin care
noua Locntenenta Domneasca ordona §i nume§te"
ministerul Ion Ghica.
In acest minister, precum am arätat, maiorul
Lecca, comandantul batalionfflui de vinAtori, caruia
ii era incredintata in acea noapte garda Dosmnului
Tarii, era numit ministru dë räsboi.
0 asemenea numire insemna nesiOran-ta armatei
§i nesiguranta tronului.
§i pentru ca sä nu ramie indoeala asupra acestei
insemnäri, ziarul autorisat al partidului, care de acum
inainte era chemat sa aibá un rol mult mai pronun-

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIEI ii

tat in conducerea politicei rornine, se grPibea A pu-

blice -chiar a doua zi, intr'un articol de fond plin de
laude pentru ofiterit conspiratoli §i mai ales pentru
rnaiorul Lecca acest bray 0 patriot o§tean, caruia
ii dator,im recuno§tinta", urmatoarea protesiune de
credinp, asupra armatei : Opiniunea acestei foi in
privinta datondor unui militar se §he ca este cu
totul opusa aceleia ce este in genere admisa fn o§
tirile permanente. Nu intelegem §i nu §tirn eine poate
intelege, cum un militar poate fi indatorat a-§i tine.
jurarnintul sau catre un grivein, care ar calca e'
juramintul sau §i cind ,acea cMcare ar fi recunoscutP'
prin o arlanare generale .

Iar maicrul Lecca publica h acela§ pumas a

Roniirrului o scrisoare catre un capitan din batalionu
de vingtori, in care zicea : Actul ce am facut est(
un fapt istoric, §i vinatorilor le va reminea o glori(
eterna pentru devotamentul ce au avut catre patrie
iar eu ma voi fall pururea ca am fost instrumentu
patriotismului lor" 1).
§i ce este tot a§a de semnificativ, Rominul dii
ziva urmatoare (numarul de la 14 §i 15 Fevruane
1866) se arata solicitat de pfiterii conspiratori ca sa
nu-i treaca sub tacere, cel putin pe cei care au dat
adesiunea 10r mai 'ainte de 11 Fevruane", §i ast-
1) Chiar peste 22 de ani, ntio scusoare de hi. 1 Fevruai le
1888, fiul Jul Voda-Cuza explia ast-fel alegatorilor sài din colegiul
111 de Mehedinti, pentru ce nu poate plimi rnandatul de deputat, ce
i I-au inctedintat: Nu rcd este perniis sA fac parte din-m.10 Adunare,
care de s]gur va A iarasi presIdata de acel nelegunt, me a trädat
pe. Dommtolul increchntat pazen sale". Scrisoare a fost publicata
in Vpoca.

www.dacoromanica.ro
12 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIIEI

'.1 laucla in prima linie pe colonelii Crezzulescu §i

Nase Calinescu, pe capitanul de artilerie Alexandra
Jandiano, §i pe mai Multi OW, - al caror nurne se
vede publicat acolo 1).
* *

Sub iasemenea auspicii guvernul de la 11 Fe-

vruarie, dupa o incercare neisbutita cu Contele Filip
de Flandra, procede in zilele de la 2 pana la 8 A-
prilie 1866 la plebiscitul, care cu 605960 de voturi
pentru, 224 contra, consacra alegerea Principelui Ca-
rol din Casa suverana de Hohenzollern. La 10/22 Mai
noul Principe, de-abia in virsta de 27 de hni, prin spon-
tang, hotarire, sose§te in capitala tarii §i inaintea
Adunarii consituante, presidate de Manolache Ko-
stake (Iepureanu) depune juramintul, iar noua Con-
stitutiune, sanctionata la 30 Iunie, e promulgata la
1 Julie 1866.
Cel d'intii minister al Principelui Carol I. (11
Mai 1866) este ast-fel compus :
Lascar Catargi, president §i interne,
P. Mavrogeni, externe,
General Ion Gr. Ghica, rasboi,
Ion C. Cantacuzin, justitie,
Ion C. Bratianu, finarIe,
C. A. Rosetti, _culte.
Dimitrie A. Sturdza, lucrari publice.
Dar dupa 2 luni, L. Catargi, Bratianu §i Ro-
1) 0 scriso are a räposatului Dimitrie Cariagdi, datatá din Nea-
pol de la 12 Ianuaiie 1872 si adresatã detronatulm Domrntor Cuza Ia
Florenta, cuprinde urmMoarele rtriduri : Aim am Visit o colorne de
Rumini, St Sthleanu, N. Rosetti, N. Negri, Candiano, care zice cA
nface studii de drept. Candiano mia arátat, cO, a vernt la Florenta sa
implore ertarea Mailed Voastre".

www.dacoromanica.ro
 PRIV1RE ASUPRA SITUATIEI POLITIcE A ROMINIEI 13

setti parasesc ministerul. La 15 Iu lie se formeae

cabinetul Ion Ghica cu Mavrogeni la final*, apoi ,
2 Martie 1867 cabinetul C. Krezzulescu, §i a§a ma,
departe, in mai putin de 5 ani, se schimba 10 cabi-
nete §i se fac- vr'o 30 de modificari ministeriale par-
Vale, pang cind de la 11 Martie 1871 inainte, de la
al doilea cabinet L. Catargi, incepe era ministerelor
serioase cu o mai lunga durata.
Situatia, totdeauna grea la inceputul domniei
unui Principe strain, devenise In casul nostru excep-
tional de grea prin intirnplarile arata te mai sus.
Relativ upara era admiterea faptului indeplinit
din partea celor 7 Puteri garante, cu toata opositia
formala a representantilor lor, tare in c9nferenta de
la 2 Mai 1866, convocata, ad hoc, declarasera, alege-
rea plebiscitara nevalabila. Flind-ca, dupa articolele
22 §i 27 ale tractatului de la Paris, nici-una din .

putefi nu aveta dreptul sa intervie singura in contra

noastra, ci trebuea sa dobindeasca incuviinitarea celor-
l-alte, in chiar aceasta, multiplicitate i divergenta de
interese sta putinta liberei noastre desvoltari. Princi-
pele Carol, la sosirea sa in tara, avea aprobarea.
lui Napoleon III §1 nu mai putin importanta ppro-
bare a lui Bismarck, daca nu direct a Regelui Pru
siei. Si, printr'o fericita co-incidenta istorica pe cind
tocrnai de pe la 1866 prestigiul lui 1\Tapo1eon incepea
sa scada §i a scazut treptat pang la desavir§ita lui
pierdere la Sedan, prestigiul Regelui Prusiei §i al mare-
lui sau cancelar cre§teau §i deveneau preponderante in
Europa, iar o parte a acestui prestigiu .se resfringea.
fire§te i asupra Principelui nostru din Casa Hohen-
zollern.

www.dacoromanica.ro
11 PRIVERE ASUPR SITUATIEI POLITICE A ROMiNIFI

Prm urmare relatiile externe a le nouei Dornnii,

ori-cit de grea a fost dobindirea recunoa§tcrii ei din
partea Inaltei POrti in Octônwrie 1866, avea sa se
consolideze din an in an, §i ast-fel una din prtvede-
rile divanului ad-hoc, cind i§i formulase cerint:a Prin-
cipelfti strain, se dovedea pe deplin indreptalita.
i raportul intre Carol I §i ConstituOunea noas-
tra de la 1860, cu prernaturul ei liberalism, nu pu-
tea pricinui mari greutni. Principele Carol, de§i
ariä atunci ofiter in armata prusiana §i traind in
atmosfera Culla de Ia Berlin, upde democratia libe-
rala era foarte räu vazuta, Tarnasese independent in
judecata sa pohtica, se afla in relatii mai intitne cu
mo§tenitorul tronului Prusiei, ale carui aspirari con-
stitutionale erau cunoscute, §i nu se sfiise a se pune
iq contact cu §ocietatea burgheza din Berlin, du§-
mana naturala a reacVonarismului aristocratic. In ear-
na 1865-1866, cercurile bine inforniate de acolo
vorbeau chiat de intirzierea intentionata a inaintarii
Printului Carol la rangul de capitan, tocmai din
causa inclinärilor sale liberale. In asernenea impre-
jurari este lesne de explicat, ca Ion Bratianu, cel
d'intii barbat politic din Rominia, cu care s'a intil-
nit Principele Carol (19/31 Martie 1866, la Dussel-
dorf) §1 care i-a vorbit despre chiemarea2 sa la tron,
sa-i fi lasat o impresie a§a de simpatica. Prin ur-
mare noua noastra Constatqiune se putea a§tepta
la o sincera aplicare a ei, in marginile puterilor date
tinarului Dommtor, §i de altminteri ea insa-§i preve-
dea putinta reformarti, tot pe cale constitutionala,
daca o aserpenea necesitate se ivea.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POUNCE A ROMINIEI 15

Nici Vre-o accentuare a spiritului separatist in-

tre Munteni §i Moldoveni nu era de temut, cu toata
ocrotirea ce ar fi aflat-o din yartea Rusiei. Räscoa-
la de la 3 Aprilie 1866 fusese energic innabusita de
Locotenentul Domnesc Lascar 'Catargi, sosit cu o zi
mai 'nainte in Ia§i ; §i chiar fapul, ca acea miscare
a fost inScenath, cu ajutorul Cneazului Moruzi, de
nite,oarneni fara insemnatate, ca N. Roznovanu, Teo-
dor Boldur-Latescu §i N. Ceaur-Aslan, carora li se
asociase u§orul la mmte Mitropolit Cahnic Miclescu,
dovedea, ca epbca deosebirii exploatate intre Moldo-
veni §i Muntem ajunsese acum pe sfir§ite. In toata
lini§tea Principele Carol, inainte chiar de intrarea sa
in capitala, de la mo§ia G-oleplor, unde a. fost gaz-
duit in sara de 9 Mai 1866, a putut sa faca din
graVarea Mitropolitului dalinic primul act al dom.:
nirii sale.
Dar greutatea cea mare, adevarata greutate a
situaVei interne, era lipsa ori Orin simOnint dinas-
tic in poporul rornin, deprins de atitea gperatii cu
dornniile efemere , indiferent la desele schirnbari a-
le indivizilor de pe tron, mai indiferent acum in ur-
ma rasturnarii lui Cuza-Voda, §i iii care popor totu§i,
daca noua monarchie constituVonala avea sa-i garan-
teze viitorul, trebuea inradacinat acel cuget trainic
de credinta in persoana Dommtorului §i perspectiva
succesiunii hereditare la tron. §i cum sa se nasca
1

§i de unde sa creasca acest cuget, cind una din cele

mai manifeste representari ale lui, armata, fusese
isbitä tocmai in sin4imintele de fidelitate §i de dis-
ciplina prin cele petrecute la 11 Fevruarie 1866 ?

www.dacoromanica.ro
 16 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMLNIEI

Dacg o regenetare a spiritului public avea gg

se produca in aceasta, privintg, ea nu era ,de inchi-
puit decit printeo indelungatg §i staruitoare actin-
ne. Ea presupunea din partea tingrului Domnitor o
rarg impreunare de calitgti : multa prude*, §i mai
multa ingaduinta, o rabdare dusa pang la limitele
sufietului omenesc §i cunoa§terea de oameni. Iar din
partea bgrbatilor politici ai tgrii, ea presupunea ho-
tarirea de a sprijiM dinastia ce §i-o aleseserg §i de
a avea totdeauna luarea aminte atintitg asupra. a-
cestui punct cardinal. .
Clci situatia creatg Orli prin inältarea pe tron
a unui Principe dintr'o casg suverang a Europei cu-
prindea ce e dr6pt o mare garantie pentru exi-
stenta statultri, insä putea fi in alta privintg §i un
mare pericob Tocmai faptul, cg acea casa suverang
ajunsese in scurt timp la atita prestigiu in Europa,
deschidea perspectiva intgririi noastre in viitor, dacg
§tram sa respectam pe noul Ales, dar ne putea pe-
riclita chiar existenta, daca, prin departare lui lo-
yearn in acel prestigiu. Cu un Principe de Hohen-
zollern dupa, 1866, necum dupg 1870, noi nu puteam
face nepedepsiti ceea-ce au facut Grecii la 1862 cu
un Principe de Wittelsbach. Nu pentru prima oarg in
al 19-lea secol tara noastrg s'ar fi infati§at in gin-
dul celor ce conduceau politica Marilor Puteri ca un
simplu obiect de compensatie teritorialg1).

1) Inc& la Octomvrie 1869, cu prilejul ealatoriei Imparatulm

Fiancisc losif la Constantmopol, Ali Pap propune Im Beust cedarea.
Frincipatelor" atre AnstioUngaria.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA. SITUATIE1 POLITICF A ROMINIEI 17

Insä toate aceste griji erau mai mult ale viito-

rului, precum nici nu se puteau inlatura decit in
viitor, §i, pentru o parte din ele, numai cu ajutorul
soartei. De§teptarea §i intarirea simOmintului dinastic
atirna, in earl, de insu§irile personale ale Principe-
lui, de la o actiune indelungata a partidelor noastre
politice, de la directia luptelor parlamentare, de la
lucrarea prin presa §1 prin intruniri publice, §i nu
mai putin, de§l mai latent, de la invatatura data ti-
nerimii prin profesorii scoalelor statului. i cit pen-
tru indreptarea spiritului armatei, aceasta nu se pu-
tea prevedea cu oare,care temeiu decit in urma unui
viitor rësboi, in care o4erii no§tri se primeasca a-
dinca impresie a misiunii lor hotaritoare §i a cre-
dintei neclintite ; iar provocarea rasboiului nu putea
sa vie de la noi, ci trelmea a§teptata de la alte corn-
pIicaii
Ce vadita actiune caracteristica avea sa intre-
prinda acum noul Principe la inceputul domniei
each, intrebarea cea mai apropiatd, marele interes al
mornentului. In acest inteles starea economica a Orli
se impunea atentiei pe planul d'intii. i nu era aici
vorba de obi§nuita regulare a finantelor statului, ori-
cit de anevoioasa ar fi fost pina cind s'a statornicit
prin destoinicia lui P. Mavrogeni, dar era vorba de
puternica impulsiune ce trebuea data activitatii
economice generale, prin o mult mai energica circu-
lare a cunoscutei bogatii din agricultura, prin desco-
penrea de bogatii Inca necunoscute, prin formarea
elementelor unei viiteare industrii.
In calatoria sa prin Moldova (August 1866) Ca-

www.dacoromanica.ro
18 PRIVIREA ASUPRA SITUATIEI PQLITICE A ROMPNIEI

rol I da o prima dovada de tact politic, cAutind sâ

se intilneasca mai ales cu C. Negri §i cu V. Alexan-
dri, .amicii intimi ai lui Cuza-Voda, aceia, care §tiau
mai bine eel facuse 0 ce nu fusese in stare sä faca
fostul Domnitor. In convorbinle cu ei .Principele Ca-
rol i§i arata gindul de a-§i inaugura domnia prin in-
fiir4area unei intinse retele de drumun de fier 1),
gind de mare insemnatate, greu de realisat in sta-
rea inapdiata a tarii de atunci, fara industrie propne,
fara ingineri, fait, lucratori, fära, credit pe pietele
Europei.
Indrasneata intreprindere, precum era menita sa
fie de cel mai mare folos pentru de§teptarea econo-
mica a tarii, a 0 fost una din ocasiile pentru isbuc-
nirea inevitabilei crise a tinerei dommi. Caci ast-fel
se intirnpla totdeauna : toomai de fapta cea insem-
natä, care in cuget se infaVeaza sub aspectul cel
mai ademenitor, e aninata cumpana soartei.
Nu intra in cadrul acestor notite, al caror scop
este intelegerea atmosferei intelectuale in mi§carea
noastra politica, de a starul cu amanuntul asupra
chestilor economice. Atit numai trebue sä fie zis, Ca
ideea cäilor ferate, odata conceputa in a§a man di-
mensiuni, era mai lesne de reAlisat in anul 1868 cu
ajutorul capitalului german 0 cu cel mai cutezator
concesionar prusian Strousberg. Parisul, in urma
isbindei Prusienilor de la Sadova 0 in perspectiva
rasboiului contra G-ermaniei, se instrainase de noi ;
iar de la cele-l-alte piqe ale Europei nu se putea a§tepta

') Notta de la V. Alexandn.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIREA ASUPRA SITUATI6I PounCE A ROMINIEI 19

o 'primire favorabila pentru finanVarea unei aseme-

Ilea intreprinderi. Austriacului Ofenheim i s'a lucre-
dintat, de altrninteri in cuditii prea grele, numai
construirea -fragmentului Ia§i-Roman-Itcani. Preterita
acordata propuneril prusiene pentru reteaua princi-
pala se explica de la sine in modul cel mai firesc.
Tot a§a de explicabil este, ca Principele Carol
a inceput executarea planului salt prin ministerul li-
beral de la 27 Octomvrie 1867 cu Ion Bratianu la
finante. In ast-fel de momente partidul liberal e
mai comod la guvern decit in opositie.
Dar mobilitatea noastra parlamentara din acea
epoca nu ingadue nici-unui guvern o durata sufici-
enta. Ministerul liberal se rnoclifica in parte prin de-
misionarea hti Stefan Golescu §i inlocuirea sa cu ge-
neralul Nicolae Golescu la 1 Mai 1868. Partidul li-
beral din Muntenia, la inceput lipsit de aderenti in
Moldova, se vede silit a se unl cu a§a nurnita frac-
tiune libera §i independenta din Ia§i, care insa nu
se mentine in efemera sa existenta decit prin
ura incontra strainilor, mai ales incontra Evreilor ,
i a§t-fel guvernul liberal de la 1867 tolereaza (o
contradictio in adjecto) isgonirea adrninistrativa, a ci-
tor- va farnilii israelite prin prefectul Lecca din Bacau,
masura isolata §1 cu atit mai nechibzuita, cu cit,
fara nici-un folos, devine in ochii Europei apusene
o provocare tocrnai in momentul, cind tara are tre-
buinta de creditul din strainatate pentru, drumuille
ei de fier. IncercaTea ministrului-president, Stefan Go-
lescu de a-§i apara administratia din Bacau este far
cuta cu atita ileclibacie, Melt il sile§te sä se retraga,

www.dacoromanica.ro
20 PRIVIREA ASUPRA SITUATIEI POLITICE A RQMLC I

dupg ce a expus tara la primele scuse fatg LI L

stria1). Insa, nici sub presidenta generalului Goi
liberalii nu pot sta mai mult timp la putere, §i
16 Noemvrie se formeaza, cabinetul Dimitrie Ghica,
mai apropiat de centru" ; apoi dupg o scurtg func-
tionare a unui minister Al. G-. Golescu, spiritualul
Manolache Kostake incearcd la 20 Aprilie 1870 gu-
vernul cu juna dreaptg" (G. Manu, G. Gr. Canta-
cuzin, A. Lahovari, C. Grgdi§teanu, P. P. Carp)-,
27
c1o§ca cu pui" cum i-a reams nurnele dupg o
vorM glumeatg a deputatului I. Negurg.
In vremea guvernului junei drepte isbucne§te
in Europa centralg cea mai crinceng luptg a seco-
lului nostru, rgsboiul franco-german de la 1870.
Printre aceste evenimente, intreprinderea Strous-
berg inainteazg cu vicisitudinile obiruite in aseme.
nea casuri. Liberalii, trecuti la sfir§itul anului 1868,
in opositie, se folosesc de toate incidentele pentru
a ataca guvernul §i in curind, fgrg-nici un scrupul
constitutional, tronul. De prin August 1869, ziarul
Rominul ia o pronuntatg atitudine anti-dinasticg ;
ping §i d. Hijdeu, in curind Bogdan Petriceicu Has-
deu, cu foaea d sale Traian, se amestecg in acest soi
de agitare. Traian este §i cel d'intii ziar care (11
Octomvrie 1869) vorbind de raposatul profesor al
universifatii din Ia§i Simeon Barnutid, .adeväratul

1) Vezi Cartea ro§ie austriacit Correspondeneen des K. K. gemeen-

semen .111Inisteriums des Aeusseren 1868 4o. 2 pag. 47-65. La pag. 61.
nota de la 21 Mai 1868, cu scuzele generalului Golescu ; la pag. 64
nota de la 25 Iunie 1868 cu asigurarea lui Ion Brabanu pentru des-
pägubirea Israehtllor.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIREA.ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROM1NIEI 21

parinte al fractiunii libere i independente", cautä

sa respindeasca dincoace de Milcov ideile lui incon-
tra Principehn strain, idei despre care se vorbe§te
mai 'pe larg in primul discurs parlamentar reprodus
in volurnul de NV).
In Ianuarie 187-0, fostul Domnitor Cuza este a-
les deputat de Mehedinti, Insa refusa mandatul.
Cu cit-va timp mai 'nainte ducele de Gram-
mont, nenorocitul ministru frances de la 1370, care
a declarat rasboiul Prusiei, pe atunci insa ambasador
la Viena, provoaca o intilnire cu Principele Cuza
cauta sd 1 sondeze asupra unei reinstalari pe tronul
"Rominiei 2).

Micile criterli personale pot adese-ori servi de Ingsurl pentru

constatarea unor evolutiuni, d. e. a progresärn dinasticismului la noi
in tail. D. Hasdeu anti-dmasticul de la 1869, este astazi (1896) sti-
pendiatul Regelui Carol pen6u Magnum Etymologicum i, fireete, cel
mai fervent dmastic.
2) Din notele luate de Balligot de Bayne, secretarul lui Can,
sub dictatul acestuia. (Scena se petrece Ia Doebling 1fngl Viena):
Grammont. La guerre, nous l'aurons avec la Prusse, elle est ine-
vitable. Le moment est peut-etre plus proche que vous ne le croyez... Nous
aurons besozn d'avoir un point d'appui en Orient. Nous avons &jet uu,
dans les Hongrois qui vozent de fort matavais oezl les encourangements
donnés par le gouvernement rournain aux Transalvains et certaines paro-
les imprudentes du Prince Ch«rles pour la reunion de tous les Roumains
sous son sceptre .. Nous en avons assay du Prince Charles, Nen asses.
Couza. Mais enfin, quel est votre but ? Avez-vous un projet arrete?
Voulez-vous provoquer un changenient ?
Grammont. Ce we serait pas deicile...
Couza. puisse arriver, 3e ne consenttrais jamais a rentrer
en Roumania par une intervention etromgere.

www.dacoromanica.ro
22 PRIVIREA ASUPRA SITUATTEI POLITICE A ROMINIEI

Toate aceste permit sa se intrevada o intreaga

-actiune combinata pentru rasturnarea Dornnitorului
Carol I.
and la 5filitu1 lui Iu lie 18; 0, in asemenea
stare a spiritelor, sose§te §tirea despre inceperea e-
fectiva a rasboiului franco-german, agitarea cre§te la.
culme. Nu atit comunitatea de rasa, cit faptul Ca cei
mai multi oameni politici ai no§tri §i au facut studii-
le in Franta §i de aceasta tara leaga fericita aducere
aminte a tineretii lor, produce un curent puternie
de simpatie in favoarea Francesilor. Prea putin ex-
perimentati, precum erau, uitind ca in politica inter-
natioalä nu sentimentalitatea, ci reflectia cea mai
rece trebue sa dicteze, mai toti deputatii i ziari§tii
no§tri doreau armelor francese o victorie stralucita,
pe cind evidentul interes al tarii, care i§i alesese un
domnitor din Casa Hohenzollern, era din contra is-
binda Germaniei asupra Frantei.
Dar in mi§carea, in care se afla atunci opinia
publica la noi, ea nu putea fi accesibila la asemenea
reflectii. Entusiasmul pentru Franta crpea din ce in
ce mai mult, 0 in aceemi masurk se exagera aver-
siunea in contra a tot ce venea din Germania. Ca un
simptom al acestei stall suflete§ti trebue inregistrata
actiunea fostului capitan de artilerie, d-lui Candiano-
Popescu, care in ziva de 8/20 August 1870, pune
mina pe prefectura, pe casarma, pe telegraful din
Ploe§ti i proclama detronarea Principelui Carol. Ne-
chibzuita revolta, ce de altminteri nu se poate in-
chipul fart o ir4elegere cu §efii partidului liberal, a
fost indata reprimata de gavernul junei drepte iar

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMNIEI 23

d. aandrano-Popescu, tradus impreuna cu complicii sal.

Radu Stanian, C. T. Grigorescu, Carada, etc., inain-
tea juratilor din Tirgovi§te, a fost achitat.
Nu putem vorbl de acest curios incident, fdra a
releva §i circumstantele hiJ atenuante. Actiunea din
Ploe§ti, ca idee politica, pornea de la presupunerea,
ca Pranta va sfir§1 prin a fi biruitoare, i dad. aceastä
presupunere se realisa, Prusia ar fi fost a§a de crunt
lovita, a§a, de redusä, in valoarea ei Ca putere euro-
peana, incit atunci presenta unui Principe de Hohen-
zollern pe tronul Rominiei putea sa pail in opositie
cu interesele tarn. Simtimintul dinastic nu se formase
Inca, de-abia de 4 ani fusese rästurnat popularul Cuza-
Voda, o schimbare de domnie mai mult sau mai
putin nu parea mare lucru. Adevarata absurditate a
revoltei de la 8/20 August 1870 sta insa in presu-
punerea, de la care pornise. Fara nici-o cuno§tinO,
a armatei prusiane §i. a conducatorilor ei, fara nici-o
alta informare autentica, liberalii de la 1870, luind
dorinta sirnpatiilor lor drept realitate §i increzindu-se
in §tirile false respindite,.de crimpeiul de guvern te-
rorisat in Paris, escomptau isbinda francesilor tocmai
in momentul, in care dupa impra§tierea armatei lui
Mac-Mahon la Woerth 27 Iulie (6 August), §i dupa
bataliile de la Colombey, -Vionville §i Gravelotte
(2/14-8/18 August) armata lui Bazaine era aruncata
§i isolatä in Metz, §i prin 4irmare trista s6arta a Fran-
tei inevitabil hotarita.
Cu atit mai caracteristica pentru starea spiritelor
la noi remine ihsa fapta d-lui Candiano, cu achitarea
sa cu tot, §i acest semn al tirnpurilor ne poate servI

www.dacoromanica.ro
24 'PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIEI

spre orientare in mi§carea politica din tail pang, la

if Martie 1871 1).
Din nefericire rasboiul franco-german de la 1870
se repercuteaza, asupra afacerilor noastre §i in alta
directte: in enorma sdruncinare a tutulor relatfitor
comerciale o urmare neaparata a ori-carui rasboi
-,- marea intreprindere a lui Strousberg esta peric-
litatä ; Strousberg' insu-.7,i suspenda platile, culpabila
instrainare a titlurilor noastre din depositul lui Am-
bron nu-i folose§te, drepturile e silit sa, le cedeze
societatii actionarilor, §i temerarul intreprinzator,
cazut in faliment, i§i sfir§e§te viata citi-va ani dupa
ce a e§it din temnita de la Moscova.
Cercurile noastre politice se cuvenea mai ales
acum sa inconjure tronul §i sa scape creditul tarii
mai ales acum, cind G-ermania era biruitoare §i cind
importanta hicrare a dcumurilor noastre de fier, al
carei substrat finantiar era pe piata Berlinului, tre-
buea cu ori-ce pret sa fie scoasa din impas.
La noi din contra! In ziva de 18 Dechemvrie
1870 se formeaza, cabinetul Ion G-hica, slab compus
cu ni§te Membri ca :
Dimitrie A. Sturdza, la final-4e,
Dimitrie Cariagdi, la justitie,
Nicolaus Racovita, la culte

1) In intelesul notelor precedente, de la pag. 8 gi 17, se cuvme

sä adaogám c. acelag d. .A.lexandru Candiano-Pepescu, cn pillejul
rAsbomlui de la 1877 impotriva Turciei, a fost ieprimit in armatä,
s'a spalat trecutul pe cimpul de bAtae, a slujit 12 aril la Palat ca
adjutant, este astAzi general §1, firegte, prea credinmosul sapus al
Regelui Carol.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIEI 25

N. Calimachi-Catargi, la externe,
Dimitrie Berendei, la lucrafi publice §i
Colonel Pencovici la rasboi,
tot homines novi, afara de d. Dimitrie Sturdza, pe
atunci numai umbra d-lui Ion Ghica, condu§i de un
ministru-president anume cunoscut pentru politica sa
§ovaitoare. Cum sa poata stapini un asernenea mi-
nister luptele din parlament, agitatia din tara ? §i
cum sa voeasca a le stapini presupuind ca putea ?
Sesiuneq, Camerei din earna 1870 71 se deose-
be§te prin cea mai mare confusie §i cea mai nein-
frinatä violenta a desbaterilor. Si in aceasta stare de
lucruri vine ministerul insu-§i §i depune pe biuroul
Camerei (12 Ianuarie 1871) intregul dosar al afacerii
Strousberg, cu raporturile confidentiale cu tot
spre uimirea tutulor", cum nu se poate opn de a
constata chiar raportorul acestei afaceri, d. Alexan-
dru Holban, pe, atunci fractionist. Camera alege o
comisie de 7 membri pentru a studia dosarul §i a-i
face raport, iar compunerea comisiei dil nota situatiej
§i descopere pe d. Ion Ghica : pe ling un singur
om de legi nepartinitor, C. Bozianu, se aleg fractio-
ni§tii §i liberaliil I. Codrescu, A. Holban, N. Ionescu,
C. F. Robescu, St. Sihleanu §i fati§ul anti-dinastic
N. Blarernberg,
La aceasta fierbere a pasiunilor politice, pe cind
comisia era la inceputul lucrarii sale, iar prin culisele
Carnerei se respindeau tot felul de revelari exagerate
§i de comentarii false, se mai adaoga acum iritatia
produsä prin o scrisoare a Principelui Carol, publi-

www.dacoromanica.ro
26 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLIT10E A ROMiNTEI

cat,a, in Augsburger Allgemeine Zeitung de la 15/27 Ianu-

arie11871, indata tradusa. §i restalmhcita In taxa,.
Iatä cuprinsul acestei scrisori1):

Prea stimate amice,

7)
Pe mult nu ti-am mai dat semn de viath. Dar as
vrea sh fii mäcx un ceas in locul meu, ca sh te incredin-
tem cit mi-e vremea de imbucathtith si plinh de munch,
de gnji si de desamligin.
Au trecut aproape cinci ani de cind am luat indrhs-
neata hothrire de a mh pune in capul tarii acesteia, asa de
bogat inzestrath de natura si taus asa de shrach sub alte
nraport un.
Aruncind o privire asupra epocei trecute, south in
viata unui popor, dar lungh in viata unui om care tinde
spre progres, trebue sh-mi zic a putin folos am putut
aduce acestei frunnoase taxi.
A desea mh, intreb : A cui este vma ? A mea, care nu
am cunoscut caracterul poporului, sau a poporului, care
nu vrea sh fie condus si totusi nu e in stare sh se con-
duch singur ? Prin numeroasele mele chlätorii in toate re-
giunile celor douh. Principate si prin feluritele atmgeri cu
toate phtunle societhtii, am dobindit incredintarea, a vina
nu este mci a mea, mci a poporului in intregimea lui, ci
mai ales a celor ,ce si-au insusit dreptul de a conduce
Tara in care s'au nhscut. Acesti oameni, care si-au facut
3) care de altmmteri nu a fost adresata lui Auerbach, pre-
cum se credea la noi, ci poate unei persoane fictiva. Publicarea tn
Allgemeine Zedung trebue sa fi Post intentionata de insuli Principele
Carol. Confusia cu Auerbach piovine din faptul, cä o altii scrisoare
relativa la Rominia, adresata in adevar Im Auerbach, insa. de Prm-
cipele Anton de Hohenzollern tatal, fusese publicata pe la Mai 1863
in .Neue 1 reite Freese din Viena prin indiscretia acelui cunoscut nove-
list german.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SI1UATIEI POLITICE A ROMINIEI 27

n educatia lor politica si sociala mai mult in stiainätate,

)7
uitindcu desavirsire imprejurarile patrieff lor, nu cauta
decit a aplica aici ideile de cai e s'au adapat acolo, im-
fl IA acindu-le in niste forme utopice, fail a cerceta dacA se
potrivesc sau nu. Ast-fel nefericita tarA, care a fost tot-
deauna ingenuncheata sub jugul cel mai aspru, a trecut
deodatä si fara nujlocire de la un regim despotic la cr a
mai liberala Constitutiune, precum nu o are nici un popor
7)
din Europa.
Dupa experienta fäcutA, cred a aceasta e o neno-
rocire cu atit mai mare, cu cit Rominii nu se pot lauda
cu virtutile cetatenesti ce se cer pentru o forma de Stat
quasi-republicar4
De nu mi-a§ fi legat tot sufletul de aceasta tai
)7

binecuvintat5, care in alte imprejurMi se putea astepta la

un viitor stralucit, de mult m'ar fi parasit rAbdarea. Acum
nsa earn hotarit la o ultima incercare, ce pi obabil m.
va face sa tiec in oehii partidelor de aici si a conducato-
dor lor ultra-sovinisti ca lipsit de iubire pentru tara; dar
71

eu am lasat la o parte ori ce consideratie personalli, cu ii-

sicul de a-mi perde toata populautatea. Caci ar fi o neer-
tata lipsa de la datorie, de a mai ascunde adevArata causa
a raului si de a nsa fr impotiivire viltorul trii prada
intrigilor de partid.
Atiu bine a cel ce in unele imprejurari are curajul
n adevarului i spune lucrurile pe nume, este adese-ori biruit,
§i asa mi se poate intimpla i rine, cu deosebirea insA,
pe care o simt cu recunostinta, c eu sint liber de a ma
intoarce la o viat5 neatirnata si lipsita de griji, pima de
fericire in mijlocul familiei, i sä reinti u in scumpa tarn.,
unde m'am nascut si al carei magnet puternic n'a incetat
de-a ma atrage in momentele cele grele, prin care am tre-
buit sa tree.
Imi pare numai rail din toata inirna, ca bunele mele
intentii au fost asa de putm intelese i cu ingratitudine
resplatite. Dar fiind-ca tasesc aceasta soarta cu cei

www.dacoromanica.ro
28 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMNIEI

mai multi muritori, voi §ti sA mai aflu mingäere, §i. in

,)
societatea unor oameni inteligenti, mai ales in cercul ani-
mat al D-tale, 4loi uita incetul cu incetul aspirArile mele
din trecut.
CAROL.

Astazi, cind putem judeca acele evenimente cu

oare-care nepartinire, tocmai fiind-cti prin progregele
inflptuite de atunci incoace ne-au devenit a§a de in-
departate, astazi scrisoarea ne va parea e*plicabilä,
ne va parea indreptatita.
Principele Carol cuno§tea starea spiriteIor din
tara §i vedea cum i se surpa tronul. Cele mai bune
intentii ale sale erau denaturate; marea conceptie
a de§teptarii economice prin cile ferate, fata de
care micile gre§eli (ca numirea lui Ambron) trebueau
sa dispara, era anume obiectuI celor mai Inveninate
atacuri ; armata nu oferea destula garantie, slabele
§i nu totdeauna nemeritele incercari de indreptare
(locotenent-colonel prusian Krenski fusese silit sa
plece dih tara) nu isbutisera §1 nu puteau isbutl ;
,

chiar viata in familie, casatoria cu Printesa Elisabeta

de Wied (3/15 Noemvrie 1869), care tocmai pe vre-
mea aceea prornitea sa asinre directa succesiune la
tron, nu era respectata in ziarele opozitiel : gindul
de abdicare se presenta de la sine. Ce lucru mai
firesc atunci, decit ca Principele sa-§i apere demm-
tatea personala §i sa arete causele, care zadarniceau
misiunea ce 1-0 incredintase tara ?Era in dreptul
saa omenesc de a o 'face.

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIEI 29

Dar unde se tin in sama drepturile omene§ti,

cind pasiunile- sint deslantuite4Scrisoarea Principe-
lui invenineaza §i mai mult polemica ziarelor §i dis-
cutiile parlamentare. In §edinta Camerei de la 30
Ianuarie 1871 Nicolae Blaremberg face o lunga in-
terpelare asupra ei, in care amint4te soarta lui Maxi-
milian la Mexico, §i propune o motiune echivoca,
semnata de Radu Ilihai, Al. Sihleanu, Anton Arion,
X. R. Locusteanu §i bizarul anti-dinastic Eugen Ghica-
Comane§ti. Motiunea, de§1 slab combatuta de minis-
trul-president Ion Ghica, este inlaturata de Camera,
dar Rominul de la 11 Fevruarie- 1871 provoaca tara
sa serbeze zitia de 11 Fevruarie ca o zi sfinta §i
o adevarata, serbatoare notionale, ftind-ca aminte§te
rasturnare unui Domn calcator de Constitutiune, ri-
sipitor al averii publice" cu alusii la afacerea
Strousberg.
In vremea acestor framintari ale politicei noastre
locale, marile evenimente din occidentul Europei se
desfa§ura, pe deplin. Napoleon III e detronat dupa.
Sedan, Bazaine capituleaza la Metz, febrila Incercare
a lui Gambetta cu armatele improvisate se sfir§e§te
prin catastrofa de la Pontarlier, Parisul cade dupA
ce a impus Frantei forma republicana, iar Regele
Prusiei Wilhelm e proclamat la Versailles Imparat
al G-ermaniei, in s/is Ianuarie 1871.
Aceste evenimente, in loc sa trezeasca prudenta
reflectie a oamenilor politici din Rominia, ii exas-
pereaza; cei mai multi dintre ei simt infringerile ca
§i. cind ar fi lovituri indreptate incontra lor. Rome-
nul de la 17 Fevruarie (1 Martie) 1871 apare Inca-

www.dacoromanica.ro
30 PRIVIRE ASUPRA SITUATLEI POLITICE A ROMINIEI

drat in negru, fiind-ca in acea zi inträ armata pru-

slap, in Paris, ordele teutone calca sacrul pamint
2)
adapat cu singele atitor luptätori ai libertatii". (Pe
frontispiciul RQmhiului figureaza pe atunci §i pana
la 1 Aprilie 1871 U. Eugeniu Carada ca redactor).
Insu-§i Ioan Bratianu, in lungul sau discurs din §e-
dinta Camerei de la 4 Martie asupra afacerii Strous-
berg (caci aceasta discutie publica incepuse in Camera
la 24 Fevruarie §i s'a prelungit timp de unsprezece
§edinte, cu toate violentele, incrirninarile §i confusiile,
cu propuneri de dare in judecata a mini§trilor, etc.),
insu-§i Than Bratianu nu se retine de a exclarna:
Daca din nenorocire puterea guvernuiui din Berlin
va fi mai mare §i ne va impune cu forta sa platirn
cuponul, atunci sa se §tie, ca nu plain] o datorie,
ci platim rèchisitiunea simpatitlor ce am avut §i avem
pentru natiunea francesa. (Aplause). Vom plati,
d-lor. Insa chiar in saracie, chiar in sdrente,
chiar sdrobiti, simpatiile noastre pentru Franta nu
voi slabl, din contra, ele vor cre§te mai mult.
(Aplause)".
Cuatita nechibzuinta se impleticise la noi dis-
cutarea chestiei câilor ferate, care reclama cea mai
prudenta cumpanire juridica §i finantiara, cu aprin-
derea simpatiilor §i antipatiilor fata de evenimentele
din Franta, §i cind, dupa cite-va zile, in sara de 1°/22
Martie 1871, colonia germana din Bucure§ti serbeaza
ca in toti anii, §i cu atit mai mult in acest an, ziva
na§terii gloriosului ei ImOrat printr'un banchet pri-
vat in sala Slatineanu (astazi Capp), o ceata de pe
ulita, condusa, de studenti, pregatita cu ingaduirea

www.dacoromanica.ro
 PREVIRE ASUPRA SITUATEEI POLITICE A ROMNIEI 31

poliiei d-lui prefect Simion Mihalescu (de 0 d. Ion

Ghica, la o intrebare prealabila a consuluhu general
al Germaniei, garantase anurne lini§tea), incunjura
localul, stinge larnpile de pe strada, i pe cind unii
trag clopotele de la Sarindar, altii arunca cu pietre
in ferestre strigind traeasca republica" §i se urca
pe scara pentru a navall in sala serbarii, unde insa
se \Tad respin0 de oaspetii banchetului, cu represen-
tantul Germania d. de Radowitz in frunte. D. Ra-
dowitz insuli este luat din mijlocul acestor lqrutalitäti
§i condus la palat de ministrul de externe Calimachi-
Catargi, sosit in graba la f4a locului.
La Palat Principe le Carol, pe cind o companie
de soldati sub ordinile generalului Solomon impr6§tie
multimea de pe strade, convoaca noaptea tirziu con-
siliul de minWri i exprima d-lui Ion Ghica in ter-
mini aspri parerea sa de rau de a fi avut un ase-
menea minister, exceptind numai pe d-nri Sturdza
Calimachi-Catargi. In aceea0 noapte de 10 spre 11
§i
Martie Principele, fata cu suprema insulta adusä lui
originii lui, se hotarWe sa paraseasca tara cluar
adoua zi 0 in mijlocul pregAtirilor pentru plecare
cheama la palat pe fo§tii Locotenenti Dornne§ti Lascar
Catargi §i general Golescu (d. Haralambie era absent
din Bucure§ti) pentru a rernite in minile, de la .care
pritmse stapinirea cu 5 ani in urma, actul de Adicare.

Actul de abdicare! Abdicarea Prmcipelui Carol

de Hohenzollern la 11/23 Martie 1871, provocata
de noi!

www.dacoromanica.ro
32 PRIVIRE ASUPRA SITIJATIEI POUTICE A ROMNIEI

Dar uncle ajunsesem noi? Mai exista o cugetare

pohtica in Rominia ? Disparuse ori-ce patriotism lu-
minat din tara noastra ?
Pentru -Cea mai simpla pricepere a relatrilor po-
litice era evident, Ca infringerea Frantei avea sa
producd o contra lovitura in orierit, avea sa de§tepte
in Rusia elementara pornire spre Constantinopol
§i. sa a§eze un alt echihbru intre puterile europene.
Inca la 3/15 Noemvrie 1870, in mijlocul rdsboiului
franco-german, aparuse in jurnalul oficial din St.
Petersburg circulara catre Puterile semnate in trac-
tatul de la Paris, prin care Rusia declara nula
§i neavenita clausa relativa la Marea Neagrit, fai-
moasa clausä, care, sub eufemismul de neutralitate,
restringea pina la paralisare putra navala a Impe-
riului de la Nord , iar protocolul din Londra de la
1/13 Martie 1871 consfintise §i. din partea Marilor
Puteri aceasta, deslegare unilaterala. Crisa orientului
era dar reinceputa, noul rasboi al ortodoxiei ruse§ti
impotriva Islamului i§i prevestea apropiata isbucnire.
i in acel moment al framintarilor istorice noi
ne intreceam in declamäri de simpatie pentru slabita
Republica francesa, insultam pe representantul german,
tin dearn la abdicarea Domnitorului §i. provocam. ras-
bunarea a tot puternicei Prusii 1
Dar ce soarta voeam noi sa ne pregatim in
mijlocul luptei celor cloud, state, intre care sintem
intercalati ? Nu ne luasera Ru§ii la 1812 Basarabia
prin pacea de la Bucure§ti? Na-§i stipulasera atunci
§1 Valachia §i Moldova, pe care de-abia consirnt a
le ceda §i restitui" Turciei? Nu erau districtele

www.dacoromanica.ro
 PRIVIRE ASUPRA SITUATIEI POLITICE A ROMINIEI 33

Bolgrad, Ismail §i Cahul, puse in tractatul de la

Paris sub administratia noastra, a doua umilire, pe
care trebuea sg o §tearg g. Rusia prin noul rasboi?
Soarta Basarabiei era idealul, la care aspiram?
Asemenea ginduri, indiferent dacg prin analisg
clarg sau printeun fel de simVmint instinctiv, trebue
sä fi trecut prin con§tiinta d-lui Lascar Catargi in
acea memorabilg zi de 11 Martie 1871, cind dim-
intea Principelui Carol §i in tresenta generalulm
Golescu, a lui Calimachi-Catargi §i a d-lui Dimitrie
A. Sturdza, isbute§te sa indeparteze idea de abdicare
§i inspirg destulã incredere Principelui pentru a 1
face sä continue indephnirea misiunii ce o primise.
D. Lascar Catargi este insärcinat cu formarea
ministerului, §i. de la aceastä zi dateaza co noug epocg
in clesvoltarea politica a statului roman.
TITU MAIORESCU.

www.dacoromanica.ro
31 AMINTIRI DIN JUNIMEA

AMINTIRI DIN JUNIMEA

ORTOGRAFIA

In mijlocul gravelor_intimplgri de care am vorbit, nimeni

nu se mai putea gindl la Iprelecpuni populare in primgvara
anului 1865. Pentru Maiorescu i pentru prietenii sgi, eveni-
mentele prin care trecusem fusese negre§it dureroase, dar ele
avurg i un efect bun ; ele strinserg i imputernicirg prietenia
intre noi, cgark dacg lucrarea intelectualg comung une,te ,i
leagg pe oameni, emopunele suferite i luptele purtate im-
preung, intgresc durabil aceasa leggturg.
In vara acestui an, eu, doritor sg-mi cunosc tara ,i mai
ales partea Carpatilor despre a cgret frumusete auzisem §i
cetisem atit de nnult, am purces la drum spre mulli impreung
cu fraPi Nicolae §i Mihail Mandrea. N'a, menPona despre
cAlgto1-te inca aici, daeg, cu aceastg ocastune, n'a fi facut
cunotintg la Folticeni cu Nicu Gane cu care mai tirziu era
sg leg cea mai strinsg prietenie. Poate cg fiind rude ne-om
fi vgzut i mai inainte in intim noastrg copilgrie, dar mci el,
nici eu nu mai aveam despre aceasta vre-o aducere aminte.
Nicu Gane fusese numit membru la Curtea din Foc§ani, a-
tunci de curind infiintatg O. vednise acas1 pe timpul vacan-
telor. In mijlocul sgomotului iarmarocului din Folticeni, care
in acea vreme nu decgzuse incg, noi ggsirgm la cea intii in-
trevedere ocastunea sg vorbun despre proecte de lucrgri li-
terare, de,I nu aveam atunci nici o idee cg ne voth intglni
in Ia0 a.,a de curind precum s'a intimplat, spre a intemeea
o ocupatie comung i, in adevgr, in urma unet aventurt a-
moroase nenorocite, N. Gane stgrui §i obpnu mutarea sa la

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRE DIN JUNIMEA 35

Curtea din Ia§i. Abia venit la noi, el §i incepu a frequenta

adunarile societhtii Junimea, impreuna cu mai multi a1i tineri
mbitori de literatuth. Printre ace§tia era mai intii Ioan Me lic
care, precum am mai zis, se tacuse din cel intii moment un
pneten al nostru pasionat, apoi Maiorul Nicu Skiletti, N. Ni-
coleanu, Ioan Ianov, Maiorul M. Christodulo-Cerkez, Pavel
Paicu, fratele mieu Leon Negruzzi, Scar lat Capp, Mihail Come,
loan Caraiani, Gheorghe Rom, Stefan Nei, Nicolae Quintescu.
Mai toti ace§tia au devernt in anii urmatori, colaboratori ai
Convorbirilor Literare, afath de Me lic care n'a e§it niciodata
din carti de matemattca pentru §coala 0 de Nei care nu era
nascut pentru a fi autor. Roiu promitea mult pe cind era in
Universitate, dar n'a corespuns deloc mai tirziu a§teptarilor
noastre literare. De dinsul se gase§te in toata colectia Convorbi-
nlor, numai o mica poesioara tiparita in anul I 0 intitulata :
En:gold. Figura lui Niculeinu era interesanta. Fiul natural
nu se §tie al cui, Nicoleanu era naseut §i. crescut in Craiova.
In anul 1859 dindu-se in acest ora§ un mare banchet spre a
serba indona alegere a lui Voda-Cuza, unul din meseni ceti
ni§te versuri bine simtite asupra Unirii thnlor i toata lumea
mi§cata sa intreba de one sint compuse. Aflindu-se cl au-
torul este un tinar fara parinti i sarac, unul din entusia§ti
propuse ca el sa fie trimes la Pans pentru completarea stu-
ditlor, pe socoteala commesendor presenti. Propunerea se adopth
cu aclamatie, o coletà, facuta chiar atunci, strinse destui bani
pentru a intretine pe Nicoleanu un an intreg la. Paris 0
totodata se iscall un act prin care acelea§i persoane sa obli-
gau sa mai contribueasca pe atit 0 in and urmatori. Dar en-
tusiasmul s thci in curind. Cind trecu anul Nicoleanu se a-
dres.a. fara a capata macar vre-un raspuns, la protectord s51,
§i ast-fel el ramase, lipsit de on-ce mijloc de existenth, pierdut
in vasta capitala a Frantei. Dupa ce tral cikva timp in mare
nnsene, compatnotii sai, camarazi de §coala, adunara la sfir§it
de la ei banii necesari pentru intoarcerea lui Nicoleanu in
-tara, fàrä a el sa-§i poath termina studdle incepute. Revenit
hi patrie, el ocupa succesiv mai multe functmni. Pe vremea
cind frequenta intrunirile noastre literare, el era Director al

www.dacoromanica.ro
36 AMINTIRI DIN JUNIMEA

liceului din Iasi. De altminteri raporturile sale cu societatea

noastrg au fost de scurtg 1duratg. Neconvenindu-i postul ce
ocupa in Iasi, Nicoleanu stgrul sg fie mutat la Bucuresti la
Arhiva Statului. Acolo il ggsi boala de care mull peste,
citi-va ani.
Cu Nicoleanu eu nii m'arn puta imprieteni mai de a-
prdape. Fata sa lunggreag, totdeauna serioas1 si ochii sal
mad cu cgutgtura lor stranie, nu-mi puteau inspira simpatie.
Chiar si in pnvinta meritelor sale literare, eu mg deosebeam
de pgrerea altora si in special de a lui Carp care il aprecia
foarte mult. Recunoscind fibra sa poeticg pe care mai ales
un amor nenorocit o pusese in miscare, am desaprobat tot-
deauna la poesie licenta cea mare in formg de care adesea
se face vinovat si Nicoleanu. Timid si avind groazg de on-ce
criticg chiar de cea mai blindg, Nicoleanu n'a indrgsnit sg
publice poesiile sale sub numele sgu scris intreg, ci numai
sub initialele N. N.
Cu totul deosebit de Nicoleanu era Nicu Schiletti Om
vesel, bun camarad, entusiast, el se incercase in mici poesii
hrice originale in solul lui Heine, precum si in traduced de
tot felul de poesii germane si francese. In anul 1862 el tra-
dusese chiar impreung cu Pogor partea intim din Faust care
s'a si publicat Insurindu-se din amor, cu o femee frumoasg
dar sgracg, toatä viata lui a fost in lipsg si nevoi. Franc si
cu inima deschisg, dar usor, el imprurnuta bani de la pne-
teni ori cind gasea, ail a le faggdul o restituire exacta', iar
cind nu ggsea bani el suferea sgrgcia cu depling resignare si
chiar cu voe bung. Cu toatg natura sa de bohem, ca militar
41 pgzea riguros disciplina si era un ofiter respectat.
Deosebit de acesti doi era in sfirsit Maiorul M. Chris-
todulo-Cerkez. Acesta n'a fost autor. In toatg colectiunea Con-
vorbinlor Litcrare nu sg ggseste de dinsul decit un singur
articol scurt din anul 1876, «despre Movila Rabaia), articol
semnat cu htenle initiale M. C. C. Pe de altg parte insg,
Cerkez era mare amator de literaturg si petrecea ore foarte
fencite in societatea Junimea. Desi mai mult autodidact, Cerkez
nvea cunostinte variate si multiple si se interesa pentru ori-ce

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN JUNIMEA 37

ramurg a 'cugetgrii omene$ti. Foarte ambitios in suflet, el as_

cundea aceasta fluid tb.'cut $i absolut discret in ceea-ce privea
persoana $i afacenle sale. De-altminteri bun camarad $i sta-
tornic in afectille lui, el era totodath $i de o perfecth onora-
bilitate ; ca militar nu numai cg avea un viu sentiment de dato-
ne $i onoare, precum a dovedit-o in mod manifest la cgderea
lut Cuza, de$1. $tia bine ea pnn purtarea sa avea sg-$i peardl
positiunea din armatg poate pentru totdeauna, dar avea tot-
odath $i cuno$tinte superioare precum a dat probg in rgsboiul
din 1877, in care s'a deosebit mai mult de cit top cei-l-alti o-
fiteri romini $i a repurtat mari succese.
Am apropiat pe ace$ti trei bgrbati, fiind-ca soarta a voit
ca ei sg sfir$asca' in acela$ chip. Top trei au munt nebuni :
Nicoleanu, dupg o incercare de sinucidere, in Bucure$ti la
spital, Schiletti ajuns de mult colonel, la Viena, $i Cerkez in
Ia$i, ora$ul sau natal, unde ca General comanda corpul IV de
armatg. Pentru Schiletti $i Cerkez eu aveam mart simpatii.
In casa lui Schiletti fgceam adese-ori amindoi, pe timpul cind
eram tined $i entusia$ti, impreung cu sopa $i cumnata sa,
lecturi comune, pin g. pe la 2 1 3 ore dupg miezul noptii, $i
ne despgrteam cu gindul plutind in lumi fantastice. In casa
mea Cerkez, cite-va sgptamini Inca inainte ca grozava sa boalg
sg se declare, venea foarte des sg petreacg seara, $i impreung
reimprospgtam veselele aduceri aminte ale antlor tinei eta. A-
dese-ori, tema conversatiti era istoria cadern lui Cuza, $i nu
ppt uita cum sg emotiona Cerkez $i cum ii tremura glasul
vorbind de trgdarea ofiterilor $i de momentul cind condus de
conspiratori in arestul militar, dgdu ochi acolo cu Solomon,
colonelul sgu. Amindoi sg imbrgWarg plingind, fericiti de a
se reggsi in acest loc de onoare, $1 zicindu-$1 unul altuia : «Ce
fricg imi era sg nu aflu cl $1 tu e$ti un tradator). Nu mai
putin interesante erau povestinle lui Cerkez asupra rgsbouilui
din 1877, atacurile ce a comandat asupra Plevnei, intilnirea sa
cu Osman Pa.$a pe care 1-a fgcut prisonier si in deobste a-
precterile sale asupra diferitelor armate in luptg, $i a coman-
danplor lor. -
Este in adevgr pgcat, c naturi distinse ca a lui Cerkez

www.dacoromanica.ro
38 AMINTIRI DIN JUNIMEA.

si talente ca ale lui Nicoleanu si Schiletti sg sfirseascg ina-

intea vremii si asa de trist. insa mai tirziu un alt membru
al Societapi noastre cu o fantasie mult mai bogata decit
clinsii si cu o adincime si finete de cugetare in adevgr su-
perioare, Mihail Eminescu, era sg sfirseasca tot in acelas mod.
E locul sg mentionez afct si de simpatica figura a lui
Scarlat Capp., un tingr palid si cu ochii mari, in a cgrui
scurtg viatg femeile au jucat rolul de cgpetenie. Dupg ce se
incercg intii cu cariera militarg, el o pargsl mai tirziu si in
anul 1865 era Sdul unui serviciu la prefecturg. Trecind prin
mai multe ainoruri poetic; el se intoarse la cel intii al sgu,
la dragalasa fiia a Domnului Tordan (directorul de pension
unde invatase carte) cu care sg insurä dupg multe greutati.
Insa boala de piept de care suferea de mult, isbucni atunci
la Capa cu violentg, si il stinse in anul 1869, in orasul Pisa.
Capp a tiparit in anul I al Convorbirilor o scenetg fan-
tastica, intitulatg : eIndoeala 0 Realitatea), doug mid poesii
si o epigramg c Pe un Album» care n'ar fi avut vre-un in-
teres dacg n'ar fi fost adresatg, unei dame frumoase si co-
chete din rinalta aristocratie easanI, de a cgrei pasiune era
prigonit fgra crutare. Raporturile lui Capsa cu noi au fost
.
mai mult sociale decit literare. Cu- caracterul sgu blind, to-
lerant si desinteresat, Scarlat Capsa la lgsat tuturor amicilor
sai amintirea cea mai placutg.
TO acestia si altii de care voi vorbi mai in urmg, in-
cepusem, cu venirea toamnei, sa ne adunhin o data pe sgptg-
ming. Seara de Vinet:I fusese hotarita pentru intrunirile noastre,
zicind Pogor ca: literatura ca si artele frumoase nu se pot face
de cit in ziva Venerii. Sedintele noastre se tinean intr'o sap-
taming la Maiorescu in casa din fundul Curtii Trei Erarhi, in
care se mutase, si, in Vinerea saptgminii urmatoare, in casa
lui Pogot. Societatea, fiind acurn destul de numeroasg, cea
intii idee care se presenta in mod logic era acea a unei or-
ganisari durabile. Insg aceasta orgarusare add loc la lung,1
discutiuni. Maiorescu si mai ales eu, tineam ca sg ne inte-
meem Societatea pe oare care statute scrise. Eu eram de-
grins la aceasta de la corporatiile studentilor germani, in care

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN JUNIMEA 39

toate drepturtle si datoriile rnembrilor, chiar in ceea ce priveste

petrecerile sint fixate in paragrafe precite si se urmeazA cu
rigoare. De sigur ca. si Carp near fi sprijinit in aceasta pa-
rere daca ar fi fost Inca in Iasi. Insä el se asegase acum la
Bucuresti, unde fusese numit auditor la Consiliul de Stat.
Cel mai aprig adversar al nostru in aceasta privinta
era Pogor. El nici nu voea sa audà vorbindu-se despre sta-
tute, de forme, de drepturi si indatorin stabilite in articule
hotarite, si in incheeri votate, scrise si subscrise. El nu voea
nimic, absolu/t filmic. Lui ii placea sa ne ocupam de lucruri
serioase si nesertoase, dupa capriciu, fail nici-o regula, 0
toate obiectille, mai ales ale mele rin avura la dinsul
nici-o trecere. El intrebuinta contra noastra, nu nurnai argu-
mente, dar si puternica arma a satirei si a !Alan de joc.
De la o vreme Maiorescu, totdeauna mai impaciutor, facu
o propunere intermediara, aceea de a reduce formele scrise la
procese verbale ciitte care trebueau ..,sX se tie despre cele
petrecute in fie-care intruntre. Eu ma unilu pang in sfirsit cu
aceasta propunere desi cu adinc suspin si parere de rail, a-
vind convingerea atunci, precum am pastrato si acum in parte,
cà formele exterioare sint indispensabile pentru mersul regu-
lat al ori-carei societati constituite. Pogor, pentru a nu se
impotrivi mai mutt, primi si el propunerea, dind din umeri,
si cu conditia bine inteleasä ca el sa nu scrie nimic si pro-
cesele verbale sa fie numai pentru memorie aceasta ca o
concesie pentru lumea burghesal si Prosaica din care declara
cä facem toti parte, afara de dinsul. In adevar se si tinu un
sir de procese verbale mai ales in timpul discutiunilor despre
ortografie care incepurà inca in acea earna, dar peste scurt
timp ele cazura in disuetudine. Pogor avu deci o victorie deplina
pana la urma 1 E drept ca eu nu m'am lasat, ci ades, in timp
dc citi-va ani, am tot revenit cu propunerea mea de statute'
desi foarte schimbatesi considerabil redusa, dar totdeauna
din nenorocirc, fara succes. Zic 'din nenorocirec si socot cu
dreptate, cind gindesc cit de pretioase si de ce folos mi-ar
fi acele notite, acum. peste un sfert de secul cind scriu a-
ceste rinduri ! *)
") Aceste Aminurt au fost $crise in anul x889

www.dacoromanica.ro
40 AMINTIRI DIN JUNIMEA

In una din Vineri, se incepur g. discutiunile asupra orto-

grafiii. Se introduse in cabinetul lui Maiorescu unde tineam
intrunirile, o mare tablg, pe care Paicu, ce sta teapgn, cu
crida in ming, trebuea sg. noteze deosebitele experiente. Se
lug de basg proectul prelucrat de mine cu un an i jun-Mate
inainte §i care zgcea uitat inteun saltar. De0 nu aveam spe-
rantg cg el va fi adoptat in intregimea lui, sau in mare parte,
totu0 ma, asteptam cal voi scdpa, mgcar cite ce-va din el.
Nu 0iu pentru ce, chestiunea aceastg a ortografiii, a
pasionat a§a de mult pe oarneni. Deosebitu creatori de siste-
me din Bucovina, §i Ardeal, si mai ales discipulii lor, se id
duOugneau grozav intre ei. i chiar la noi in Rominia nu e
de crezut, citg indgrgtnicie si cit foc sg punea, in aceasta
chestiune, la urma urrnelor de purg formg exterioarg. Eu in-
su-rni imi increteam fruntea tot mai mult, vgzind cum cgdeau
propunerile mele una cite una.
Din inthul moment, dupg obiceiul ce se fgcu in Junimea,
sg: se inceapg ori-ce discutie de la Adam Babadam, Pogor ceru
cuvintul, .i spre uimirea noastrg, puse foarte serios intrebarea
prealabilg, dacg este bine sg se schimbe hterele cirilice cu
cele latine sau nu, si d'abia dupg o discutie lungg asupra o-
rignui Rominilor, amestecului nostru cu Slavii i alte neamuri,
scopul unel ortografii si multe altele, am hotgrit in unanimi-
tate cg trebue sg adoptgm alfabetul latin.
Dar o data acesta admis, cum trebueau sg se insemneze
sunetele noastre, pentru care nu se ggseau litere latine core-
spunzgtoare ? Ce era de flcut cu consoanele u,, s, w, ut; cu
diftongele ea i oa, cu i scurt si u mut, i mai ales cu voca-
lele it 0 m ? Trebuea sg adoptgm accente 0 alte semne dia.-
entice sau nu ? La conjuggri §i declingri pgstram in scriere
raidgcnia cuvintului neschimbatg, sau mergern dupg pronun-
tare ? Tineam samg de etimologia lating i pina la ce punct ?
Toate aceste intrebgri, 0 incg multe altele, dgdurg loc la
lungi, discutiuni, intru inceput foarte confuse. Paicu se invese-
lea cu glumele sale, cele mai des nesgrate, i Pogor ne des-
ngdgjduea, incurcind totdeauna, discutiunile gramaticale cu fel
de fel de incidente fiiosofico-istorice 0 strgine obiectului care

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN JUNIMEA 41
\
ne ocupa, cgci in fundul inirnii, el era foarte indiferent pen-
tru ortografia roming, ca unul ce totdeauna a avut o depling
nepricepere i un absolut dispret pentru on-ce chestiune de
forma exterioarg. Maiorescu, nedumint, se tinea inca in oare-
care reservg, ascultind certele intre Paicu si mine care nu du.
ceau la mci-un resultat. Si in adevgr, asa precum discutam
noi, nici nu puteam ajunge la ce-va : unul sustinea cg e mai
bine a se scrie intr'un fel, si cel 1-alt ca e preferabil a se
scrie intealt-fel dar, fail a intemeea pe motive oare-cum
stuntifice pgrerile noastre. Aceea ce ne lipsea la inceput era
dem o basg serioasg. Abia dupg cite-va sedinte, cind Maio-
rescu, surprins de modul arbitrar cu care noi toti cei-l-alti
fgceam propunenle cele mai vanate, se puse se cugete la
toate aceste, si clidI o temehe solidg, pe care se putu ridica
o sistemg rationalg ; numai atunci discutiunile noastre devenirg
senoase si avurg spor. Dar si atunci, ce pgren diverse Cind1

Maiorescu venea succesiv in fie-care saptgming cu cite un capi-

tol din studiul sgu s Despre scnerea limbii rominec cite pro-
testgri, chg. gilceavg I Trebue insg notat cg de la o vreme,
on ce indaratrucie dispgru, i, in fata unet senoase argumen-
tgri, toti se uneau Ast fel, dupg un sir de sedinte ajunsergm
a ne intelege pe deplin Maiorescu cedind pe ici, pgstrindu-si
pgrerea pe dincolo, profitâ de aceste discutium, gati scrierea
sa, si mai tirztu, dupg ce p piepteng sr o repleptAng, ea fu
pubhcatg in brosurg. La inceput, acest sistern de ortografie
numitg a Junimit fu pnilmit cu protestgri generale ; in Buco-
vina si mai ales in Transilvania el fu considerat ca pernicios
pentru neamul romin. In Rominia lumea profesoralg de la
care atirng totul ping la urnig ego din scoalg ese omul cu
opinium fixate se impartl in pgren le sale, asupra lui, dar
nu indrgsni Inca* sg o adopteze. Societatea Academia: din
Bucuresti, infiintatg curind dupg aceea si in care se ggseau
top filologit romini insemnati de pe atunci, trebuind sal sta-
bileascg si ea o ortografie coinung pentru Romini, vorbi cu
dispret de proectul nostru, st de autorhl lui. Etimologistii
din Academie ne considerarg ca rdi patrioti, de nu chiar ca
dusmani ai nattonalitgtii noastre romine De acolo porni epi-

www.dacoromanica.ro
42 AMINT IRI DIN JUNIMEA

tetul de «cosmopolitib ce se dedea membrilor Junimii. Insg.

cu incetul lucrurile se schimbarg prin puterea adevgrulul. Or-
tografia Jummii, dupg cum se numea sistema p'mpusg de Ma-
iorescu in cartea sa «Despre scrierea limbii romine, sg pm-
mi intit de membri societätii noastre, afarg de Pogor care
nu s'a putut nici odatg famtharisa cu dinsa. Citi-va profesori
0 introduserg apoi al timidttate pe ici pe colo in scoalele din
Iasi, si prin alte orase din Moldova. Flind director al Mont-
torului, Domnul I. A Cantacuzino, o adoptg in foaia oficialà
alte jurnale o admiserg si ele apoi, asa incit cu incetul ea,
sa lgtl st prin diferite cancelgrii. Mai tirziu ea fit primitg si
in Bucovina la Suceva si in Transilvanta la Brasov, In ur-
ma unei lungi corespondente ce am avut cu persoane distin-
se din &butt, ea se admise si acolo. In sfirsit la o revisuire
a ortografiii, hotgritg de Academia roming in care Maiorescu
consimtise s'a' reintre si in care eu fusesem ales de curind, si
aceasta corporatte primi putin schimbat g. ortografia noastrg si
ast-fel se plecarg toti la sistema' pe care cu indignare sgomo-
toas1 o condemnase si o huiduise la inceput.
Trebue sg mentionez ca' mai firm, dupg directia ce
luase Junimea, o discutie asa de lungg si labor-mas a. precum
o avusesem despre ortografie in earna 1864-66 ar fi fost cu
neputmtg; Pogor si chiar altit ar fi zgdgrnicit-o. De aceea peste
mai multi am, cind se stmti trebuinta unei modificgri partiale
a ortografiii noaste, am trebuit citi-va mernbri ai Junimii
sg ne intrunim in afarg- de sedintele obicinuite pentru a deli.
bera. In lipsa lui Maiorescu care se mutase in Bucuresti, eu
adunaiu in mai multe seri la mine acasg pe Burla, Vergolici,
Xenopol, Lambrior, Pompihu, si alti iubttori de filologie, si
impreung simphficargm ortografia noastrg din 1865, rgmiind
principalul punct indoelnic, acel al scrierii vocalelor rit si A.
Orografia Junimii a fost cel d'inth mare succes al so-
cietItii. Mai tirziu au venit si altele, dar toate numai in ur-
ma a lungi polemice si lupte ce am purtat.

JACOB NEGRUZZI.

www.dacoromanica.ro
 POESII 43

S'a 'ntors vioae a primAverii zing:

GAtitA vine 'n scump vesmint cie flori,
Si paseri mii in fatA-i sbor senginA
CintAri de drag.... si'n urmA-i rodnici nori.

0 viatA nouA pe lume e staipinA

A pnmAvern. zile-s sArbatori ;
On-cit ti-ar fi nedreaptA si pAginA
Soarta uiti chinul: azi n'ai vrea sal mori.

De ce ? Asa7i faptura ta croitl

SA fie 'n toate, de toate amAgitA
Sa' crezi in visu 'nsailAtor,
$i din amAgiri sA-ti faci o deslatare,
Chiar si atunci cind sufletul te doare
CA te stii trecator 1

N. VOLENTI.

www.dacoromanica.ro
44 POPULATIUNEA UNGARIEI SI ARDEALULUI IN 172oaz

Populatiunea llngariei i Ardealului in 1720-21

Magyarorszalg népessége a oragmatica sapcuo kora:ban 1720-21. Die
Bevolkerung Irrigarns zur Zeit der praginatischen Sanction 1720-21.
Budapesta 1896. 114 i 288 peg. IV°.

Intre sarierile aparute in Ungaria cu ocasia serbarii

milenare din anul trecut, publicatiunea presenta a Biuroului
Statistic reg. ung in Buletinul Statistic al Ungari-ei vol XII 1),
asupra careia venim a face o dare de seama, ocupa un loc
de frunte, §i prin importanta sa tiintifica, ,i ca lucrare de
interes mai larg. Pe noi Rominn in deosebi, ea ne pri-vete
cu atit mai aproape, cu cit ea ne cla cea mai veche stati-
stica oficiala a Rominilor de peste munti, bine inteles, dinteun
timp cind §ovinismul national inca nu incepuse sa vitieze
judecata in materie de asemene natura.
Meritul acestei publicatiuni importante revine, in primul
rind, istoricului Igndcz Acsddy, carele dupa aura aflarn din
prefata semnata de chrectorul Duroului Statistic, Dr. Josef
Ieke(falussy a dat initiativa lucrului din incidentul serbarn
milenare, a condus lucrarea, i a scris tot textul opului. Par-
tea Biuroului Statistic sint nurnai puterile auxiliare de lucru
§i spesele publicarii ; alegerea materialului, metoda i direc-
tiunea operei intregi, continind in partea I textul general, in
partea II tabele statistice, apartme autorului textului Ca lu-
crare a unui istoric, publicatiunea are, §i prin continut, mai
mult un interes istoric, presentind statistica unor stari trecute
i fiind, ca atare, o statistica. istoricat. Intrucit ea privete i

1) Magyar Statisztzkai Kozlemények. I,j folyain, XII kotet. Ungarische

Statistische Mittheilungen. Neue Folge. Band XII

www.dacoromanica.ro
 POPULATIUNEA UNGARIEI §I ARDEALULUI IN 1270-21 45

storia noastrg, in special istoria Rominilor de pe,te munti,

avern cuvint de a fi cu atit mai recunostatori pentru buna
intocmire de a publica opera in doug limbi, paralel ungureste
21 nemteste, fgcind-o astfel accesibilg unui cerc mai larg.
Materialul statistic din care autorul a cercat sg constru-
eascg, in mod aproximativ, statistica populafiunii din Ungaria
in 1720 si din Ardeal in 172 t se compune din conscriptiuni
pentru dare, pgstrate in archivele unguresti. Un recensgmint
al populatiunu nu s'a fgcut in Ungaria si Ardeal decit in a
1784 pentru prima data, Insg exista din ami 1715 si 1720
conscriptiunea contribuabihlor din Ungaria, fgcutg oficial de
la comitat la comitat, de la comung la comung, cu numele
contriLymbililor, starea sau ocupatiunea, averea i veniturile
lor. Aceste conscriptiuni sint un mijloc deosebit de pretios
pentru cunoa4,terea populatiumi de atunci a Ungariei, i ele
dau, in general, o informatiune atit de nemijlocitg., atit de
autenticg si completg despre starea etnograficg, culturalg
economicg, cum nu se ggseste in alte isvoare contemporane.
Pagubd cg conscriptiunea din 1720 nu cuprinde i Bgnatul
Timisean, aceastg parte, de curind cuceritä de la Turcr in
urma resboiului incheeat cu pacea de la Passarovitz in a. 1718,
aflindu se sub administratie militarà. Ce e drept, la ocuparea
Bgnatului s'a fgcut o conscriptiune in a. 1717, care insg e cu
mult mai insuficientg, asa cg nici numgrul comunelor locuite
nu se poate stabill, necum o statisticg a populatiumi Con-
scriptiunile din 1715 0 1720 nu s'au estins nici asupra Ar-
dealului, targ pe atunci cu administratie proprie. Dar aci se
Ikea, din an in an, conscriptiunea contribuabililor si a averii
lor dupg comitate j scaune ; mai ales de la a. 1713 inainte,
asemeni conscriptiuni sint pgstrate, in numgr foarte mare, din
cele doug decenu urmgtoare. Desi aceste conscriptiuni par-
pale nu se intregesc una cu alta ast-fel ca sg represinte
starea tarn intregi dinteun singur an, totusi ele permit a re-
construl, cu ajutorul unui isvod samar din a 1721, statistica
populatiumi pe acest an, in asemene mod ca in Ungaria pe
a. 1720.
Aceste conscriptiuni oficiale, fgcute pentru trebuinte fi-

www.dacoromanica.ro
 46 POPULATIUNEA UNGARIEI $1 ARDEAULUI IN 1270-21

scale in scopul stringerii da'rilor, represintg numai populatiunea

contribuabilg. Nobilimea nesupusg la dare, preotii §i invgtgtorii
scutiti de dare, zleasemenea i Evreii supup la dare dupg
altg norma, nu sint trecuti in ele, afarg de casuri exceptio-
nale, cind spre exemplu nobilii avea posesiuni urbaniale, supuse
la dare, sau cum erau preotii romini, in cea mai mare parte
birnici In Ardeal, i toatg nobilimea inferioarg era contri-
buabilg, din nobili fiind scutiti de dare numai magnatii §i
marii proprietari. Contribuabilii formind pgtura principalg ca
numgr, conscriptiunea lor represintg masa populatiunii. Dar
0 din aceasta lipse§te o micg parte, anume cei mai sgraci,
cgrora nu li se putea impune vr'o dare, 0 care, prin urmare,
nu sint trecuti in conscriptiune. Aceste ca i alte omisiuni
partiale nu sint insä atit de insemnate, incit conscriptiunea
sg nu dea o imagine destul de fidelg a populatiunii de atunci.
Dar opera nu se ingrgine0e numai a reproduce resul-
tatele conscriptiunilor numite, ci ea incearcg- a le rectifica
unde este lipsg 0 a le intregl chiar pentru statistica intregii
populatiuni. Spre aceasta ea se serve§te parte de alte date
contemporane, parte de numere proportionale dobindite prin
cdmparatiune, i ast-fel cautg a obtine un resultat aproxima-
tv cit se poate mai indestulgtor pentru acel timp.
Spre a calcula numgrul populatiunii intregi, conscrip-
-tiunile fiind pe alocurea necomplete sau omitind pgtura mai
sgracg temporar scutitg de dare, s'au adgugat la sumele con-
scriptiurni din 1720 in Ungaria 0 din 1721 in Ardeal, dupg
cum era indicat in considerarea celor omi0 in cutare sau cu-
tare parte, 500/0 sau 331/3N sau 200/0 ca recticare. Resultatul
ast-fel obtinut represintg numgrul familnlor, afarg de nobiln,
preotii, invgtgtorii i Evren neconscri0. Pentru preoti §i invg-
tatori s'a admis un numar proportional ce varieazg intre o 100/0
ca minim §i 0 300/0 ca maxim, calculat dupg raporturi po-
sterioare. Numrul nobililor s'a scos parte din conscriptiu-
nile anumite intrucit ei se aflg trecuti in ele, parte din alte
isvoare aproape contemporane ; iar in lipsg de asemeni date,
calculul _s'a fgcut dupg numgrul proportiortal din timp mai
posterior. In mai multe tinuturi, numgrul populatiunn intregi

www.dacoromanica.ro
 POPULATIUNEA UNGARIEI §I ARDEALULUI IN 1270-21 47
,

nici nu trebuea intregit cu numgrul nobitilor, fie cg ei nu era,

fie cg se aflau conscrisi in 1720-21 2).
Din numgrul ast-fel socotit al tuturor familillor se calcu-
leazg numgrul populatiunii intregi, admitindu-se la nobili 5
suflete, la cei-l-alti 6 suflete pe familie. Proportia mai mare
pentru nenobili e justificatg prin faptul farnilulor mai nume-
toase pe cite o casg. Eatg resultatul :
a) In Ungaria a. 1720
Familii conscrise 172.731
Numgrul rectfficat al familiilor . . . 275 905
Numgrul sufletelor celor contribuabili 1,655.430
Numgrul sufletelor celor neconscrisi . 90.947
Populattunea Bgnatului Jimisean evaluatg 30.0003)
Suma tuturor locuitorilor 1,776.377
Din aceastg sumg, 321.826 sint in partile din stinga
Thu.
Familii conscrise ......
b) In Ardeal a. 1721

Numgrul rectificat al familiilor

. 96.498
132.570
Numgrul sufletelor celor contribuabili . 795 420
Numgrul sufletelor celor neconccrisi . io 8or
Suma tuturor locuitonlor 806.221
Conscriptiunile dau un mijloc pentru a xeconstrui si
statistica nationalitatilor din acel timp. Contribuabilii fiind
inscrisi cu numele lor, aceste nume permit a le determina
nationalitatea. Dar in mai multe paXti, mai ales in Ardeal,
contribuabilii se aflg conscri0 numat dupg comune si dupg
stare, nu si cu nuine. In Ardeal nu sint cunoscuti dupg nume
decit 48.0,39 din 96.498 conscrisi, deci nici o jumgtate in-
2) Tabelele acestor calcule speciale cu datele pe cari se baseafa, cu-
prinzind g pc. Evrei, formeaza partea III a operel, aparuta In voluin separat,
208 pag , si numai In limba ungureasca. In partea I si II se dau num= re-
sultatele generale despre numarul calor neconscrisi.
3) Dupi. conscripOunea din 5737, populatiunea Banatului Tinnsean se
-evalueaza la 25.000 ; adausul de 5.000 in a. 1720 e admis In considerarea
ammigratiunii urinate Vind la aceasta data.

www.dacoromanica.ro
48 POPULAT1UNEA UNGARIEI SI ARDEALULUI IN 1270-21

treaga. In Ungaria, numarul celor cunoscuti dupa nume e

166 913 din 172.731 conscrisi. Dupl numele cunoscute, con-
tribuabilii se impart astfel :
a) In Ungaria
Cu nume unguresti 80.895
a ) germane 20 852
a a slovace si rutene 48 122
2 A sirbesti si croate I I 322
V A rominesti . . . . , . 5.722
b) In Ardeal
Cu nume rominesti 28 120
D a germane 11.760
a a unguresti 8.140
1 D slave 19

Din 10 tinuturi ardelenesti (anume comitatele Cluj, Tir-

nave, Turda, scaunele secuesti afara de scaunul Muresului,
scaunele Sas-Sebes, Orastia 0 Nocrich ale Fundului Regal)
lipsesc numele contribuabililor. Cele-l-alte 14 tinuturi au toate
si nume rominesti, acestea tormind majoritatea absoluta
(61 55°/o 93.75°/o) in ainci comitate si in un scaun al Fun-
dului Regiu, aproape jumatate (46 470/a 48 94°1o) in un scaun
0 cloud districte ale Fundului Regiu, iar minoritatea in cele-
l-alte cinci tinuturi (4 scaune ale Fundului Regiu i scaunul
secuesc al Muresului). Si in cele i 0 tinuturi din care lipsesc
numele contribuabilor, numele rominesti trebue sä fi fost
destul de numeroase. Cu 24 de ani inainte de data conscriptiunn
din 1721, un misionar Jesuit zice despre Rominii din Ardeal:
4Ei sint imprastiati prin toata Transilvania si chiar in tara
Secuilor, cum si in tinuturile Sasilor ; nu este sat, nu oras,
nu suburbiu care sa nu alba Valachii sal, 4) De alta parte,
in Fundul Regiu conscriptiunea cla I I 217 nume germane,
8.233 rominesti, 3 569 unguresti si 17 slave; iar in a. 1749
o altà conscriptiune oficiala, facuta de autoritatile sasesti,

4) Nines, Symbolae ad illustrandam historiam ecclesiae orientalis in

terns coronae S. Stephant, vol. I, pag 142.

www.dacoromanica.ro
 POPULATIUNEA UNGARIEI NI ARDEALULUI IN 1270-21 49

imparte pe contribuabihi din Fundul Regiu in 23.386 Sasi pi

21.324 Romini, Ungurii lipsind de tot. Deci cele 3.569 de
nume unguresti din 1721 pu represintä Unguri, precum nici
astzi in aceastg parte nu se gaseste populatiune ungureasea-
Explicarea acestui fapt ne cla conscriptiunea din Ungaria,
care la unele comune inseamng a populatiunea lor e romi-
neascd, cu toate a numele sint unguregi, lucru de care se
si tine seamg in tabele. Asa .urmeazg sA fie si cu numele un-
guresti din Fundul Regiu, unde cu 28 ani in urmg gasim
numai Sasi i Romini.
In Ungaria, conscriptiunea din 1720 e mai exacta in
aceastg privintg, intrucit numai 4-50/0 din contribuabili nu
sint cunoscuti dupg nume, /Se cind in Ardeal lipsesc numele
de la mai bine de 500/0 ale contribuabililor conscrisi. Numele
rominesti in numgr de 5.722 se afla in 10 din 14 timituri
din stinga Tisei (fail Bgnatul Timisean, care nu e cuprins
in conscriptiune), lipsind in comitatele Bichi, Suboliciu, Ugo-
cea i in districtul Haidu. In comitatele Zarandului ai Ara-
dului §i in tmutul Chioarului, numele rominesti fac majoritatea
absolutl (8840°/0, 76 61%, 7 r I 5°10). Cele mai putine nume
rominesti se aflg in comitatele Bihorului (90880/0), Cenadului
(7-23°W, Satmarului (7 92°/0) i Margmuresului (5-23°/s). $1
aid o mare parte din Romini vor fi intre cei cu nume
unguresti.
Spre a iulocul lipsele conscriptiunii din Ardeal cu pri-
vire la statistica nationalithOlor, autorul incearcg o rectificare
a datelor din 1721 pe baga altor isvoare contemporane sau
aproape contemporane. Tabela astfel rectificatX a contribua-
bililor presintg urmgtoarea distribuire a nationalitgtilor in
Ardeal la, 1721 :
Romini 46139 4828%
Unguri 34 485 36'09 °/0
Germani 14.926 15 62°,0
Slavi 15 0.00/0
Dup aceasta' tabelg rectificatg, Rominii lipsesc numai in
scaunul secuesc al Odorheiului. Ei formeazg majoritatea ab-

www.dacoromanica.ro
5a POPULAT1UNEA UNGARIEI 1 ARDEALULIII IN 127o7-21

solutg (5o.92%-93.75°/o) in toate 8 comitate (Solnoc, Doboca,

Alba, Faggra, 1-Iuniedoara,-Cluj, Tirnave, Turda) 0 in 4 scaune
ale Fundului Regiu (Sas-SebeN Or4tia, Miercurea, Nocrich),
aproape jurnatate (42-13°Jo---48.940/0) in I scaun i 2 districte
ale Fundului gegiu (Sibiu, Brapv, Bistrita), iar mai putin
in scaunele secuqti5) 0 in 4 scaune ale Fundului Regiu.
In a. 1733, deci numai 1 2 ani in urma, episcopul Ino-
chentie Clain gasete in Ardeal aproximativ 85.000 famihi
rominqti6). Acest numar diferg prea mult de cei 46.139 Ro-
mini contribuabili din tabela rectificatg pentru a. 1721. Ori
0 cum, aceastg tabelg are- incg multe lipse. E destul sg re-
levam ca 0 conscrippunea saseasca din 1749 a Fundului
Regiu aratg 21.324 Romini fatg. cu 12.629 din a. 1721 0
22.386 Sa0 fath cu 12.298 din a. 1721, pe cind Ungurii
Fundului Regiu din a, 1721 in nurnar de 6 418 lipsesc de
tot la 1749,. ca 0 asthzi, ca populapune compactg. De -altg
parte e surprinzgtor cà rectificarea facutg pentru a. 1721 ese
mai mult in favorul Ungurilor, precunn aratg urmatoarea
paralelg :
Conscnppunea Tabela recnficati
Rpmini 28.120 46.139
Germani 11.760 14.926
Unguri 8 140 34 485
Slavi 19 15

Fara indoealg, o bung parte a npmelor ungure,ti din

1721 trebue socotitg la numgrul Rominilor. Deasemenea §i
in comitatele din stinga Tisei cu populatiune romineasca, nu-
mele ungure§ti nu represintg tot atitia Unguri, ci 0 multi Ro
mini, cum aratg apriat 0 conscrippunea la unele comune.
Pentru o statisticg a naponalitatilor din Ardeal §i Ungaria
in anul 1720-21, calculele Biuroului Statistic unguresc mai
trebuesc deci rectificate in mod destul de insemnat.

6) Dm eroare tipograficl, tabela (partea I, pad! 83) area. In scaunul

secuesc Hiromszek 95 ocolo Itom1nt In loc de 5.0coolo fast/ tu 5,350 Unguri 0
282 Romlni, ,
6) Convorbin Literare XXX Nr, 12, pg. 634.

www.dacoromanica.ro
 POPULATIUNEA UNGARIEI §I ARDEALCQUI IN 1270-21 51

In tabelele pentru statistica nationaliCatilor socotite dupg

numele contribuabililor lipsesc nobilii scutiti de dare. Nobili-
mea inferioarl din Ardeal, care in mare parte era romineasc1,
e cuprinsI intre contribuabili. Nobilii ce nu platea dare era
aproape toti Unguri. Din ace0ia, autorul socote0e 900/o la
Unguri, iar io°/o le distribue proportional intre cele-l-alte na-
tionalitaiti. Cu acest adaus, populatiunea din Ungaria (frg
Banatul Tim*an) i Ardeal in 1720-21 e evaluath dupl na-
tionalitAti in chipul urmator :
. ._

Unguri . . . . - . . 1,161 208 suflete 45.49°)o

Romini .. 489 493 a 1917 *
Slovaci 0 Ruteni . . . 454 699 . 17.82 *
Germani 338 471 , * 13.26 *

Sirbi 0 Croati . . . . 108.727 * 4.26 *

Acest resultat final autorul il comparä cu statistica

oficialI a nationalitgtilor din 1840 §i 1890. Paralela aratà:
1720 21 1840 1890
Unguri 45 49°/o 45.98°/0 52'63°/o
Romini 19.17 o 15.46 * 14.81 *
Germani 13.26 ) 11.41 * 11.64 s
Slovaci 0 Ruteni . . 17.82 o 2007
. * 16 45 *
Sirbi i Croati . . 4.26 » -6.6 t * 2.98 *
Alti,i . 0.47 * 1.49 2
Cum vedem, toate nationalitgile au dat inapoi : Rominit
cu 4.36N, Germanii cu I620/0, Slovacii i Rutenii cu 1.3701o,
Sirbii i Croatii cu 1.2$ IN ; Ungurii singuri au sporit cu 7.I4°/o.
*i sä nothm cg, dupg 1720 21 mai toate aceste natiQ-
nalitdti cu ,mersul racului, mai ales Germami, Sirbii 0 Romi-
nii, dupg cum constatI insu-0\ autorul, au primit un adaus in-
semnat din gall, pe cind Ungurii nu s'au putut inmulti de-
cit prin na0ere 0 maghiarisare.
Cit prive0e pe Romini, dupg cele ce am vAzut mai sus
0 socotind incl pe cei din Banatul Timi,ean, care nu shit
coprin0 in tabelele pe 1720-21, ei ar fi pierdut i mai mult
decit 4.36%, dacl statistisa oficialA din 1890 ar represinta

www.dacoromanica.ro
 I ARDEALULUI IN 1270-21
52
\POPULATIUNEA
-
UNGARIEI

mimgrul real al nationalitgtilor. Dar o statisticg neoficialg de

curind apgruth 7) aratg. : Unguri 49 830/o, Romini 17.79°/o.
Autorul inchee cercethrile sale asupra statisticei natio-
na4itgti1or cu urmgtoarea reflexiune :
gIncg nu este jumAtate de secul de cind s'a desfiintat
in Ungaria vechea constitutie, 0 in 1890 afIlm patria noastth,
cu privire la nationalitate, in co stare esential diferith de cea
din 1840 sau din 1720, an cu sthri in fiinä identice. i din
ace0i cincizeci de ani, dougzci au fost, in multe privinte,
pierduti pentru ungurime. Zece ani au fost intrebuintati di-
rect pentru germanisare, pentru atitarea nationalithtilor strAi-
ne in contra ideli maghiare de stat. Cei-l-alti zece ani sint
perioda de Iransitie, dar o transitie insotith de stagnatiune 0
neactivitate. Propriu zis, abia dougzeci0cinci de ani, nici
mgcar o generatie, yin pentru timpul in care statul ungar I0`
pgze§te interesele sale proprii, i deja in acest scurt timp ra-
porturile nationalitAtilor s'au schimbat in mod esential AstAzi,
ungurimea spore0e nu numai cu singuratici, ci cu sutele de,
mii.... In anul '1890 ungurimea, in comparare cu men-
tionatii ani, aratg nu numai un numAr de procente conside-
rabil mai mare, pe cind cel al celor-l-alte natiionalithti se
mi§cg in directiune de descre0ere, ci ea a trecut peste jumg-
tatea intregii populatiuni i s'a urcat la majoritatea absolutg. ,
SA. ateptIm incg timpuri mai priincioase pentru 0finta
statisticA, spre a putea afla adevgrul Ping atunci remine in-
1

trebare: cine este arrtAgit mai mult? ....

D. ONCIUL

7) Leipen, Die Sprachgebiete in den Lindern der ungarischen krone.

viena 1896,

www.dacoromanica.ro
 POES1I 53

SONET
Pe gardul grgdinitei, grins de gheatg,
0 vrabie stg trist4, nemi,catl, ,

De-o tamicg gindire turburatg;

La un cire, prive,te, ce-i stg 'n fata.

E p1M de flori cire,u1 c'altg-datg,

E a,a frumos c'ai crede ea-1 rgsfatg
April ; dar vezi cg nu e semn de vialg :
Zapada stt pe ramuri inghetatg.

Un gind o chmue,te, gind ernatec;

Domol, dar care-o arde ca järatec ,
Si-a ammtit de-o chpg fericitg :

Pe-acel cire, odatg stau pereche

Spunindu-,i` fericirea la ureche
In dulce ciripire farimitg.

DEM. S. DEMETRESCU

www.dacoromanica.ro
54 FEMEEA INDARATNICA

FEMEEA INDARATNICA
COMEDIE IN 5 ACTE,, DE W. SHAKESPEARE
Traclusei in versuri 0 refcicutei pentru teatru
de Nara lamb G. Lem.

ACTUL II.
Padua. Acasd la Vittorio Minola.

SCENA I.
CATERINA, BIANCA
CATEBINA (dindu-i douit paloe).

Na! na I ca sa Ili minte !

BIANCA

Cui crecli ca faci rusine ?

Tot tie! Eu sint bunk si tu-li bati joc de mine.
Te grozavesti fiind ci vezi ca nu-ti zic nimicl...
Ce ti-am facut eu? Care mi-e vina, de-ti ridic
Tot singele mimii ?...
CATERINA

Stii tu L..
BIANCA

Ba nici nu-mi trece

Prin gind.

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA iNDARXTNICA 55

CATERINA

Faci pe sireata, fararnico 1 Pori zece

SI 'nseli, dar nu pe mine! Ce ? Crezi ca nu ghicesc
La ce visezi ?...Ia spune!... (Btanca tace). Nu spui? Iriporuncesc 1
,BIANCA

La nimeni... Ti se pare...
0ATERINA

Tad ! Esti o rnincinoasal

Hortensio ri-e visul...
BIANCA

De geaba esti geloasa.

i., ca si-ri dau dovada, voi merge, daa vrei,
Si mijlocesc eu-insa-mi ca de barbat sa-1 iei.
CATERINA

Se vede cä vrei p'altul mai cu avere. Poate

Pe Gremio.
BIANCA

Asculta : tu, sau ne crezi pe toate

Cu gargäuni ca tine, sau ca glumesti...
CATERINA (intrerupind o, furioash).
Asa ?...
Atunci, ca sit am dreptul la gargauni, mai nal...
(li dK o palcah, Bianca pringe).

SCENA II.
CATERINA, BIANCA, VITTORIO,

, VITTORIO (Inteind).

Cum ? Iar o bari, nebuno? Te-a apucat turbarea ?

Ia vezi, eapoi, la urma, imi pierd si eu rabdarea!

www.dacoromanica.ro
56 FEMEEA 1I1DARATNICA

(atrd. Bianca)
Treci dincolo, Bianca. Si, ca sä nu-i rnai dai
Nici-un prilej de cearti, sileste-te de stai
Fara sa zici o vorba.
(Caul Catenna).
Ce-i fi avind inteuna
Cu soru-ta mai mica, de-o bati in totdeauna ?
Nu-ti face tot, pe voe? Ti-a zis ea vre-un cuvint
Ca s5. te necájasca ?...
CATERINA

Tocrnai de-aceea sint

Asa de furioasä ! 0 bat, si tot nu zice
Nimic... Putin ii pasa !... Dar are sd-mi mai pice
Ea 'n mina...
VITTORIO

0 ameninti si-acum, 'naintea mea >.

Prea esti de tot !..:
(Oita Bianca)
Bianca, treci in odaea ta.
(Bianca ese plIngind).

SCENA III.
CATERINA, VITTORIO.

OATERINA

Fireste ! Totdeauna, eu sint nesuferita,

Pe cind ea-i inger, stint:a, Gomoara... Se mdriti,
Sau o si se mArite 'naintea rnea,si eu,
Pe ling 5. ca ma stie doar numai Dumnezeu
De n'oi rämine fatii,mai ai pretentii inca.
Sa.-ti port recunostintä. De uncle ? Ea-mi maninci
$i linistea si dreptul,si tot ea-i suflet bun.
Nu e nimic !.... Asteaptal... $tiu eu cum sa-mi rasbun!...
(Ese).
VITTORIO (trtst).
N'as fi crezut ca tocmai acum la batrinete
Si ma mihnesc atita, fiind-ca-i dau povete.

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARA.TNICA. 57

SCENA IV.
VITTORIO, GREMIO, LUCENTIO (ImbrKcat prost), PETRUCHIO, HORTENSIO (de-
glusat la musicant), TRANIO .7i BIORDELLO (Cu carti §t cu o clutará).

GREMIO

Vecine, buria ziva.

VITTORIO

0 !... Salve!
PETRUCHIO (Inarntind).

Dgmnul meu,
Ertaii-ma de intru necunoscut ; dar eu
Am numai doui vorbe...
VITTORIO

MA roy...
PETRI:101HO

Aveti o fati
Numita Caterina.
VITTORIO

Da, am.
PETRI:IC/RIO

0 lume toatä
Mi-a spus cit e de buna i de frumoasä.
GREMIO (a parte)'

Ce?
(Lut Petrucluo) Ce-ai ziS ?...
PETRUCHIO (lui Gremio).

Lasa-ma'n pace, ca tiu eu!

GREMIO

Te las, del

www.dacoromanica.ro
P FEMEEA iNDXRXTNICA

PETRI:MI[10 (cMre Vittorio).

Imi veti, ghici dorinta deci, domnul meu, pe data

Ce NI voiu spune lap', de toti, ca alti fata
Mai suflet bun, timida si blinda, nu gasesc
Ca fica dumneavoastra, de care tori vorbesc.
Orasu 'ntreg atita o lauda, ca mie
Mi-a rasarit deodata dorinta cea mai vie
S'o vad... dacä se poate...
VITTORIO (incurcat).

Stiu eu ?!...
nntromo
Au nu cum-va
Va supar prin aceasta ?...
VITTORIO (acela,5 joc).

Nu, nu!... E alt-ce-va.

Imi pare rau cä trebui sa spui la toti, dar este
0 pricina, din care sa stai cu ea e peste
Putinta...
PETRUCHIO

Sint eu poate...
VITTORIO

0 ! cum va 'nchipuili !...

$i mai intli de toate, ma row, cum va numiti ?
Eu, par'ca v'as cunoaste, dar nu mi-aduc aminte.
PETRUCHIO

Batrinul meu parinte, Antonio... 'nainte...

VITTORIO (ntrerup1nd).

Antonio, zici ?... Bine, il stiu. L.am intilnit

0 data, la Verona. Fii deci bine venit 1
i dumitale-Ii zice ?...

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARXTICA 59

PETRI:101HO

Petruchio.
VITTORIO

Sint gata
SA-0 dau pe Caterina. Si, daci-ti place fata
Ai voe, de-azi incolo, ori-cind la noi sa vii
Ca si-i ciptigi iubirea. Dar trebue sä fii
Indeminatic ; alt-fel, aim e cam intepata,
Stiu eu...
PETRUOHIO

Sa n'aveti grijd. Eu n'am fost niciodata

Stingaci in lucruri d'astea.
VITTORIO (a parte).

De-ar pti. cit e de rea,

Mai bine pl-ar laa cimpii.
PETRIICHIO

Atit de mult ap vrea

Sa-i plac, incit, aflindu-i dorinia ne'nfrinata
Ce are i)entru arta pi musica, pe data
Ce-am auzit, eu insu-mi, nevend sa mai asept,
I-am cautat, pi iatii-i...
(aratI pe Hortensio deghisat) un profesor.
VITTORIO

Ce-i drept
Acum n'avea nici-unul, caci ea cam anevoe
I-asculta.
PETRI-101HO

0! acesta cred ca-i va fi pe voe.

E musicant din Roma, pi foarte priceput.,
(Hortensio 0 Vittorio vorbesc).

www.dacoromanica.ro
60 FEMEEA INDAR A.TNICA.

GREMIO (ha Petruchio).

Petruchio, fa bine, fii mai putin limbut.
PETRUCHIO

Asteapta. Mai am Inca trei vorbe.

GREMIO

Prea spui multe.

Ai sa gasesti pe urma destul timp sa te-asculte.
Mai da-mi si mie rindul.
(atrx vittorlo. Vecine, spre-a a ea
0 proba pretioasa de amicia -mea,
Ti 'nfatisez un tinar, tot profesor, pe care
Chiar Universitatea I lauda ca mare
Savant. (Presintg. pe Lucentio deglusat).

VITTORIO

Imi pare bine.

(Cd.trI Tranio). Dar dumneata ?... A vrea,
De nu &esti ciudati asta 'ntrebare-a mea,
As vrea sa stiu ce veste te-aduce-asa, deodata,
La mine ?...
TRANIO (deghisalt In Lucentio)

Din potriva : purtarea mea-i ciudata,

Dar mor dup.). Bianca. Stiu ci e hotarit
Ca nimeni st nu fie barbatul ei, decit
Cind va voi norocul ca sora cea mai mare
Sa se capatueascd. Dator sint, prin urmilre,
S'astept. Dar, pin'atuncea, as vrea sa-i ddruesc
Aceasta carte scrisa de mine.
VITTO RIO (la cartea).

Multumesc.
domnul se numeste ?
TRANIO

Lucentio.

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 61

VITTORIO

Imi pare
Ca tatal dumitale e nobilul, pe care
Il lauda Floren la. Sint foarte magulit 1
(a parte)
Un ginere ca ista de mult as fi dorit.
(lui Hortenstol
Fii bun si ia-ti chitara.
(lui Lucenuo)
Si dumneata, ia cartea.
Copilele-amindoua eu cred ca sint in partea
Aceea.
(arta Ei, Giordanol...
(cgtrK cet 1-alu) Sa-i au porunca lui.
(strigl) Giordano!
(Intrl un servitor).
Du pe domnii alaturi, §i sa spui,
Cit sint trimesi de mine, ca profesori. Si faca
Tot ceea-ce le-o spune.
(Lucentio i Hortensto es cu servitorul).

SENA V.
ACEE,Ast (2rii cet tret dinainte).

VITTORIO

Iar noi, ca sa ne treaca

Din vreme, inainte de masa, am putea
Sa facem o plimbare, jos, .in gradina mea.
PETRUCRIO

Imi pare ran din suflet, dar nu pot; caci dorinta

Ce m'a adus, imi este mai tare ca vointa. -
Si, pentru-a ne 'ntelege, a§ vrea sa stiu intii
De voiu putea la toate sa dau de capatii.
Zici ca pe-al meu parinte 1-ai cunoscut, si'n mine
Un ginere pe placuli gasit-ai. Foarte bine!
Dar zestrea ? Nu vorbiram...

www.dacoromanica.ro
62 FEMEEA 1N DARATNICA

VITTORIO

Drept zestre-ti dAruesc

Saizeci de mii de livre.
FETRITOH TO (multumit).

aizeci de mii?... Primesc!

VITTORIO

Dar banii nu ti-i 'numAr decit la cununie.

PETRI:TOMO

Nici vorbA... Se 'ntelege... Fireasca ei mindrie

Vol sti eu cum s'o 'natur. Cc ? Crezi cA mi 'nspäimint
Ca ori-ce biietandru? Nu ma cunosti? Cind sint
In furii, crap pamintul! 0 'ntreagA 'mpArAtie
N'ar tine piept cu mine!...
VITTORIO

Haidem! Ce-o fi sä fie!

Norocul sl-ti ajute, did asi dori si eu
SA se sfitseascA bine. Cu toate astea, zau,
De si te-arAti in stare s'o 'nvingi, de, stiu eu, poate
SA nu se prea supue,..
PETRI:TOMO

Ilábdirii mele, toate

Vointele se 'nchinl. Ori-ce zic eu, e zis!
Astept acum sa vie s'o \Tad; dar n'ai trimis
S'o cheme?
HORTENSIO (In culise)

Vai de mine!... Au!... Au!... (Inti5).

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARAINICA 63

SCENA VI.
VITTORIO, GREMIO, PETRUCHIO, TRANIO, HORTENSIO I BIONDELLO

VITTORIO (lut Hortensto).

Ce este ?
HORTENSIO (arKtInd chttara sparta).

Iati !
VITTORIO

Au fata mea e vina ?

RORTENSIO

Ce fata 1 Nu e fata,
E diavol. Mi-a spart capul. De-abia putui sa-i scap
Din ghiare!...
VITTORIO

Cum se poate ?!... Ti-a dat cu asta 'n cap ?

HORTENSIO

Da, domnule! Cercasem sai spui: «Cinti fals! Nu-i bine».

«Minti! Nu dnt fals I» raspunse, rastindu-se la mine.
Eu, care vream s'o 'nduplec sa 'nceapa din &kat,
I-am spus din nou: «nu-i bine ; da-mi voe si-ii alit».
«Ce-ai zis ?» strip. 'ncruntata. «Vrei sa-mi arati? Asteapti
«sa-ti arat eu atuncea!» Lua in mina dreapta
Chitara, inteo clipa ochi 'ncotro sa dea,
$i pin' sa bag de seama, m'a §i pocnit cu ea.
PETRUOHIO (rlzind).

Ha! ha!
HORTENSIO

Dar ce pocneala ! Ce sfinti de batae 1

M'a dat in brinci si'n palme afara din odae.

www.dacoromanica.ro
434 FEMEEA INDARATNICA

PETRUOHIO

Si nu ,i-ai zis nimica ?... Ei, asta mi-a pla cut ?

HORMEL:410

Dac'ai fi fost in locu-mi, ma rog, ce-ai fi facut ?

PETRUBHIO (rizind).
Ha! ha!
HORTENSIO
Sa stau acolo, sd-mi rnai croeascd veuna ?
PETRI:MEM (acelas joc),
Ha! ha!
HORTEtSIO

I-asculta, frate, ce-ai fi rizind intr'una?

PETRIMHIO

Cum sa nu rid ? Ba inca cu cit stau .i. te-ascult,

Cu-atit pe Caterina simt c'o iuliesc mai mult.
Halal de-asa femee! A4 vrea s'o vad Mai iute.
VITTORIO

Eu am sa-i dau o gura sii tie minte. Sute

De posne de-astea-mi face.
(atrx Hortensia N'ai grija, domnul meu,
Bianca e mai blindi §i-asculta ce-i zic eu.
(Ctre Petrucluo, preglundu-se O. easK).
Sa erti ca te las singur. Sau vrei sa mergi cu mine
Si vezi pe Caterina ?
PETRI:10E10

Nu, nu! Ar fi mai bine

S'o vad aici,--i, lasa, ca §tiu eu sa-i tiu piept.
VITTORIO
Atunci te rbg a§teapta sa ti-o trimet.
PETEUCHLO
Mtept.
(Es toti, Marl de Petruchto).

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNIEA 65

SCENA VII.
FETRUCHIO

$i, ca s'o iau cu zorul, cum mi-oiu vedea nevasta,

Am sa-i incep o curte sit zicii ce e asta!
Dac'oi vedea cä striga, ii spui ca, de cind sint,
2\4'am auzit pe lume melodios cuvint
Ca blindele ei vorbe. Dac'o sari la mine,
Strimbindu-se, voi zice ca florile-inca pline
De roua diinineii, s'ar ofill, sazind
Ce chip de 'Inger are; sau, dac'o vtea, tacind,
Rabdarea sa-mi incerce, ii voiu aduce-aminte
Ca glasul care tace e glas de om cu minte.
Mi-o zice «esi afara» ? Ii voi ritspunde: da,
Ii multumesc din suflet, i afla ca voiu sta
Aici numai o luna, asa incit zabava
Sa nu te necajeasca. 0 face pe grozava
$i n'o vrea sa primeasca barbatul ei sa fiu ?
Ii voi raspunde; bine, te iau, fiind ca stiu
Ca esti cea mai frumoasa si_ buna dintre fete.
(ascultind)
Ge-aud ? Ea e!... Pe lucru!,.. Si sa te vad, baete!
(Intr6 Caterma)

SCENA VIII.
PETRUCHIO, CATERINA

PETRI:MILO
Titico, buna ziva; caci, daca nu mit 'nsel,
Asa te cheama.
CATERINA

Poate ca esti cam surd de fel,

Sau, cel care ti-a spus-o, era smintit. Pe mine
Ma cheama Catelina.
FETEIJOHIO

Min/i, draga! Eu stiu bine,

www.dacoromanica.ro
66 FEMEEA iNDARATNICA

Ca toti hi zic Titica. Atita. Nici mai mult

Nici mai putin. Imi pare cam rau cä nu te-ascult,
Dar stiu c'asa te cheama si-asa-ti zic de-azi 'nainte.
Ba unii, pun pe linga Titica si cuvinte
Pe care greu hi vine sa le repeti cui-va ;
Da-mi insa voe mie sa-ti spui vre-o cite-va :
(numar g. pe degete)

Nebuna, indracita, rea, incapatinata,

Si incl multe d'astea, pe care nici odata
Nu le-am crezut, ca unul, ce-as fi jurat ca esti
Divinitate-ascunsa sub forme femeesti.
Nu le-arn crezut. Nu, draga Titico, creatura
Din raiu de-abea esitit, poetica faptura...
CATERINA

Mult are sa mai tie list cintec copiat ?

l'ETRUCHICI

Da, mult, si pretutindeni, cad sint inamorat

*i inima mea bate cu-atita 'nflacarare,
Ca simt cum se sfisia...
CATERINI

Ba, mie mi se pare

Ca dumneata bati cimpii. Mai taci odata!
PETRUCHIO

Nu!
Amantii nici odata nu tac. Eu cint, iar tu,
Titica mea iubita, tu singura pe lume
Asculti a mea cintare si Iasi sa-ti zic pe nume.
CATERINA

Ah! nu pot sa te sufer !

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 67

PET RUCRIO

Cum ? Ma iubesti, ai zis?

Mai spune-mi inc'o data, si vad ci nu e vis!
CATERINA (a parte).

0 ! Prea-i din cale-afard. Si proasta sint eu, care

L-ascult. La iirma urmii, ma scoate din rabdare.
(Cgtre Petruch to).
Esti cam bolnav, se vede. De ce nu te 'ngrijesti ?
PETRUCHIO

Astept sa-mi fii sotie si ma tamaduesti.

c ATE RINA

lar incepusi? (vrea O. eas1).

Da-mi drumul sa es!
PETRUCHIO (ImptedecInd-o)

Asa de iutp?
Zadarnice sa-mi fie sperantele 'ncepute?
C ATERINA

Da-mi drumul!
PET RIICHIO

Nu se poate! Avem sa mai vorbim.

CATERINA

DA-mi drumu-ti zic!

PETRI:IMO

Asteapta...
CA TERINA

Nu vrei? Atunci, poftiml

(ti trage o paltnh).

www.dacoromanica.ro
68 FEMEEA INDARATNICA

PETRUCHIO

dacd-ti place ast-fel de dragoste, prea bine!

Ti-oiu da-o cu dobinda! $i-o sa vedem noi cine
Invinge. Deocamdata, iti cer, precum ti-am spus,
Ca inima ta, care o data m'a supus,
S'asculte-a mea dorintA, caci esti incintatoare!
Mai mult : esti a rnea viatd, si n'am simtit sub soare
Mai mare fencire, ca 'n dulcele minut
Cind pentru 'ntiia oara, Titico, te-am vaclut.
Aud zicind pe unii ca esti rautacioasa
Si nu te 'mpaca nimeni. Ce lume mincinoasi!
Senina-ti frunte alba, pe care, ca pe-un cer
De primavara, norii ca prin minune pier;
Frumosi-ti ochi in care iubirea sada scrisi
$i buza-ti ce suride cind gura 'ntredeschisa
Mi-arata doua siruri de alb margaritar,
N'as crede sa-mi insele al inimet altar.
Placi ori-cui te 'ntilneste ; in mate te-arati bine ;
Esti tinara, frumoasa si veselA, in fine
Opresti prin al -tau farme i trecatorii 'n drum.
Cind spui ce-va, nu semeni cu fatale dc-acum
Ce 'ndruga vorbe late fart nitnic a spune.
In fie-care fapta se vede 'ntelepciune,
$i, cine-ar sti de vorba o ora, cum am stat,
Ar sti ca n'ai nici umbra de aer iugimfat.
Pe urma, gura lumei mai zice ca esti schioapa,
Caci azi de calomnie rar omul care scapa.
Birfelile parfide, hranite cu minciuni,
Le mai asculta numai cei prosti, sau cci nebuni.
Auzi ! Titica schioapa! Titica mea sculptata
Ca statue cu viata pe solduri leganata !
Ea, care-i mai vioae ca un lastun in sbor
$i se 'mlaclie 'ntocmai ca floarea la isvor?...
Ce mincinosi!... la umblal...
CATERINA

SA umblu pe porunca

www.dacoromanica.ro
 PEMEEA INDARATNICA 69

Dar ce sunt eu ? Pdpusa, pe care o arunci

Ori-cine, cum ii place? (se depArteazii)
PETRI:10HW

Eu vad ca umbli; si
Nu te-arha mai aspra decit te-a,s socoti;
Femeea totdeauna e-acetasi. Cind ti-o spune
«Nu merg», sa stii ca merge. E 'n stare un carbune
Sa strige ca e verde. Si, cind ti-o zice «nu»,
Ea tocmai «da» gindeste. De-aceea sper ca tu...
CA.TERINA

Tu?... Nu pot sa te sufer?...

PETRUCHIO

Zici «nu pot»; prin urmare

Poti.
CATERINA

Ce 'ndrasnet!
PETRI:KEW

Titico, nu zice vorba mare.

Amorul multe face, si, daca s'a legat
De inimile noastre, e ca 1-ai fermecat.
$i ma iubesti din suflet, asa e?
.,

OATERINA

Niciodata?
PETBUCHIO

Ce draga 'mi-esti! Ce buna g ce cuminte fata!

La glasul meu raspuns-ai: «nu! niciodata!»; deci
Sunt sigur ca de-acuma ma vei iubi pe veci.
Am si fagadueala batrinului parinte
ce zilnic se tot roaga la Dumnezeu, fierbinte

www.dacoromanica.ro
70 FEMEEA INDARATNICA.

De 'ntiia dintre fete sa-1 scape mai cudnd,

Asa ca-ti voiu fi tie barbat, chiar vrind-nevrind...
Am hotdrit ce zestre, §i, dupa zestre, vine
Si cununia. Draga Titico, fail tine
La ce Ri-e buni viata? Caci astazi pe pamint,
De n'ai fi tu, lumina s'ar stinge. Si, cind sint
Nascut doar pentru tine,-ar fi nelegiuire
Sa te ma'riti cu altul; ar l o 'nvinuire
Nedemna de ertare, un juramint calcat
Mai plin de rernu§care decit ori-ce pacat.
Primeste dar. Da-rni mina.
(Caterina nu vrea).
Nu vrei?... E dar nevoe
SA te 'mblinzesc ? Prea bine! Nu-i lucru anevoe,
SA fii incredintata c'am sa ma port asea
Incit, peste vre-o liana, sa faci tot ce voiu vrea.
Zici ca nu e§ti papuO? Vei fi!
CATERTNA

Sfir§e§te-odata!
PETRUCHIO

Nu te rasti la mine!
CATERINA

Ce ai zis?
PETRUOHIO

Am zis!.. A! eatA
Si tatal dumitale. Fa tot ce vei putea
Deli stapinege gura; iar cind te va 'ntreba
Daca primegi, primeste; caci vreau sa-rni fii sotie,
Si eu cind vreau un lucru, asa trebui sl fie!
CATERINA (a parte).

Si mA iubeasca ore?
(hail Vittorio, Tranto i Grernio).

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 71

SCENA IX

ACEIAV, VITTORIO, TRANIO, GREMIO

VITTORIO

Ei, merge ? Ce-ati vorbit ?

PETRUCHIO

De toate, si-am pacerea sa-ti spui c'am isbutit.

VITTORIO

Ai isbutit ?... Ah!. bravo !... Dar fata mea, ce zice?

CATERINA

Ce zice ? Vrea si stie ce cautd pe.-aide

Ast dornn c'am 'kite() parte ? Iar cit despre iubit
Nu nvmai ca-s departe, dar nici nu rn'am gindit.
PETRI:1010 (catre Vittorio).

Asemenea cuvinte te rog sa nu te mire.

Siii spui eu cum std. lucrul: Credeati cd.-i rea din fire,
Ca pentru ori-ce lucru se ne6je.ste foc,
Ca ripa, dä, trinteste, ei, nu e-asa deloc!
E ca o rnielusica, timidd, linistiti
$i tremura de fried. Aflind cd se mdrit5,
Sdrea de bucurie pe-aici, de-ai fi gindit
Ca nu e Caterina, e alta; in sfirsit,
Atit de bine unul cu altul ne'ntelegem,
Si-atit de mult ne placem, incit am vrea s'alegem
0 zi....
OATERINA (vrind sK intrerup)

Ce.asculti ?

www.dacoromanica.ro
72 FE MEt A I NDARATNICA

PETRUCHIO (dInd' o wor Inteo parte).

A5teapta sa spui eu, caci ma tern,

Cum e5ti de ru5inoasit, si nu te-'ncurci.
(due V ittorio).
Noi vrem,
In urma hotaririi, pe care fie-care
Am ocotit-o buna, ca Joea viltoare
&á facem nunta.
CATERIM

Nunta?... Eu?... Joi ?... Ti-am spus eu Joi?...

Crezi a putem vreodata tral noi amindoi?
Mai bine sd te spinzuri!
,
GREMIO (catre Petruchio),

Ai auzit ce spune?
Pe cit imi pare mie, nu prea sint semne bune.
TRANIO (im Petrucluo)

Te laudai degeaba ?
PETRUCHIO

, Rabdare, 5i2li vedea

C'am isbutit. Femeea ori-cit ar fi de rea,
Cind 5tii s'o Iii in mina pe data se 'rnblinze5te.
VITTORIO

0 ast-fel de schimbare spui drept ca ma uime5te.

E prea neageptatd.
PETRUCHIO (pregatindu-se sa plece).

Acuma bun ramas!

(aue Cate! ina)
Tar tu, Titico draga, 'nainte sa te las,
Da-mi mina.
(Catre Vittono). Gâtiti nunta! Eu plec chiar asta-seara.
Si Joi de dirnineaft, ma voiu intoarce earl

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 73

Cu daruri, si cu gindurj aprinse deamorez.

Adio. Vremg,a-i scumpa. Nu vreau sA 'ntirziez.
(CSAre Caterma).
S:iruta ma, Titico.
VITTORIO (interputiindu-se)

Batrinul vostru tata

Va binecuvinteazi, §i roagl inc'o data
Pe cel altot-putinte train dulce sã vã dea,
SA vA'nmulliti copiii.
PETRITCHIO

De, numai st vrea eia!

(Petruchio i Catenna es pe ui opuse).

SCENA X
VITTORIO, GREMIO, TRANtO

GREMIO

0 nuntl hotarita in cinci minute.

TRANIO

Cine
S'ar fi gindit vreodata ?
VITTOBIA

tAsa;i. E mutt mai bine

Ca s'a facut in grabs, cci, aminind cum-va,
Mi-e teama eanevoe m'as fi scipat de ea.
GRIMM

Asa e. Dar Bianca ? Stii c'ai vorbit cu mine.

Cred ca fagadueala esti hotarit a-ti tine,
Si ca, de-acum incolo, in fata ei ramin
Ca ori ce om cu drepturi de sot.

www.dacoromanica.ro
74 FEMEEA INDARATNICA

TRANIO
Prea e batrin,
$i-ar fi o nedreptate de nu mi-ai dao mie,
Care-o iubesc, sint tindr, si-astept s'o fac sokie.
GREMIO

Ia uita-te 'n oglinda ? ai muted de 'nsurat?

Copiii de-asa virsta sint buni de urecheat.
TRANIO

Fireste. Mai cu seam5. ca te cam uii cu jale

La cincizeci i rnai bine de ani ai dumitale.
GREMIO

Nu 0-au crescut nici dinii si tot esti prea limbut.

TRANIO

and cresc nu e nimica; e r'eu cind si-au cazut.

VITTORIO

Ei, domnilor, ce 'nseamn5 asemenea cuvinte ?

Si pentru ce? Bianca, si-acum ca i 'nainte,
Nu face niciodata decit asa cum voiu;
Iar eu, ca bun pdrinte, aleg din arnindoi
Pe-acel, care-i aduce in schimb venit mai mare.
Ia si vedem. Ce ziceti ? Spuneti-mi fie-care
Cam cit aveli.
GREMI)

Eu unul, te pot incredinIa

Ca 'n cele trei palate zidite pentru ea,
De mult, de cind mi e gindul s'o fac a mea sotie.
Am strins cristaluri, vase, oglinzi, argintarie
Podoabe, giuvaeruri, tot ce putuiu gasi
Mai rar si mai de arta'. In fie-care zi,
Privesc odaea 'n care o voiu vedea culcata.
Asez, mut cite una, schimb, mai asez o data,

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 75.

Le mut din nou,si totusi tot nu sint multumit:

As vrea mai scump, mai mare si rnai desavirsit.
Doar talere si cupe de aur stau pe masa'.
In la'zi de fildes, pus-am gateala de mireasa,
Covoare, perini, pinze cu cusAturi de fir,
Dulapuri mari sculptate in lemn de trandafir,
i mese, si perdele, si stofe, si mitase,
i fel de fel de lucruri, si pietre pretioase,
Tot, tot ce-am strins acolo, am strins gindind la ea.
E drept cA sint cam virstnic, dar, dupd moartea mea,
Pe bani si pe palate va fi mostenitoare,
De-o gi sl-mi fad zile senine si ware,
i-o vrea sa fie numai a meal...
TRANIO

Dar stii d-mi placi!

Zici «numai», par'c'ai pune condiiii.
GREMIO
Ia mai taci!
7ITTORIO (lW Tranto).

E rindul dumitale sa spui.

TRANIO

Eu, dupa moarte,

li las, drept mingiere, prea jalnicei consoarte,
Cinci falnice palate, castelul meu clAdit
Din marmud si aur, atit pe an venit,
PAminturi cu pásune, o vale sernAnad
Cu arbori, o padure si sase turme, eata
Ce-i las, dad primeste sa-mi fie bucuros
Solie. (Cgtre Gremio).
Mi se pare ca te-am Idsat pe jos!
GREMIO

Atunci ii dau §i-o nava' cu mdrfuri indrcad,

Ce vine din spre Indii.

www.dacoromanica.ro
76 FEMEEA INDARATNICA

TRANIO

Si eu i voiu da, pe data

Ce se va face nunta, mosia mea de-aici,
0 nava, trei galere si opt corIbii mici.
GREMIO

Se cam ingroasi gluma! Sa dea cine mai poate.

Eu nu mai dau nimica.
TEANIO (Ironic).

GUM ? Nu mai dai ? Taci, frate !

Mai cauta prin ladii, i vezi, nu mai gasesti
Vre-o livra rdtAcita., ca si. i-o daruesti.
VITTORIO

V'am ascultat, si eata ce hotarasc cu cale,

Si cum e bine : dad, vrea tatal dumitale,
Ce stapineste si astazi averea, sa ti-o dea
Si faci ce vrei, esti liber sil pleci cu fata mea.
De nu, de, du imi pare, dar sint silit a-1i spune
Ca nu-1i dau pe Bianca.
TRANIO

CUm ?

ViTTORIO

Daca, prin minune,

Mori miine ? Ce se face ea, cind nu i-ai lasat
Nici acte, nici avere, nimic asigurat ?
TRANIO

Se zice ca vulturul traesle mult ; dar mie

Nu-mi intra 'n cap cum tata ar mai putea sa tie,
Cind e batrin de cade
GREMIO

Batrinii, dese-ori
La groapa celor tineri se duc de-arunca gori.

www.dacoromanica.ro
 FEMEEA INDARATNICA 77

Nu face pe grozavul! Un om drunt, arati

Ca s'a luptat cu viata si lupta-i cistigata;
Pe citA vreme fructul nepirguit, nu stii
De se va coace miine sau de se va pall.
VITTORIO

Eu, joea care vine, marit pe cea mai mare,

Si-o saptamini 'n urtna", sunt gata la ori-care
S'o dau pe-a mica, ast-fel cum invoe\ala fu.
(Catre Tranio).
Dad.' mi-aduci hirtie la minã; alt-fel, nu.
GREMIO (catre Tranio)

Nu prea-ti mai vine-a ride !

VITTORIO (lut Grendo, Incet).

Seer cd-ii va fi soile.

(La anaindoi).
Va multurnesc de cinstea ce mi arätari mie,
Cerindu-mi pe Bianca, dar n'o pot mArita
Cu amindoi odat5.
(Se duce spre u0). Ne mai vedem.

GREMIO

Da, da!
(Vittorio ese)

SCENA XI
TRANIO, GREMIO
GREMIO

Cum ti-a tacut gurita Par'c'avcai chef de glurne!

I

Vazusi ca fu degeaba?... 5i sä nu mi zici pe nume

De vei alunge 'n stare s1-1 poti ademeni.
Crezi c'o sa-ti dea averea 'namte de-a rnuri?

www.dacoromanica.ro
18 FEMEEA iNDARATNICA

Ori-cit ar fi la suflet de bun din cale-afara,

Eu m'as mira sa i faca pe voe.
(PlecInci), Asa dara
La revedere, draga. (Ese).

SCEMA XII
TBANIO

Ma iei peste picior,

Dar cine-o ride 'n urma va ride mai usor.
Fiind-c'asa de lesne m'ain lepadat de mine,
Sa-mi nascocesc si-un tata,si aratindu-i bine
Ce trebue sa facã, ori isbutesc sa-mi dea
Tot mie pe Bianca, ori, dracul si mt ia!
(Cortina)

www.dacoromanica.ro
 POESII 79

DIN NEANT

In setea oarba de lumina

Din lumea veptcet uttgri
S'asvirle valuri de viata
Spgrgind at mortti stgvi1gri 1

St m'au tirit fgrg de voe

In rgsvrgtirea lor pe-o stincg:
Sint singur, mi-am uitat trecutul
.Pqtept,p nu ,tiu ce-atept incà. .

Cu spaim'arunc prvirea 'n urmg-mi

Au cine sint? de unde Ann?
Streing-mi este lumea 'ntreagg
Si mie insu-rni mi-s strein.

tn juru-mi sbuciumata lume,

Ca plins de valuri mài 'npresoarg;
De-asupra, 1ini,tea eterng
A stelelor mg infioarg 1

01 suflete, pribeagg undg

In van i0 cauti inceputul:
Viata ta e Vemcia.
Isvorul täu : Necunoscutul 1

D. NANU.

www.dacoromanica.ro
80 AENEIS

AENEIS
TRADUCERE IN FORMELE ORIGINALE DE

GEORGE COSBUC

Traduceri din literaturile clasice ne lipsesc pind acuma

aproape ci totut i afara de Horatius al d-lui 011anescu, de
Odyssea d-lui Caragiani, Oedip rege al d-lui As lan si An-
tigona d-lui Mihail Dragotnirescu, n'am mai putea cita alte
traduceri de cit cea a dramei indiane Sac-ontala si a citor-va
fragmente din epopeele indiene facute tot de d. Cosbuc. Se
intelege ca. d. Cosbuc, adevarat poet si maestru al formei,
cum este, avea si intunece tot ce s'a facut inainte de dinsul
si cã traducerile sale din Ramayana i Mahabharata sint mai
presus de ori-ce critica.
D-sa dect, mai mult decit ori-care altul, era indicat si
traduca i opere mai intinse grecesti i latinesti, i Aeneis
este prima sa incercare de acest fel. In prefata autorul ne
promite cele-l-alte doua opere ale lui Vergilius, pe Homer,
comedii de ale lui Aristofan, Plaut i Terentius, ne atrage
atentia asupra greutatilor ce are de intimpinat un traducator
al unei opere clasice, si mai ales a greutatilor unui tradu-
cator in rominestc. Credem ca facem un serviciu d-lui Cos-
buc dindu-ne i noi parerea asupra intreprinderii sale.
E de prisos s mai vorbim despre neniasurata greutate
de a traduce o opera clasica in care stilul e cel nai
concis posibil intr'o limba ca cea xomineasca care n'a
ajuns Inca la deplina ei dcsvoltare literara. Aceste slut lucruri

www.dacoromanica.ro
 AENEIS 85

destul de stiute, desi nu- destul de patrunse decit de cuno-

scatorii unei limbi clasice. Prin urrnare, scriitorul care nu-
mai a incercat o asernenea lucrare si care a reusit si redea
macar pe jumatate impresia originalului, are merite, care,
desi nu pot fi apreciate dupa justa lor valoare de toati lumea,
cu atit mai mult se ridica insä in ochii cunoscatorilor. Facem
toata aceasta introductie, de teama ca nu cutn-va critica ce
va urma si fie considerata de autor si mai ales de public ca
o depretiare a traducerii lui Vergilius, si ca noi am socoti
aceasti incercare nedernna de pana poetului, pupa acestea sa
intrarn in materie.
Facut-a bine d Cosbuc sa-si traduca Aeneis in formele
originale ? Viitorul va arata adevärul prin popularitatea sau
nepopularitatea traducerii; noi insa, socotim lucrarea aceasta
ca o incercare care va rarninea totdeauna nepopulara, ab-
stractie facind de faptul cd autorii clasici ori-cit de bine ar
fi tradusi, nu pot fi cititi decit cei ce au oare-care cultura
literara.
Motivul nereusitei e usor de gasit, caci de-ar fi d. Cosbuc
si un mare poet si un si mai mare maestru al formei cleat
e, nu va isbuti st introduca niciodatl, in versificatia romi-
neasca o forma cu desivirsire hibrida, imprumutata de la
niste limbi cu alte calitati i cu o versificatie basata pe alte
prinipii decit cele moderne.
*1 nu numai d. Cosbuc, in limba romina, dar nici tra-
ducatorii germani n'au fost mai noroccsi, caci tragicii greci
tradusi de Donner «in formele originale» nu pot fi cititi de
placere, ci de nevoe, de catre studenti, si un traducator mai
priceput, Wilamowitz Mollendorff, a tradus pe Agamemnon
pe Hippolyt in versificatia obicinuita in drama germana, cu
un stralucit succes.
ti daca aceasta s'a putut constata in drama, a careia
versificatie nu e tocmai deosebiti de la limba la Iimbã, ce si
asteptam de la epopee, al cdruia metru este in greceste si in
latineste hexametrul dactilic, in frantuseste alexandrin ul de 12
silabe, in romineste trocheul de 16 silabe etc.? Cit de putin
pot isbuti «formele originale» transportate in alta limbl se

www.dacoromanica.ro
82 AENEIS

poate vedea-de la Nemti. Acestia sint in deajuns de deprinsi cu

hexametrul si alte metre antice, atit prin serioasele lor studii
clasice cit g prin Messias a lui Klopstock, Homer tradus de
Voss, etc. Cel mai mare poet al lor, Goethe, a scris Her-
mann §i Dorothea in hexametru, elegiile romanei epigramele
venetiene in distich. Care a fost resultatul? Aceste- scrieri au
remas nepqpulare, desi Herman si Dorothea este una din
capo-d'operile marelui poet. Nici pinii astäzi, mare parte din
cititorli acestei celebre idile, nu pricep din ce causã poema
e tipiiritä ca i cum ar fi versificata, caci nu e in stare si
priceapà ritmul. Dar poate ck. cei ce stiu latineste sint cu
atit mai incintati la citirea poemului, cu cit nu-s in stare si-1
aprecieze necunoscatorii ? Nici aceasta nu-i adevarat, si se va
vedea mai tirziu pentru ce.
Causa acestei nepopularitati se poate citi in urmatoarea
marturisire a lui Goethe ihsui (Eckermann's Gesprache mit
Ghoethe I serie 18 Ianuarie 1825) vorbind tacmai despre
Hermann si Dorothea : «Mai mult imi place. (poema) in tra-
ducere latina ; in aceastä limbd mi se pare mai nobila,
fiind-ca se aprople, cel putin prin forma, mai mult de ori-
gin e».
Marturisirea lui Goethe e foarte pretioasi, venind de la
un om cu un gust asa de fin si de cultivat ca dinsul. Ex-
plicarea sa insa e subtila sau chiar neclara, in tot casul, prea
individuala. Ii placea lui Goethe mai bine poema sa tradusa
in latineste, tocmai din pricina ca in nemttste era imbracata
intr'o haina streina atit ca versificatie cit si ca intorsaturä
de frasl, pe cind in latineste era tocmai in haina ce i se po-
trivea mai bine ! Sã cercetarn acuma.de ce nu se poate intro-
duce versificapa antica in limbile moderne !
Versul antic e basat pe cantitatea silabelor, pe variarea
unui num:1r de silabe lungi si scurte a caror suma si dea o
duratei de limp. Un hexarnetru d. e., poate avea 12 silabe
cel putin, 17 silabe cel malt, insa din punctul de vedere al
duratei timpului intrebuintat pentru rostire, un hexametru de
12 silabe este abolut egal cu unul de 17. Unde avem noi
ce-va analog in limbile moderne in genere si in cea romi-

www.dacoromanica.ro
 AENEIS 83

neasca in, special? Sau cum s'ar putea introduce o versifi-

catie basata pe cantitate intr'o limba ca cea romineasca, lip-
sitd cu deseivirsire de silabe lungi, §i prin urmare lipsita de
posibilitatea de a varia cantitatea silabelor? Limba francesi
si m'ai ales cea germana nu sint lipsite in acelas grad de
silabe lungi, ca cea romina, tot* si ele sint asa de sdrace
inch nimenui nu i-a trecut prin minte ideea de a face ver-
suri antice basate pe cantitate. S'a recurs atunci la un ar-
tificiu.
Fiind-ca versificatia moderna e basata pe accent, numa-
rul silabdar I thud, s'a convenit sa se considere ca lungi
silabele accentuate, ca scurte cele neaccentuate, si se suprime
-rima, sa se succedeze silabele accentuate pi neaccentuate in
aceeasi ordine in care se succedau la cei vechi silabele lungi
si scurte sj ast.fel sa. se dea nastere hexametrului modern. Un
luau insd s'a trecut cu vederea: accentul modern nu-i acelas
lucru cu lungimea antica ; primul e o apasare a silabei, a doua o
prelungire a duratei de rostire, si prin urmare, pentru ca doua.
versurt in limbile moderne sa 4 corespondente, adeca sa
alba nevoe de aceeasi durata pentru a fi rostite, se cere sit
aiba si acelas numär de silabe si cà- un hexatnetru de 17 si-
labe urmat de unul de 12 nu ne mai pot face noud impresia
a doua versuri de aceiasi naturd. Aceasta e un defect capital
al hexametrului modern, cel putin dupa parcrea noastrd, si
de aceea marele public la citirea unei bucati in hexametre
va crede ca citepte nu versuri ci prosi, in care ordinea cu-
vintelor c mai mult sau mai putin bizara si indepartata de
vorbirea comuna!
Acesta ar fi un argument in cbntra posibilitatii hexa-
tnetrului modern, daca poetii ar varia picioarele de cloua si
de trci silabe dupa aceleasi norme ca i cei vechi, adeca va-
riind numarul silabelor din versul intreg intre 12 i 17 si-
labe, cum si fac in realitate. S'ar parea deci, tà daca s'ar face
hexametre identice in numarul silabelor, d. e., toate de 17,
inconvenientul despre care am vorbit mai sus, ar fi eu totul
inlaturat. De asemenea s'ar parea ca metrelc antice lirice,
d. e. crele sapphice, asclepiadice, anacreontice, alcaice, care

www.dacoromanica.ro
84 AENETS

nu-s tot asa de libere ca hexametrele, ci au numarul de si-

labe identic si aceeasi succesiune de silabe lungi si scurte
in versurile corespondente, s'ar putea transporta fail nici-o
greutate in limb& romineasca. Incercari s'au facut si Erninescu
ne-a dat strofa sapphici in «Nu credeam sa, 'nviit a muri
vre-o data. Am zis : «s'ar parea» fiind-ca in realitate poesia
lui Eminescu suna tot artificial si nerominesc, facindu-ne
mai mult impresia unui capriciu de poet, cu toatä valoarea
ei intrinsecii.
De ce nici metrele lirice nu pot fi introduse in limba
noastra ? Raspunsul nu va fi tocmai greu de "ht. De ce nu
s'au incercat Francesii niciodata sa faca versuri nerimate?
Din causa felului de intonare a limbii lor. Tot asa din causa
felului de intonare al limbii noastre nu vor fi niciodata cu
succes intrebuintate de poetii nostri decit iambele si trocheele
obicinuite:
In romineste, ca si in alte limbi, ori-ce c!.ivint de doul
sau mai multe silabe are un accent; cind cuvintul e mai lung,
atunci are un accent principal si mai multe secundare ; in
cuvintul binecuvintdrilor d. e., accentul principal este pe an-
tepenultima, accente secundare sint pe intiia, pe a treia si
pe a saptea silaba,, adecd avem succesiunea unei silabe accen-
tuate de una neaccentuata. Acesta este sistemul de accentu-
are al limbii rominesti si peste acest fapt nici un poet n'a
trecut cu succes si nici nu va trece nici de acuma inainte.
lata de ce in limba noastra versificatia e sau numai trochaica
ca in poesia populara sau numai iambica si trochaica ca in
poesia literara. Poesiile in amphibrachiu sau anapest sint pu-
tin numeroase si explicarea mecanismului lor ne-ar duce prea
departe. De asemenea nu trebue sa Tinem seami de micile
variante pe care le presinta atit versificatia populara cit si cea
literari g care nu schimba intru nimic fondul lucrurilor. Din
toate acestea urmeaza cá hexametrul dactilic este imposibil
in romineste fiind-ca el se bazeasa pe succesiunea unei silabe
intonate si a doue neintonate, ;au pe succesiunea a doul
silabe intonate una linga alta, fie intr'un singur cuvint, fie
in doua cuvinte succesive. In romineste insi nu se gasesc

www.dacoromanica.ro
 AENEIS 85

cuvinte care sa aiba doua silabe accentuate una linga alta,

nici cuvinte, in care accentele sa varieze din trei in trei si-
labe si nu din doua in doua; prin urmare numai intr'o com-
binatie de doui sau mai multe cuvinte se pot realisa condi-
;Me hexarnetrului.
Daca tinem searna de acest fapt netagaduit al accentuarii
mai tuturor limbilor moderne, in care accentul nu e de ace-.
easi natura ca in celc antice, daca mai tinem seama ca accent
si cantitate nu e acelae lucru, vedem, cu putina *are de
seama' ca hexatnetrul in care dactilul variazá cu spondeul shit
tot asa de imposibile in romineste ca si in nernteste sau
in vre -o alta limba romanica sau germanica.
Inteadevar, spondeul ar trebui sà fie succesiutlea a doue
silabe accentuate am ardtat insã ca in limba romina nu se
gaseste nici-un cuvint care sa fie intonat ast-fel; asa dar spon-
deul ar putea fi format numai din ultima intonata a unui
cuvint si din prima intonatã a cuvintului urmator; dar aceasta
prima silabi intonata trebue cu necesitate sa fie urrnata de
una neintonata, conform cu legea inton5rii rorninesti i mo-
derne, i prin urmare dactilul ori spondeul urmator este im-
posibil de realisat. Asa dar, chiar de s'ar putea identifica in
totul accentul modern cu cantitatea antica, tot imposibil re-
mine hexametrul iii toate limbile romanice i germanice, si
prin urmare hexametre in care dactilele variazi cu false spon-
dee sint versuri schioape si nu pot face alta impresie decit
aceasta. Libertatile pc care poetii si le permit cu bietele mo-
nosilabe atone si totusi foarte intonate une-ori, sint lucruri
prea de detahu, Ji de aceea nu ne mai oprim asupra lor.
Din toate acestea reese ca hcxametre alt-fcl dccit de T7
silabe nu se pot face. Dar-nici acestea nu se pot' face decit
clicind accentele secundare ale limbilor moderne i invingind
o intreaga suma de dificultati, care poate la urma urmei ar
putea fi invinse intr'o lucrare de mica intindere. Cind insti
poema va avea aproape zece mii de versuri, cum are Aeneis,
greu ii va fi unui poet, ori-cit de indeminatic ar fi el, sa easa.
invingator.
Mare parte din materialul limbii noastre nu poate intra

www.dacoromanica.ro
86 AENEIS

in hexametru, sau nu poate intra decit modificat in firea lui

proprie. Iatd-1 pe poet avind de luptat nu numai cu relativa
saracie a limbii- romirresti, cu saracia de cuvinte care sa cores-
punza pe deplin cu acele ale textului latinesc, pe care-1 traduce,
dar Inca si cu aka saracie, pe care si-a impus-o el singur. Un
cuvint ca pretutindeni, de care cu greu s'ar putea lipsi o limbii,
neintrind usoti in hexametrele d-lui Cosbuc, iata-1 pretutindeni
schimbat in tutindeni ; iata de nenumarate-ori inspdimate iii
loc de inspairnintate §i. tutor in loc de tuturor; apoi dinsul,
d:nsa in locul lui el, ea i expresii ca soarta dinsei (I. 623)
adeca soarta Troll .i de nenumarate-ori acest d:nsul rapor-
tindu-se la lucruri neinsufletite. Aceste sint exemple de cuvinte
schimbate din causa rnetrului de la forma si intelesul ior
obicinuit. Dar dad lucrul s'ar märgini numai aci, n'arn avea
mink de zis in contra poetului, care si-a permis §i. pici ca
si aiurea si creeze o surnA destul de mare de cuvinte noua.
In aceasta pr.ivinta, d-sa a urmat poate chiar exemphil lui
Vergilius care e parintele multor euvinte si multor combi-
napi de natura lui altinderi, nicitndeni ale d-lui Cosbuc.
Tcti poetii de la toate popoarele au cautat mijloace de a-si
imbogati limba si numat viitorul vd arata daca d-1 Cosbuc a
avut mina norocoasä. Se intelege cä imitatorii sai, «servum
pecus», vorba lui Horatius, ii vor imita mai ales cuvintele,
cad mai ales ele sint mai usor de imitat. Dar cum ziceam,
e alt-ce-va care aduce mare paguba traducerii d-lui Cosbuc.
Pentru a supune limba la o versificatie care nu-i este
naturalà, cuvintele sint silite sa-si ia o ordine in frasa care
nu mai e romineasca deloc, ci analoagd celei latinesti. De aci
deriva sau ambiguilate sau de multe-ori chiar non sens ab-
solut. Un exemplu care se poate intilni pe fie-care pagina
este punerea pronumelor disjunctive in urrna veibelor la pre-
sent, cum se facea aceasta in vechea limba romineascâ, si
cum se face acuma la imperativ si gerundiu. De aici deasa
confusie intre indicativ si imperativ d. e.
IV. 244. Somn el aduce §i-1 la, §1 mortilor dã-le viat6.-- le dA.
i alte nenumarate exemple analoage.

www.dacoromanica.ro
 AENEIS 87

Non-sensurile si lipsa de inteles provine parte din pricinA

a traducatorul s'a tinut prea- tare de text? nevoind si cu
drept cuvint sA introducd perifrase parte din causa hexa-
metrului. Destule locuri am intilnit pe care nu le-am ptitut
intelege decit numai consultird originalul. SA dam vre-o
cite-va exemple :
VI. 402 Culce-se vecinic Proserpina 'n pat parintesc ca fecioara!

Facind abstr4ctie de culce-se ca fecioard, expresie pe

care d. Cosbuc, un asa de adinc cunoscator al limbii noastre
n'ar fi intrebuintat-o, dacd nu 1-ar fi silit veneticul hexame-
tru, sensul versului e : Proserpina sk remie fatä a casä la
parintii ei. Din context inka se. vede cä nu poate fi deloc
acesta intelesul. Cautam in original :
Casta !met patrui servet Pioseipina limen,

pe romineste: Proserpina poate sa rernie credincioasa sotului

ei, care e si unchiul ei in acelas timp. Nu e cam acelas lucru
cu traduccrea !
VI. 843. Ds Fabticius eel mare 'n nimicuii.

Alt-fel am inviitat noi la goalä despre Fabricius; ori-

ginalul zice : parvoque potentern, pe romineste: Fabricius pu-
ternic in sAracia sa. Ce inseamna. :

II. 251. *i 'n jur in cetate Dardanii

Zac ametiti, si sub somnul rasbate obositele trupuri? etc. ect.

Ne marginirn numai la aceste trei-patru exemple de

ambiguitati, ascuritate si necorectitudine a limbit, sustinind
Inca o dati cA todte provin din dificultatea versificatiii pe
care si-a -irnpus-o d. Cosbuc, fiind-ca nu se gAseste nimic
analog in tot ce-a scris d-sa pina acuma.
Poetul ne spune in prefati cA sperd sA ne dea dnd-va
o not4 editie a Eneidei, revisuitft si indreptata. Lucrul va fi
greu de fAcut, cu toate acestea daca toata poema ar fi de
aceeasi valoare ca inceputul cartii a patra sau a saptea prin-

www.dacoromanica.ro
88 AENEIS

tre altele, am avea o lucrare care desi nu inteo versificati

romineasca, n'ar inceta de a fi de o inalta valoare literara.
Ca incheere vom cita o bucata de la inceputul cartii a
saptea, ca Sa se vada ce poate esi din pana unui poet ca
d. Cosbuc :

VII. 6. i 'n urm6, cind pacinic adincul

Stete de vint, el intinde vmtrele si apnea spre larguri.
Sufla prin noapte recori; i cu zare i luna le-ajuta,
Drumul i scintee 'n larg tremurata-i 1umin pe-adincuii.
Dinsii en mersul prehng pamintul din malul circaeic
Unde copila lui Sol cu vecinieu i cintec xãsbate
NestrAbatute pafluri, i pe vetrele sfinte 'n palatu-i
Arde dealungul prin nopti rasin5, cu bune mirosuri,
Zornicã, fire de tort ea strecoarä prm grabnicu piepteni.
Urlete-acolo puternice scot, in minia lor leii,
Scuturg lantul pe trup ii mugesc in tirzille-amurguri,
Scroafa cu peru sbirliti grohoteste i 'n staule ursii '
MormAe lung, si salbatecii lupi dau urletul spannel, . .

Sau inceputul cirtii a patra, care e si cea mai frumoasi

din toat4, Aeneis :

Dar pe regina rasbita, de mult de vapaea iubirii,

Crunta-i durere spormd, o topesc táirrthtele flacari
Ea-si aminteste p'Aeneas mei eu i virtutea i neamal
Nobil al lui; iar adinc in suflet II poartä faptura,
Vorbele-i poarta. : de chmuri nu-si afii doritu-i repaos.
Iarã schimbase din nou Aurora pamintul en lampa-i
Foebica, grabnic gonind rouratele umbre din ceruri,
Cind spre iubita ei sor s'a 'ntors cea perdutá cu firea :
Anna, ce visuri pustii m sbuciumá noaptea cu spaime I
Ce curios e stramul sosit la casele noastre :
Cit e de 'nak i voinic, i cit e de vredmc in arme

Bucdti de valoarea aceasta nu sint rare in traducerea

d-lui Cosbuc, si incorectitudinile sau obscuritatile nu se in-
td decit in cite cloud sau trei versuri pe cind päri1e th-
teadevar frurnoase se intind pe pagine intregi.
Ca incheere ne vom resurna parerile sustinute pina
acuma. Versul hexametric nu poate fi introdus cu succes in

www.dacoromanica.ro
 AENEIS 89

limba romina. Din causa dificultatilor acestei versificatii, tra-

ducerea d-lui Cosbuc presinti scurte, dar totusi foarte nu-
meroase obscuritati si incorectitudini. Imposibil nu e ca la o
a doua echtie mai toate aceste parti slabe sa dispara, si sa
avem o foarte frumoasi traducere a acestei celebre epopei.
Daci d. Cosbuc insa ar fi facut traducerea in trocheul de 15
si 16 silabe, metrul obicinuit in poesia noastri epica si intre-
buintat si de d-sa iu traducerile din Ramayana si Mahabha-
rata, dificultatile de invins ar fi fost cu mult mai putine, si
succesul traducerii cu mult mai mare.
Auzim ca ch Cosbuc si-a presintat opera la premnle
Academiii. Ar avea acum ocasie acest erudit corp si incu-
rajeze o lucrare care, neputind fi apreciata de marele public,
cu atit mai mult merita (cum am mai spus) atentiunea unor
oameni cunoscatori ca cei ce se gasesc in sinul silt. Fiind apro-
bat de Acadelnie, poate ca d. Cosbuc s'ar simti mai indemnat
sa-si revada traducerea, si sa ne dea atunci o lucrare definitiva.
Resultatul criticei noastre ar fi deplin cind d. Cosbuc
n'ar mai traduce poemele homerice, pe care si-a propus sa le
traduca in hexametre, ci in versurile noastre trochaice de 16
si r5 silabe.

D. EVOLCEANU.

www.dacoromanica.ro
90 POESII

IN ZORI

Suride soarele pe cer

De flon mr-e pima calea
Si ca de-un farmec din povesti
Incet sopteste valea.

Atit de duke-i sa traesti

In revarsatul zilei
$i aft faci visuri de poet
'Din zirnbetul copiler!

SIN-PETREANUL.

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA, 91

NAPASTA
M I. I,. ±I A 3E1

(STUDIU LITRAR)

Cu aparhiunea lui Ion am facut cunostinta tuturor per-

sonagiilor piesei. Scencle care vor urma de aice inainte pink
la scena III (din actul II) nu vor face alt-ce-va degit si scoata
tot mai mult in lumina caracterul acestor personage, fdra in-
tervenirea vre-unei noua provocari externe, lámurindu-ne in
acelas timp primele forme, sub care se incheaga planul de
risbunare al Anal in contra lui Dragomir.
Ast-fel th scena VI (complirnentara scenei III), in care
invatatorul Gheorghe aduce grabit i emotionat o veste bunk
vestea ca Dragomir a baut, a jucat calf, a facut cinste tu-
turor la crisma Popai i s'a laudat ca pleaca,N,edem pe omul,
care, in naivitatea lui, punind temeiu pe o declaraiie prefacuti
de iubire, asteapta cu nerabdare increzatoare, ca vestea buna
pentru el sa 'produca aceeasi impresie irnbucuratoare i asupra
Ancei :

GREORGHE

Te lasa.. se duce in lurne!...

ANOL

Cum ? (aparte) Nu crez eu asta

*) Vezi numeiile 10 §i 11 din an. XXX, 1896

www.dacoromanica.ro
92 NAPASTA

GHEORGHE

.Anco...
ANOA

Aida-de ! slut si eu p'aice,

GHEORGHE

Nu-0 pare bme ? N'ai zis ca ma mbegti?

AIWA

Ei da ! dad, te mbesc ?
GHEORGHE

Cind barbatul li pdrasegte nevasta, ea are drept, dupa lege,

sa se desparta de el gt sa la pe cine-i place.

Ametit de dragoste, Gheorghe e purtat dupa voe de-o

femee prefacuta i calculatoale, in al carei cap se plarnadesc
alte ginduri, cu desavirsire altele decit acele ce-1 consumi pe
el: jar toata gravitatea solemna a rostirii acestei din urml
frase, care dupa inchipuirea lui trebuea sa produca atita efect
incit sti-i tae deodata Ancai pofta de sovaire, e tratati de ea
ca o sirnpla... prostie:

Ce vorbegti prostii... Cum o sa piece Dragomir? Uncle sa piece?

Ast-fel se face, ci efectul ultim produs de vorbele lui

Gheorghe e cu totul contrar asteptarii lui. Anca nu putea
acuma zit de putin sa fie tulburata de duiosia glasului sau
de suferinta deceptiii lui Gheorghe, mai ales cind aceasti
noul veste lovea in planul ei de rasbunare. Iati de ce cind
Gheorghe repeta cu jurarnint naiv i duios «... zäul pina 'n
ziva se porneste...» ea-i raspunde nepasatoare:

Om vedea. (aparte) Aga ? (sa pe &dun).

Ce fel de ginduri i-a stirnit Ancai noua veste, vedern

indata din scena VII:

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 91

ANOA
(singurh, coboarl la usa dm sal-1ga st asculth , o deschtde lmnipar ,i se loth
inhuntru ; trece apot st sade la mash).

Vrea sA plece... Ce sa fac?... SA ma duc sA strig in gura mare...

Sa dau pe vinovatul adevarat pe mina judecatorilor ; O. scap pe ne-
vmovat... Dar dovada?.. Banueala mea. Dar ce dovada o sit fie asta
daca el o tagadul? Ia stat..

*i-atunci incepe callculul Fi obiginuit cus mintea rece i

impede. Daca Dragomir pleaca a doua zi, aceasta insemneaza
cä dup5 un an de zile de ratacire, a scapat... Dar nu se poate
sa scape ast-fel; ea trebue sa se rasbune. Gheorghe nu-i in-
spirase incredere din capul locului ; atentiunea-i este indrep-
tad, acum in alta parte; pe Ion Nebunul il are in mina; el
poate fi instrumentul cei mai potrivit si mai sigur pentru
rasbunare :

Nebunul asta tot e osindit o data... Pentiu un pacat, dou6, oil

zece, un om tot cu e viata plateste... Si fart alta vina, nebunul tot
are BA fie prins pint la urma i intors de unde a fugit .. (pausX).

Prin aceasta insa isi lua Anca asupra-si pacatul unui

om nevinovat. Atunci urmeaza un nou calcul prin care cauta
ea singura si-si impace constiinta : Ion, nebun cum e, n'o
sa poata trai in lumea mare; nimeni no sa se milueasca de el :
sAca, a§a... locul lut e la ocna... D-zeu, cute tie pentlu ce pa.
cate, 1-a aruncat in prapaste, dar a fost st bun §1 1-a luat mintea cu
care sail judece ticAlogia :- i-a dat greutatea... dar i-a luat cumpana
(sth pe gtoduri).

Credinta in masura dreapta a lui D-zeu o linisteste si

mai mult, intarindu-i ideea noului plan dc rasbunare.
In scena VIII Dragomir se intoarce de la circiuma. La
circiuma ig varsase Dragomir catre tovarasii de chef, carora
le facuse cinste, tot amarul inimei si hotarise plecarea pentru
a doua zi. Sub impresia Inca a induiosarii 'de la despartire se
gaseste el, cind se intoarce spre casa; iata de ce in prima in-

www.dacoromanica.ro
91 NAPASTA

t-rebare a Ancai el nu poate vedea decit sila cu care-1 pri.

rneste find ca se astepta la o asemenea silà :
DRAGOMIR (infl h. St se opre;te In prag, e palid, cam ame;i0.
Anco!... Ancol...
ANOA (tregrind).

Ai venit (se scoald),

DRAGOMIE\

Da .. 10 pare ram ? Dad. 1ti pare rau... ma. duo Ian . (sovge),

Fara indoiala, e interesant a urmari starea sufleteasci a

lui Dragomir in betie. Treptata amortire fisiologica si cu ea
eclipsa intelectuala intuneca slaba licarire de judecata cu care
lua cunostinta de miseria starii lui sufletesti. Un val linistitor
se intinde deasupra patimilor in sbucium, i transpirarea lor
usoara la suprafata e departe de isbucnirile lui Dragomir de
pina acurna, furroase si desperate. Aceasta stare sufleteasca a
lui Dragomir explica nestatornicia din acest moment, trecerea
brusca de la un sentiment la altul; pe-o intreaga gama calca
el acuma cind cu-o 1duiosie banuitoare, dnd cu iritare Si
furie, ca indata sa ajunga la o mustrare (fulce, iapoi sa
cada in deplink toropeala. Judecata-i slaba e amortita, dar
surescitarea nervoasa produsi de bautura il face sa fie de-o
expansiune neobicinuita. Fara ocol, fara calcul si teama el
spune curat tot ce are pe inima; necazul contra Ancai, te-
merle i banuelile, pe care n'ar fi indrasnit niciodata si le
fi spus ei in fata, i le arunca acuma cu toata francheta brusca
pi taioasa a omului lipsit pentru moment de amestecul jude-
catii care mutileaza aclevarul simiirii. Desfasurarea scenei va
confirma spusele noastre.
ANCA

Nu-rm pare ran c'ai venit, imi pare rau c'ai verut iar beat.
DRAGOMIR

Asta aa e... sint... ce e drept sint cam beat Am bO.ut... dar

de necaz am taut (ofteaz6). Da, sa tii tu... numai de necazul tau!

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 95

Dar el are Inca de vorba cu Anca ; venise de la cir-

ciumä chiar cu gindul asta; de a.ceea mai cere de Mut g
Anca-i da :

DRAGOMIR (ridied cana la gur i se opreo.e)

Ta (rinjete la ea) tu, (fatal?, De ce >rei tu sä m otravesti
pe mine ? '

Iata o banueala pe -care n'o putea manifesta eL decit

ametit, i fiind ca otravirea trebuea s'o fad. Anca cu un scop,
ii asociaza figura lui Gheorghe, devenit acuma rivalul lui.
Gelosia, patima veche care-i cutropise odata inima, mai ra
eare acurn L4cinteea din cenusa unui foc stins. Vázind insa
pe Anca, ca dupa cererea lui bea din aceeasi cana, pe data se
domoleste, ii imblinzsre glasul i incepe a spiona .

DRAGOMIR

Tu, Anco, spune drept, ce gindesti tu de mine?

ANOA (1u1ndu-0. lucrul).

Bine gindesc.
DRAGOMIR

Bine?.. Bine sa fie Lofs'o 'nouicata... (paug).

Cu tot 'sbuciumul care-i trada zilnic ascunsurile sufle-

testi, Dragomir avca pca credinta, à lumea nu stie ce-i roade
lui inima. 1.-atunci o grija chmuitoare II cuprinde de a afia
ce gindesc oamenii de el g mai ales ce gindeste Anca. Tal-
nuise pina acurna aceasta nevoe de spionaj, fiind ca-i lipsise
curajul; in mornentele aceste insa se da pe LPL Totusi aceasta
intrebare spionatoare pusa Ancli,-putInd sa s,tirneasci in mintea
lui gindurile negre de altadata, o frica II cuprinde, sau mai
bine sila de a-si mai provoca iritari nota, sila tradusa prin
vorbele : «las'o 'ncurcata». .
Dar Anca nu vrea s'o lase incurcata; ea-1 ia pe Dra-
gomir cu vorba inainte :

www.dacoromanica.ro
 96 NAPASTA

Aba, Dragomire, cind pleci tu?

Dcsi la inceput Dragomir ramine cam nedumerit, cad

nu stie de unde s'a putut informa Anca asa de bine, in cu-
rind nu se sfieste de a marturisi lamurit, ca inteadev6r plead,
caci numai ea 1-a nenorocit
Da, tu... am daca nu te cunosteam pe tine, eu era sá fiu alt-fel
de om... (bea i ofteaza) He lie 1 ce om era sa fiu eu... dar s'a dub ..
acn e degeaba.,. las'o incurcatä I

Ce deosebire e insa intre aceasta marturisire si una ase,

mene ei, facuta lui Gheorgbe in scena II (Stii tu cum traesc
eu ?... stii tu ce am facut eu pentru femeea asta ?... ca mai
bine irni fringeam gitul pina sa n'o fi intilnit ! Daca ini era
femeea asta indaratnica eu eram astazi alt-fel de om!) Acolo
vorbele-i erau sfisietoare si otravite, reflectul trudei sufletesti,
de care el parea un moment constient, aice vorbele-i tran-
spira usor si sint dureroase prin duiosia lor, dar sint perfect
de linistite. Mai mult nici nu voeste Dragomir si scormo-
neasca ascunsurile inimei lui, cad pe data il cuprinde aceiasi
sila tradusa prin cuvintelc «las o 'ncurcata». Era ma senti-
ment care-si facuse loc in inimi, acela al recunoasterii in-
tristatoare, 9. daca nu se lega el cu iubire de Anca, putea
sa fie acuma alt-fel de om. Si totusi un moment numai trece
la nnijloc si cind vine sa-i hotarasca Ancai plecarea lui, numai
decit se iveste iar un colt al sentimentului de gelosie :
...Asculta lei la mine.., unde ti-e gindirl?... Eu am o daraveia
departe... trebue sa. plec mine dimineata. Tu... it cuminte... stai acasä
si m'asteapta. Sti nu dea dracul! .. ea' te tainc.

Ast-fel pluteste viata lui Dragomir in acest moment,

usoari, evaporata dnd pe-un val, cind pe alt val de patimi,
fara sa fie luat cu totul de curentul puternic al vre-unuia.
Cind mai INA urmi Dragomir spune Ancai ce sa faca
dupa plecarea lui, ea-1 asculta cu rabdare, incepe a se pre-
face ca-i pare rau, aratindu-i, ca sa-1 fad sa sovaeascii,, in

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 97

,
timp ce nendreptapta e hotarirea lui de a pleca, §i sfir-
acela
seste prin a -1 executa minunat intr'un rechisitoriu, in care con-
centreath toate irnpresiile, amintirile ei ill legatura cu causa
chinurilor lui Dragomir, .si toate acestea cu gindul de a-I
readuce iar la starea desperata, care-i convenea de minune,
fiind ca, stapina pe el, putea si-i smulga. marturisiri din ce
in ce mai compromititoare :

De asta 0, nu rizi... esti tu mtel cam ticnit... adica, co nitel I

esti bme de tot! de mult ti-ai perdut sarita... (Dragomir ascu1t1 nervos).
Noaptea visezi urit st sat din sown rnAreu.. Ti-e fnca sa dormi cu
lampa stinsa... 3/fai inainte, unde se intimpla la tine ' sa te imbeti! .
acuma iti bei =Me dinteun OW de rachiu... Mai 'nauite ma sileai
tu st fac pomana si sa, ttu soroacele de sufletul lui Dumitru(Dragomir
in m1scare) ba ca ti-a fost plieten bun, ba ca ce pacat Ca s'a pra-
padit asa om de omenie IAjunsesem sa ma mir eu de tine, cum tu
báibatul meu sa nu ma last o clipa macar sa-mi uit de barbatu-mieu
al d'intitu.. De la o vreme in3oace, alta s'alta: daca pomenesc cit
de rat de el, te-apuca alte alea... Tu 'Ali bagat de seama ai facut
adineaut ea ?

De asta-data Anca nu mai putea produce efectul dorit;

linitea, completa nepasare a lui Dragomir pentru soarta lui
nenorocit i. reese perfect din raspunsul ce-1 cla indemnului
Anal de a se spovedi. Totodata in acel räspuns truf4 §i
foarte caracteristic rnomentului, Dragomir ridicindu-se ametit
de pe scaun, se ridica cu judecata sus de tot, §i de acolo pri-
vege el, nu viata lui, ci viata tuturor, 'caci pacatoia vietii
lui a confundat -o cu pacat4a tuturor. Si-atunci, in dispretul
lui suveran, invalde el viata toau, caci toti fArd deosebire
acela§ sfirit au :

Ei, asa! dad. m'om mai intomce... (se mild ametn) m'oiu spo-
vedi. Ei, s'apoi ce2 Asa e viata omultu I Pe toti tot dracul h Inca-
leca... toti o sa moara, totil *1 eu o S. mor... si tu o sa mod si
Gheorghe si toti... pe rind, pe rind, ca la moara.

Mat incearca Anca sa-1 turbure cu cite-va intrebAri rare-1

iritau alta-data, dar el e prea deprins cu -destainuirea, pentru

www.dacoromanica.ro
98 NAPASTA

ca asemene intepari sa-i mai produca' vre-o irnpresie. Scena

se termina cu caderea lui Dragomir inteo deplina toropeala :

ANCA (fixIndu-1).

AbA, Dragoraire, ii tu minte alaltAeri la poman'a cä uitaiu

sä te Intreb cind a venit reservistul Ala, de ce ai fugit?
DRAGOMIR (o Ias 1.-o impinge incet incolo).
Care reservist?
ARCA

Ala do semilna grvzav cu Dumitru.

DRAGOMIR
Tu s,tii care e ala (se intoarce spre mad).
ARCA (dupit o paud).
Zici cä pleci des de dimmeata?
DRAGOMIR (posomorlt).
Da... plec
ARCA

Atunci, cula-te... ai qi beet- e apmape miezul noptil...

DRAGOMIR (bea ce mai dmas in can4

M. due I (pleaci spre ua odlin lui, la stInga, planul al doilea)
Sint beat...
ANCA

cz... (urmindu-1 Incet). Dute de to odihneste (sublinimd) sh.,

DRAGOMIR (In pragul i411).

Si... ce?
ANA
Inchina-te... sa, nu viezi unit.
DRAGOMIR

Binel (ese In stinga. Arica se uitX din ud in odae)

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 99

AMA

Ap... Dormi acuma. (Inchide u?a 1 aseultl, trece apoi i ascultá la

up cealaltU, apoi coboarK). Irichina-te, Dragomire, a se apropie ceasul.

*IV *
4

Ast-fel se termina actul I. E lucru firesc, ca de aice in-

nainte complicarea motivelor sa devink din ce in ce mai grava
si patimile dn ce in ce mai vii, fiind ca ne apropiam tot mai
mult de desnoda-mintul dramei.
Scena I din actul al II-lea, representindu-ne diferitele
fase prin care a trecut planul de rasbunare meditat de Anca
din momentul cind i-a rasaririt in minte, ne sintetiseaza in acelas
timp, in citeva rinduri, esentialele note ale caracterului pur
intelectual al Ancai, pe care le-am putut indeajuns intrevedea
din actul I. Anca marturiseste singura acuma, ca indelung,
incet-incet s'a strecurat, s'a insirat banueala cu 155nuea1a in su-
fletul ei «pina cind sa se inradacineze credinta asta... ca. Dra-
gomir e vinovat». Asa fiind lucrurile, oricine cu alt caracter
decit al Ancii, n'ar fi putut sa nu urasca pe Dragomir si cu
o ura patimasà. Numai Anca nu-1 uräste patimas; ea nu-1
poate suferi, "1-e sila de el, dar i acest sentiment de sila e
surd ; ideea clara a vinovatiii lui Dragornir o :stapineste mai
mult si sub lumina si impulsul acestei idei incepe a medita
planul de rasbunare cu mintea rece a unui judecator neinte-
resat a lui Dragomir, iar nu cu sentimentul aprins al femeei
si al sotiii ucisului Dumitru si ucigasului Dragomir.
Nestapinita de-un puternic sentiment, care cu nebiruita
lui forla s'o impinga fatal a se arunca pe cea dintii cale, ce
i s'ar fi deschis ochilor, farii a se mai gindi la urrnari si nu-
mai pentru a-si satisface dorinta, e explicabil atunci in in-
tiiul rind schin-ibarea continua in gindurile Ancai, cintarirea
motivelor, pina sa-§i inchege o hotarire, pe care la cea dintii
intorsatura a irnprejurarilor s'o schimbe, iar mai departe in
al doilea rind e explicabila si nesiguranta, sovairea, lipsa to-
tala de vointa energica, care caracteriseaza dealtmintrele toate
naturile intelectuale.

www.dacoromanica.ro
100 N.PASTA

Se intelesese cu Gheorghe, dupa cum s'a vazut din

actul I, ca el sa vie la un moment dat, cind Dragomir s'o
if intors acas:i, pentru ca impreunl sI puna in aplicare planul
hotaritor de rasbunare. Pina sI vini Dragomir ins, aparuse
Ion Nebunul, care cu marturisirile lui schimbase in minrea
Andi firul gindurilor de pina aice. In scena aceasta ea .chib-
zueste, recapitulind motivele, ce hotarire sa ia... Pe Gheorghe
nu poate sa-1 pue sI sfarime capul lui Dragomir, decit ex-
plicindu-i irnprejurarile cu deamanuntul. Dar :

Am eu vreme de asta acuma?..

$i-apoi :
Gheorghe poate O. nu vrea, on sit nu Re in stare O. faa aa
faptti... Cum e baeatul uprel, m'om cal a i-oiu fi spus (paush) Nu...

Si atunci:
N'am nevoe de ajutor .. SA m6. gindesc mai bine.. Cine n'o sä
croazit cit tot nebunul fugit de la cella a omorit pe Dragomir...
§.1

(pauzK). Da de ce sa mi fac Ora §i sa mai str5ganesc pe nevinovat?

Asearii In circiuma, Dragomir le-a spus la toti cit pleaca 'n lume.
Am destul r5gaz pinit la zufa sit 1 tirasc §i sä-1 mune in put: a plecat,
sa dus.. nu mai vine azi, nu mai vine mine, o lunk un an, nu mai
vine de Ice .. M'a parasit! (patish)

Sub impresia inca a aparitiumi si a categoricelor mr-

turisiri ale nebunului Ion, Anca vede slabiciunea primului
plan de raibunare cu ajutorul lui Gheorghe, si aparenta unet
posibilitati de-o mai lesnicioasa realisare face sà se inchege
in mintea ei a doua hotarire de rasbunare, prin mijlocirea
lui Ion, cu atita putere i sa -I dea atita curaj factice, incit
ne pune chiar in asteptarea savirsirii crimei.
IatI dar sosit momentul potrivit pentru Anca, si dea
dovezi de-o energidt vointa. Ea se hotareste «se scoala, merge
la tarabi i ia barda, apoi coboara Incet i 'n loc sI-1 tràs-
neasct pe Dragomir dintr'o singura loviturii, cum ar 11 facut
si a facut-o chiar el impins de-o furie patimast, in situatia
Ancti, ea s'apuca st filosofiseze. $i cind cine-va incepe sI

www.dacoromanica.ro
 NAPASTA 101

filosofiseze intr'un atare moment, aceasta-i &á dovada cea mai

pipaita a hesitarii, a lipsei de vointa :
Adica sa fie greu lucru? .. Doarme beat. Un uria, doaime ..
doaime §i cugetul §i puterea i voaa lui; viata lu: arde incet si domol.
cum arde luminarea Ma sa srea sä arza... 0 femee slabä, un copil
flaged, hotarire numai 0, aibi,, poate sa sufle o data .. feo stinge (se
joadt cu barda, aoplind bunsor pe muchea mesel; In stinga s'aud gemetele
nebunulul).

Minunat ne este redata starea sufleteasca a Andi, in

momentele in care rpnuntl definitiv la omorirea lui Dragomir.
Nebunul se desteptase; pe Anca o cuprinde atuncea grija, Ca
nebunul Nein& sgomot o sä-1 desiepte si pe Dragomir. Si
odata Dragomir desteptat, planul ei de rasbunare ramfine za-
darnicit. In momentul acela trebuea sa ispraveasca cu Dragomir.
Dar o femee ca Anca era incapabild de-o crima ; atunci in
loc ca ea sa recunoascii sie-si cel putin slabiciunea vointii, sau
s'o scuseze prin invocarea unui sentiment de milli pentru vic-
tim:I, ceea-ce ar fi Ncut si poate ar fi sin-4k chiar o alta
femee condusa si de de inima si nu numai de mintea rece,
ea dinpotriva cauta sa motiveze renuntarea definitiva la sd-
vWrea faptului hotacit, prin natura prea usoara a rasbunirii
pe aceasta cale :

S'a de§teptat... o sik1 degtepte §i pe el... Ce sa fac? sat tras-

nese in somn 1 sa moara farii sti tie cft moare, fara sa vaza, ca eu
il lovesc, Ma salt aduca aminte de Dumitru.. Dad, n'o vezi ca vine,
aea nu mai e moartel Nu, nu vreau in somn : atunci ar fi pareal
dorm). mereu... Da... sa-1 de§tept intim : sa s.tie ca i vine moartea, de
la eine, de ce...

Acest fel de motivare, sau mai bine zis aceasti inelare

de ea insasi a Ancai se vede limpedec ca e un simplu rnotiv
calculat, pus inainte pentru a indosi olipsa totala de vointa.

(Va urma). D. C. NADEJDE.

www.dacoromanica.ro
102 POESII

ANTONIU L CLEOPATRA
DupA 79,si-Yfaria de Heiedia.

Priveau lung, impreung, desus, de pe terasit,

Egiptul cum adoarme sub cerul de vgpae,
St Fluviul, ce Delta cea neagra'n lung, o tae,
Cum spre Bubast ori Sais 4i duce unda-i grasa.

Si-atunci, simtea Romanul sub greaua-i cuirasa,

Soldat captiv ce-adoarme in leagan un copil,
Cum it cgdea pe sinul triumfgtor, viril,
Frumosul corp in toatg caldural voluptoasa.

Si intorcind, in pgrul ei brun, palida-i fatg.

Spre cel care'n parfumuri profunde se resfata,
Ea 'ntinde gura-i dulce, doritg de placere.

St-aprinsul Imperator, cind in spre ea se'ncling,

In ochit ce scinteie sub rp.za de lumina,
El vede mgri imense pe care fug galere.

AL. ANTEMIREANU.

www.dacoromanica.ro
 RE VISTA PUBLICATIILOR , 103

REVISTA PUBLICATIILOR

In ednura hbrdrii Socecil a apdrut, de curind volumul al V-lea din Sown

Comp lecte de d. Jacob Negruzzi. Volumul cuprinde o nuveld Pe malul tudrei;
Din Calla/4 fragmente din *0 descriere de aldtorie prin muntu moldovel
si Bucovinei., care s'a perdut t doud traduceri din Schiller _Hopi. Con-
Juralla luY Fusco la Genova.
*
Squtori d Arti,rth, studd autpra drepturilor lor, este titlul unuY volum
de mnit d. insemndtate, datorit D-ltif Const. Hamangzu, procuror pe MO tn.-
bunalul Ilfov.

Rar se ocup d. ziarele strdine de caricaturi cu evenunentele ce se petrec

la noi , Bulgaiia si Serbia ne dau mult mai multd materid Ina ceastd privintd.
Nuinal de aceia semnaldm cd. Floh din Viena publicd. In ultimul sdu numdr
pe 1896 (No-. 52) cub titlul Das Ende einer Krzse o caricaturd ce i a trimes
D-nul Jiquidi, si care infatiseazd solutiunea cestiunei nisericest.
*
Revue pénitentiaire din Paris (lunard) contme In volumul anului
1895 o notd. de D-nul St. Satescu (la pag. 455) privitoare la cersitul I va-
gabondagiul In Rominia. Se aratd numai diferentele dintre articolele Codului
francez, 269 70; 274-76; 276-80 sio corelativele lot romInesti, din care
reese ctt cersitul i vagabondagiul Ant reprimate cu mai putind rigoare la noi
decit In Francia. (i legislatiunea france,z1 deja e blândä fatd. de cea englezd l)

In Archly far slavisehe Philologie, D-nul V. Jagic apiecilnd un

discurs pronuntat la Academia slrbeaset dice cd. trebue sli mentie afirmarea
sa et perderea declinatiunei /n limba bulgart se datoreste unei influente romine.
Tot acolo gisim o dare de seamd despre o scriere a D-lui L. Meletici
din Sofia care studiast soartea Bulgarilor catolici (numiti pavhcheni) earl au
emigrat la sfirsitul secolulin al XII-lea st la lneeputul secolulut al XIII Ica In
Muntenia. Din acestia, vre-o 4 500 plecart la 1737 din Oltenia, dupt ce o
evacuase Austriacu si se asezar6 la Vinga si la Besenev In Banat La Vinga,
cdrturasn se magluariseasd ; iar masa e deja ca j romanisatt Toll stiu foarte
bine romlneste. Din Besenev se intorc pe fie care an clti va la Sistov de unde
venise pdrintii lor In Banat.

In Romania (trimestrul al 4-lea) D-nul Ov Densustanu face la pag.

612-617 o dare de seamit despre o scriere .Der Ring de? Fastrada, de Dr.
A. Pauls. Inelul Fast?ade: e o legendt carolingiand. In acefas numdr se men-
tioneard .Poredele la Romini de D-nu Aurellu Candrea (pseudomm). Subiec-
tul e tratat (avec savoir et avec gout, dice referentul,
*

www.dacoromanica.ro
104 REVISTA PUBLICATIILOR

E de sperat c hteratura specula care s'a format In tirma afaceret

Zappa s'a inchetat.. Mat mentionKm urmatoarele articole care au legN.turK hi
aceasa cesuune In Affinorral dzploinattque, la 18 lulie despre ruperea reliant-
tutor chntre Grecia si Roraima; la 16 Aug. despre reluarea acestor relattunt
*
La Fiachbacher la Pans ea publicat In 0.:tombrie Sensations de Dacre
ct d'Elpte, de Champagne
*
La 26 Decembre st. n. a mura la Berlin profesorul Em Dubois-Ray-
mond. Se n'ascuce la Berhu, In anul 1818 dm pirinti ortolan din principatul
(acuma cantonul) Neufchâtel Reposatul era directorul instaututut de fitologie
din Berlin, care s'a Haut dupN. saruinta sa. A fost cel mai statornic adversar
al concepttunelor vitahste si a f5cut descoperin de mare valoare In domentul
elccricitatei animale. Aproape plug la moartea sa, a fost secretar al Acadecniei
prustane de stiinte In calitatea aceasta, precum st ca rector al UniverstUltei
dtn ump de dot am, (in Germania, rectoru se- aleg pe un an) a pronuntat
discursurt de o adevgratl valoare literarl. Unul dtn acestea care trateasl des-
pre limitele cunosuntei natural, st a clret conclustune ./gmn ablmus a r6mas
fannoas.1, a stIrmt o Intreagl literaturA polemicA. A fost i tradus in tome
lunbile culte. In limba rornInl 1-a tradus D-nul Matorescu.

www.dacoromanica.ro