Apare la intli a fie-carei luni

CONVORBIRI LITERARE
No. 12. Bucuresti, 1 Dechemvrie Anul XXXII.

Isueruri Wail
Catre sfIr§itul anului trecut, am avut sa, inregistram, cu o
deosebita placere, aparitia unei reviste, ce ni se presenta sub
numele foarte atragator de «Literaturi §i arta romtna». Cum
putea sit nu fie atriigator acest nume, care ne promitea tocmai
ceea-ce ne lipseste, §i ne redestepta ast-fel sperantele, a-
proape perdute in ultimii ani, in productivitatea literara
si artistica a poporului nostru ? Si prin infati§area ei externa
era atragatoare noua revista, cu mult lux tiparita §i im-
podobita cu desemnuri alese : lucru de mare folos in zma de
astazi, cind oamenii au aiuns a§a de rafinati, incit judeca a-
desea publicatiile literare dupa forma literelor sau dupa coloa-
rea scoartelor lor. Mai ales era insa atragatoare noua revista prin
programul de actiune pe care ni-1 anunta. Scopul ei era, de
a ne redestepta din (extrema apatie» in care ne-au cufundat
(scepticismul, zeflemeaua §i raceala» precum §i a principtile false»
ale vechei critice literare ; si de aceea, revista considera ca o
«datorie» a sa «nu numai de a incerca sa arate un drum mat
bun, ci in acela§ timp de a imbratisa, de a incurala, de a en-
tusiasma». Iar mai tirziu, in al cincilea numar al sat], intr'un
articol de polemica adresat Convorbirilor literare, tinara
ievista si preciseaza §i mai bine (atitudineav sa in critica
literará : (in locul acelei atitudini pururea crunte a criticet
voastre, atitudme falsa, purceasi din idealuri false,.... sa. luam
o atitudme senina, blincia, cu durere de inima povaluitoare in
toate observarile noastre ; act dragostea de adevar §i de fru-
mos nu exclude dragostea si respectul de oameni, si intre cri-

www.dacoromanica.ro
 1074 IALMORI VEC11I

tica lingusitoare si cea violenta este loc pentru o critici o-

nesta, indreptatoare si buna In acela§ timpv.
Minunata declaratie de principli si am fi fost foarte in-
cintati, daca tocmal aceste cuvinte ale tinerei reviste nu ne-ar
fi slit sa facem, de la Inceput, cite-va observari foarte nepla-
cute pentru «atitudinea» sa in critica literara. 0 critica eonesta
§i buna» e datoare in primul rind, pentru a-si merita nu-
mele, sa dea fie-caruia ceea-ce i se cuvine ; iar pentru aceasta
e datoare, sa se Interneeze totdeauna pe adevar.. Aceasta
conditie indispensabila, fara care o «critica onesta si buna. nu
poate avea fiinta, e insit nesocotita de la inceput de critica re-
vistei Literatura yi artd romind
In adevar, in cusintele citate mai sus se cuprindc o apreciere
critica foarte nedreapta a criticei Convorbirtlor ltterare.
Aceasta critica a avut §i are, afirina noua revista, o atitudine
epururea crunta», adica pururea rdu vottoare. CAci inIclesul a-
cestor cuvinte ni-1 larnuresc foarte bine, prin oposilie, cuvintele
imediat urrnatoare. Nu o atitudme cruntd, ci o atitudine se-
nind, blindd, cu durere de ininid povatuitoare, o atitudine care
sa nu excluda dragostea yi respectul de oament, Ii propune
sa ia tinara revista. Si prin urrnare, acea atitudine pururea
ci unta a Convorinrilor, nu poate si nu a putut fi decit o
atitudind purtnea rau voitoare, Pe ling.a aceasta, propunin-
du-st sá ne aratc, ca drat e critica lingusitoare si cea violenta
este loc pentru o critica onestA §i [mina» noua revista afirma
implicit, ca Convoinrile nestiind acest lucru nici nu-1 au pu-
tut practica si cã deci ciitica lor a fost totdeauna cu necesitate
sau lingusnoare S lu violenta.
Sint insä drepte aceste invinuiri )
Faptele ne dovedesc, ca. nu.
Activitatea ciitica a Convolbtillor se resuma in csenta et,
iu Ci iticile d-lui Maiorescu D-sa a intemecat «noua directie»
in critica iomina, dilectie, pe care au urmat-o totcleauna Call-
vorbir e. D-sa represinta dar critica Convorbtrilor, §i prin ur-
rnaie D -sale i-sc adreseaza luvinuirile, acurn expose, ale im-
stei Literatul a ,s4 aita mind.
1

E insa adevarat, ca eatitudinea» D-lui Maim escu in critica

www.dacoromanica.ro
 LUCRURI VECHI 1075

a fost R puru r ea cruntal adicA pururea fau voltoare ? N'avem

decit si deschidem colectia Convorbirilor sau cele trei volume
ale Criticelor s-i sä recitirn aprecierile D-lui Maiorescu asupra
producliunilor mai deseamd apArute de 30 de ani incoace in
literatura noastra, ca si ne convingem indatA CA nu e adevA-
rat. SA recitim bunAorA primul sAu studiu asupra lui Eminescu,
publicat la 1872. Nu e oare ebuna, blindA si cu durere de inimi
povatuitoare», plinä de indemnuri st de IncurajArt pentru timirul
poet, Inca neformat, aceasa criticA? Si n'a mers oai e d-1
Maiorescu cu bundtatea si blindetea pind acolo, incit sä incurajeze
zu cuvinte aproape prea ingaduitoare pind si pe BodnArescu, cu
speranta , ca licarirea de talent , pe clue o arAtau pri-
mele lut producer% se va desvolta mai tirziu ? Oare n'a
entuslasmat d-1 Maiorescu, cu admiratia sa sincerà si caldi,
pe top cei ce au ascultat citirea primei poesii,,) prin care ni
s'a revelat talentul lui Cosbuc Inca uecunoscut pinA atunci,
la una din intrunirile cercului Convorbirilor din 1890 ? hr
mai tirziu, cind in urma falmoaselor a descoperiri)) ale d-lui
Lazu, aproape Intreaga noastrA presft s'a nApustit cu o pornire
patimasa asupra poetului, tratIndu-1 de eplagiator ordinarv
n'au fost oare Convorbirk care 1-au luat mai intai apararea,
arAtind la ce se rednceau acele acusAri, si de ce valoarea poe-
tului rAminea neatinsd de ele ? Oare n'a gdsit cea mai priete-
neascd primire, cele mai entusiaste Incurayati si tot ajutorul
posibil, in cercul Convorbirilor,ultimul aparut in literatura noastrA,
regretatul novelist Popovici-Barriteanu ? 51 cine n'a primit
un cuvint de inculajare, din toti cei ce meritau sA-1 primea-
sca ? Niciunul din scrutotn, care au insemnat ce-va in litei a-
tura noastrA, si ale caror mime e inutil sA le insirAm : cine nu
le stie, le poate catsa nu se poate plinge ca n'a fost incu-
rajat. Convorbiri le au gash totdeauna ocasia, fie in studii
speciale, fie in treacAt, sa dea fie-Oruia din ei indemnul, ce
remaltA in mod firesc din rec'unoasterea si aprecierea tal en-
tul iti sAu.

1) Nunta Zarnfirer

www.dacoromanica.ro
1076 LUCRURI NEGRI

Sau poate, revista Literaturd yi arid ,romind ar dori, ca

d-1 Maiorescu sa fi incurajat i ffpoeti» ca d-1 Vulcan de
pilda, i sa fi entusiasmat pulicul i pentru versuri ca :
Ce-t mat scump acl sub soare ?
Libertatea 'ncintäto are,
Imnul de ehberare,
Cintul de triumful mare ?
Ca mat scump esta zAu
Ingerelul meu etc etc. ')
fiind-ca i acestea erau ahteratura romina ?
Daca e asa, atunci, in adevar, critica revistei Literaturd p
arid romind se deosebeste cu desavirsite de critica Convorbi-
rilor lterare.
Se intelege, Convorbirile au criticat cu asprime tot ce a fost nea-
devarat ca fond si neestetic ca forma, ln producpunile, ce ba-
teau la poarta literaturii noastre. Si au facut-o, pentru a nu
permite publicului sa ia drept literatura ceea-ce nu era decit
maculatura si a feri ast-fel de coruptiune gustului lui, Inca
neformat i cu desavirsire lipsit de orientare, in momentul cind
Convorbirile si-au Inceput activitatea bor. Dar, in schimb
Convorbirile au incurajat cu calduri tot ce a fost licarire de
talent adevarat. 5i dar, nu se poate zice, ca ttatitudinen cr1-
ticei anoastre» a fost «pururea crunta b. E falsa aceasta afir-
mare si pe ea nu se poate intemeea o critica «onesta si
buna» a activitatii Convorbiril or .
De asemenea nu este adevarat, ca Critica Convorbirilor a
fost totdeauna sau dingusitoare» sau «violentaD.
Mai intai, daca aceasta critica a fost cpururea crunta> ea a
putut fi foarte bine Kviolenth ; dar dingusitoare)) ? Pentru
a lingusi nu se incrunta nimeni; asa incit lucrul nu pare clar.
Intentia e insa evidenta : cei ce au scris cuvintele de mai sus
au volt sa inteleaga printrinsele, ca critica Convorbsril or a
lost totdeauna crunta si violent a cu adversarii, si totdeauna
hngusitoare cu prielenii. Ca a fost crunta i violenta cu
cei «nechemapD care voeau sa introduca productiuni de con-

1) Vezt Critice, vol. I, p. 301.

www.dacoromanica.ro
 LIICRURI VECHI 1077

trabanda In literatura noastra, e posibil : tonul sever al criticei

Convorbirilor nu fusese Inca auzit in ;an noastra, unde oarne-
nii cei mai nuli erau deprinsi sa se amageasca reciproc cu laude
-eftine si sã se consfinteasca reciproc oarneni de geniu. Iar toti
acesti anechematip, loviti de critica destructiva a Convorbirilor,
au devenit se intelege adversarii lor neirnpacati. Si de aceea e
posibil, ca cu adversarii, cu acegi adversari, crnica Convor-
birilor sa fi fost crunta si violenta, sau sa ,fi parut a fi asa, pe
cind ea nu era in realitate decit dreapta. Dar lingusitoare cu
prietenii, n'a fost niciodata. Toti cei ce au trecut prin cercul
Junimii stiu destul de bine si destul de bine o stiu si unii
din redactorii revistei Literatura ,s-: arid romina ca, mai
ales intre prieteni, critica in acest cerc e nemiloasa. Ba chiar
se zice si se pare, ca. unnii din vechii membri ai acestui
cerc au devenit ad versari ai lui tocmai din causa acestei cri-
tice nemiloase. Nu pentru ca li s'ar fi tagaduit talentul, dar
pentru ca nu erau laudati atit, cit ar fi dorit ei sa fie laudati.
Blindetea si impersonalitatea artistica a lui Eminescu n'au a-
vut-o toti vechil membri ai Junimet, mai ales nu poetii.
E unul din pacatele poeplor de a Incepe sa se creada, de la o
vreme, mai presus de ori-ce ciitica. Poetilor de acest fel, din
vechea Junime, nu le raininea fireste, decit sa formeze gru-
pm i literare independente, In fruntea carora sa troneze, admi-
rati ail reserva de ai lor, si sa deschida reviste noua, cu ajutorul Ca-
rora si-si apere gloria contra celor-l-alli... Iar perm u a'si justifica
tatitudinealnu le raminea, fireste, decIt sa se declare nemultu-
rnip de «acel spirit stritut cu fondul lui de ura si egoism, care a
desgustat pe toti cei ce odata, plini de ilusiile fraselor, au lucrat la
Convorbiri(i 1)Negre§it !... Puteau sa nu fie plini de ura si egoism
cei de la Convorbiri, cind, de exemplu, n'au admirat Era reservi
traducerile din Horatiu ale lui Ascanio 2) sau cind n'au gasit
geniale satirele lui, cu toate ea le-au publicat In revista lor
ca lucrari de talent ? Puteau sa nu fie plini de ura si egoism
dud au indrasnit sa fad observari critice asupra unor opere

1) Literatura §i era rominä, No. V, p. 325

2) Vezi Convorb. liter. 1891

www.dacoromanica.ro
4078 LUCRURI VECHI

cari, dupa parerea autorului lor, erau rnai presus de oti-ce

critica ? $i Ascanio a parasit pe cei de la Convorbiri, fiind
6 nu era doara Eminescu ca sa suporte critica lor.
Tocmai de ad se vede insa, ca critica Convorbirilor n'a
fost niciodata lingusitoare cu prietenii, §i cuvintele acum ci-
tate ale revistei Literaturd ,Fi artd romind ne-o dovedesc In
deajuns. Nu e oare caracteristic modul, pentru a cita un
cas mai recent, cum a apreciat d-1 Matorescu Intr'un studiu
citit la Academie, ca rdspuns la discursul de receptiune al d-lui
Naum, opera acestui poet ? Recunoscind meritele literare ale
d-lut Nauru, recunoscind, 6 opera sa «poarta semnul unei
iniillimi de care se cuvine sã ne dam seama» d-1 Maiorescu
n'a uitat sa mai adaoge, ca opera noului sail coleg «nu
este din acelea ce se impun atentiei tuturor...»9 Nici chiar a-
tunci, and genul «elogiului academic» li impunea sd laude,
läsind in umbra tot ce ar fi trebuit sd cralce, d-1 Maiorescu
n'a unat spiritul nepartinitor al aprecielilor Junimii, cu toate
cii noul academician era un vechiu §i credincios membru al
acestei societ4i§i dar un «prieten» in toata puterea cuvintului.
E deci de asemenea falsa afirmarea revistei Literaturd ii
(cud romind, 6 critica Convorbirilor a fost lingusitoate
pentru prieteni. $i, pentru ca, noua revista se folosea de
aceasta afirmare pentru a-si recomanda publicului propria
sa critick lucrul nu poate fi trecut cu vederea. In chiar cu-
vintele, prin care anunta publicului o critica tionesti si buna»,
noua revistä a gasit ocasiunea sa faca o critica, ce nu meriti
acest nume.
Si mai caracteristic Insa, pentru «atitudinea» tinerei reviste,
e modul cum se sileste sä dovedeasca falsitatea unuia din
«principiilev, pe care s'a intemeeat totdeauna critica revistei
noastre. a Cind.... te cobori §i vezi cearta zadarnica de 30 ani
a Convorbirilor... cearta fundata pe un principiu fals : ci unii
au talent real, ca altii n'au, ca unii fac din literatura o are-
ligie», iar aliii o «profesiev, ca «Gr. Alexandrescu, Alexandri
Bolintineanu, Cornea, Creteanu, Donici, I. Negruzzi, Nico-
leanu si A. Sihleanu,» citati acum 30 de ani cu amodele mai
1) Vezi C. L., Mai 1894, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 LUCRURE VECIII 1079

bune,, numai au a aceasta insemnare» in 1891 (-Ind 5i-a editat

d-1 Maiorescu Crzticele, adeca nu rnai era talent In poetil ce le
facusera, fiind-ca ase ivisera in literatura noastra multe alte
luctari, intre care : poestile lui Naum, Vlahuta, Duiliu Zam-
firescu, T. Robeanu, Olanescu-Ascanio, A. C. Cuza, Bodna-
rescu, Co§buc, Volenti, Matilda Cugler-Poni, Lucrezia Suciu
Veronica Micle, 5i mai ales Emmescup, care erau superiori
trecutului,... atunci vezi In toatii goliciunea lui critertul gre-
5it dupa care s'au calauzit Convorbzrzle»1).
Mai intai si in treacat de and e fals «ptincipiul», cit
unii au talent real, iar altti nu? Aceasta e o constatare de
fapt, nu un principiu. Si, ca constatare de fapt, nu. poate fi
falsa : a fost i este adevarat ca nu toti oamenti au talent,
ca unii au, dar nu au tori, §i ca, in dotneniul literaturii §i
al artelor frumoase, ca in toate domeniile activitatii omene5ti,
lucreaza multi anechemativ, lipsiti de atalent real». Alatuti
de cite-va productiuni de adevarata valoare, au aparut i apar
pretutindent i totdeauna, nenumarate alte productiuni cu totul
lipsite de voloare : istotia tutoror literaturilor, tuturor artelor
si intreget §tiinte ne-o dovede5te in de-ajuns Si tot a5a e
adevarat, cã unii fac din arta o religie, iar alrii o profesie. A-
laturi de adevaratii arti5ti, sinLeri i desinteresati, avem tot-
deauna pseudo-artivi, avem :
Acel sold ciudat de baizi,
Cari incearcA prin poeme sa devie curoularm
Cum zice, cu un a5a de adinc desgust, Eminescu.
Fericita insa revista Lzteraturd ci arid ronand, daca ga-
se5te fals adevatul, ca unii au talent real, iar allii nu, ca utiii
fac din arta o religie, lar altit o piofesie !... Va fi scutita de
sarcina ingrata a acriticei incruntatev ne mai avind ce cri-
tica, iar coloanele ei vor fi totdeauna pline de lucrari de va-
loare, de vreme toti cei ce scriu au talent ! In adevar, fe-
riciti cei ce pot sa creada...
Sau poate, tinara revista ginde5te, ca aprincipiul» de care

1) Liter. §1 artA rom., No. V, p. 329.

www.dacoromanica.ro
1080 LOCRURI VECHI

e vorba, e fals in Intelesul, ca nu are nimeni talent real?

S'aceasta e o idee... Sint adesea casuri, in care pesimismul
absolut e mai bun decit optimisrnul exagerat...
Insa revista Literaturd ,si arid romind nu se margineste nu-
mai sa afirme, cã principiulv in chestie e fals, ci ne si dove-
deste cã e fals, punindu-ne in contrazicere CU noi irqi.ne,
pe noi, cei care 11 credem adevarat. D-1 Maioiescu, criticul
Convorbirilor, citase acurn 30 de ani un nuniar oare caie de
bucati, de ale poetilor Gr. Alexandrescu, Alexandri, Bolinti-
neanu, Cornea, Creteanu, Donici, I. Negruzzi, Nicoleanu, T.
Serbanescu si A. Sihleanu, ca ((modele mai bune,» de litera-
tura romIna, i la 1891, cind §i-a reeditat CritIcele, n'a mai

eprodus acele bucap, afirrnind ca de nu mai au «aceasta in-

semnarel, de modele mai bune adica, fiind-ca se ivisera in
literatura noastra mai multe alte lucrari, care erau superioare
trecutului. D-1 Maiorescu a gAsit asa dar, acum 30 dc ani, Ca
poetii ale caror bucati le citase ca ornodele rnai bune»
au talent real, iar la 1891 a gasit din contra, a ei nu au ta-
lent real, de vreme ce a declarat, Ca poesiile lor nu mai pot
fi citate cu insemnarea de alta data. $i prin urmare, criticul
Convorbirilor §i-a contrazis principiul sau. Caci daca poetii de
mai sus aveau in adevar talent acum 30 de ani, atunci, con-
form principiului Convorbirilor, lucrarile lor avind o ade-
varata valoare estetica ar fi trebuit sa si-o pastreze totdea-
una, i dar i la 1891. Iar conclusia acestei argumentari este,
ca d-1 Maiorescu n'a hotarit valoarea poetilor in chestie dupa
talentul lor real, ci dupà alte motive de oportunitate !... (and
priveste cine-va lucfurile mai de aproape i vede, ca de re-
gula talentati sunt mai totdeauna cei ce scriu actual la Con-
vorbiri §i netalentati cei ce nu scriu, atunci intelege usor toate
contrazicerilell)
Ingenioasa i puternici argumentare, trista conclusie
pentru Convorbiri! PAcat numai, ca aceasta argumentare,
cu conclusia ei, se Intemeeaza pe o...neintelegere, ca sa nu
intrebuintam un cuvint mai potrivit. $i ca sa se vada bine,

1) Liter. §i artà rom. V, p. 329.

www.dacoromanica.ro
 LUCRURI VECHE 1081

-Ca asa este in adevar, citarn aci intreaga prefala de la 1891,

a studiului d-iui Maiorescu asupra poesiei ronline,
«Studiul elernentar asupra poesiei romine aparuse intii in
primele numere ale Convorbtrilor literare §i fusese apoi pu-
blicat in volum deosebit.
«Exernplele de poesii mai bune, care Insoleau acel mk vo-
lum de la 1867, nu se mai afla reproduse in reeditarea de
faia. Cele to poesn lirie, ii fabule-epigrame i r3 balade,
de Gr. Alexandrescu, Alexandri, Bolintineanu, M. D. Cornea
G. Creleanu, Donici, I. Negruzzi, Nicoleanu, T. Serbanescu
si A. Sihleanu, relevate atunci ca sigure posibile, nu mai pot
avea astazi aceastä Insenmare.
«De atunci incoace s'au ivit in literatura noastra multe alte
lucrari. Pastelurile i baladele rasboimce ale lui Alexandri, poe-
side lui Nauru, Vlahutd, Seibanescu, Duiliu Zamfiiescu, T.
Robeanu, Olanescu-Ascanio, A. C. Cuza, Bodnarescu, Cosbuc,
Volenti, ale doamnelor Matilda Cugler-Poni, Lucrelia Suciu,
Veronica Micle, si mai ales ale lui Erninescu, ar trebui nea-
parat sa figureze astazi intr'o asemene antologie. Unele din
ele au inaltat ,limba, forma, ideea poesiei romIne cu mult
peste tieapta de la 1867:
«Cercetarea noastra critica de acum 25 de ani ramine dar
numai ca un indicator pentru distania stiabatuta pe calea evo-
luOunii de progres».1)
Ce zice d-1 Maiorescu in aceste iinduri ? Ca nu mai
reproduce exemplele de poesii mai bune citate In volumul de
la 1867. De ce ? Pentru cd, acele poesii arelevate atunci ca
singure posibile nu mai pot avea astazi aceasta insemnare
Ce insemnare nu mai pot avea astazi acele poesii ? Insem-
narea de singure posibile. Si de ce? Find a de atunci Incoace
au mai aparut i alte poesii c(postbile» in literatura noasti a.
Prin urmare d-1 Maiorescu nu tagaduste la 1891 valoarea es
teticd acordata la 1867 poesiilor In chestie, adica valoarea
de «exemple mai buneD. Ci le tagadueste pur i simplu valoa-
rea de csingure posibile» pe care o aveau (atu-nciD, asa dar

1) Critice, Vol. I. p. V VI.

www.dacoromanica.ro
1082 LUCRURI VECHI

valoarea relativd, istoricd.Poate fi ce-va mai clar §i mai

simplu ? Si nu este evident, ca mina poate chiar multa --
rea vointa era indispensabila pentru a nu inlelege rindurile
citate mai sus ?
Ca nu era vorba de o tagaduire a talentului poeplor de la
1867 ne-o dovedesc i cuvintele cu care inchee d-1 Maim escu
prefata sa. Cercetarea noastra critica de acum 25 de ani fa-
mine dar numai ca un indicator pentru distanta strdbdtutd pe
calea evoiupunii de prograD. Ceea ce insemneaza, ca unit
chn poetii de astazi au mai mult talent deck unii dm poelii
de atunci, cu toate ca i unii i altii au talent.
Asa dar, argurnentarea revistei Literaturd si arid romind
nu dovedeste nicidecum contrazicerea d-lut Maiorescu i fal-
sitatea aprincipiului» Convorbirilor. Dovedeste insa, e drept,
§i dovedeste cu prisos aatitudinea senina, blIndã, cu durere de
inimi povStuitoarep, pe care.. ttnára revista §i-a propus sa o
ia tin toate observarile sale)) «cact dragostea de adevar nu-
esclude dragostea i respectul de oarneni».

Dar, sa lasam la o parte aceste observari prealabile, care

n'au alta valoare deck aceca de «semnev morale, st sa trecem la
discutiunea, mai importanta, a doul puncte de estetica, cu
prilejul desvoltarii carora re vista Litetaturd si arid romind
gaseste de cuvinil, sa critice cu cea rnai mare asprime pt inci-
piile Convorbirilor literare.
Primul din acele puncte e pi ivitor la asa nurnita ainriurire
a mechuluiv asupra productiunii operclor de arta.
Pina pe hi jumatatea acestui veac era sau parea a fi un
adevar de la sine inteles, cã on-ce opera de arta e produsi de
talentul autorului ei. De atunci incoace Insa, s'au ivit oarneni, mai
mult sau rnaiputtn de stiinta, care cred, cà talentul nu este prin el
insuli causa productiunii operelor de arta ; fiind-ca, mai intli, ta-
lentul insu-si este, in desvoltarea lui considerat, tin efect al int-turf-
rfrii mediului, i apoi, odata format, el nu lucreaza decit nu-
mai sub inriurirea mediului, care ii da directia i irnpulsul

www.dacoromanica.ro
 LUGRIIRI VEGHI 1083

necesar. Asa Inc It, adevarata causa a producpunii ar tistice este :

inriurirea rnediului.
Aceasta parere o admite aintr'un Inteles atenuat i revista
Literaturd i artd romind in cercetarile sale critice, (In locul
formulelor sterile si imutabile ce trãesc de atita timp la noil,
sustinute de critica «in vechita» a Convorbirilor hterare. Si
vedem dar proprrile sale cuvinte.
«A fost o verne cind se credea, ca producerile talentelor
sint independente de inriuririle din afara. Cutare om, se zicea,
e talentat ; el ne va da rodul talentului sau, fie ca Ii vor prii
imprejurarile, fie ci nu : talentul era considerat ca o forta pro-
videnpalk absolutk fãrà nici-o legatura paminteasca. Parerea.
aceasta nu era in totul fondata si critica stiintificä moderna a
annendat-o. Astazi este admis de mai toata lumea, ca lucrarile
unui talent atirna in mare parte de imprejurari pamintesti»
adica de «InriurInle din afara ').
Noua revista admite dar, ca talentul e produs de Impreju-
rarile externe, dar nu in intregul lui, cr nurnai In parte, de
si tin mare parte». Acesta e «Intelesul atenuat) in care ea
admite teoria mediului. Acest :Inteles atenuat e insa aproape
anulat de cuvintele urrnitoare : «un graunte de mister este si
ramine totdeauna in talent .., dar In producerile talentului in-
tra i un numar de fapte concrete, sr deci explicabibe (Indu-
riffle din afara), fapte care de multe ori determina i chiar
nasc talentul.p Daca imprejurarile externe pot de multe
on achiar ) si anasca» talentul, nu numai sa-1 «determine) In ac-
activitatea sa impunindu-i o anumita directie, atunci, evident,
trnprejurarile externe pot «de multe oriri sa produca talentul
pe de -a'ntregul, nu numai in parte. Si prin urmare talentul e
((de multe on)) explicabil in Inn egul lui prin imprejurarile
externe care i-au dat nastere. Asa incit afirmarea, ci «un
graunte de mister este si ramine totdeaunaln talent) este si
ramine graturta.
Noua revisti ne marturiseste mai departe - in articolul de
polemtca adresat Convorbirilor cã a admis Inriuririrea, me-

1) Liter §i artä roinioA, No 1, p. 6.

www.dacoromanica.ro
1084 LUCRURI VECHI

diului, ca principiu exphcativ, pentru a se conforma tiinei

moderne. «Inriurtrea rnediului» este astazi primita de 111-
treaga Europa cultd... Ea ate meritul insemnat de a in-
latura strinsul din umeri al metafisicilor... adica de a arata ca
in talentele oamenilor nu e vre-o mijlocire nnraculoasd... §i
precum §tiinta a desfacut mereu, zi cu zi, negura groasa ce
domnea odata peste tot §i peste toate, a§a §i In literatura ea
Incearca a desface Intunericul tainelor de odinioara, strabatindu-1
la fie-care pas cu raze noua de lumina. Acest principlu
itiintific (inriurirea mediului) care deveni in toatli lumea prin-
cilnul organic al vigil zntclectuale, 1-am admis §i noi in parte
tn cercetarile noastre), 1).
Aceste afirmari merita sa ne opreasca un moment, Inainte
de a intra in discupa de fond a principiului in chestie.
Inriurirea mediului este astazt . admisd de Intreaga Europa
culta §i a devenit lu toatd lumea principiul organic al vietii
intelectuale, zice revista Literaturd ci artd romind. Indras-
neap afirmare ! Cu atit mat Indrasneata, cu cit nu e nici ma-
car restrinsa la Intelesul aatenuat» in care luase ea insd-§i tn-
riurirea mediului. Caci tinara revista are imprudenta, sa opunh
ostentativ modul, cum admite ea acest principiu, modului cum
ii admite aintreaga Europa culta» (Acest princlpiu §pintific,
care deveni in toata lumea principiul organic al viepi intelectule,
1-am admis i noi In partel)... aa dar nu pe deplin §i fara
reserve, ca atoata lumea» zice ea cu hotarire, dindu-§i
aerul unei depline independente ,tiinpfice.
Dad cei ce au scris aceste rinduri s'ar fi gindit sa ia infor-
matii mai precise asupra adevaratei stari a opiniumi publice
«in Europa», in aceasti privinta, ar fi vazut imediat primej-
dia, la care se expuneau. Fund ca foarte multi oameni de tiinfà
sint departe de a admite inriurirea rnediulut ca principiu ex-
plicatival formelor vietii, fie psichologice fie fisiologice,
chiar cind nu contesteaza existenta ei. N'avem mci de
cum de gind, si t4tam pe toti adversarii teoriei mediului ;

1) Liter. §i arta riming V, p 324.

www.dacoromanica.ro
 LUCRURI VECHI 1085

vorn mentiona totu§i citi-va din oamenii de §tiinta, care nu

recunosc acestei teorii valoarea explicativä ce i-se atribue.
Mare le naturalist li filosof englez Darwin e poate omul de
§tiinta, care mai mult decit ori cine a avut nevoe sa ad-
mita, ca formele viepi se produc sub Inriurirea imprejurarilor
externe. El i§i propusese, sa explice in mod §tiintific originea
speciilor, sa arate Ca in formarea lor anu e vre-o mijlocire
miraculoasa» -- cum zice revista Literaturd 3si artd remind
despre talentele oarnentlor, ca adica, se poate urmari pas cu
pas desvoltarea lor sub actiunea legilor naturale.
Cum se vede, problema e aceea.si in ambele casuri. In am-
bele casuri e vorba, sa se explice in mod natural pi oductiu-
nea unor anumite forme de viata. Sa vedem dar de ce Dar-
win trebuea sa admita inriurirea mediului ca principiu expli-
cativ, §i de ce n'a admis'o.
Dupa Darwin, nenumaratele specii vegetale §i animale de
astazi, cu formele lor asa de perfect diferentiate §i cu toate
calitatile lor psichofisiologice, n'au fost create de la inceput de o
fiinta supranaturala, ci s'au format, incetul cu incetul, prin ele
trisi -1e, pornind de la acitevaD specii primitive, foarte simple
§i rudimentare, ,i desvoltindu-se necontenit, perfectionindu-se
necontenit, prin selectiune naturalist, In lupta pentru existenta.
In adevar, daca presupunem pentru mai multa usurinta9
ca la inceput lumea fiinplor vii se reducea la o singurd specie
de o extrema simplitate, atunci, gratie selectiunii naturale o-
perate de lupta pentru existenta, putem intelege transtormarea
necontenita a acelei specii pl irnitive in alte specii din ce In
ce mai numeroase §I mai perfecte, pina la speciile actuale
Caci daca, in acea specie primitiva, s'au produs la un moment
dat, din intimplare, schimbari organice, care sa fi constitult
pentru unii din indivizii ei o superioritate in lupta pentru e-
xistenta, atunci, acele schimbari persistind, transmitindu-se prin
hereditate §i accumulindu-se necontenit au trebuit sa deose-
beasca In cele din urma pe acei indivizi de cel-l-alti indivizi din

1) Precum, de altfel, ne indreptätese ineerarile darwiniste ale lui 1-1 ae-

ekel. Vedi . Istorta Crealtunti naturale, a acelul autor.

www.dacoromanica.ro
1036 LIICRURI VECHI

specia primitiva, alcatuind din ei o specie noua, ceva mai per-

fectd. Daca acum, in launtrul acestei [specii noua, au aparut
de asemenea la un moment dat, din intimplare, schimbari or-
ganice, care sa fi constituit pentru unii din indivizii ei o su-
periolitate in lupta pentru existenta, atunci -- de asemenea
acele schimbari, persistind, transmitindu-se prin hereditate §i
desvolandu-se necontenir, am deosebit in cele din urma pe
indivizii, ce le posedau, de cei-l-alii indivizi din specia lor, al-
catuind dinteinsii o alta specie noua, ,si mai perfecta. Si
na mai departe, din specie In specie, pina la nenumaratele
specii actuale, asa de pertecte relativ. Asa s'au format, zice
Darwin, fara nici-o interventie supra naturala, speciile fiinçelor
vii din timpul nostru.
E acum intrebarea, care e causa acelor schimbdri, ce s'au
ivit la inceput in launtrul specie] primitive i apoi in launtrul
speciilor ulterioare, servind de punct de plecaie penti u ivirea
altor specii noua ? Caci cind am zis, ca ele s'au produs din
intimplare, prin aceste cuvinte am wit numai sa lasarn ne-
hotarita causa produciiunii loi. In realitate insa ele nu s'au
pr odus dm intimplare, intrucit au avut o causa. 51 o causa
au trebuit sa alba, caci fárä causa nimic nu se intimpla.Care
e dar causa lor ?
Riispunsul la aceasta intrebai e constitue una din dificultatile
de capetenie, de care s'a lovit Dai win in desvoltarea teoriei
sale. Caci selectiunea naturala nu poate produce prin ea insa-si
schimbari : ea nu poate decit sa fixeze scimbarile produse, in
casul cind sint folositoai e celor ce le pose& ') Cum se pro-
duc dar acele schimbliri ? Care e causa variapunti necon-
tenite a speciiloi ?
E poate inriurii ea mediului adica aciiunea impreiuthilor

1) /Mai multi scriitort, nee Darwin insult, au inteles ràu selectiunea

na'ura15. Unit p-au inchipmt, cl seiectiunea naturala produce vartabili-
tatea (specnlor), pe cind ea implica numal conservarea variattunitor ac-
ctdental produse, in casul clad slat tolositoare individulm, in conditule
de existentil, in care se attio. (01 iginea specnlor, tr. fr. p 86)

www.dacoromanica.ro
 LUGRURI WECHi 1087

externe, in care traesc speciile §i-a zis mai intii Darwin9

Insä cercetind mai de aproape lucrurile asa cum tilt sa le
cerceteze el, cu extraordinara minutiositate §1 cu admirabila
buna credinta a adevdratului om de tiinta a giisit ea' in-
1 turirea mediului nu poate servi de principzu explicativ
pentru iutelegerea variatiunii necontenite a specuilar. Caci
influenta Imprejurarilor externe este foarte nesigura, foarte va-
riabila §i une-ori cu desavir§ire nulä. aAm putea cita, zice
Darwin, hi. una §i aceea§i specie exemple de variatii analoage
de§i acea specie e supusä unor conditii de existenta foarte
thferite; pe de aka parte, am putea cita variatii diferite pro-
duse de condiliiide existenta identice. In fine, toti naturali-
§tii ar putea cita casuri nenuntdrate de specii, care nu varia;cei
citu-5i de pupn, de§i traesc sub climele cele mai diferite (a-
dica in cele mai diferite Imprejurari externe). Aceste conside-
ratii ma fac, sa dau mai putina greutate actiunii directe a
conditiunilor ambiante (externe), decIt uner tendente (interne)
catre variabilitate, datoirtã unor cause, pe care le ignordln cu
cleslivlriire»2).
Aceasta declaratie a lui Darwin e foal te primejdioasa pen-
tru incercarea lui de a explica formarea speciilor fara nici-o
intervenire supranaturala. Caci i-se poate obiecta .si i-s'a

obiectat de fapt cã daca speciile s'au format prin selecpune

naturala, cum crede el, ele au trebuit mai Inch sa varieze ;
iar daca au variat, causa este, ch o putere supranaturald a pus
in fie-care din fiintele, pe care le-a _creat la inceput, o ten-
dintii Intern(' de a vai ia inti'o anumita directie, aa inch sa
dea na§tere unor anurnite specii. Darwin insu-p recunoaste rea-
litatea unei astfel de tendinte interne ; iar daca nu o poate ex-
plica, declarind, ca ea e (datorna unor cause pe care le igno-
noram cu desaN Iisirep, pricina este, cd ea e de ol igina supra-
naturala.

4) El mai admite si alte cause de variatie exercitaul, corelatiunea or-

ganelor §i compensat ea lor. Dar toate aceste cause se reduc direct
sau indirect la acttunea imprejurArilor externe sau a conditiilor de
Nia0.
2) Originea speenlor, tr. fr. p. 145 146.

www.dacoromanica.ro
 1088 LUCRIIRI VECHI

Iatá cum sinceritatea stiintifidi a lui Darwin a deschis poarta

atacurilor teologiei i metafisicei, in contra sistemului ski. Se
intelege, n'avem s discutám aci valoarea acestor atacuri. Le-am
indicat numai pentru a arata pritnejdia la care se expunea
Darwin fiidind declaratia de mai sus si pe care ar fi putut-o
InAliitura foarte usor, admitind Ca variatiile speciilor se
produc exclusiv sub influenta imprejurhrile externe, adica
prin tnrturirea mechului. Cãci, in acest cas, n'ar fi mai avut
nevoe sa recurgA la acea «tendenta interna cAtre variabilitate»
de care s'au ag5tat adversarii siii. Si cu toate acestea, cu
toatà importanta, pe care o presenta pentru teoria sa inrturi-
rea mediului, Darwin n'a adrnis-o ca principiu explicatto, fiind
cã faptele nu'i permiteau sá o adinitá, si Darwin nu in-
telegea stijnta in afarã de margmile onestitatii1).
Iatà dar un om de stiintj. cel mai insemnat om de sti-
intA al veacului nostru care declarà, a nu poate intelege
productiunea formelor organice, fisiologice i psichologice, ale
speciilor, prin indurirea mediului. $i domnii X, Y, Z, care
n'au autoritatea stiintificil a lui Darwin, cred cá pot intelege
si pot explica prin inriurirea mediului productiunile acelor
forme psichofisiologice superioaa e ale indivizilor, ce se numesc
talente, §i care sint de asemenea forme organice, numai cu mult
mai complicate decit cele de cari se ocupii Darwin?
Dar, aceasti observare va rAminea cu necesitate obscurii pen-
tru tori cei ce nu cunosc mai de aproape ideile lui Darwin,
idei, pe care natura i limitele acestui articol nu ne permit
sä le desvoltam mai pe larg.
Mai clara si mai in special privitoare la raportul dintie
desvoltarea talentelor i influentele inconjuratoare attt cele
fierce, cit i cele morale, care se resurnA in educariune i cul-
tura in genere, e urmatoarea declaratie a filosofului englez
1) A. Russel Wallace, naturalistul celebru, care impute cu Darwin o-
oarea prunei conceptium gitnitfice a selectiunn naturale, zice de ase-
menet+, cu privire la inriurire a mediului.
«Influents directa a mediulm este a§a de mica in comparatume cu
surna do varlatie spontand a Chi-carei pall a organismului, Weft trebu-
sa fie absolut aruncatd in umbra de aceasta din urma a - Darwinise
mul. Expunere a teoriei selectiunn naturale. evol., p. 604

www.dacoromanica.ro
 LIICRIIRE VECHI 1689

Herbert Spencer. Vorbind de jimitele de desvoltare ale faculta-

tilor omene0i, Spencer zice : IrCultura, care desvoltã o ureche
pinä la a o face sä perceapi intervalurile §i armonille notelor,
nu va face mciodati o ureche buni diutr'una rea. Sfortarile
unei vieti intregi nu isbutesc si faci din cutare artist un de-
semnator exact §i din cutare altul un bun colorist. Fie-care
om are un talent de matematic, de poet, de orator, pe care
o cultura speciala II poate desvolta inteo oare-care misurd.
Dar, dacii omul nu este inzestrat cu talente extraordinare in
vre-una din aceste päip, nici-o educatiune, ori-ctt de Intinsci
ar fi ea, nu va face dintr'insul un matematic, un poet, un o-
rator, de prima ordine.»1) Ceea-ce insernneazà, ca inriurirea
rnediului, lucrind sub foi ma de educatiune i de culturd, poate
desvolta «Intr'o oare-care masurio dispositiile mijlocii ale oa-
menilor, dar nu poate creea dispositii exceptionale, adicd ta-
lente, care si se ridice peste nivelul comun.Eatä dar Inca' un om
de §tiinta, care nu admite ci productiunea talentelor are drept
causi imediatà Inriurirea mediului. $i sint cu atit mai semnifica-
tive cuvintele citate al elui Herbert Spencer, cu cit el adniite
ca influenta Imprejurarilor externe a fost causa diferentierilor
primordiale, din care au e§it primele forme de viatä ; ') a§a
inch nu poate fi binuit de prevenire in contra teoriei mediului.
Si mai citim §i alte casuri ? Si rnai citim de exemplu
pe naturalistul Geddes, dintre englezi, pe biologul Weissmann
pe psichofisiologii Fechner §i Wundt, dintre germani, sau, din-
tre francezi, pe filosoful Guyau, pe criticii Hennequin §i Bru-
netiere ? Cei dintti patru sInt adversari indirecti ai teoriei
rnediului, intru cit cred, ca principiul nverii §i evolutiunii for-
melor vielii, atit fisiologice clt 0 psichologice, e un principiu
1) Principu de biologie, vol. 1, p 228.
2) Odatá diferentierile incepute, alte cause au intervenit, pentru a le
continua, accelera si indrepta In spre alcAtuirea unor lorme coherente si
bine definite ; aceste cause sint : multipttcarect efectetor qt segregalta
care nu e deeit o formg mai generala §i mai mecania a selecttumt
nat..:rate. De altmintrelea, Spencer admite si el un tel de atendintä in-
tern.1 catre varabilitate». (Act influenta imprejurtirilor externe de la or--
gini nu ar fi putut produce primele ctiferentierei, fara tnstabilltatea ho-
mogenutui. De aceea, cAnd vorbeste de causele evolutiund, in parlca a
II-a a Primelor prtnctpti, Spencer punea in primul rand - Instabilttatea
h omogenuluti.

www.dacoromanica.ro
 1090 LUGRUEU VECHI

intern') §i nu acliunea directd a imprejurarilor externe ; cei

din urrnA trei sint adversari direcli ai teoriei mediului, a§a cum
a fost formulatii §i introdusi in critica literark in Franca, de
ckre Taine.
Dar, cele douii-trei casuri citate mai sus sint singure sufi-
ciente, pentru a dovedi, cä nu top oamenii de tiinia admit
inriurirea mediului, ca eprincipiu organic», fie In explicarea
productiunii formelor vietii in general, fie in explicarea pro-
ducliunii talentelor, in deosebi.
Si dar, cum Indrasne§te revista Literaturd i artd romind
sä afirme, cà inriurirea mediului este admisä de «intreaga Eu-
ropä culta» §i a devenit «in toatd lumea» principiul organic
al viecii intelectuale ?
Sau poate, tindra revistà, in dorinta de ali asigura cit mai
curind §i mai us,or reputnia, a voit pur §i simplu sä facd e-
fect asupra naivilt,or, care cred a tot ce e scris e adevarat ?
Mijlocul nu e nou. Sint destui oameni In cam noastik a cdror
reputatie nu se intemeeaza pe alt-ce-va decit pe me§te§ugul, cu
care au stiut sä se dea drept «representanIi ai Europei culte»,
drept otadepti ai ideilor noud ale apusului».... etc. etc. De
plins, in acest cas, estenu usurinta cu care mijlocul expus e
intrebuintat, ci u§urinca, cu clue el lucreaza asupra publicului
nostru...

1) Pentru Geddes, acest principal e santagonismul dintre puterea de

crestere si putei.ea de repi oducerea (vezi Evoltiftunea sexulut in cc-
laborare cu A. Thomson). Pentru Weissmann, e apanrnizial plasmelor
ancestralea (vezi lncercdri asupra heredildfn, cap. IV, V si row ales
VI). Pentru Fechner e aVointas ca factor psicholisiologic (yen Ctileva
idet asupra tstortei creaftunii n evolu(tunn, in deosebi p. 72 ss.)
Pentru Wundt e »Vointa» aiutata de legea abeterogoniei seopunlor»
(vezi &stein de filosofie, in deosebi p. 520 ss., cf. si p. 337) -- E Hite-
resant de constatat, ca aceasta idee a unui factor intern, de natura psi-
chofisuologic. e reluatti de noua scoaIa evolutionista americana, in frunte
cu E D Cope, din Filadellia F'orta speciald de desvoltare» numita d Bet-
thmusm», pe care o admite Cope ca fund causa variatiunn specnlor, e
o fortä psicho-fisiofogica, de vretne ce lucreaza prin »acceleran si intir-
mem ale citstern, conform ulifitiqii (Origin of the Fittest, p. 374.
Cf Wallace, op cit., p 576).

www.dacoromanica.ro
 LEICRURI VECHE 4091

Drept ori-ce autoritate, revista Lzt'ratur i artd romhuz

citeaza, in sprijinul teoriei mediului, pe Taine. Dupi Darwin,
Wallace, Spencer, si cei-l-alti oameni de stiinta citati mai sus,
Taine e greu de admis ca autoritate. Dar sa-I admitem ca a-
tare si sa cercetam ceva mai de aproape ideile lui. Vom pa-
rasi ast-fel un moment revista, de care ne ocuparn, pentru a cauta
sa lamurim aceste idei, de care s'a facut atita sgomot, care au
fost atit de mult discutate, dar pe care totusi oamenii
nostri par a nu le fi 1nteles Inca, desi le repeta necontenit, si
poate tocmai din aceasta causa.
eProductiunile spiritului omenesc, ca i acelea ale naturii
vn, nu se explicii decit prin mediul Eati formula fun-
damentala a ceoriei lui Taine ; sa vedern valoarea ei.
E necesar, sa ne Intrebaan mai intIi, pentru lamurirea ter-
menilor, de care mediu e vorba in aceasta formula : de cel
fisic sau de cel moral
JudecInd dupa faptul ca Taine teduce adesea cele-l-alte doui
elemente, de care se mai ajuta in explicarea operelor de arta
adica rasa .5i momentul la mediul fisic, s'ar parea, ca el
ate in vedere in formula sa acest mediU mai ales.
In adevar, sa analisam, ca exemplu, niodul cum explica
Tame sculptura greaca. ePentru a intelege opera, zice el, sin-
tern obligati sa consideram poporul care a facut-o, moravurile
cate o suggerau i rnediul tinde s'a nascut SA incercam
mai intii a ne tepresenta aceasta rasa (rasa greaca) i pen-
fru aceasta, sd observdm tara. Un popor primeste totdeauna
Intiparirea pnutului pe care il locueste....» Sintem ast-fel «con-
clusi, continua Taine, sa examinam imprejurimile plantez grece
pentru a vedea, daca aerul i solul, care au nutrit-o. nu ex-
plica cumva particularitaple forme], si directiunea desvoltarn
saleD2). Eat mai departe adaoga in mod categoric . estiuctura
fisica a tarli este, care a lasat asupra inteligentei rasei grece,
intipatirea, pe care o 1egmsini in opera si in istoi ia sap a-

1) Philosophic de l'art, vol I, P. 11 , ci-Les pi oductions (1e l'espiit

humain, comme cones de la nature vivante. ne s'expliquent que par leur-
milieu s
2) Philosophie de l'art, vol 11, p. 100 101

www.dacoromanica.ro
1092 LUCRURI VECHI

dicä in toate manifestarile sale. 0 Aceste cuvinte ne do-

vedesc destul de lamurit, ca. Taine reduce rasa, ca element ex-
plicativ, la mediul fisic. Rasa nu e ast-fel pentru Taine, decit
un simplu termen intermediar Intre opera de arta, pe care
vrea s'o explice, si mediul fisk, prin care isi propune sa a
explice.
Tot la influenta mediului fisk reduce Taine si momentul
istoric, adicii felul particular al vietii timpului emoravurile
timpului», cum zice el insu-si-- in care s'a nAscut sculptura greaca
si care «au suggerat-ol. Momentul istoric al aparitiei sculp-
turii grece este -- cam vag determinat anticitatea. In ade-
var, dupa ce termina srudiul rasei grece, Taine zice : atrebue
si facem acum un pas mai mult si sa consideram un ait ca-
racter al civilisatiunii grece. Un grec din vechea Grecie nu
este numai grec, ci si antic ; el nu se deosebeste de un englez
sau de un spaniol numai prin aceea, ca, fiind de o aka rasd
are alte aptitudini si alte inclinari ; el se deosibeste de un en-
glez, de un spaniol, de un grec modern, prin aceea, Ca
fiind asezat intr'o epoth anterioard a istoriei, are alte idei si
alte sentimente. El ne precede, noi tl urmatn. El n'a inteme-
eat civilisatia sa pe a noastra ; noi am tntemeeat civilisatia
noastri pe a so; si pe mai multe altele... De aci urtnari infi-
nite ca nurnir i importanta... Viata lor (a grecilor vechi) si
spiritul lor stilt simple, viata si spiritul nostru stnt complicate
Prin urmare, arta lor e mai simpla decit a noastrav2)
Insa aceasta caracterisare a vietii grecilor vechi e prea gene-
rali si nu poate servi la explicarea sculpturii lor. Cid toate
popoarele vechi au «precedat.p pe cele moderne, au trait adica.
Onteo epoca anterioara a istoriei» si nu si-au eclficlit ci-
vilisatial lor pe ea noastra.» Din acest punct de vedere, viala
tuturor popoarelor vechi contimporane cu vechii greci
e deopotriva de stmpld, §i dar deopotriva de simpla trebue sa
fie, pentru Taine, si arta lor. Cum si explica Insa atunci pat-
ticulariatile sculpurii grece ? Taine a sitntit, ca pe ace.1-

4) Ibid. p. 122.
2) Philos .de l'art H, 157-158.

www.dacoromanica.ro
 LUGRURI VEGHI 1093

sta cale explicarea e imposibili, si, pentru a caracterisa mai

In special viata greacd, cu felul ei particular de a fi «simpla»,
recurge din nou la mediul fisic. itE deajuns, continua el, sa
aruncam o privire asupra exteriorului vietii lor, pentru a ob-
serva cit e de simpla. Civilisatia, indreptindu-se cdtre nord, a
trebuit sa se ingrijeasca de fel de fel de nevoi, pe care nu
era obligatä sa le satisfaca in prirnele sale statium din sudD.2)
Si Taine desvolta in zece pagine intregi aceasta idee : viata
grecilor vechi a fost simpla, moravurile lor ail fost simple, fiind
cã mediul fisic, in care au trait, le-a ingaduit sa traeasca in mod
simplu, din toate punctele de vedere. Nu stim, dad pe a-
ceasta cale exphcarea sculptuiii grece e mai posibila caci me-
diul fisic al suduluz 1-au avut si alte popoare vechi, care n'au
produs totusi sculptura greaca...
Dar sa trecem mai departe, caci explicarea nu e sfirsita.
Pentru a completa stitdiul momentului istoric al sculpturii
grece, Taine mai cerceteaza si ideile si sentimentele vechilor
greci, idei si sentimente cai e au influentat aceasta opera a
bor. Ideile si sentimentele oarnenilor se forrneaza in genere
prin cultura. aDoua feluri de cultura le formeazi in ori-ce
timp si in ori-ce tara : cultura i eligioasa si cultura 1aica»...2)
Si de aceea, Taine studiaza pe larg religiunea, filosofia si li-
teratura greaca. Insa religiunea, filosofia si literatura greacã
sint ele insi-le productiuni ale rasei grece. Si dar, sint ele Insi-le
un resultat al inriurtrii mediului fisic, in care a trait aceastä
rasa, un resultat al 4( aerului si solului care au nutrit-ov si i-au
cimprimat) ast-fel a particularitiple formei si directiunea des-
voltdriz sale».
Ideile si sentimentele nu sint deci, pentru Taine, decit un
simplu termen intermediar intre opera de artã pe care vrea
sa o explice si rasa care a produs-o, si prin urmare intre
aceasta si mediul ei fisic, care rarnine ast-fel ultimul element
explicati v. Acelas lucru se poate zice, in fine, si dupa (insti--

1) Ibid, p. 159.
2) Philos. de l'art, II, 169.

www.dacoromanica.ro
1094 LUGHUth VEGHI

tutiuni.D, care nu sint decit expresiunea moravurilor, ideilor ti

sentimentelor timpului.
S'ar parea dar, dupa aceste date, ca Taine se gindeste la
mediul fisic, and zice, c. productiunile spiritului ornenesc nu
se explica decit prin mediul kin)) Lisa ceva mai departe
in capitolul urmator, stabilind a legea » productiunii operelor de
arta, Taine ne talmaceste In alt chip formula sa. El declara anume,
ca. «opera de arta este determinata de o totalitate (de cause)
care este starea generald a spiritelor si a moravurile inconju-
riitoai ev) Prin aceste cuvinte, Taine, restringe explicarea
operelor de arta la mediul asa zis moral sau social. Insa Imre
aceasti restringere i modul cum am vazut ci explica el In
su-si sculptura greceasca, e o evidenta nepotrivire.
Nu e nevoe sa insistarn asupra acestei nepotriviri. Scopul
nostru nu este, sä dovedim, cä Tame nu e consecvent cu el
insu-si, ci si ne lamurim asupra modirki cum intelege el me-
dial prin care vrea sa explice operele de arta, dupa formula
sa fundamentala. Se pare Insa, ca nici el Insu-si nu prea stie
bine, cum sa-1 inIeleaga. De aceea, admilind deopotriva am-
bele acceptiuni ale cuvintului rnediu, sa trecem mai departe
sa vedem, dacä operele de arta se pot explica prin.mediul
Ion) fie fisic, fie moral.
A explica o anurnitä opera de arta prin mediul ei, fisic sau
moral, Insemneaza a afirma, ca intre caracterele ei particulare,
care o deosebesc de cele-l-alte Q per e de arta., §i caracterele par-
ticulare ale mediului, In care ea s'a nascut, existã o legatura
de causalitate.
Care e Insi condilia stiintifici indispensabila, fail care o a-
semenea afirmare nu e posibilá? E existenta unei legaturi con
stante i necesare intre clasa de caractere estetice, din care fac
parte caracterele acelei anumite opere de arta, §i clasa de ca-
actere fisice sau morale, din care fac parte caracterele me-
diului, In care ea s'a nascut.
Aceasta conditie nu e decit urmarea fireasca a unei regule
elementare a stiinielor positive. In adevar, pentru ca si

1) Philosophie de l'art. I, p. 55.

www.dacoromanica.ro
 LUCRUR1 VECH1 1095

putern afirma cu slgurania, Intr'un cas particular, a un

fenomen oare - care B este efectul unui alt fenotnen A,
trebue sä tirn rnar inch cu siguranta, ca. fenomenul B este
totdeauna produs de fenomenul A, ca adica Intre ele exista o
legatura constanta i necesara. Asa, de pilda, pentru ca sà pu-
tern afirma CU siguranta, Intr'un cas particular, ca un corp
oare-care si-a marit volumul fiind-cei a fost supus actiunii
cMdurii, trebue sa stint mai Intii cu siguranta, Ca actiunea
caldurit produce totdeauna acest efect, ca adica e o legatura
constanta si necesara intre absorbirea caldurti de catre un corp
ci rnarirea volumului salt. Caci alt-fel s'ar putea, ca, In casul
particular de care vorbim, marirea volumului acelui corp sa
aiba o altd causa nu actiunea caldurii i afitmarea noa-
stra sa fie falsa.
Asa dar, daca e vorba sa nu ne marginim numai la afir-
marea generala, ca operele de arta se explica prin mediul lor,
daci e vorba sa explicam in adevar o anumitil opera de arta
printr'un anuma mediu, atunci trebue si ni se dea mai turn,
san sa stabilim noi `Insi-ne mai it-Ali, o legatura constanta si
necesara intre clasa de caractere estetice, din care fac parte
caracterele acelei anumite opere, i dasa de caractere fisice
sau morale, din care fac parte caracterele acelui anumit mediu.
Trebue, cu alte cuvinte, sa putem zice: opera de arta, de care
e vorba, se esplica prin mediul, de care e vorba, fiind-ca tot-
deauna caracterele fisice sau morale, care disting acel mediu,
produc caracterele estetice, care desting acea opera, si nu altele.
Exista Insa asemenea legaturi constante i necesare tntre
caracterele diferitelor medii i caracterele diferitelor opere, pe
care le putem studia? Se pare, ci nu.
Sã luam mai intii mediul fisic, care pare a fi cel mai im-
portant In teoria lui Taine, dupa modul cum am vazut, ca
explica sculptura greaci. Pentru ca un anumit mediu fisic
sa produci anumite opere de arta, cu anumite caractere este-
tice, el trebue sa produci mai intii la poporul, care-'l locues-
te, anurnite disposi;ii organice i prin urmare anumite dispo-
stpi intelectuale si morale, care sa fad pe acel popor si creeze
acele anumite opere de arta si nu altele, Nu se poate dar

www.dacoromanica.ro
1096 LUCRURI VECHI

stabill o legatuta constanta si necesara Imre un anumit mediu

fisic si anurnite opere de arta, deck nurnai stabilindu-se mai
Mtn o legatura constak ti si necesara intre acel mediu fisic §i
anumite disposicii organice, manifestate prin anumite disposipi
intelectuale si morale.
Acest lucru insii nu pare a fi posibil. Unul si acela§ tnediu fisic
poate produce disposicii organice diferite, si niedii fisice diferite pot
produce disposipi organice analoage. Dovedirea acestei afirmai i
se poate face usor, cu ajutotul observarilor adunate de natu-
ralisti. Eata, de exemplu, cuvintele -lui Dal win. «E foarte greu
de determinat, zice el, vina la ce punct schim barea condichlor
de viaca, precum schimbarea dirnei, a regirnului alimentai ....
etc., lucteaza in mod definit.P1) Ceea-ce inseinneaza, ca e
foarte greu de determinat in mod stiincific, ce anumite efecte
organice produc anumite mechi fisice. cr Am putea cita con-
tinua Darwin, dupft cum am vazut dela la una si aceeasi
specie exemple de vai iacii (de schimbati organice) analoage,
desi acea specie e supusa unor condipi de existeniä foarte di-
ferite; pe de alti parte, am putea cita variacii chferite pro duse
de condicii de existenca identieeD2) Acum, dacä e vorba de
influenca mediului fisic, ceea-ce e adevarat despre plante si a-
nimale in general, e adevarat si despre oameni. Taine insu-si
recunoa§te, a un popor e cu atit mai supus influencei mediu-
lui fisic, cu cit e mai incult si mai tinar»3) adica mai in-
ferior. Plantele si animalele, ca specii organice inferioare sint
dar mai supuse influencei mediului decit oamenii, care se pot
opune acestei influence. Si daca asupra plantelor si animalelor
care nu i-se pot sustrage in mod constient, influenca mediului
e asa de variabila si de nesiguraadesea-ori chiar cu desavirsire
nula, dupi cum. afirma Darwin Insu-si prin cuvintele citate la
inceputul acestui studiu fi-va ea mai constanta si mai sigura
asupra oamenilor, care i-se pot opune ? Evident, ca nu. Pu-
tern dar parafrasa cuvintele lui Darwin si zice : inedii fisice

1) Originea speciilor, tr. fr. p. 145.

2) !bid, p, 146.
3) Philosophie de l'art. vol. II, ,p. 100.

www.dacoromanica.ro
 LUCRURI VECHI 1097

difertte pot produce, lucrind asupra unuia si aceluiasi fel de

oameni, dispositii organice analoage, §i medii identice pot
produce disposipi organice diferite.
E dar evident, cà nu se pot stabili legatuii constante i ne-
cesare in anumite medii fisice i anumite disposith oi ganice,
manifestate ptin anumite particularitati intelectuale si morale,
si prin mmare intre acele medii fisice i anumite opere de
arta.
Eata causa obieciilor, pe care atitea critici le-au ridicat, cu
atita bun simt, in contra influentei mediului fisic, citind exem-
ple de artisti foarte diferiti, care s'au nascut totusi i s'au des-
voltat in medii fisice analoage. Asa de exemplu Hennequin,
care e totusi un adept al criticei stiintifice i dar in parte tin a_
dept al ideilor lui Taine, tru se poate impiedica de a contesta
influenta mediului fisk, ca mijloc de explicare a caracterelor
artitiIoi. «Chiar pentru peisagele cele mai bine definite, zice
el, nu putem sti ce le datoresc oamenii, care le locuesc... Cum
sa §tim, ce datoreste Chateaubriand Bretamei si Flaubert Nor-
mandiei ? Dintre acesta din urmä §i Corneille, care represinti
caracterele fisice ale orasului Rouen ? Daca la Fontaine e din-
teo tara de coline si de mici cursuri de apa, Bossuet n'a
zarit oare aceleasi aspecte pe linga Dijon si Lamartine pe
linga Macon ?» $i totusi ce diferinta ?titre Corneille si Flau-
bert, intre Li Fontaine i Bossuet, in tre acesta i Lamartine ?
dtahotii din Grecia-Mare i Ionienii continua Hennequin
nu locueau ei oare o coasta analoaga ? si totusi unii au de-
venit Atenienti civilisai (creind o intreaga cultui a), pe cind
cei-l-alti erau niste barbari, cind Grecn au venit sa-i coloni-
sezevi). Aceasta ultima obiectie e reluata si de Guyau. «De
ce Italiotii din Grecia-Mare, se intreaba el, nu au avut lite-
ratura Atenienilor, cu toati asemanarea celor douà coastev? 2)
Dar, lasind la o parte variabilitatea i nesiguranta influentei
inediului fisic, care se opun la stabilirea legaturilor constante
si necesare, de care vorbeam mai sus, presupunind, cu alte

1) Hennequin La critique scientifique, p. 118.

2) L'art au point de vue sociologique, p. 34.

www.dacoromanica.ro
1098 LUCRURI VECIlf

cuvinte, cã in princlpiu nimic nu se opune la stabihrea unor

astfel de legaturi, sa vedem, ce dificultati de fapt ar fi de in-
vins in acest cas.
Pentru ca sa putem afirma, ea un anumit mediu fisic pro-
duce anumite dispositii organice la un popor dat .*i prin ur-
mare 11 face sa creeze anurrite opere de arta cu anumite ca-
ractere bine determinate, trebue sa fi facut mai intli §i nu
o singura data urmatoarea constatare, singura capabila de a
ne da o unitate de masuta. §ttintifica. Trebue anume sa fi ob-
servat, ca un popor oare-care, nascindu-se intr'un anumit me-
diu, traind totdeauna inteinsul i fiind absolut ferit de ori-ce
influenta din partea poparelor inconjuratoare i de ori-ce amestec
cu ele, a produs in decursul desvoltarii lui anumite opere de
arta, cu anumite caractere. Caci o ast-fel de observare, dna
s'ar fi repetat de mai multe-ort, lita incit sa faca posibila o
clasifiare §tiintifica a resultatelor ei, -- ne-ar putea permite
sit stabilim a legatura intre caracterele acelui mediu fisk §i
caracterele estetice ale acelor opere de arta.
Dar o asemenea observare nu s'a facut §i nu se putea face
Caci mai inth, despre nici-un popor nu se §tie cu siguranta
mediul in care s'a nascut §i a carui influenta a lucrat asupra-i
la inceputul format-1i sale. Apoi toate popoarele au emigrat, s'au
stramutat din loc in loc, §i s'au supus astfel influentei unor-
medii fisice foal te diferite. In fine, nici-un popor n'a rarnas
absolut curat, neamestecat adica cu alte popoare. A§a inch, in
singele fie-carui popor sint amestecate, pe linga influentele
mediilor, in care a trait el insu-§i, i influentele mediilor, in
care au trait popoarele, cu care s'a Inctucipt. Eata ce enorma
acumulate de influente de medii diterite gasirn in alcatuitea
organica a fie-carui popor.
Si atunci, cu ce drept §i pe ce temeiu putem noi afirma,
ca dispositiunile organice caracteristice ale unui popor dat §i
deci operele de arta prin care s'au manifestat ele, au drept causi
un anumit rnediu, din numeroasele medii, ce au lucrat asupra
lui, direct sau indirect. ? De ce acele dispositii §i acele opere de
arta ar fi efectul mediului ultim, pe care 1-a locuit poporul
in chestie §i pe care-1 putern studia, §i nu efectul unuia

www.dacoromanica.ro
 LUCRURI VECHI 1099
_
sau altuia din numeroasele medii anterioare, care ne slut ne-
cunoscute, sau efectul totalitlitii lor, care ne e si mai necu-
noscuta in cornplexitatea sa ? Si atunci, mai putem noi afirma
cu Taine, ca operele de arta anu se pot explka decit numai
prin mediul lor,) adica prin mediul in care s'au nliscut,
§i dar prin mediul ultim, pe care 1-a locuit poporul ce le-a
produs ? Evident, a nu.
Ear ca nu poate fi vorba de popoare autochtone §i de rase
absolut pure, §i ca in acelas timp asupra filiatiunh si ameste-
cului :raselor nu putem sti nimic sigur in starea actuala a
stiintei, ne o dovedeste cu prisosinta celebrul etnograf Bastian,
cu ocasiunea criticei, pe care o face noliunilor de aautochtoniev,
de adescendenta» si de dnruchre) a raselor, ca introducere la
studhle sale etnologice si in cursul acestor studii ').
Asa dar, in resumat, influenta mediului fisk, fiind nesigura
si variabila, une-ori chiar cu desivirsire nula, iar efectele el
acumulate in decursul vietii popoarelor fiind asa de multiple
si de complexe inch se opun uner determinari precise stiin-
tifice, nu poate servi la explicarea productiunii operelor
de arta.
(Va urm a)

P. P. Negulescu.

1) Ethnologleche Forschungen, in deosebi vol. 1 --5 cf. Gumplovicz

Grundriss der Sociologie. Cf. et Spencer Principn de Sociologie, vol. 1.

www.dacoromanica.ro
01100 IN R ASBOIU

IN RASBOIU
R. 0 11 A N
VIII
Mai multe nopti dea-rindul lucraserä soldatii in albia
Vijiitorii, ca s'o aclinceasca, si sa ajute ast-fel apele
Dundrii de a se urca la deal, pina la un cot. Ploase
de curlud i torentul aducea cu dinsul militurá. Ceea-
ce munceau noaptea, se astupa ziva. Goi phial la
brlu, plini de noroiu, oamenii trdgeau ca la prasila,
mai clntind, mai injurind, dupd fire. Intr'un zdvoiu
de atind ardea focul de vreascuri, mititel si pi-
pernicit ca sá nu se vadä de pe malul turcesc. Sol-
datii se pargeau la flaard. Unul, rezemat inteun
cot, mormdea din fluer ; altul, pe vine, rasucea o ti-
gara ; un al treilea isi incálzea palmele. Un biet tigan,
printre dInsii, se vdita de un dinte.
Scoate-1, mai Sticlete, ca-ti creste altul.
Pli I-as scoate, nea Petreo, da pinä sd-ti easä
dintele, si-a esit i sufletu' !..
0 fi de lapte, mai.
Pune-i niste praf de puscl, tigane, §i da-i foc,
zise Caporalul, care-si räsucea tigara.
Tiganul se uita cu jind la el :
Haoleu, domnu' Caprar, cd tare a§ mai trage
§i eu Ufl fum.
Dacl ai tutun, i dau eu foità.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIII 1101

Doar sá vind pe taica la dragaica.

Gulmele adeau in piroteala noptii. Munca n'avea
spor, oamenii isi sleeau puterile de geaba.
Comandantul batalionului inspectase lucrdrile si
intelesese cd ideea adincirii albiei era curatá pierdere de
vreme. De aceea, poruncise oamenilor sä paraseasca
lucrul.
In seara de 28 Aprilie, luntrile lipovenesti furd
scoase pind in gura Vijiitoni. Un pilc de vre-o 6o
de soldati, alesi printre cei ce stiau sal innoate, fu-
coboriti in prundul girlei, numai cu puscile si pa-
trontasele.
Luntrile negre, cu fundul ascutit si virfurile in-
toarse In sus, erau greu de incdrcat. La cea mai
mica atingere se plecau pe o parte.
Ofiterii deterd ordine sä le traga jumatate pe uscat,
cei mai greoi se urcard ast-fel ; cei rnai sprinteni le
impinserd in apd si sarird in ele din fuga.
Totul se facea in tdcere. Nimeni nu vorbea decit
cu grija prin soapte.
La a :treia barcd, o palmd solemnd resuna in li-
nistea noptii. Maiorul se apropia de grupul de unde
pleca sgomotul.
Ce este ? intrebd el, supdrat.
SA' traiti, domnu' Maiur, soldatul Ion Savu nu
vrea sä intre in luntre.
Unde esti, mai bdete ?
Sa träiti, aici sintern.
De ce nu vrei sd mergi ?
Ba vrem, sal trditi, da'nu putem.
.
De ce nu poti?
Soldatul o dete prin singular :
Imi vine arneteald, sä trditi, cd taica a murit
innecat in Siretiu.
Milescu, care era cu Comdnesteann la spatele Ma-
jorului,zise incet lui Mihai :

www.dacoromanica.ro
 4102 IN BASBOIII
6rozav i-as da cloud palme sergentului care
1-a batut L.
Majorul se gindea.
Unde-i Sub-Locotenentul Iordanescu?
Aici, domnule major.
Aprinde felinarul.
Sub-Locotenentul se cam foea :
Sä nu ne vada, d-le Major.
. Aprinde, domnule, i nu raspunde L. Ti-e frica
sa nu te minince Turcii?..
Sub-Locotenentul aprinse felinarul, tinindu-1 tot
cam pe dup. dInsul. Majorul porunci din nou:
Sa vie patru oameni. Sergent, ia-1!
Soldatii puserd mina pe Ion Savu si-I ridicara pe
sus, aruncindu-1 in luntre ca pe un sac. Majorul zise
Incet catre Comanesteanu:
Alt-fel, ar trebui sa-1 impusc. .
Milescu Incremenise. Toata simpatia ce simtea
pentru Major disparu deodata. Se urca. In barca
molesit ca o bleanda.
De indata ce fu l'inga Comanesteanu, se plcel
spre el si li zise la ureche :
Mon cher, voare commandant me dégoilte.
Comanesteanu 11 atinse pe umdr :
Allons, allons...
Mi-ai spos di e bun, t it e ertdtor... Asta Ili
este bunatatea ?
Nu putem vorbi acurn, dar fii incredintat ca
asa trebuea sa faca. Resboiul nu se poarta cu mill
si cu dulcegarii sentimentale. Inchipueste-ti cd din cei
6o de soldati, la 30 le-ar fi venit arneteala...
Milescu dete din cap :
Esti terre a terre asta seara.
Comanesteanu zumbi s.i nu mai respunse.
Luntrele, insirate una dupa alta, mersera o bucata
buna pe lInga malul rominesc in susul apei, ca sa

www.dacoromanica.ro
 IN RA.S1301111 H03,

nu le ia curentul si sa le ducal prea jos, unde Du-

narea se desfácea in mai multe brate.
La un senm al Majorului, vislasii repezira luntrile
In sioiul apei. La inceput, lopetile aceau sgomot,
plesaind de geaba, ca si curn ar fi fost mdnuite de
copii. Soldatii ndscuti i crescuti pe baltd, se simteau
neindernanateci.
Ce dracu, ma bercule, zise unul incet, par'cà
trag in nisip...
Ia-o domol, Stdnicd. Zi-i ici cu mine : una,
doua...
Un ccsuit !» poruncitor se auzi de la luntrea din
cap, unde era Majorul, i nimeni nu mai sufla.
Soldatii simteau alicneala la inimd, par'cd n'ar fi
mincat de clod zile. Tacerea, intunericul noptii, gil-
glitul sopotitor al ochiurilor, nelinistea pe cei mai
multi. Apa curgea pe nesimtite. Ici si colo stralu-
ciri neintelese se resfringeau in rotocoalele untdelemnii
ale Dunarii. Sclipiri depärtate de stele se increteau
pe unda miscatoare.
Tacerea devenea absoluta ; dar cu cit ea crestea
mai mult, cu atita lumea pdrea Ca fuge mai departe
de cei din luntre. Un caporal intreba incet pe Co-
mänes,teanu :
Sä fie. oare zece, domnu' Locotenent ?
Un sgomot surd, venind ca din funduri de pa-
mint, incepea sa invalue tdcerea noptii. Se auzi glasul
Majorului .
So. se schimbe oamenii de la lopeti : unul cite unul.
Ordinul trecu din luntre in luntre
SA. se schimbe oamenii de la lopeti.
Dup.' cite-va minute, acelas glas poruncea :
Mind !
Bratele odihnite dau putere noud barcilor. Sgo-
motul surd crestea : ajunsesera in mijlocul Dunarii,
unde apa venea furioasa, clocotind i rostogolindu-se.
Nimeni nu se misca.

www.dacoromanica.ro
110i IN R ASBOIII

Milescu se imbunase. Cerul, limpede, II furase de

pe pamint. Alunecase in fundul barcii, intre doi sol-
dati, urmdrind cu ochii si InsemnInd In gind con-
stelatiile.
Comanesteanu se simti deodata atins pc genuchiu :
Uite, Mihai, ce frumos rasare Antares din ape...
Soldatii ridicara capul. In adevar, o minunata stea
rosie scdpdra din lumine.
S'a aprins de tot, bat'o vina ei ! . zise unul
din oameni.
Toti cei-l-alti se uitard spre cer, infiorati ca de
spairnA Un chiot lung räsuna in vaisduh. Ce putea fi?
0 baghita, zise un soldat.
Clocotul apei scadea pe nesimtite. Tacerea netdr-
muritä li lua locul, Se apropiau de rnalul cel-l-alt,
si fie-care om simtea cd pdmintul nu mai e departe.
Fara' ordin, vislasii trageau mai incet din lopeti.
Luntrea MajoruIui se oprise. A doua veni linga
cea dlntli, a treia linga cea de a doua, si ast-fel
toate, la linie, Inaintau cu bagare de seama.
Deodata, una din bArci se isbi de ce-va tare, iar
oamenii furd sguduiti cu putere. Se auzi un latrat
de cline.
Am ajuns la mal, zise Majorul.
Se sculaserd toti in picioare.
Sá se coboare unul in apa, binisor.
Ordinul nu fu executat destul de repede. Un mo-
ment de nedomirire pdru cd stapineste pe toti. In
fine, cine-va sari.
Sintem aproape pe uscat, dornnule Major, zise
o voce prin Intuneric. \Tad un foc la deal....
Cine-i ala ?...
Milescu, rdspunse Comanesteanu Majorului.
Sä se coboare oamenii binisor, si dupa mine !..
Se auzira cite-va pliscaituri de apd, cum sareau
unii soldati.
Iordanescule !

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 1105

Mai multe glasuri repetard Incet: «d-1 Sub-loco-

tenent lorchinescuD. Ofiterul veni spre Major.
DA-mi felinarul. Dumneata sá rämli cu luntrile.
Vislaii sä nu se mi§ce de la lopeti.
Am inteles.
Maiorul aprinse felinarul, care fusese acoperit, cu
neindernánare, pe toate laturile cu postav negru.
Cele din urrnd ramificatii ale muntilor Dobrogiei,
la Dundre, se urcau pe nesimtite, a§a Ca focul pe
care-1 vedeau acum la deal, páruse soldatilor romlni
o stea.
Oamenii mergeau In tAcere, cu bagare de seamA.
Lumina focului, care ImprA§tia, departe, o ro§ata de
jeratic; strea§ina unui bordeiu ce se vedea In apro-
piere ; vane §i dealurile; fantasmagorica licArire a
fanalului, fäceau pe soldati sä se creadd pe lumea
cea-l-altd. La unii li-se pärea cà viseaza ; la altii le
veneb. sá chiue. Toti strIngeau pusca cu nadejde.
La o depArtare de vre-o sutd de pasi, clinele care
lätrase, se repezi furios spre oameni. 0 descArcAturA
de ma hui pe väi, iar clinele, strAbAtut de un
glont, sari In sus §i cAzu jos mort. La moment, o
altd descArcAturd raspunse de la Turci.
Atunci, fárd ordin, fara regula, soldatii se arun-
carà asupra bordeiului. In fata, erau cloud gherete
de scinduri : amIndoud fura fácute fdrIme, iar sen-
tinela ucisà, cAlcatá in picioare. Inteo clipa, focul
fu aninat de stre§inele colibei. Rogozn1 se aprinse,
pIrlind.
La lumina flacArilor, un strigAt asurzitor se InnAlta
pe malul ticnit al bdtrinului fluviu. Par'cd o trebuintA
sufleteascd de a sbiera coprinsese pe toti oamenii
aceia, ce tAcuserd atlta timp.
InsA u§a bordeiului nu se deschidea. Un sergent
ii dete o loviturá cu patul pu§cii, iar u§a sari din
titini. Dar pe loc el fu trIntit la pämInt, §i In acela
timp trei oameni, ca trei tigri, tl§nird din groapa

www.dacoromanica.ro
1106 IN RASBO1U

bordeiului, trdgind focuri inteaiuri 5i fugind. Doi

furd uci5i in mers, iar unul, prins viu, fu fidicat pe
sus 5i dus cdtre acoperisul ce ardea, spre a fi aruncat
in flacdri.
Totul se petrecuse cu o repeziciune extraordinard.
Majorul puse mina in pieptul unuia din soldatil
ce voeau sd arunce pe turc in foc :
Inapoi !...
In fuga impresiilor bap, de seamd cd era tocmai
cel cu ameteala de pe mal.
Inapoi!... striga Majorul din nou, 5i la bdrci L.
Locotenent Comdne5teanu! sd se formeze coloana
de mars!...
Turcul fu legat cobzd. 5i luat la vale.
Sd n'aud vorbd ! repeta Majorul. Locotenent
Milescu! treci in capul coloanei. Comdnesene, sint
toti oamenii
Cred cd da, domnule Major.
Mar5!...
Soldatii se asezard la rind, coloana porni in
5i
urma felinarului. Supunerea 5i disciplina li lua din
nou in stapinire : trecuse momentul de nebunie fu-
rioasd cu care se aruncaserd asupra sentinelei tur-
cesti.
Tocmai cind intrard din nou in bdrci 51 pornira
inapoi, Milescu pdru a-si reveni in fire. Cit tinuse
inválmd5ala, el par'cd visase sau murise. Nu-5i da
seama de nimic, nici ce fdcuse, nici ce gindise. Cite
o patd de imagine li reserva in minte, ca dintr'un
trecut depdrtat : focul, reflectat de apele Dunarii, san
capul stilcit al turcului din gheretd. Asta era rdsboiul ?..

IX.

A doua zi, 5i zilele urmdtoare, Milescu continua

a fi ca si mai inaintc, vesel, sgomotos, dar par'ca
nu destul de natural, pentru cine-1 cuno5tea bine.

www.dacoromanica.ro
 IN RASBOIU 1107

Elena 11 urrndrea cu privirea peste tot. Il rodece-va.

SA' fi fost paierea de ra'u de a fi pärasit deprinderile
lui din Bucuresti? sau nepotrivirea celor ce gindea
el despre viata in campanie, cu ceea-ce era ea in
realitate? Poate din toate sa" fi fost cite ce-va.
Nevastd-sa isi aducea aminte ci. Milescu revenea
-de la toate concentrdrile cu aceiasi neliniste sufle-
teascd. Par'c'd activitatea oamenilor cu vointa si ho-
tdrire destepta o pdrere de nth ironicd in natura lui
nehotdritd. ; par'cd disciplina grosoland a armatei, cu
supunerea ei oarbd, cu diferentiarea indivizilor dupa
gradele de la tunicd, 11 umplea de mild pentru cei
de rind. Ori-care ar fi fost pricina, Milescu, in ase-
menea Imprejurdri, se inchidea in odaea lui de lucru
si trdgea din armonica pind s'o rura ; umplea yds-
duhul de fum si scuturdtoarele de capete de tigdri ;
se primbla dintr'un colt intr'altul, fluerind. De sigur,
lumea, atunci, i-se pArea alatuità rau.
Dar zilele treceau Inainte ; evenirnentele se alungau
uncle pe altele, grave sau glumete, dupa imbinarea
causelor. Comdnesteanu iubea pe Anicuta, asteptind
venirea Nataliei ca un aiurit; Rusii se apropiau de
Dundre pe toate liniile ; Majorul Sontu pldcea la
toti, chiar i lui Milescu ; Paraipan era mai reactionar
ca ori-cind. Numai natura plutea nepdsdtoare pe
dcasupra tutulor, legind trecutul de viitor, nimicul
de nimic, printr' un singur punct al constiintelor
omenesti, acela pe care cu toate astea oarnenii pun
asa de putin pret si pe care nurnai cei ce iubesc II
inteleg : momentul actual.
Luna lunii de Maiu se urca in limpeziciunea noptii,
ca un vis frumos in somnul unui suflet tindr ; plopii
dormeau pe eaz ; apa curgea la vale desfdtindu-se in
lumrniul ce-i minglea fata.
.Comdnesteanu i Anicuta se primblau prin curte,
prinsi de brat. Ei taceau. Ochii lor se ridicau spre
lund, involuntar, atrasi de tainediscului ccresc. Fie-

www.dacoromanica.ro
 1108 IN RASBOIU
care sim;-ea in sine atltea porniri frumoase catre
cel-l-alt, §i cu toate astea nu indrisnea sä le spund,
jenat par'ca de märturia luminii.
Ce curioasa e luna! clise Comänesteanu. M.
fermeca si ma hipnotizeaza. A avea par'cã atitea
lucruri sa-ti spun, si nu indrasnesc
Nu-i asa ? addoga Ana repede, ca §i cum
vorbele lui ar fi raspuns, intocmai, gindurilor ei.
Si cu toate astea, trebue sa-ti spun. Trebue
sa-ti spun cä. viata imi pare din nou atragatoare ;
cd ma simt inviorat ; ca fac totul din plin. Dumneata
esti cu mult mai tinara decit mine, si poate nu
intelegi toata frumusetea ce mi-a ravarsat-o in suflet
iubirea mea de asta-zi, fara umbra de parere de
rdu sau de tristete....
De ce tristete ?... intreba Ana, nedomirita.
El zimbi, uitindu-se la dinsa §i stringindu-i mina
la piept.
Cum sa-ti explic ?... Numai cine iubeste drept
§i cinstit simte deplinatatea unei asemenea bucurii.
Ana se pleca sub obrazul lui i, jumatate glu-
mind, jumdtate serioasä, II intreba :
Da'se poate iubi i nedrept ? i necinstit ?...
Nu se poate. Cine iubeste asa, nu iubeste.
Atunci ?...
Zicind acest «atunci ?», ochii ei straluceau de via'11..
§ihotarire, gata par'ca sa scapere scintei de urd.
Comanesteanu se oprl in fata ei, ii ridicâ parul de
pe frunte si o privi lung.
Ce minunata esti !... Ai un portret care sa-ti
semene ?
Da.
Pori sa mi-I dai ?
Da. Elsa la ce-o sa-ti serveascd portretul ? N'o
sa ma ai pe mine In totdeauna ?...
El o privi din nou in rotunjimea senina a chipului,
si nu rdspunse. Era 'Inteinsa, ca in toate femeile

www.dacoromanica.ro
 IN R ASBOIU 4109

sandtoase, ajunse la deplinà desvoltare sufleteascd si

trupeasca, o instinctiva. pornire in potriva a tot ce e
nesigur, a tot ce e vag si fuge. Pentru ce umbra
unui portret?
In privirea lui si 'n privirea ei, se incrucisau dod
dorinti: a lui, trecind peste capul fetei si pierzindu-se
in lumea nemateriala ; a ei, oprindu-se in el.
Ana li lud minile si i-le strinse cu putere ;
0 sa ma ai in totdauna, in totdauna !...
Apoi, dusd ca de o fortd careia nu-i putea st a
Impotrivd, se aruncd la pieptul lui, tremurind :
Nu-i asa ?...
Din cerdac, glasul lui Milescu bdtea toba ca la
mezat :
Birrr ram, birrr ram.... Areciu odatd ! areciu
de dod! si de.... trei ! .

Ana se depárta de Mihai, cu o repeziciune de

fulger si fu numai decit stdpind pe sine :
Eaca si Picald.
Milescu se puse sd alerge prin curte, strigind :
La o parte, domnilor, ca trece trenul.
Apoi, se duse busna la Ana si Mihai, ii lud pe
amindoi de cite o mind si dete cu ei o fuga pind
la podet. Elena si Majorul veneau in urma.
Ajuns la pod, Milescu se opri deodatd. Apa curgea
in bdtaea lunii, plind de luclri misterioase.
Pii !.. ce frumos e !.. Anicuto, cheamd pe Ele-
ncuta si pe Major.
Se asezard toti cinci sprijiniti de rezemätoarea
podetului. Milescu tacea.
Ce miros de racoare si de primavard ! zise
Elencuta. Nu rni-ai spus nimic, Nicule, de impresiile
tale de pe Dunare.
Ce sa-ti spuiu, draga ?..
Elencuta se tufa la el. Parea plecat.
Nicule, adio.
Salutare, Nicule, zise Ana, rizind.

www.dacoromanica.ro
1110 IN RASBOIII
El se uita la ele si zImbea. Glumele nu se prin-
deau. Puterea farmecului naturii ii InrIurea pe toti_
Ce mare artist ar fi cel ce ar putea sd faca
un asemenea tablou! zise majorul.
Ana se uitá la sord-sa, sperind sä Intilneascd o-
privire ironicd. Elencuta Insd, pdrea cufundatá lntr'a
dulce melancolie, fdrá sà vadd si färd sd audd.
Milescu vorbea singur, probabil zicea vre-utt vers.
Elena veni lingd el :
Zi tare, Nicule.
El se uita la dinsa :
Ce sd zic ?
Ce spuneai adinea ore ?.. $tiu a nu vei fi vor-
bind singur.
El isi trecu bratul sul: bratul ei si li rosti incet :
Un castel pe malul marli...
(Va urma) Duiliu Zamflrescu

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA EGIPTEMLOR 1 SEMMLOR 1111

ORIGINEA EGIPTEN1LOR $1 SEMITILOR

(.1 propos de e lstoria Orientului, curs prelucrat
--
pent ru Liceul superior de P. Rdycanu.1)

(Urmare)
Dar pini i scrierea hieroglifica la Egipteni corespunde in
unele puncte cu scrierea cunetforml la Chaldei. Ori-cit de
stranie ar pArea aceastii idee, vorn presenta totui cite-va
exemple de aceastä asemdnare :
Babilonia Egipt

Oras . . . . TE, e B! . . Ora§

PAsune . 1.
SIM 4.1t, Pune, cimp

17:7
Oceanul cerulut
0 Oceanul ceruIuI

Noapte . . .
1111 r-T-1
I I
. . . Noapte
1
)4

Vestmint . . r"tul . Vestrnint

I

Rob . .
. . . Rob

A naste
/x\ 1T\ ... A naste

www.dacoromanica.ro
1142 ORIGINEA. EGIPTEN1LOR I SEMITILOR

Cine nu vede din aceste exemple, ca deosebirile de forma

intre hieroglifele egiptene i cele babiloniene, aproape dispar
fata cu asemanarile multiple pe care le presinta ele ?
Ceea-ce pare si mai hotaritor i prin urmare mai vrednic de
luat in seama, este ca asemanarile acestea intre chipul de ma-
nifestare intelectuala la Egipteni si la Chaldei, slut cu atit mai
numeroase i mai strinse cu cit ne apropriem de originile am-
belor culturi. Aceste asemanari insa, neputind fi nascute din
imprejurari fortuite, cata,sa ne punem Intrebarea : Nu curn-a
ele slut un imprumut reciproc, fie ca Egiptenii au luat ele-
mentele lor de cultura de la Chaldei, fie ca s'a intimplat un
proces contrar, adica poporul babilonian ca mai nou sa fi
absorbit elementele sale de cultura de la Egipteni ? Iar daca
nu este adevarata nici una nici alta din aceste piesupuneri, sa
nu ramie adevarata banueala ca ambele popoare, avind acelas
aspect fisfc, aceeasi construclie craniana, acelas diciionar lin-
guistic si forme comune gramaticale i sintactice, precum pri-
mele lor forme de cultura au o infalisare identica, au eapatat
aceste lucruii prin faptul originei lor comune semite si din
convietuirea la o lalta intr'un timp stravechiu, care s'ar putea
determina totusi ?
Ca sa se intimple imprumuturi reciproce, fie ca Egiptenii
au adoptat elemente de cultura de la Chaldei, fie din contra
ca acestia din urma au cerut de la cei dmtii, tiebue sa pre-
supunem neaparat raporturi de contact comercial, intelectual
sau de ori-ce alta natura, dar in ori-ce cas raporturi strinse
intre ambele popoare. Contact direct Insa sau indirect, Egip-
tenii primitivi n'au avut cu nimeni, pina in veacul al 18-a
a. ch., aid impinsi de catre regli cei mari, cu Tutmes in fi unte
si mai tirziu cu puternicii Ramesizi, au ajuns sa ia In stapi-
nire tot tinutul Asiei Anteriore pina la malunle de apus ale
Eufratelui. Dupa aceasta perioda de cuceriri negresit ca se
poate vorbi de o influenta fie a Egiptului asupra statelor din
Mesopotamia, fie poate si contrariul, dar mai Inainte, cit timp
Egiptul a ramas Inchis innauntrul granilelor sale natu-
rale, lucrul ar fi greu de admis. Asa dar, pentru a gasi b
explicare asemanarilor numeroase ce vazuram mai sus ca

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA EGIPTEN1LOR I SEMITILOR 1113

exista tntre cultura egipteana §i cea chaldaici nu ne ramine

dectt sa presupunem un traiu la olalta al acelor doua po-
poare §i pastrare de elemente culturale din acel fond comun,
alcatuit odinioara la gurile Eutratelui §i Tigrului. Si spunem
ca vatra aceesta comuna a fost formata la gurile Tigrului §i
Eufratelui, fiind-ca rasa semita este originara din A0a ; cel
putin nu i-a venit pina acurn nimarui ideea de a pune leaga-
nul acestei rase In alta parte decit in inutul de vest al ma-
relui continent Asiatic.
Din paginile de mai sus credem, cä s'a putut forma in
mintea cititotului convingerea ca. vechii Egipteni sInt se-
miti §i a au tiait Impreuna cu Chaldeii fratii lor, destul
'imp la oaltii, pentru ca sa-si formeze un fond comun de
cultura pe care 1-au desvoltat mai tirziu in chip potrivit cu
firea i cu Imprejurarile de viata prin care au trecut, pina ce
s'a plamadit cite o civi1isaie proprie §i cu caractere particulare
la Nil ca si la Eufrat. Ne ramine acum sa aratam cind au
trait Impreuna cele doul elemente semite despre care este
vorba, Egiptenii i Chaldeii. Pentru demonstrarea asestui al
doilea punt din cercetarea noasta se cuvine sa facem un mic
inconj ur.
Cultura egipteana, a§a precum o cunoa§tem, apare formata
pe deplin Inca din prirnul moment al vietii sale istorice ; clnd
se rupe dinaintea ochilor no.strii perdeaua care invalue ince-
puturile statului egiptean, icoana pe care ne-o Infati§eaza cul-
tura egipteana, este na de f runioasa, ap de isbutita, 'Mat in-
treaga viata istorica de s000 de ani, cit dureaza dInsa de la
aceasta prima aparitie §i pina la caderea Egiptului sub Romani
nu este decit o desfburare de forme mai scilciate, mai putin
isbutite ale acelui ideal din trecut. Dad acesra este un fapt
real de care trebue§te sa tinem seama, cu cit mai mult cata
sa tinem searni de cel urmator §i anume : eivilisatiunea egip-
teana este produsul direct al solului, al rasei §i al imprejura-
rilor de viata in care a trait egipteanul, cu excluderea aproape
totala a ori-carei influente streine venita din afara. Eviaent
dintr'un inceput acest popor trebue sa fi lost predispus catre
un fel de a fi, §i dad acesta predispozitie §i-a gfisit potrivite

www.dacoromanica.ro
 111i ORIGINEA. EGIPTEN1LOR 5I SEMI r1LOR

condiliuni externe de desvoltare, imprenirari de climd, de sol,

care sä fi convenit mai rnult decit ori-care altele a putut sa.
dea nastere la o civilisaiie cai acteristica, cu cit acele impreju-
rani au fost mai potrvite. Si inti'adevar la puIine popoare
imprejnrarile externe de desvoltare au fost mai potrivite cu.
fisica interna a Egipteanului primitiv, In adevar, natura
in sinul careia egipteanul s'a desvoltat si care 1-a domi-
nat de la nastere Inca prin uniformitatea peisagiului sàu,
caci formele muncilor sint pretutindeni aceleasi de la catarac-
tele Nilului si pind IMO coastele Mediteranei, perfecta re-
gularitate a revarsarilor fluviului, care la date absolut precise
§i fixe ese afata din matca sa ducind darurile sale si hrana
pentru tntreaga suflare egipteana, clima vesnic constanta a a-
cestui ;inut asezat lInga zona torida a tropicelor, toate acestea.
au trebuit sa dea spiritului acestui popor, de sigur foarte pre-
dispus din capul locului la acest fel de a fi, acel sentiment Inalt
pentru regularitate, acea veneratie adinca pentru legile odati
stabilite, si acel conservatism neinduplecat, indardtnic care ii
face sa ramina lii ideile formate si in moravuiile odata con-
tractate, fenon-len moral poate unic in istoria civilisaiiunit o-
mene§ti. Egipteanul este greoiu prin firea sa, este dornol, este
practic, lipsit de toate insusirile frumoase ale imagmaOunil,
pentru cã fondul intreger sale vieli este ratiunea. De aci reese si
seriositatea cutioasi a artei sale si felul sau gray de a concepe
vina, fiind-ca imaginaOunea, fantasia aprinsa nu arunca nici-o-
raza de veselie in actele sale, in plMmuirile sale, nici chiar
tn sufletul sat].
Pe de alta parte revarsarile Nilului au trebuit sa alba efecte-
§i mai puternice asupra formarii lor in stat. Cad negresit,
pentru ca apele aduse de fluviu sa nU ramtna sta0onare si st
nu schimbe ast-fel ogoarele In smircuri, era nevoe, ca sit Im-
piedice o asemeni catastrofa, de un sistem lntreg de zagazuri
si canale, care in acela§ timp sasi imparta in masura potri-
vita apa atit de necesarii. Canalele si zagazurile, cu modul a-
ce sta, devin construcili de absoluth utilitate publica si prin
faptul, ca un interes public general le reclama, iar pe de alta.
parte pentru ca marimea lor neobisnuita cerea intruniri de forte

www.dacoromanica.ro
 --
OR1G1NEA EGIPTEN1LOR 1 SEMIT1LOR 1115-

aproape peste puterea omeneasca, s'a impus de la sine ne oea

de a se alcatui corporatii mari care sá aduca la indeplinire
asemeni lucrari uriase. Dar pentru ca sa poata exista asemeni
corpol atiuni, cu asa grele indatoriri, se cetea ca libertatea indi-
vidului sa fie cit mai restrinsa ; iar ca libertatea individul ui sa
fie atit de restrinsa se cerea ca indivizii ce forma statul sa.
aiba un sentiment inalt do disciplina, de aci, newea de a o-
rindui executarea lucrarilor de asa natura, a tiebuit sa fie luta
de Stat ; adica prin afirmarea puterii Statului libertatea de ac.
pune a individului, care era prin natura lui pi edispus spi e
ascultaie, a trebuit sä fie cu totul nimicita. Statul a tot pu-
ternic, indhidul nimic sau pica putin : acesta este caracterul de
thpetente al civilisatiunii egipitene. Iar acest caracter s'a de-
finit, s'a precisat, s'a cristalisat, precum vazuram mai sus, din
insa-si irnprejurarile de viata in care egipteanul a trait.
Dad din imprejurarile de viata au facilitat formarea corpo-
raiiilor mari menite sa duca la bun sfirsit asemeni zidiri de uti-
litate publica tot printeinsele a tiebuit sa se defioneasca felul de a
fi al acestor corporatiuni : se cer negresit brake care sa lucreze-
clidirea uriasi, dar si spirite care sa cornande si sa croeasca in
mintea lor felul si marimea zidnilor. Fara comanda si lard spi-
ritul de supunere nimic indelung nu poate dura. Dar cine altul
poate lua comanda si calauzi pe cei-l-alti, dacá nu omul care pre-
vede greutatile de intimpinat si desleaga mai cu pricepere pro-
blemele legate de dinsele, adica architectul ? Ear fiind-ca stiinta .
binefacitoare se presinta omului de rind subt un vai misterios
de nepatruns pentru dinsul, tocmai fiind-ca el nu vede decit
resultatele bune ale acestei stiinte, architectul a fost conside-
rat mai pretutindeni, -- la Romani mai ales puternicul Ponti
fex maximus, architectnl puntei peste Tibi u, - nu numal ca-
un spirit superior fa0 de vulg, dar chiar ca o fiinta in strinse
raporturi cu spiritele cerului. Din aceasta causa n'a fost greu
a se alcatui o grupare de oameni, mai stiutori de carte, care
pricepind importanta acestui mister aruncat asupra stintei, nu
numai si tie vulgul departe cu totul de isvoarele din care se
adapau ei insi-si, dar si imbi ace stiinta chiar In haina religieL
Asa s'a facut, ca intocmirile de Stat si raporturile cetatenesti,

www.dacoromanica.ro
B16 ORIGINEA. EGIPTENILOR I SEMIT1LOR

moravuri si legi, stiinta si arta, sa stea In legatura strinsa cu

religia, adica mfluentate de religie inteun grad precum nicairi
asa ce-va nu vom mai intilni. Stiinta pretutindeni a fost a-
ristocrata In esenta ei, In Egipt mai presus decit ori-unde ; de
ad influenta extraordinara a preotilor asupra intregei vieli de
Stat.
Daca dar Intl eaga cultura egipteana este resuitatul fit-1i egip-
teanului, desvoltata de imprejurarile de viata in care poport.1 de
pe malurile Nilului a trait, caci aceasta manifestare intelectuali
st artistica nu-si poate gasi, precum vazuram mai sus, explicarea
si ratiunea sa de a fi, decit in natura in sinul careia ear,s'a desvol-
tat,daca influentele din afara n'au jucat nici-un rol in aceastä
desfasurare a spiritului egiptean, cad punctul culminant al acestei
desvoltari, idealul sdu cel mai isbutit, se afla In epoca marelor pi-
ramide, adica pe la 4-5000 de ani inainte de era noastra, pe
cind Egiptul nu intrase Inca In contact cu nici-un alt popor dm
lume ; si daca timp de poo - 5000 de ani, cit o cunoastem
aceasta cultura, n'a variat aproape de loc, st In ori-ce cas varia-
punile oscileaza intre hotare cu totul strimte ; atunci, pentru
formarea acestei culturi asa de fericite in al V-lea mileniu
A. Ch. se cere macar o perioadä de tiinp de alte cite-va ml-
lenii mai inainte, in cate sa se fi putut alcatui civilisapunea
egipteana, sa fi putut primi pecetea caracterului sin propriu si
si si fi capatat infatisarea pe care vedem a o are In desvol-
urea omeneasca. Asa dar, printr'o deductie fireasca sintem
irnpinsi sa admitem, ca. ,Intreaga eivihsatiune egipteana poate
merge cu vechimea pina in al VIII-leaa sau al IX-lea mileniu
inainte de era noastra, si ci poporul care a produs-o n'a putut
till nicaeri aiurea cleat In valea strimta dar roditoare a Ni-
lului, la adapostul ori-carei influente, ori-carei ingerinte din
afara. Dar germenul culturii egiptene, am WI= In paginele
precedente, trebueste catat in valea Tigrului si Eufratelui, mai
exact, elernentele de culturi din Egipt au un caracter pro-
nuntat de Inrudire cu elementele corespunzatoare din valea me-
sopotamica. Cum nu se poate dovedi, ca un imprurnut a fost Imre
ambele vetre de cultura, atunci nu ne rarnine sa admitem de-
cit, ca ambele popoare, egiptean si chaldeu, au trait odinioara,

www.dacoromanica.ro
 ORIG1NEA EGIPTENILOR E SEMITILOR 111T

In oii-ce cas inainte de mileniul al IX-lea,intr'un kc comun

unde s-au desvoltat la olalta i apoi paralel au dus cu sine si
transformat elementele de culturi mostenite, conform Impre-
jurarilor de viata in care au trait, conform firii particulare
cu care au fost inzestrate. Cu aceasta avem un raspuns la in-
trebarea noastra de mai sus, cind au trait impreuna cele doui
elemente semite.
Dar aceasta perioada de viata la olalta a celor doua ramm i
ale rasei semite, viata petrecuta inainte de al IX-lea mileniu a_
Ch. a fost i ea precedata de o alta perioada cu mult mai
Nieche, pe cind popoarele semitice nediferentiate In grupe apaite
tr;teau Impreuná i aveau aceeasi vigil. A von Kremer') un
semitolog de frunte, cercetind cu dearnanuntul prin mijlocul
filologiei comparate, fauna si flora comuna tutulor ramurilor
de rasa semi0, alcatueste o icoana de cultura cu mult mai
primiti% a decit ceea- ce observasem in centrul din Mesopotamia,
unde se desvoltase popoarele chaldee i egiptene. Semitul pri-
mitiv, asa numitul proto-semit, popoi ul care nu se difeientiase
Inca in Ebrei, Fenicieni, Arameeni, Sirieni, Arabi, Chaldei,
Egiptem, avea, zice von Kremer, o cunotinla sigur a. de camild,
ctci numele acestui animal cu radical comun II gasim pretu-
tindem la ramurile risipite mai tirziu din leaganul semit; 'acelas,
lucru se poate crede i despre cunoasterea ciinelui i asinului,
ambele animale traind in stare domesticita pe lingi om. In-
vdtatul semitolog Ii Intregeste icoana vietii casnice primitive
semite, plin constatarea, c turmele de oi, de capre si de vaci
averea i dragostea de mai tirziu a pastorilor ebrei, egipteni
sau chaldei, erau tot asa de pretuite i atunci in acele timpuri
stravechi. Orzul, 0111, lintea, bobul, ceapa siust,troiul, olivul,
smochinul, migdalul, rodia si mai presus de toate, vita de vie
cu harmile sale, au fost de asemeni cunoscute i pretuite in
patria comuna semita. Ear pe aceste bunuri de pace, semitul
primitiv stia la nevoe sa le apere cu virtutea bratului situ ;
caci era un popor rasboinic acest popor, dupa curn marturisesc.
exprestunile bogate semite pentru arme ca sabia (saipu), arc

1) Semthsehe Kulturentlehnungen aus dem Pflanzen etc. in Ausland 1875

www.dacoromanica.ro
1118 ORIGINEA EGIPTENILOR 1 SENIITILOR

(Kau§atu), lance (rumhu) §i prisomer (amatu), expresiuni ce

se gasesc cu un radical comun la toate ramunle popoarelor
semite. Dar unde poate fi localisata aceasta vatra de cultura
proto-semita, care vedem ca precede in timp vatra de cultura
egipto-caldee de pe malurile Tigrului i Eufratelui ? Problema
ar parea insolubilä daca raza de extindere a unor animale pi
plante cunoscute proto-semiplor, nu ne-ar da indicii destul de
pretioase Animalele camila, clinele, asinul, ursul, pantera §i
boul salbatic, strutul, toata flora proto-semita cu nobilul palmier
In frunte, nu se pot intilni la olalta toate deck Inteun singur
punct : In .nordul Peisiel, pe linga marca Caspica §i isvoarele
Tigrului. Si prin urmare aici, a rrebuit prob ibil sa fie primul
focar de cultura semita.
Fr. Hommel, intr'un §ir de lucrari 1), care au avut un pu-
ternic rasunet In lumea savanta, merge cu aceasta pan undere
a intunericului din trecut §i mai departe. El crede ca .51 a-
ceasta vatra proto-semità, a trebuit sá fie precedata de o alti
perioada, cind proto-semitul traea impreunä cu arianul yrimitiv.
Altminteri asemanarea de radical la unele cuvinte din limbele
ariana i semita, n'ar putea fi explicata in nici-un chip. Cite-va
din aceste exemple le putem si not presenta:
Artanul Staura (taur) corespunde semitulut taut U ;
Karna (corn) r » Karnu ;
Gharata (Xwaos-aut) a a harudu ;
» wama (yin) a r wainu ;
Aceastä identitate de radical la cuvinte, este firesc luct u sa
m'o putem exphca dec It prin traiul comun al ambelor grupe din
semintia alba, odata ce este imposibil de admis un imprumut
caproc. Locul insa de traiu cornun n'a putut fi, dupa parerea
lui Hommel, decit pe ambele clime ale muntilor Caucas. Pe
aim de Nord, privind spre sudul Rusiei, a trait grupa din
semmiia alba caucasica pe care noi o numim ariani pe clime
sudica a trait grupa zisa senutd. Cu aceasta, suinta ne readuce
pc nesimtite, calauzindu-ne insa cu pay mai siguri, eat aY la
leaganul stravechiu de pe muntele Ai arat, despre care ne vor-

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA EG1PTEN1LOR I SEMITILOR 1 119

beste cu atita farmec batrina Bib lie. In resumg putem sugine

urmatoarele
Egiptenii au ti ait pe malurile Nilului din =purl care sint
poate anterioa re mileniului ai IX-lea sau X-lea inain re de Christos,
-siaici 51-au desvoltat ci cultura adusa in germenii plarnaditi
odmioara Ii valea Tigrului i Eufratelui. Mai veal de cit
intrarea Egiptenilor in Egipt a trebuit s5 fie negresit atra de
cultura din Mesopotamia, si ea r a fi stralucit cel pupn cite-i a
milenii mai nanue de anul loom a. Ch. Dar si aceasta vatra
s'a aprins dupa ce se stinsese alta si mai veche, alimentata de
poporul semit in fasa Inca a nedifetenperii in Ebiei, Feni-
cieni, Chaldeeru etc. Cind a trAit aceasta lume, sigur nu
putem spune, dar pi esinitim faiti indoeala mulpmea milennlor
care a trebuit sä se strecom e pina la i uperea grupei egipto-
chaldee din trunchiul comun sermt. Ori-cit de batrina, ori
cit de neguroasa ar fi aceasta peimada straveche de cultura,
totusi indarkul ei stravedem cu puterea inchipuhn, o aka
lume i rnai veche, lumea anano-semitã asezata pe ambele
dine ale munplor Caucas Cite milenii Ii va fi trebuit i acestei
mase informe ca sa easa dm 'stare t sa de ornogeneltare si sa
dea nastere celoi doua seminpi, cele mai feiicit inzestrate din
cite slot pc parnintul acesta si a c;tror istorie este istoria pro-
gresului minpi ornene5ti, aceasta famine la placul fantasiei
fie-caruia ; in ori-ce cas, par'n te cuprmd fiorii sS te pleci pe
gura acestei prapasth a tiecutului, in care simp, mai mult de
cit vezi, agitindu-se popoare fara nume i fara caractere dis-
tinctive, invaluite, precurn sint in negura vremilor
Re enind la pi oblema noasti S asupra vechimii culturii e-
giptene i asupia originei acestui popor, intelegem indata cit
graunte de adevai poate cuprinde spusa d-lui Rascanu ca (tin
stai ea actualft a cunostintelor istorice, putem afirma ca Egiptul
este cea dintia taKi civilisata din lumea veche». De asemeni
stun ce rectificate trebue sS dam i cuvintelor atipul fisic al
Egiptenilor ne arata un popor de rasa alba, deosebit de tipul
semit. Si f5ceau parte din acel grup de popoare, care s'au
numit popoare chamitice
0 rectificai e de un intei es mai general trebue tacuta la

www.dacoromanica.ro
1120 ORIGINEA EGIPTENILOR I SEMITILOR

spusele d-lui R4canu, In ce privqte originea alfabetului fe

nician. D-sa ne spune : cAlfabetul nu putea sa se nasca li
Iárile care au inventat scrierea hieroglifica, pentru Ca, intre
alte piedici, religiunea se opunea. Poporul care avea sa'i in-
venteze trebuea sa Intruneasci doa conditiuni, intii, sit fi fost_
multä vreme in contact cu Egiptenit §i al doilea, sa fi avut
tin comell foarte activ. Numai Fenicienii puteau intruni aceste
condiiiuni. Ei au imprurnutat de la Egipteni 22 de semne din
scrisoarea cuisiva sau demotica a bor. Acest imprumut e foarte
vechiu, pentru ca din tractatul dinue Egiptent §i Chititi, stim
ca scrierea era In Shia prin veacul al XVI-lea a. Ch.p
Cu toare gieutaule care slut legate de asemeni cercetan
asupra originei culturii ornene5ti, cad originea culturii ome-
ne§ti insearnna cercetarea facuta asupra alfabetului fenician,
totu§i i espunsurile ce s'au dat In ultimele umpun sInt de aa
naturii, cã ele ne satisfac mai bine, §i sint mai in armonie cu
meisul real al lucrurilor decit raspunsul cunoscut, Ca scrierea
hieratica egipteana ar fi model de unde Fenicienii s'au ins-
pirat i croit literele bor. Cercetarile din ultimele timpuri ne
aptopie, cit e vorba despre originea alfabetului fenician, tot
mai mult de centrul stravechiu din Chaldea. Argumente ar fi
destule de adus; dar pentru exemplificarea teset *noastre ex-
punem aici numai cite- va dinteinsele :
Scrierea feniciana nu cunoa§te deck un singur semn pentru
sunetele ch §i ajzn (o), cind in limba poporului, precum §i in
a Intregei grupe de popoare nord-semitice, existau cite doi.
sunete pentru fie-care. Dad. Fenicienii ar fi lmprurnutat scri-
ei ea lot din Egipt, ei ar fi trebuit sä imprumute cite douã
sunete (ch i alai) cu cite doua variatii fie-care. Daca Fenicieni
totu§i n'au decit un singur semn peutru fie-care dublu sunet
al lut ch §i ajin aceasta inseamna c poporul de la care ei an
imprumutat scrierea, n'aveau dedt un singur semn pentru fie-
care sunet. Si In adevar, dintre toate popoarele semitice, sin-
guri Chaldeii n'au avut aceasta dubla specificare a sunetelor
de mai sus ; deci §i. Fenicienii, copiind dupa acqtia, au trebuit.
sa se muliumeasca cu smgurele doã semne.
Apoi ce proba mai hotailtoare poate fi decit insu§i numele

www.dacoromanica.ro
 ORIGINEA. EGIPTENILOR I SEMITILOR 1121

literilor Imprumutate ? Fenicianul numeste literile sale, aci cap

de bou, ad cask aci peste, aci ochi i asa mai departe. Daca
el ar fi Imprumutat scrierea sa din cea demotica egipteank
atunct designarea literilor ar trebui sl se gaseasci si In limba
egipteana ; acest lucru insa nu-1 vedem. Din contra, in Chaldea
numirile obiectelor se aseamana cu cele din Fenicia la litere.
Asa, chaldeanul prirnitiv numeste capul de bort, alpu, din care
fanicianul a format pe alef, care inseamna tot cap de bou ;
si el numeste casa, bitu, precurn fenicianul numeste litera b
cask beta, etc.
Asemanarea s'ar putea vedea §i din insa-si forma literilor fe-
niciene, care se regaseste mult mai inrudita cu forma literilor
similare din Chaldea decit din Egipt. Chaldeul, spre pilda, isi
Inseamna litera a pe care o numeste cap de bou, cu un tri-
unghiu care ar infátia conturele craniului si doua liniute care
ar fi coarnele ( 4) femcianul rastoarna litera si capata

forma lui a
(744r %.0
1 bitu (casä in 1. Chaldee) corespunde cu ai beta (cash* in 1 femmanA

se gtmlu (dar) a a 1 gemel (cdmila)

4Q nunu (peste) a sis 5 paste (lit n in 1. &me)

.6 LX nsu (cap) cu (1) re§ (cap)

In fine chiar principiul, dupa care sint ctoite litetile feni-
ciene si cele chaldeene, este identic : scrierea feniciana este al-
catuita, cu rare esceptil din combinarl de linii drepte, asa pre-
curn cea chaldee este fot mata din cue. Cita deosebire de scrie-
rea demotica t hieroglifica egipteana, unde linia cutba joaca
rolul capital !
$i nici cá putea fi alt-fel.Cultura babiloniana a fost prin po-
sipa sa intr'o valä larga marginita de jur imprejur cu o rnul-
pme de popoare, o cuitura universala, spre deosebire de cea
egipteana care, timp de mai bine de 3 milenii, a tEmas in-
chisa inauntrul granitelor in care se nascuse. Din acest focar
au luat mai intii sctierea popoarele din Bactria, care la rindul

www.dacoromanica.ro
1122 OR G1NEA. EGIPTENILOR t SEMIT1LOR

lor au imparta§it-o §i vechilor popoare ale Indiet. Din Bactria

s'a ráspindit In acela§ timp la toate popoarele ugro-mongolice,
ajungind ast-fel sà fie scrierea curenta la poporul chinez de la 3000
de ani a. Ch. §i pina in zilele noastre. Tot din acest focar meso-
potamic au trebuit si ia alfabetul §i Fenicienii prin mijlocirea no-
mazilor Beduini, care rataceau prin pustiunl? de la marginea
Siriei nordice, §i transformindu-1 inparte, 1-au intrebuintat In
transactiile lor comerciale cu popoarele din basinul Meditera-
nei, pink ce infine a ajuns sa fie luat §i de . poporul grec.
Dupa ce a incercat §i In Elada alte modificari, alfabetul a Lost
transtnis poporului roman, cate 1-a raspinda cu sine pe toata
suprafala imperiului situ uria§. Vedem dar cum aceasta desco-
perire facuta in timpi imrnemoriali de cane poporul Surnero-
Acad din valea de joS a Tigrului §i Eufratelui, a ajuns sa fie
un bun al ornenini intregi.
Poate cii ar mai fi puncte de rectificat in accastã opera
noua a d-lui Ra§canu, dar nici locul nici momentul nu ne in-
gadue asemenea lucru, poate cà autorul ar fi trebuit intr'un
manual de istorie veche, sa-§i inceapa expunerea sa, prin a
infali§a peripetule sernitice omenesti in perioada preistorica
Fie-ca s'a temut de extensia prea mare pe care ar fi luat-o
cartea adkogind §i aceste lucruri, fie-ca considerari de altã na-
turk 1-au silit la aceasta, autorul le-a läsat de o pane, nu fkra
oare-care regret din parte-ne.
A§a cum este insa acest manul este menit sa ocupe un loc
gol in didactica noastra Foiara, este o fencire, ca acest loc
a fost ocupat de lucrarea d-lui Rascanu, care cunoscut de :nu-
rea, prin onestitatea cercetarilor sale §tiintifice, prin pregktirea
sa anterioara, prin chipul de a domina intreaga matene, §i a
o rindui dupa grupkri facute sistematic si cu adevarata pn-
cepere, pt in insu-si felul de expunere simplu, cu ctildura §1
fara nici-o inflorire de stil, prin Interesul deopon iva pornit
pentru evenirnentele §i oamenii politici care intra in cercul
observanlor sale, era indicat mai inainte decit altul sa ocupe
acest loc gol in didacrica noastra producind o opera de lia-
loare pe acest ttirim al literatutii noastre istorice.
Teohari Antonescu.

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEMEI1 1123

PENTRU CULTURA FEMEII

E un lucru stint de toatâ lumea ca de vre-o citi-va ani
incoace, numkrul domnisoarelor bacalaureate creste in mod
simtitor. Cu numdrul lor creste si numArul acelora care
aspird sá deviná profosoare, desi locurile dispornbile sint
foarte putine in raport cu numárul postulantelor : un pro-
letariat femenin se formeazä si tinde sA devirià din ce in
ce mai putermc.
Fatá cu aceasth stare de lucruri, ante-proectul, prin care
D. Spat Haret, ministru instructiunn publice, cautà se re-
aliseze in curind reforma inviitamintului nostru secundar
si superior. contine dispositiuru, care sint menite sd o-
preascá pa viitor razuin tele noilor generati uni de domnisoare
spre bacalaureat. Multi ins5., recunoscind bundtatea inten-
Vumi de unde au pornit acele dispositiuni, vAd totusi in
insa-si acele dispositiuni, nu numai tendenta de a impie-
dica un proletariat tementh, dar si tendenta de a opri pe
femeile noastre de la cultura generalk care de am incolo
va fi accesibild numai MI bat3lor. Fdrä a discuta aci dacd
lucrurile stau asa sau nu noi ne facem o datorie de con-
stuntã lásind sA urtneze, douä articole, in care dreptul la
cultur 5. al femeilor este sustinut ca o trebuintrt imperi-
oasd a vremilor in care träim.
(Not Red.)
1
...Parerile asupra int] tylerii, ce trebue data instruc-
tiunii femeilor, sint totu§i si astazi impartite. Cit
pentru mine, eu cred ca." inapoi nu se va mai merge,
ca aspiratiunile femetlor la intreaga cultura, ce a de-
yenit comoara ornenirii, se vor accentna din ce in
ce mai mult, ca egalttatea sexurilor in aceasta pri-
yinta va deveni un fapt. Numai in aceastä privint'a?
Cred cd nu numai in aceasta i cred---i eata a doua

www.dacoromanica.ro
 4124 PENTRU ULTIMA FEM.Ell

convingere, ce tin a exprima cd deplina indreptd-

tire a femeilor, asa-numita emancipare, e nurnai o
chestiune de timp. Deja prejuditiile despre inferio-
ritatea lor intelectuald dispar, nimicite prin evidenta
faptelor : atitea femei studiazd cu succes si sint pe
acest teren male serioase ale barbatilor, incit nu
mai incape a vorbi de neputinta lor 'de a-si insusi
o culturd ori-cit de inaltd. Li se mai refusd deocam-
data genialitatea, deoarece un geniu feminin n'a
produs inch omenirea, de si licd rim de genialitate
s'au ardtat deja la femei. Dar putem noi sti, ce se
va ardta dup. o "actiune de mai multe ori seculara
a culturii, totdeodatd a constiintei liberLdtii si drep-
turilor cistigate, asupra inteligentei feminine ? In on-
ce cas genialitatea n'are nimic a face cu chestiunea,
de care ne ocupdm. Pentru functiunile, ce indepli-
nesc bärbatii in statsi de acestea e vorba, cind este
vorba de drepturile femeilornu e de trebuintd ge-
nialitatea. i cit timp nu se poate zice, cd ori-ce bar-
hat e mai inteligent decit ori-ce femee, atit timp este
o nedreptate, a face toate ramurile de activitate in-
telectuald accesibile ori-cdrui bdrbat si neaccesibile
ori-cdrer fernei.
Sd nu uitdm, cd toate privilegiile, ce au existat in
trecut si astazi sint abolite, au existat pe basa pre-
supusei superioritäti si inferioritäti congenitale. Fara
a cerceta timpurile mai departate ale istoriei, n'avem
a ne gindi decit la feudalitate. Nobihi credeau, cd oa-
menii de rind. erau incapabili de a indephni functiu-
nile mai inalte in stat; ei so credeau din nastere
superiori celor-l-alti. i la un moment dat au si pu-
tut fi dim. nastere superiori in urma hereditdtii uricr
facultati desvoltate si exercitate timp de secole. Dar
de aci nu urma, ca in aceleasi conditiuni de traiu
n'ar fi ajuns si altii la aceleasi calitkti ernmente. Cite-
lupte, lupte seculare n'au fost de trebuintd, pentru
ca asa-nurnitul tiers-état sa cistige drepturile, ce le-

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEMEll 1125

posede astazi. Nu e indoeald, ch aceeasi solutiune va

avea i lupta intreprinsd de femei pentru drepturile,
ce astdzi li se refusd.
Cind sue tractea0 aceastä tuna', preocuparea ge-
nerald este : Ce va deveni familia? Dacd te gindesti
bine, iti vine a suride de acessta naivd temere. Pu-
tem noi prevedea, ce forme va lua societatea ome-
neascd, i putem noi incerca a stabili norme pentru
un viitor departat ? Un lucru este sigur : inapoi iu
vom merge. Noi, care am avut famiha i i-am cu-
noscut valoarea si i-am simtit dulceata .51 fina i pa-
trunzdtparea ei influentd asupra indivIdului, am pu-
tea noi sh cadem in barbaria prirnitivd, sã suprimam
brutal aceastd formd de cultura si sh ne aruncdm
inapoi spre incercari rudimentare? Cu neputinta! Ni-
mic nu se pierde din ceea-ce a existat ; continutul
vietei se transformä, dar persistä si se propaga in
infinitatea, ce ne sta inainte, un substrat pentru for-
matiunile, ce au sa apard. Productul viitorului va fi
poate o familie alt-fel organisatd decit cea de astki,
relatiunile intre membrii sal vor fi poate altele, dar
inferioare celor de astdzi de sigur nu vor fi.
Tind femeile spre asa-numita ernancipare, fiind-ca
misiunea lor in familie le pare inferioard diverselor
misiuni, c implinesc barbatii in stat i societate? Nu.
Cred. poate cd viata lor va fi atunci mai usoara?
Nici aceasta. Femeile shit, ca viata lor va devenl a-
tunci probabil mai grea; dar vor sä ia asuprd-le greu-
tatea vietei, vor sa munceascd pentru a-di agonisi tra-
inf. .Ele tind la neatirnarea lor economicd pentru
demnitatea vietei lor, pentru a-si putea crol soarta
in deplind libertate, ca i barbatii. Ele stiu, ca di
viata de familie se va ridica atunci, fiind-ca din par-
tea lor cdsdtoriile nu se vor mai contracta din sild
materiala, pentru asigurarea existentei, ci numai din
-indemn sufletesc. Femeile au mai toate, astdzi ca ti
in trecut, o Malta idee de rolul lor in familie ; ear

www.dacoromanica.ro
i 226 PEMTRU CULTURA FEMEII

cit pentru mine, eu pun aceastd misiune pe deasu-

pra tuturor celor-l-alte si cred, cã de la buna ei in-
deplinire atirnd buna indeplinire a tuturor celor-l-alte.
A ocroti, a ajuta sfinta copildrie, a dirige pe adoles-
cent, a lua parte la preocupdrile omului matur, ce
a intrat in lupta vietei, a cduta cu el adevdrul, a a-
:junge prin cercetare comund, prin infiuentare reci-
procd, la aceleasi convingeri, la convingeri bine sta-
bilite, care pe urmd devin motive de actiune si sint
mai cu seamd de el traduse in fapte, in fapte care
se revarsd asupra geribralitdtii, aducindu-i cu atit mai
malt bine, cu cit au fost mai bine desvoltate in fo-
carat vietei intimepoate fi o misiune omeneasca,
care sa-ti subjuge mar puternic toate factiltiltile sufle-
tesci, cdreia sd te devotezi mai cu desdvirsire? .5i
tot ce se tine de familie si casd, tot e lucru inalt si
lucru sfint. Temerile, cal femeea instruitd va despretul
grijile cdsniciei, eu nu le impartasesc ; asemenea temeri
au putut fi la locul lor fata de semi-cultura, de spoeala
de cultura. Cu cit femeea va fi mai terneinic instruita,
cu eit judecata ei va fi mai desvoltatd, cu atit mai
patruns va fi de adevdrul, cd de partea materiald a
existentei nu ne putem desbrdca, cá prin urmare trebue
sa o ingrijim, pentru a o innobill. 0 femee cu ade-
vdrat culla' va avea simtul estetic desvolrat, si deja
pentru satisfacerea acestui simt va ingriji de casa ei,
o va face atragdtoare si frumoasa. Cu cit va fi mai
culla', cu atit mai putin se va multumi ca tipicurrie
conventionale ale trecutului pentru aprecierea lucru-
rilor si clasarea lor printre cele inalte sau cele jos
puse, printre cele alese sau cele pe rind. Va §ti ca
nu exista, inciltare si degradare decit eticei. Va fi pa-
trunsä de adevarul, cä ori-ce aptitudine are valoarea
sa absolutd, cä a fi o band cusaloreash e tot atit
de demn ca si a fi o buna profesoare. De la acest
mod de a privi viatai in zilele noastre el devine
o profesiune de credintaeste malt de asteptat; este

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA EEMEIL 1127

indata de asteptat o mare irnblinzire a tratulut si in

a doua lime un puternic ajutor pentru resolvirea
complicatelor problerne sociale. Simtul pentru onoa-
re, cum zic Germaniiamorul propriu, cum zic Fran-
cezii mai putm caracteristic e un puternic stmt in
om. Sa, dispara prejuditnle de superioritatea cutdrei
activitatt asupra celei-l-alte, st se va vedea pe de o
parte, cum fie-care se va indrepta natural spre mun-
ca, care corespunde mai bine aptitudinelor sale, ear
pe de alta parte, cum fie-care va fi mai impdcat cu
soarta sa, ori-care ar fi aceasta. Sa ia femeile asupra.
lot', a propaga aceasta credintä, manifestind-o mai
intn ele insi-le prin toate actele vietei lor, si mult bi-
ne vor face ornenirii. Va disparea insolenta sumetie
legata de cutare sau cutare calitate, necum de cu-
tare sau cutare positiune sociala, nu va mai privi
nimenea de sus in jos pe cel mai putin inzestrat, sau
mai bine zis : alt-fel inzestrat de la naturd, pe cel ce
lucreaz4 mai mult cu mina decit cu capul. Cu cit
o munca este mai grea st mai putin atraga-toare, cu
atit mai mult merit est e. de a o face, st cu atit mai
mult trebue pretuit cel ce o face.
Ori citi protivnici ar avea inca ideea neatirnarii
femed, ea se va realisa cu necésitate in viitor.
Gurente contradictorit au fost totdeauna in spiritele
oamentlor. 0 parte din el covirsesc cu gindirea tot
ce este dat, intrevdd pentru toate modifichn de tot
felul si cauth a le realisa; altä parte tinde a 'Astra
ceea-ce este si se opune noilor curente ; iar intre a-
ceste cloud extreme sint representate o multime de
nuante transitorii. Si este bine sh fie asa. Pe de o
parte ceea-ce nu-si &este loc in viata, ce e reim-
pins in focarul inimei, arde acolo mai intensiv si va
isbncni odata, mai cu putere ; pe de alta parte, ne-
lasindu-se cimpul fiber pentru ori-ce creattune, se
vor evita formattuntle efemere, lara vitalitate, si ceea-

www.dacoromanica.ro
1128 PENTRU ULTIMA FEMEI1

ce se va desvoltä, va fi aleatuit din elemenfe traini-

ce, care au putut esi invingdtoare din luptd.
A§a dar neatirnarea femeii va veni. i dacd va
veni cu incetul, va fi cu atit mai bine. aci este bi-
ne, ca in pregdtarea viitorului sh nu pierdem de sub
picioare basa presentului, este bine, ca ceea-ce va fi,
sä se desvoalte treptat din ceea-ce este. Aceasta este
deosebirea intre o incercare utopicd i o lucrare de
reformä salutarti.
Pe linga aceste sa avem in minte urmätorul ade-
.vär : in ori-ce conceptiune omeneascd, nu momentul
infaptuirii e cel mai solemn, ci momentul ce pre-
cede imediat infaptuirea, adecd momentul, cind ceea-
ce va apärea, e deplin clesvoltat in fiinta sa intima".
Nu viata sensibild e lucrul cel mare, ci tainica ac-
tiune a fortelor, care intretin viata sensibilä. Nu vor-
ha, ci gindirea, nu fapta, ci motivele, nu actiunea
intreprinsä in vederea unui scop, ci convingerile, ce
o sustin §i care au determinat scopul aceste sint
partea inalta a fimtei umane. i deoarece la a-
ceasta. vigh inteligibila, ce stà in dosul vietei sensi-
bile, femeile iau o parte nehrnitatä, nu iau ele parte
la ceea-ce existenta are mai inalt si mai pretios? .51
eu pretind, cä de la cea d'intii licArire a civilisatiei,
adecd dela primul moment, cind alte puteri decit forta
brutalti au inceput sa albã autOritate asupra oame-
nilor, din acel moment a si inceput influenta femei-
lor asupra resolvirii marulor chestiuni, ce au agitat
omenirea. Ear astäzi, prin faptul, cal considerarea,
de care o loveau timpurile barbare, e ca i dispa-
ruta", precurn dispare din ce in ce mai mult ingim-
farea bärbäteascd fatá cu ele, ele sint ca §i desro-
bite ; partea inteligibila a desrobirii Ior find aproape
terminatà, desrobirea de fapt apare ca un ce secun-
dar, care va veni neparat §i poate fl ateptat cu räb-
dare.
Räbdare! In chestiuni de asemenea generahtate

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA b'EMEEE 4129

Aci mai mult decit ori unde räbdare insemneaza

resignatiune, abnegatiune. Cdci hu cel ce astäzi sim-
te adinc neajunsurile existente si intrevede un viitor
mai fericit, pentru a cdrui realisare a lucrat cu de-
votament, [111 el se va bucura de binele realisat, nu
pentru el vor venl acele timpuri frumoase. Cind ele
se vor fi desprins din chaosul infinitului i vor stra-
luci deasupra urmasilor sái, partea lui va fi numai
acel adinc somn reparator, care vindecd toate dure-
rile vietii si este poate totusi cel mai mare bine, ce
poate fi ddruit omului. Cdci cit e el in viatd, intre-
vede deapururea un bine mai mare decit cel ce-1
-are, si deapururea are trebuintä de resignatiune,
pentru a se märgini la ceea ce-i este dat. Daca am
avea mereu in minte acest adevdr, am fi poate mai
inghduitori fa.td cu realitatea, ne-am multumi mai
usor cu soarta noasträ pe pamint, ori-care ar fi a-
-ceasta. Cazi n'are fie-care din noi pentru acea parte
a sufletului sal], care nu e satisfhcutd prin scopurile
practice ale muncei de toate zilele, ci covirseste tot
ce este dat, n'are el cimpuli vast al observatiunn,
sfera nemarginita a gindirii, nu poate el pätrunde
-cu mintea i cuprinde cu inima lui tot ce exista,
ast-fel tot ce existä, toga.' viata aceasta bogath nu e
mai cu desavirsire a lui, decit Ca ar smulge cu chin
si svircoliri pe ici pe colo cite un petic din aceastä
realitate ademenitoare, ce mereu fuge dinaintea o-
chilor nostri?....
Prin o lenth evolutiune dar femeile vor ajunge la
o inavutire a fiintei i vietii lor. Dar nu prin lige si
perorari, nici prin respingatoare apuchturi indräs-
nete, prin urite tipicuri de emancipare se vor apro-
pia ele de acele somitati aurite ale destinului, ci nu-
mai prin munca intelectuald cinstith, prin o severa
disciplinä a vointei, o perfecta curatenie de cuget.
451ori-ce studenth, care a lucrat cu statornicie si a
atins .scopul cultural urmhrit, pastrind acea demni-

www.dacoromanica.ro
1130 PENTRU CULTURA FEMEII

tate de caracter, fara de care toate succesele inte-

lectuale isi pierd valoarea, fie-care din acele studente
a fricut mai mutt pentru causa sexului ei decit toate
agitatoarele si reciarnantete din lutne.
Nu vom pierde insti din vedere urmatoarele : De
la nici-o schimbare exterioara sä nu astepte ornul
prea mult, caci in esenta ei viata ramine aceeasi.
Ea nu e mci atif de upard, nici atit de grea ca re-
presentarea noasträ despre dinsa, fiind-ca n'are eta-
ritatea notiunii, dar nici implacabila sa exclusivitate,
ci e pe atit de intunecath cit de imblinzitä prin in-
finite transitii. Cu totil aspirtim la fericire st fugim
de suferintä, dar e bine sa stim, ca suferinta nu o
putem scoate din viatd, nici suferinta fisica", cu toate
progresele tiinei, cu aLit mai putin suferinta mo-
rata. Din cite parti nu ne poate veni aceasta, in
cite puncte nu se poate imbolnavi organismul nos-
tru psichic, §i cita forta morala nu trebue sh desta-
sure atunci fie-care din noi, pentru a nu lasa ca
elementele morbide sa-i distruga pärti eentiale ale
personalitatii, pentru a-pi pästra cel putin intact ca-
racterul. Oare consideratiiIe acesteap certitudinea ca
de suferintä nu vom scapa, ori-cit am cauta a
ne imbunätäti soarta, Ca nu poate fi vorba decit de
o schimbare in felul sufeiintei si de mica usurare,
ce resultá de aci, oare tolte acestea nu ne indeamna
la cumpat intru toate, atit in bucurie cit in intris-
tare, atit in speranta cit in temere, atit in aprecierile
cit i in aspirattunile noastre? i la cumpdt trebue sa
ne inclemntim mereu unii pe altii in aceste vremuri
de febrila activitate, de goanä i nesatiu. Cu cit ar
deveni viata mai upard i cu cit mai nobila, daca
ne-am patrunde de adevärul, cä ornul nu se afirmä pi
nu inriureaza asupra altora numai pnin activitatea
sa, ci i prin fiinta sa, nu numai prin ceea ce face,
ci i prin ceea ce este. Dar zilnic vedem, prea mult
vedem, cum fie-care se opinteste i cauta a se ridica

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEME11 1131

cit mai sus, cit mai sus, calcind pe capul semenului

sau, pentru a se inalta deasupra lui. .5i ce e sus .i
jos? Puncte de vedere nemarginite ! Universul n'are
sus si jos. In noianul vieth sus si jos sint relative
notiuni, i ceea-ce observatorului de rind ii pare sus,
spiritului tnalt ii poate 'Area jos, foarte jos.... Nu e-
mai mare lucru a porunci decit a asculta, a dirige
decit a executa cu intelegere si devotarnent cele pres-
crise, a vetui in straturile superpuse decit in rindu-
rile de jos ale societatii ci este tot atita! Ori-ce
situatiune omeneasca' are elementele sale, o parte in-
finitisimala din imensitatea elementelor, ce constituesc
marea, bogata, nesecata viata cu nerumAratele, in-
calculabifele, ei forme. Gum intrebuinteaza acele de-
mente, ce scoti din materialul ce ti-a fost la inda-
mind aci std totul, si notiunea de merit personal
intru atita numai poate gasi loc in aprecierea noas-
tra. Dar care a fost materialul disponibil aceasta
e un ce accidental, productul unei sume de impre-
jurari in cea mai mare parte independent de vointa
omului, si este indiferent pentru meritul personal,
precum este indiferent .i pentru fericirea .i neferi-
cirea individului, care nu sint exclusiv legate de nici
9 profesiune. Ear interesantä e viata in ori-ce parte
a ei, daca intelegem a paltrunde in ori-ce adincime,
caci nu e indoeald, ca pentru spiritul uman toate a-
dincimile ascund comori. .

Emilia Humpel

II
Se stie cit avint au luat in timpul din urmä dis-
cutiunile asupra chestiurni femeilor mai ales in ta-
rile civilisate ale apusului. S'a scris mult contra as-
piratiunilor unei jumatati din omenire, dar s'a scris
§i s'a vorbit si mai mult, ,i in general mai bine-

www.dacoromanica.ro
r1132 PENTRII CULTURA FEMEII

pentru. Poate s'a scris mai bine in favoarea femeilor,

fiind-ca aici a luat parte la lupta in generalitatea ca-
surilor elita intelectuala a partisanilor far-a deosebire
de sex; pe cind in cimpul protivnic au luptat mai
mull cei slab], fimd ch cei cu adevärat alesi nici nu
si-au bätut capul sä cunoasca chestiunea si s'au mul-
-tumit totdeauna cu o negatie pasiva, formind ast-fel
o reservä puternich la spatele luptatorilor galagiosi.
La noi in favoarea uner indreptari a soartei fe-
meilor, in afara de socialisti, care mai mult au corn-
promis chestiunea decit au popularizat-o, prin te-
renul nesigur pe care s'au pus si prin lipsa lor de
seriositate, a mai tratat-o domnul Maiorescu, din trei
in trei ani, la Universitate, cu prilejul expunerii fi-
losofiei engleze, si lumina sub care a pus-o a avut
in auditorm un putermc räsunet, al cdrui unul din
ecouri este si cel care face expunerea de fata. ,

In reformele sociale, chestiunea imbunatätirii soarter

femeilor, cu o indärätnicie remarcabild, a lost lasata
la o parte, cdci reformele ce s'au fäcut in acest sens
n'au esit mciodata din fagasul rutinei. Tot ce e progres
posibil in omenire nu se intemeeaza decit pe spe-
rantele ce umerii barbatilor le dau, si niciodatä nu
este socotit ca element activ femeea in aspiraVile
catre propa.sire ale ornului. Se fac scoli impodobite
cu noile cistiguri ale stiintei, se creazd catedre noi
la Universitate, care sa pregateasca avintul intelectual
numai al tinerelor generatiuni din sexul bdrbatesc,
nicaeri insa si niciodatä in pregatirea pentru vlitor
a societatilor moderne nu se socoteste in rindurile
luptatorilor, pentru menirea viitoare a ornenirii, spi-
ritul femeilor.
Femeile insa, nechemate de nirneni la banchetul
stiintei, au intrat si nepoftite si au luptat pentru o
soarta mai buna. Usi le tuturor scolilor deschise la
perete pentru sexul bärbatilor le-au fost inchise fe-
Ineilor, dar ele au trecut peste greutätile ce li se

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEMEII 1133-

puneau in cale, profitind de o timida i nehotärita .

opositiune si au cautat lumina pe bancile liberei Um-

versi
In vremile din urmii mai pretutindeni, daca' nu in
urma unei necesit4 intelese, dar in ori-ce cas in
urma unui simt al trebuintelor vremii, au inceput
barbatii sa' fie mai ingaduitori fata de atita ferma
staruintä, cu toata resistenta campionilor sgomotosi..
In Anglia de cind cu celebra i puternic argumentata
carte a filosofului I. St. Mill, chestiunea situatiei so-
ciale a femeilor a luat un avint cu mult superior
celui de pe continent ; in Franta sint primite in Um-
versithti, in Rusia Academia de medicina', inchisä in
anul trecut, Ii s'a redeschis, fära sä mat vorbim de
America, unde ii s'au deschis pe alocurea porta&
cele cu sapte zavoare zavorite ale Administratiei.
Singura Germania ramäsese neinduplecatá i cu o
neexplicabila indirjire, la acest popor reflexiv si de
progres, Universitatile nu voeau sa auda de asemenea.
musafiri. Ba Inca, dacd ar fi sä credem cele ce se
spun, unul din profesorii distinsi de la Berlin (Treitschke)
zarind la cursul sau o dama, s'a colorit indata de
pe catedra, a intins bratul acelei dame, a dus-o pina
la prag O... a inchis apoi bine in urma ei usa, puind
astfel o puternich pavaza de stejar intre femei si
Universitate.
Acum insä, nu de mult, pare cal lucrurile s'au
schimbat si in marele imperlu, i cei care nici sa
auza nu voeau de o mai inalta menire a femeh, au
inceput sa-si piece urechea la plingerile dacd nu la
argumentele ler. Asa de ex. doctoral von Leyden,
destul de cunoscut la noi cu prilejul evenimentulm,
care a amenintat tara si dinastia noastracu boala
Printului Ferdinandera i dinsul, ca toti compa-
triotii shi valorosi sau nu, era in potriva ori-caret
concesiuni in aceasta privinta. Anul acesta insti a-
celas doctor Leyden deodata p-a schimbat dispositiu

www.dacoromanica.ro
113'k PENTRU CULTURA FEMER

nile si a primit, nu numai la cursurile sale publice,

ci si in chiar institutul sau, pe o femee. Care sä fie
causa acestei neasteptata schimbäri in spiritul german
atit de neospitalier ideilor de regenerare a femeii si
de o indreptare a calitatilor lor intelectuale catre o
menire mai inalta?
In anul 1895, in zdele de 5 si 6 Tunic s'a tinut
la Erfurt al 6-lea congres evangelic-social si s'a admis
pentru prima card ca o femee, d-na Elisabeta Gnauck,
sä vorbeasca despre chestiunea situatiei femeilor in
societatea modernä. Membrii congresului, in cea mai
mare parte profesori, preoti i magistrati, erau mai
toti adversari ai emanciparii femeesti; insa discursul
d-nei Gnauck, tratind chestiunea dintr'un punct de
vedere cu totul nou i foarte inalt, a fa.cut o impresie
asa de adincii si. de convingatoare, incit de la el
dateazd aceasta schimbare a opiniei in cercurile
competente, care va fi urmata de rnasuri practice
in sensul intinderii drepturilor, ce statul trebue sä
acorde femeilor in Germania de Nord, care in deo-
sebi pina acum era putin dispusa pentru asemenea
incercari. Spiritul acestul discurs ne propunem astä-zt
a-1 face cunoscut publicului nostru, mai cu seamd in fata
anteproectului legii instructiunii, care indirect inchide
intrarea femeilor in Universitati.
Nurnarul casatoriilor creste in clasele lucrätorilor,
fund cä barbatii din aceste clase gasesc un sprijin in
femeile, care lupta umair la umär cu ei pentru a
invinge greutatile traiului; din potriva numarul lor
scade in mod simtitor in clasele inalte ale societath;
femeile din aceste clase nu presintä barbatilor in ca-
satorie aceeasi perspectivä de u.,surare a vietii; caci,
pe cind femeile claselor de jos sint prea incarcate
de munca in tovarasia casatoriei, cele din clasele
culte au prea putine indatoriri i mune& mai de loc.
Pe cind dar greutatile traiului, inasprite prin imultirea
populatiei. se repartizeaza aproape egal pe umera

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FFMEll 1135

-celor doi soti in clasele muncitordor, ele cad din ce

in ce mai mult si mai greu pe urnerii barbatului in
clasele culte. De aci goana dupd zestre, care ar trebui
hulitä, ca o tendenth imorald, devine foarte legitima
§i se propaga, ca sistem sustinut de forta lucrurilor,
ca o necesitate. Cu ce sa se dea copillor o educa-
tiune potrivita cu rangul familiei? Cu ce sä se pia-
teasca confortul interior al easel si luxul exterior al
femeii neocupate, care are neoe de distractii si de
ocupatiuni frivole in lipsa unor indatorai serioase
de a cdror lipsh nu este ea responsabila? Numai cu
ce produce barbatul este peste pub*. i find ca
ferneea consurnh fard sa produca ceva prin propria
.sa activitate, este nevoe sa aduca si ea un fond, care
sa poatti intimpina eel putm o parte din exageratele
trebuinte de lux si distractie imultite pri nlipsa ori-
cdrei ocupatiuni. De aceea in societatea inalta pro-
portia naturald a numärului casatorillor se phstreaza
numai in asa nurmta haute finance, care poate pro-
cura zestrea, si scade pretutmdeni, unde familide nu
pot sä o procure.
Reaua stare de lucruri actual constatatä este con-
secinta unei siluite opriri a schimbarilor pe care le
eer vremurile. Progresul artelor technice cu introdu-
cerea masinelor a schimbat felul productiunii si a
omorit industria manuala casnica ; intreaga gospodarie
care era altd, data incredintatd femeii i-a fost rapith
de masind.
Care era dar rolul femeu inainte de epoca masi-
nelor si care era importanta ei in productiune pentru
nevoile familiei? Irnportanta si rolul femeilor ni le
arata frumosul basm, pe care 1--am auzit copil, in
care fata de marital se lauda, ca-si va tine casa cu
un ac si cu un fir de tort. Aproape tot ce se con-
suma in cash era facut de mina sau prin grija femed.
Furca, virtelnita, rtisboiul din argea si acul avea
multe intrebuintari: furca torcea lina, virtelnita a-

www.dacoromanica.ro
1136 PENTRU GULTURA. FEMEII

legea firele; inul, cinepa i bumbacul pentru albi-

turile casei in el se teseau, lina in el se lucra pentru
facerea chilimurilor cele frumoase ; acul iaräsi avea
multe intrebuintari i ghergheful nu era lasat la o
parte : broderii i cusaturi cu fel de fel de colori si
cu forme regulate geometrice sau cu flori dupa na
tura ori fantastic combinate infrumuseta cimpul cel
alb al pinzei i dedeau ast-fel si o ocupatiune artis-
tica vechei gospodine. In timpul sclaviei tigamlor zeci
de femei, roabe sau nu, lucrau sub privegherea sta-
pinei, care le indemna i lucra impreuna cu dInsele
Si nu numai in aceastä directie se marginea activi-
tatea femeilor clasei inalte din vremea veche: pimea
care se tdea pe masä era främintata in cash', coapta,
in cuptorul casei ; Mci carnea nu era de alt-unde-vd,
caci pe linga vite, cotetele erau pline de oare nascute
si crescute prin ingrijirea gospodinei ; zarzavatul ea
ingrijea sa-1 conserve pe timpul ernei i ctimara asei i

era plina de dulceturi, trusie i alte preparate, care

faceau delicnle musafirilor i meselor din vremea
veche. Tot ce se cumpard acuma de la cofetärie era
atunci pregatite in casä. Fie-care anotimp era bogat
in ocupatiuni pentru fernei i zestrea ficelor alcd-
tuea fondul de reservä al activitatei lor.
Cum SO procura astdzi familia toate cele ce mai
inainte erau facute de mina femen ? Toate ale caser
care alcatuesc o parte din zestrea fetei, se cumpara
intr'o dimineata din magazinele de trusouri si se
cumpära mai eftin. In vremea veche läzile cele lungi
cu capacele zugravite erau o archiva familiala, care
insa nu mirosea a praf i rnucigaiu, ci a levant. Aci
se gaseau servete tivite de mina bunichn, broderii
esite din mina mamei. Cind ea arata ficei sale, ajunsa
la virsta de mdritat, lucrurile ce alcdtueau zestrea ei,
isi aducea aminte multe i multe intimpldri unele
triste, altele vesele, i ca dintr'o carte eseau aminti-
rele trecutulm din cutele servetelor chitite frurnos...

www.dacoromanica.ro
 PENTRU GULTURA. FEMEII 1137

Cind cosea la cutare filth de mash ei-a bolnavd mi-

cuta, cind broda la cutate fatä de perind s'a intim-
plat cutare eveniment fericit... Lucrurile erau fácute
cu multh munch' Si cu multh chibzuealti. Cite talente
nu se dau la iveald prin aceste indeletniciti care prin
imitatia naturir ajutatti de o tantasie bogath isbuteau
sä creeze lucruri de o adevdratal frurnusete. i cind
ne gindim cum ne inveseleste ori-ce isbindä in viatA,
cit ne multumeste munca ce duce la un scop §i cith
fericire simtim cind muncim pentru eel ce ne sint
asa de aproape de suflet, trebue sh märturisim, cá
aceasta epoca se poate cu drept cuvint socoti ca e-
poca de aur a femen.
Care este acuma positiunea femeii i rolul ei in
cash de cind cu avintul, pe care 1-au luat artele tech-
nice prin inventia masinelor? Nu se poate determina
in mod chronologic hothrit trecerea de la timpul ve-
chiu la cel nou, fiind-ca schimbarea nu s'a facut
brusc i pretutindeni deodata ; dar cind i unde a-
pare o masind i i-se vhdesc avantaghle grabeste in-
locuirea lucrului manual din vechea gospodarre cas-
nich. Rind pe rind lucrurrle de mind ale femeii sint
rapite de masinä, care face mult mai repede i cu
mijloace mai eftme si se depreciaza ast-fel activitatea
femeii de cash.
Reduse dar in rolul lor femerle, din clasa de sus
insti shrace, vor fi in chstitorie pentru bdrbat in loc
de tovardse productive o adevhrata sarcind. Din in-
dispensabile cc erau pentru casä inainte vreme, ele
devin acuma un element redus la neputinta, neglija-
bil ; din productive ele devin simple .si consumatoare
De aceea barbatii din aceasta clasa, dacti nu se pot
insura cu zestre, fug de cdsätorie, iar fetele sarace
ramin in mare numár necdsätorite. Acest numtir se
ridicti. in Germania la 41/2 milioane de femet nemti-
ritate intre 16 sr 50 de ani. 0 mare parte din ace-
stea n'au met de lucru, fiind-ch lucrul pentru ele,

www.dacoromanica.ro
1138 PENTRU CULTURA FENIEH

cu cuno§tintile reduse de care dispune, este foarte

nemarginit.
Raul acestet stari de lucruri nu se simte insii nu-
mai la femeile nemäritate, ci i la cele maritate. A-
cestea, in afard ca sint o povara pentru barbti, dar
si lor inOle viata le este o povara. Femeea maritata
cit timp ii sint copii mica, nu smite atit de mult
neajunsurile lipsei de/munch; dar dupd ce s'au mänt
aturicea ii simte ea viata mai grea. Flee le ei, care
nu pot gtisi de lucru in casa pannteased, ca sh-0
simtd menirea lor viitoare, dupa ce li-se va da
acea educatiune, destul de cunoscuta, de diletant,
picturd i musica, vor cauta sä-§i petreaca timpul
cu ce au invatat sau cu citirea rornanelor, cu a.,sa zi-
sele pelrecen de societate, cu gateli i cu alte lucrtin
mai rele. Parintii inlesnette petrecerile de societate
ca aproape singurul mijloc care inlesneste cdsatoria,
ctici de§i tendenta catre castitone a devenit o tri-
vialitate, majoritatea pannitilor o pnvesc ca singurul
mijloc de tram pentru fetele lor. Dar de multe ori
tineretea trece fard ca mult asteptata easatone sa so-
seasch, 5i anil se gra'madesc, iar fata devenita fata
batrina, cu sperantele pierdute, nu mai &este nici
o atractie in petrecerile de societate i nici in artele
de diletant, singura hrana sufleteasea ce Ii s'a dat
in tinerete. i dacd parintele, care o pierdea din ochi
ea eopila, tar mai apoi facut din ea sora de
caritate a batrinetet sale bolnavicioase, moare i o
data cu el se duce .§i sigurul sprijin al existentet
sale, femeea rämine fara niciun mijloc de traiu. Daca
vechea ei educatie si viata de tinerete n'a stins
in sufletu-i ori-ce sentiment de dernmtate, ea va
cauta §1 atunci de lucru, ca sa se sustie. Dar care
esta capitalul cunostintelor sale? Ce-va menaj, a chrut
depreciere a redus roclul sau la al unei slujnice, si
daca ast-fel de injosith ocupatiune nu-i convine, de
acum inainte sä invete ce n'a invatat pina acuma?

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CUSTURA. EEMEII -1139

Nu mai putin de plins decit cele lipsite e nujloace

sint si cele care le au, dar sint lipsite de sucul adica
de munca vietit, care este menirea femeei; st acestea
cu atit vor fi mai nenorocite cu cit vor avea mat
mult temperament si mai multd_ inteligentä. Argu-
mentului cd femeei ii trebue un cimp mat larg de
activitate pentru calitatile et morale i-se aruncd, ca
in totdeauna cu un dispret cinic, mai ales cind au
mijloace de trai : «Multumeste-te cd ai piinea de toate
zilele.v. Piineal... cui ii este destuld piinea? ornului
nu, mi-i este destul. Mintea si sufletul omenesc cer
un cimp de activitate mai nobil; nu piinea este sco-
pul in viata omeneascd, ci un simplu nnjloc pentru
aspirattuni mai inalte. De ce nu se multumeste pro-
prietarul cu ce-i produce mosia, avocatul cu ce-i
produce profesiunea, fabricantul cu ce-i produce fa-
brica ? Ei aspird, cind spiritul lor e mai bine dotat,
la cimpuri de activitate din ce in ce mai largi : unii
aspird sd devie legiuitorii tarn lor, altit magistrati si
publicisti, altii administratorii avern patriei... Este a-
ceastd aspiratie o simpla vanitate sau menajare a
proprfilor interese? Nu, este o nevoe fireasch a
spiritului de a se aplica, unde-1 cheamd calitatea e-
nergiilor sale. Numai dacä s'ar tagadui femeii ori-ce
altd calitate de surlet st de matte omeneasca, numai
atunci i s'ar putea striga : multumestele cu piine ! Nu,
femeea nu trdeste numat Cu piine, ea trebue sd-si
aibd partea sa de munca si de osteneald, ca sd poata
trdi in omenire. Precum greutatile la pendul tot ast-
fel si numai o parte de muncd, pe care ar fi inda-
toratd s'o facl, mentine viata orneneascd in dreptul
ei mers ; precum fundul cordbiilor se face destul
de greu, ca sa-si mentind echilibrul, ast-fel si munca
mentine cumptina vietii. Nu pldcerea si distractiile
pentru care este educata femeea, trebue sd fie sco-
pul vietii sale, cdci atunci ori-ce legdturd morald
lipseste, si viata ei devine o povard, un gol, .un cimp

www.dacoromanica.ro
1140 PENTRU CULTURA. FEMEll

de lupte sufletesti mai dureroase decit se poate in-

chipui.
Bärbatul poate participa la politica, administratiune-
iurisdictiune, lupta pentru patrie; pentru femee nick
nu existh o vigh publica; pind i conlucrarea la
chestiunile de stlintä, care caracteriza timpul nostru, lie
interzish, i ast-fel o lipsa desavirsith de ocupatie face
din viata femeei o adevarath pustie. Uritul o impinge
adesea la rele, flind-ca lipseste acea greutate, care
mentine echilibrul cordbiei i o pune in stare sa plu-
teasch mai departe i sa lupte adesea chiar GU va-
lurile ridicate de furtuni, care nu sint rare in viata
omeneasch. Cite femei n'au luat chile rele din causa lipsei
de scop in viata... Dar barbatilor le este greu sa-si dea
seama de aceste chinuri interne ale femeii, chci pe
ei ori-ce nenorocire i-ar lovi, ei au o vocatiune
care-i chlauzeste si le tine cumpana vieii. Dach Irish
le-ar fi cu putintä sa observe, ce regenerare s'ar
face intr'un bolnav suflet de femee, dindu-F-se un
scop in viatd, s'ar recunoaste Ca aci este punctul de
reazarn, uncle trebue push pirghia. Femeea trebue
sa primeasca o noud munch, noi datorii, noi vo-
catiuni; ea trebue despagubita de cimpul acttivitätn
pierdute.
Asa dar argumentul ch femeea sà faca gospodane
nu se intemeeaza pe realitatea faptelor, fund-ca sen-
sul vechiu al cuvintului, phstrat numai cind e vorba
de femee, arath un cerc de activitate asa de restrins,
ca nu poate umple intreaga viata a ei ; i dupd cum
vechea i singura ocupatiune a barbatului, vincitoarea
si resboiul, nu mai este potrivith cu societatea mo-
dernd, desi o rnai fac unii barbati, tot ast-fel, a
margini numai la acest cerc restrins dreptul de acti-
vitate al femeei, este un anachronism asa de absurd
ca si atunci dud s'ar cere barbatilor in loc de mul-
tilateralele ocupatiuni moderne, sä se indeletniceasca
numai cu vinhtoarea si rdsboiul.

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEME1I 1141

Sd ne oprim un moment si sa exammdm nn alt ar-

gument, privitor la aptitudinea de culturd care se
tagadueste femeilor. Acest argument are aerul a se
raporta la capacitate, insa in realitate cind este sus-
tinut se confunda capacitatea cu genialitatea. Femei-
lor sh nu li-se dea mai multe drepturi nici sä nu
li-se deschida portile catre o cultura inalta, fund-ca
din ele n'a esit niciun Shakespeare niciun Newton
niciun Goethe niciun Laplace. Nu este sofism mai
patent decit acesta i totusi trece de unul din marile
argumente in contra temeilor. Dar femeile cer drep-
tul a deveni Goethe, Shackespeare ?... Dar poate a-
corda cineva asemenea drepturi?.. S'a intrebat eine-
va daca sclavii pot deveni asemenea creatori, cind Ii
s'a dat hbertatea ?,.. Este foarte adevärat cä cei ce
se opuneau la eliberarea sclavilor se intemeeau tot
pe asemenea elemente de consingere : ei acredita-
sera intre ei teoria cea veche Ca sclavii sint de alta
naturd decit oamemi liberi, ca sint incapabili de
progres; si tot temeiul lor era mai ales coloarea
pielii. S'a dovedit insä in urma ca coloarea pielii nu
impiedica pe orn de a deveni civilizat, cu toate
cã nu stiu, dacá vre-unul din ei s'a inaltat la valoa-
rea unei M-rne de Stael, cu atit mai putin la va-
loarea vre-unuia din cei mai sus numiti. Dar chiar
cei ce dau asemenea argumente au fost intrebati de
cine-va, cind au trecut de la virsta minoritatii la
aceea care acorda deodata pline drepturi, daca pot
deveni ei anume creatori in vre-o ramuril de gin-
dire omeneasca ? Trecerea de la virsta lipsitä de drepturi
la cea care le are sa interneeze pe probabilitatea unei
capacitäti potrivite nu pe sperante extraordinare. Re-
crutarea pentru o vocatiune oare-care in societate se
intemeeazd pe nevoile anumitelor ocupatiuni, nevoi
märginite inteo mica sfera. Este nevoe cu toti de-
putatii sa alba talentul oratoric al lui Demostene sau
Mirabeau? Cine se intreabd daca un candidat de

www.dacoromanica.ro
1142 PENTRU ULTIMA. FEMEII

medic de spital sau de profesor de sau de consilier

comunal sau prefect cu toate ea acestea din urma
sint cu mult mat grele operatti decit cele doua din-
tii, cine se intreaba daca este un geniu? Femeile
cer pur i simplu deschiderea portilor la o parte cel
putin din activitatea care apartine exclusiv barbatilor
de rind, nu geniilor, i destonncia de a le ocupa se
va vedea, cind Ii se va da voe sa se preghteasca la
aceasta si cind li se va incredinta asernenea o-
cupatii.
Dack dintre femei pot esi genii creatoare, asta este
alta cheslde. Poate cã da, poate cd nu. Ceea ce este
sigur aproape este ea sint destoinice a indeplini mai
toate ocupatiunile rezervate barbatilor, i daca ar
avea o traditiune in cultura malta, poate ca ar flu-
mera in sexul lor mai multe capete creatoare. Ca
interprete ale marilor opere de artä ele flu sint mai
pre jos de bärbati. Atit in muzica cit si arta dra-
matica disputa laurii cu forte egale barbatilor, fiind
ca pe acest tärim femeile au traditde, i limd-ca pen-
tru interpretare nu este atit nevoe de un inalt nivel
de cultura multtlaterala, ci de un fel de intuilie su-
fleteascd. In ori-ee caz aceastä discutiune este strema
de chestie, pentru cä, inca o data, femeile nu cer
prirnirea lor in cetatea gemilor creatoare.
Tot relativ la inctipacitatea femeilor mai este im-
putea ea desi comertul nu le este interzis, pina a-
cuma insa nici-o miscare femeiasca serioasa nu s'a
facut in acest sens.
Femeilor in adevar legea nu le opreste in mod
formal intreprinderile comerciale, ba chiar prel ede
Ca ele pot obtine patenta pentru acest scop. Aci se
poate observa, ca femeii i-se ia cu o mina ceea ce
i se da cu ceailalta ; cam desi legea prevede fiber-

tatea comerciala pentru ele insa tot ea are grija sa i

inchida poarta creditului, care este sufletul corner-
ciului. In adevar ferneea nu poate obtine patentar

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEMEll 1113

dach e maritath, decit cu invoirea bärbatului, si in

plus legea nu-i permite sä garanteze intreprinderile
sale cu propria avere. Numai o autorisatre specialh
a tribunalului, care mai niciodath sau cu mari greu-
tdti i s dã, ii ingddue sa dispue de o parte din zes-
tre i numai in anume cazuri, cum este cresterea
si educatiunea copiilor. Prin urmare a acusa pe fe-
rnei ca n'au facut serioase progrese pe pe acest te-
ren este tot atit de copildros ca i acusarea ce s'ar
aduce minorilor cä n'au dat niciodatd, desvoltare
comerciului. i totusi inceredri laudabile si isbutite
in acest sens nu lipsesc nici in tara noastrd, numai...
ele sint totdeauna marginite la intreprinderi, care
nu cer prea mari garantii, i aceasta, trebue sd se
recuneascd, nu este vina femeilor. Sint totusi omeni
care tot pe ele le acuzà. Asa unul cu care discutam,
om de legi spre, mai marea rusine a lui, cind i-am
respuns la acuzarea lipsei de avint cornercial pentru
femei, ca ele sint puse sub epitropia barbatului, pi
ci aceasta greu ar garanta cu propria avere, caci
zestrea femeii nu poate stt o faca, daca an garanta
i

nici el nu se poate despdgubi din zestre, mi-a ras-

puns: «Vezi, femeile sint totdeauna sirete si pana
si aci cautd inijloc sh-si pue la adhpost propria Ion
a vere», Dar cine le pune la adapost9 l'am intre-
bat. Legea, imi raspunde el. t legea eine a fd-
cut'o? femeile?
Daca dar se recunoaste ca activitatea femeii nu
se mai poate reduce la ocupatiunile casnice asa cum
le-a redus progresul artelor technicesti, daca 'se re-
cunoaste ca femeia este capabila si de o activitate
mai inaltd, sã vedem care este domeniul in care sd
poate ldsa deocamdath liberd intrarea femeilor, find
ca fireste cu greu s'ar putea sterge deodath ori ce
limith de despartire intre activitatea barbatului si a
femeii. Pentru inceput s'ar cauta care este activita-
tea care altd data apartiinea femeii, dar care cu

www.dacoromanica.ro
H41 PENTREJ CULTINU FEMEll

transformarea felului de productie s'a schimbat atit

P,b1 nu se mai poate recunoaste la prima vedere,
mai ales cum a trecut pe nesimtite in mimile bar-
batAlor.
Primul pas calve despdgubirea femeii de activita-
tea perduta, primul pas catre echilibru in viata su-
fieteasca a femeii ar fi ca in educatia fetelor tot-
deauna sfatul: Nurnai viata aceeia este morald, care
se intretine cu rnunca; i pärintii sa' tinteasca tot-
deauna la o vocatiune pentru ficele lor.
Aici e vremea sa ne tntrebam ce cimp de acti-
Nitate i-se cuvine femeii? Pentru a deslega aceasta
grea problema trebue sd se caute un indreptar obiec-
tiv, care sa stea deasupra ori caret discutii. In lupta
de pina acuma s'a cerut prea mult si de aceea poate
a fost sterila si nu s'a putut obtine un rezultat prac-
tic pentru femee. Se cerea nici mai mult nici mat
putin, se cerea ca femeii sit i-se dea drept la toata
activitatea, care acuma este numai apanagml barba-
tilor : sa alba libera intrare in admimstratie, juris-
prudenta, legislatie si sit poata indephni ori-ce insar-
cinare in toate ramurile care pleaca din aceste trun-
chiuri. Noi ne vom margini a cere pentru fernei
numai activitatea care formeaza adevarata lor me-
n ire, sa cerem dreptul la munca pe care mersul
desvoltarii sociale 1-a rapit femeilor atribuindu-1 bar-
batilor.
Indreptarul acesta obiectiv, ii ghsim in natura. Ce
spune ordmea naturei asupra diviziunii de munca
intre barbat .5. fernee? Natura ne spune cit barbatul
si femeia sint diferentiati si memti la datorii deose-
bite, dar tot atit de meritoase. Aceasta diferentlare
ne arata pentru femee menirea maternitatii. 0 data
cu prima maternitate s'a determinat in natural o di-
viziune a muncii. In epocele primitive barbatul mer-
gea la rasbom si la vinatoare, femeea raminea la
coliba, ca sit ingrijascii copilul 5i sa intretie focul

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEMEII 1145

pe Natrh. Potrivit cu aceastd menire casa si gospo-

daria, copilul cu toate ingrijirile ce i-se cere sint
datoride primitive härazite ferneii.
1) Dacd activitatea gospodarii apartine femeii a-
tunci toate ramurele de activitate, care si-au ràda-
cinile lor aci, ii apartin ei. In viata de stat sau de
.comunitate, care este o familie mai larga, intreaga
activitate industrialà, unde este primith in calitate
de lucratoare in fabricile actuale sa i-se incredinteze
si ca conducatoare: sefi de ateliere, ingineri indus-
trial!, iatä ce poate obtine femeea pe acest teren.
Deci toate scoalele care pregatesc pentru aceste sco-
puri sO le fie deschise fetelor, iar posturile da pro-
fesoare si directoare in acest fel de instructie sh le
fie incredintate femeilor.
2) Din datoria ingrijirii copiilor reese: a) dreptul
asupra parii principale a educatiurni si a invata-
mintului In clasele inferioare ale tutulor scoalelor, o
esentiald parte in specialitätile claselor superioare
din scolile de fete; b) dreptul asupra perfectionarn
ca doctore de femii si de copii, cu toate insdrcina-
rile care se tin de aceasth ramurd si mai ales drep-
tul a exercita comertul de farmacistä daca recu-
noastem ch aceasta este partea care se cuvine
femeii din munca potrivitä cu vocatiunea ei, sa
examinam ce pot ele obtme ca invataturd pentru a-
ceasta activitate In organizatia actuala a societii.
Astä-zi invatarnintul care ar tinde cdtre aceste sco-
puri este foarte redus si lasat mai mutt la voia in-
timplarii in loc de a fi obligatorm si foarte deter-
minat. In tara noastra exista cite-va scoale profesi-
onale, care n'au mnsä un scop determinat i un In-
ceput rudirnentar de scoale de rnenaj, dar nici una
pentru gradmi de copii. Pentru or cc chemare se
cere o preparare, dar pentru variata chemare a fe-
meii, nu.
Dar se va obiecta, ct dach parintii an avea in ve-

www.dacoromanica.ro
1146 PENTRU CULTURA FEMEII

dere numai grija de a da o menire fiicelor lor, a-

tunci pregatirea pentru casdtorie ar fi cu totul Ia-
atà la o parte. Nu, aceste cloud chemdri ale femeii
se unesc tot atit de bine cu caracterul si menirea ei
cum se unesc pentru bärbati vocatiunea civila cu
serviciul militar. Fete le sd fie astfel educate ca sa se
poata mdrita, day sa nu fie nevoite sa se marite cu
orce pret.
Planul educatiunii ar fi acesta : pentru fetele drn
toate clasele sociale sa fie acelas plan pe invatamint
pina la 12 ani ; de aci sh inceapa o bifurcare in
scoli inferioare i superioare ; scoala inferioard va du-
ra rind la Iz ani, cea superioara pind la 15. Cur-
sul de menaj in amindoud aceste scoli incepe in ul-
timul an, el mai tine un an dupa terminarea scoa-
lei. Fetelor silitoare i farä mijloace Ii s'ar acorda
subventii. In ultirnul an al scoalelor fetele se pot ho-
tdri pentru o vocatiune. Dacä se hotarasc pen tru gos-
podarie, sa aibä putinta sä urmeze o scoald speciald
pentru acest scop. Daca .vor sä se destineze educa-
tiunii copiilor, sä poatd urma o scoala pentru gra-
dina de copii sau o scoalä normald de institutoare
si invatateare. Cind tinara are mijloace si capacitate
sd gaseascä portile deschise la facultatea de medici-
nä sau la facultatile, care le poate pregdti pentru
profesorat, la scolile superioare. Pentru acest scop se
prevede crearea unei scoli speciale la Iasi, imboga-
tad prin ultimul procet cu studii mai inalte.
Dar togma infiintarea acelei scoh si extrema mar-
ginire a numerului, la care este silitd totdeauna sä
se restringd o scoald internat, face inaccesibild feme-
dor cistigarea unei cnituri inalte intr'o proportie mai
numeroasa. Caci prin chiar faptul cä numai fetelor
care vor avea norocul sa poata intra in aceasta scoa-
Id se da un scop in cistigarea culturei superiorre, ii
se inchid usile Universitatii la un insemnat numdr-
din acelea care aspira chtre o astfel de cultura. In

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTURA FEMEU -1147

casul cind s'ar läsa liber Universitatile femeilor, coa-

la ce se va crea la Jai ar fi un internat pentru bur-
sierele statului, unde ar intra prin concurs cele care
se disting. Cu modul acesta nu s'ar suprima o mie-
care ce nu rnerita dealt respect.
Se stie cit de grele sint conditiumle prin care se
poate cistiga de femei cultura secundara. .5coahle de
acest fel sint inchise pentru ele, dar se pot prepara
in particular pentru a ajunge la Universitate. Aceastä
pregatire costa insa mult i nurnai cu marl sacriticii
se poate obtme. Cu toate aceste greutati femeile vin
in mare numar la bacalaureat, si de aci la Univer-
sitati. .
La Universitatea din Bucuresti din 371 de candi-
dati la bacalaureat reusiti in anul 1893 ambele se-
siuni, au fost 51 de domnisoare; in anul 1.894 din
246 reusiti, 42 de dommsoare ; --in 1.895 din 433-
admisi, au fost 72 de dommsoare, in 1896 din 409
admisi au fost 71 de domnisoare. In privinta clasi-
ficatiei : in 1893 0 domnisoara a lost clasificata intiia
in sesiunea Iunie; in 1894 sesiunea Sept. tot o dom-
nisoara a fost clasificata intiia; al 3-lea si al 4-lea
loc al clasificatiei tot de d-soare a fost obtinut. In
mai toti anii fetele au isbutit sa obtina locuri de o-
noare in clasificare, dacd nu tocmai primul loc. A-
ceasta este o mare dovada pentru aptitudinea Ion.
La Universitate, s'au inscris inscris in 1893-94
la litere 47 din 278, la stiinte 26 din 196 ; la me-
dicina 7 din 305. In 189495 s'au inscris la litere
43 din 264, la stlinte 33 din 230, la medicinä 8 din
337. In 1895-96 la litere 63 din 344, la stiinte 48
din 298, la medicina 15 din 502. In fine in 1896
97 la litere 86 din 394, la shit* 57 din 380 si hi
medicina 21 din 404. Numarul creste din an in an.
Din acestea au obtinut licenta inainte de 1893-95:
la litere 4, la stiinte 2 sr doctore in medicina 2.
In 1893 au obtinut la litere licenta 19 insi, din,

www.dacoromanica.ro
1148 PENTRU CULTURA FEMEII

-care 3 dornnisoare, la shinte 26, din care 2 domm-

scare si la medicind 21. doctori din tre care 1 dam-
nisoara. In 1894--95 : la litere 9 din 32, la shiute
4 din 19 ; la medicind din causa duratei de 5 ani
a studiilor afard de doctorate n'a fost nicim domni-
-soara. In 1895-96 a fost si la drept 1. ; la litere 5
din 38, la stiinte una din 6, la medicind. In 1896
97 : la litere 3 din 27, la stiinte, la medicind 2
din 32. De la inceput si pind in present a dat Uni-
versitatea din Bucuresti un numAr de 39 de licen-
tiate sau doctore, afard de cea de la Iasi care a mai
dat vre-o 12. Scot,ind pentru Bucuresti pe cele 8 din
'nainte de 1893 si pe cea de la drept rdmin 30 Pro-
portia inscrisilor este pentru studente in toti ani de
la 1893 incoace 1,150/a, iar proportia licentiatelor fa-
ti de licentiati este 13,640/0. Cum se vede aceastd
proportie, dacä cifrele pot spune ce-va, este in favoa-
rea femeilor. Aceste succese le-au obtinut ele cu mult
mai mari greutati decit bdrbatii, prin urmare este
un mare merit, cd fard scoli speciale secundare, (si
nimeni nu le ar cere altmintrelea), fdrd sd fie incu-
rajate de un scop sigur practic ferneile, au luptat si
se mentin cu onoare fatd de colegii lor studenti.
Si cind o ast-fel de stare de lucruri se impune prin
realitatea ei i prin nevoile timpului, mai sint inca
bärbati care protesteazd in contra acestui avint al
femeii cdtre cultura inaltd i cer inchiderea portilor
Universitatii pentru femei? Acestia =ze tern sã lase pro-
gresul sd se sdvirseascd in toate directiile activitãii
omenesti. Dar nimeni nu poate da inapoi ceasorni-
cul vremii, i inteleptul de ce sä facd opintiri zadar-
nice in sensul acesta? L loc sä ne cheRuim fortele
in restistente anachronistice, sn ne silim mai bine a
pricepe semnele vremilor, sã ne acornodam presentului
ne pregdtim ast-fel, ca sä ne gaseasca viitorul
si sar
ca pe un nearn unit si mare, luptind platuri pmtru
progres.

www.dacoromanica.ro
 PENTRU CULTORA FEMEII 1149

Cu toate cd domeniul activitatii de gospodarie pro-

priu zisa s'a restrins pentru femee si s'a redus la o
experienta de rutina, care nu mai poate crea nimi-
ea nou, el insa contine ca posibilitate simburele des-
voltarii in acelas sens al activitätii femeii. Aceastä po-
sibilitate trebue insã sä se desvolte potrivit cu vre-
mea in care träim si prin urmare trebue pus sub
ocrotirea stimtei. Ceea-ce s'a pierdut in intindere din
munca femeii sa se cistige in adincime, in vigoare,
in spiritualisare. Aceasta tinta nu se poate insa a-
tinge decit printr'o instructiune solida data femeii.
Lumea se mai teme ca instructiunea sa n'o instrei-
neze de casä, ba sint statisticiani, ca Oettingen, care
cred inteo degenerare a femeii prin munea spiri-
tuald. Acesti statisticiani, pe linga datele dubioase, se
intemeeaza pe o judecatri injositoare pentru puterea
culturii. Dupa cum ornul cet mai cult este cel mai
capabil a pricepe menirea proprie in menirea nea-
mului sau, tot ast-fel cea mai culla femee este cea
mai apta sa 'nteleaga chemarea sa de gospodind, de
sotie, de mama. Numai o educatie gresith ar face pe
femee sä despretueasca munca de casà.
Este prea rdspindit printre barbati si a prins ra-
dacini chiar intre femei parerea Ca femeea ar pierde
gratia naturala printr'o culturd stientifica. De aceea
barbatii, nu numai cautd a tine pe fernei in igno-
ranta, dar o i lauda, socotind-o ca o calitate gen-
tilä femeeascd. Aceasta opinie e intemeiata pe o con-
ceptie imorald a meniru femeii. Ea nu este nascuta
sa fie favorita barbatului, ci sotia i tovardsa price-
puta a vietli lui. Niciodatä o femee nu poate sä ai-
ba prea multh cultura pentru indeplinirea 1-olului ei
atit de insemnat. 0 educatie temeirnca spirituald, cu
linistea i claritatea, pe care o da ea asupra con-
ceptiei vietel, inalta autoritatea mamei chiar i asu-
pra fiilor shi in virsth, si face din sotie, pricepatoa-
rea tovarasa a barbatului cult, pe care-I ajuta sa de-

www.dacoromanica.ro
4150 PENTRU CULTURA FEMEII

vie liber politiceste i tientificeste. Nurnai obicinu-

inta de ani intregi cu trindavia spirituald explica
modul gresit, cum femerle pricep astdzi menirea lor
casnicd si de sotte, i parasirea lor spre lucrurile fri-
vole. Aceasta nenorocita inclmare a femeii, cu toate
neajunsurile ei pentru casa, sot, copii, se rasbund
asupra barbatilor, i ei sufere consecintele propriei lor
nepriceperi, proprillor lor pacate.
Transformarea ordmer de productiune s'ar schimba
dintr'o primejdie intr'o prosperitate, daca s'ar da
femeii o cultura so1id. Ridieind nivelul intelectual
al femeii casnice, gospoddria de rutind, pe care bar-
batii o cer de la ea cu atita nepricepere, s'ar schimba
intr'o gospodarie model, si conducerea casei n'ar
mai fi ldsatã la voea intimplärii, ci toate ar fi pre-
vazute si rinduite de ea.
Dar nu e vorba numai de scopuri practice, pe
care le poate mrnici progresul neincetat s,i iresistibil
al artelor technice, ci progresul cultural al femeei va
face din ea o priceputa i contientd luptatoare in
contra tendentelor subversive ale atitor curente
nesanatoase, de care sufere astdzi societatea ome-
neasca ; i ea va creste ast-fel pe fiicele sale, ea ele
sä poata trai independente in viata, conduse numai
de menirea lor sau de nevoile tramlui. 0 ast-fel de
mama va indeparta cu dispret pe bärbatir usurei,
care indrasnesc sa le ofere pentru fetele lor un corp
ruinat i un suflet pervertit, si nu vor face ca a-
cele mame degenerate, care gäsesc acceptabile pi
ast-fel de cazdturi morale pentru ficele lor neexpe-
rimentate.
Ei bind, dati femeilor instructie ! Ridicati-le !
fiti la inaltimea vremii !

Nicolae BastIescu.

www.dacoromanica.ro
 GR1TfCE 1 ANALISE 4151
^

CRITICE
-I ANAL=
Realiste de Dumitru Teleor. Craw va. Instit. de edit.
Samitca 1896.
Desi acest volum a aparut cam de mult si desi autorul
are reputatia de bun humorist, totust mai Ca nu s'a vazut
pe unde-va, in afara de obicinuintele reclame ale confrati-
lor, vre.o analisd serioasa a lor.
Din Realiste se vede ca. d. Teleor ocupa un mic loc, e
drept, in hteratura noasträ actuala, dar un loc a parte : d.
Teleor a scris putine lucruri bune, dar aceste lucruri pe
lingli ca sint bune, mai au meritul de a ft originate. 0 o-
riginalttate plapinda, neconsistentd de multe-ori cam ... afi-
natd, dar o originalitate. D. Teleor are un suflet in care se
furiseaza din cind in chid cite-o impresie simpla, clara si in-
conjuratd de o aureola de haz sanatos, de humor boem si
placut. Aceasla impreste rdmine citeodath o sirnplä irn-
presie, fall humor, fall poesie, fdra nimic st te miri pentru
ce autorul a mai versificat-o si Inca in tr'o forma atit de putin
consistenta. De multe-ori insa impresia patrunde mai a-
dine in sufletul lui st atunci ea devIne tablou. Negresit
tabloul, in general, nu e de sine statator, el e facut de
cele mat multe-ori ca sa dea sprijm la vre-o reflectie spi-
rituald, care termina bucata, totusi nu rare-ori tabloul
estq suggestiv si plin de poesie.
Each bunioarh, ce poeste discreta si find invalue urmd-
torul Portret :
E alba ca sideful,
Cu ochn marl qt verzi,
Si mica, cect de mica
Incit dm ochi o plerzi.

www.dacoromanica.ro
1 152 CRITICE 3I ANALISE

Mijlocul intr'o niinA

II pota cuprinde 'ndald
Jar mitnele frurnoase
.11 crede ca-s de vatA.

Un lulg usor in aer

Ce par'cã se destramd,
Ti-e fricA adierea
De vent cà o sfáramd.

In coltu-i gheinuitd
N'at stl ca e in casà;
Parfumu-i o denuntA
St rochia-i de matasa.

Acesta e tabloul ; in el ni-se dä cite-va note . impre-

siuni juste, desi nu destul de concentrate, si par'cd vedem.
gingasa fatd, slábutd, subtiricd, find, care par'cd ea prin ea
ocupd mai putin loc in lume decit rochia de mdtase §:i parfu-
mul care o denuta. Ne inspird simpatie Eli milä acest delicat
nimic dar eatd, humoristul care ne face sd pdtrundem
in gindirile feceoarei atit de gingase :
Si-atit de draga1as1
Un giuvaer prea rar,
Copila 'n a et vise
Ar vrea un militar.
Mila i simpatia se topesc in inima noastrd i un studs
subliniazd locul efemerei lor existente.
ln aceasta bucatd care e una din cele mai bune ale au-
torului, se vede insuficienla technick Farà de care un au-
tor nu poate de venl adevdrat artist.
In prima stroM, gdsirn inadmisibila elisiune :
Si mica, asa de nna
In a doua stroM rima a constrins pe autor sd intrebuin-
teze un cuvint care nu numai nu adaogd la iedee dar c
Si strica :
Mijlocul intr'o mina
11 poti cuprinde 'ndala

www.dacoromanica.ro
 CRITICE L ANALISE 1133

De ce indatd? E un cuvint de prisos, intru cit ideea

subtirimii e data, si data complet, prin cele-l-alte cuvinte ale
strofei.
Comparatia cu fulgul, in a treia strofa, nu e destul de
sustinuta, i daca ne gindim Ca adierea vintului nu sfa-
ramä fulgh, ci ii iea si-i duce cu sine, putem zice chiar
( a e neconsistenta. In a patra strofa cuvintul «ghemuib
si hiatul : aCopila '72 a ei vise,s din a cincea strofa n'au
nici pe departe eleganta pe care ar trebui s'o alba toate
cuvintele i reunirile de cuvinte, care sint chemate sa ex-
prime un fond atit de gingas cum e acela al poesiei citate.
Daca facem abstractie de aceste defecte, care dau pe
feta, credem noi, nu atit neindarninaticia, cit lenea i lipsa
de disciplina literara a autorului, mai putem cita i alte
bucati bune.
Eata cu cita justete ne descrie o carutd (cum ii zice au-
torul, caci in realitate e vorba de o asa numita treisurci de
Herasca), cind ese pe bariera :
Cu covilttrul prAfult
Cu cai in zdrentulte hamurt
Cu roate phne de noroi
Si cu 'mpAejenite geamurt,

Caruta trece incarcatà

De &diatom si de bagaj
Sunind din clopoim, tiptila,
Pe bariera dm ora

5'1 pasagern cu broboade

Cu saluri verzi pe dupg git
Timid scot capul pe fereastra
i-1 trag 'napol numaidecit.

Apoape Vara patá ca forma, si avind chiar uu efect onoma-

topeic remareabil: «Sunind din clopotei, tiptila», acest tablou
Irma e facut in vederea unui efect humorLtic. Si autorul
continua, intr'o formà din nefericire foarte contestabila,
mai cu seama in prima strold :
lihnd-cd e pe 1ing gara

www.dacoromanica.ro
1154 CRITICE SI ANALISE

Mapna trenului prim,nd

Cu ochiul ro§u de balaur
Camila midi tremurind,

Isi umila pintecele bine

Stii ca tot Ala ce se crede,
i isbucnind in ris cu hohot
0 Buell pin'n'o mai vede.

Bucata e intitulatà foarte bine orgoliu, si in deosebwe

de bucata citatá de noi mai sus, strotele epigramatice de la stir-
sit, in loc sá modifice impresia tabloului de la inceput, o m5.-
reste. In adevár dup.-6. ce o fluerã trenul, ear* si ma
destul de modestá ca infátisare, devine si mai modestä, si la
o a doa citire descriptia el ne face sä suridem din capul
locului. .
Cu deosebit succes d. Telcor vorMste cu humor de fe-
tele si cucoanele de la mahala. Asa bundoard in La Cartu-
rdreasu, In dealuZ Spirei, Fotografte. Ba in La Carturii-
reasa, simplitatea si claritatea conceppei Si chiar corecti-
tudinea forme], aratd pe autor capabil de a deveni un
bun artist :
Intinde cal tale pe masa
Carturareasa cea vicleana,
Ear fata tremura alaturi
Privind la dinsa pe sub geana

Un cram de Olinda te lube§te,

Balan §i cu mustata mica
Cu ochu verzi minca-l'ar naiba 1
II §tiu eu.... Ala e Costica.

-- Un cram de rqu, nu mai poate

Voinic, frumos, inalt ca bradu,
Debi negri §i. mustrtil neagra I...
II stiu eu... Ala este Badu.

Un cram de verde slab qi tinAr

Cu par §i fata tot balae;
Mi-se usuca da 'n picmare
II §tiu eu... ala este Nae,

www.dacoromanica.ro
 CRITICE I ANALISE 1155

tin cram de toM ti-ese 'n cale

Pl gent de par'cg e-o fetitg,
Cu ochi cgprii, cu gene dese .
11 Vie en... ala este Chill

A ispriivit cgrturgreasa...
Acum pilve§te cdtre fatg
Care nespus de fericitg
Ii zwe: la mai a o datg 1

Ar fi putut sd fie tot atit de isbutitä si In dealul Spi,

rei, daca ar avea o formä mai con venabilä :
Spre searg tincira teltfd
Mae §i trandafirie
Pe scaunul de la portild
Cite§te Mica Poesie.

Ggincle-s pe cram culcate

In partea dreaptit curge girld ;
Prm plopi inalti qi printre glen
Biserica §i-arata tun/a...

Pe la cazgrmile vecme
Gorni§ti dau sernnalura dese,
Din clipg'n chpg sung pinteni
strglucesc mineci cu trese...

In colt s'aratg-aghiotantul ..
Ea'ngglbine§te ca de cearg :
Carturgreasa i-a dat astgzi
«0 dragoste pe drum de Beall».
Isbutite sint si buckile in care vorbeste de literati zi-
aristi. Pentru acestia se pare c5. d. Teleor a creat un tip,
pe care 1-a idealisal si 1-a transpus printeun joe de fanta-
sie, care nu se descopere in nici-una din cele-l-alte bucati
ale sale, in timpurile vechi, Bizantinul. Bucata meritä o
speciald mentiune : inteinsa autorui pune prin exceptie un
fond adinc si-i dã o forma aproape lapidard. Humorul a
_gray si nu fdrá sä-li destepte reflectia :
Inalt, frunies, cu nasul drept, subtire

www.dacoromanica.ro
1156 CRITICE 1 ANAL1SE

Cu barba neagrii, lungl §'ascutita,

Ginchrea toatA, i-este In privire
i'nchipul lui ca marmora cioplitA.

In haing alM, scumpA, de mAtasA,

PA§e§h 'ncet pe neumblate drumuri,
In aer trupul lui, din treaclt, lasl
Ametitoare, lubrice parfumuri.

Ca'n bae cal& §ade i viseazA

Gindind la dogme, discutind vr'o schismA
i-ar da credit* lui p'o amoreazA ;
i-ar da, iubita lui pentru-o sofismA

Privqte'n sus §i'n jos a mArii spume,

Ar vrea s fie-avut, BA fie mare
Ofteaza-adinc cä n'are'n astA luma
Decit o con§tiintl numai de vinzare I

E mcAtoare firea-i ca rnsipul

Ii tin cArarea vecinic filosofii
pictorn ar vrea sl-i facA chipul
Pentru vr'un sfint dn murii sfintes Sofli.

Meat cà ultima strofd, des' ideea pe care o exprlmä in--

chee bine bucata, e in privinta formei, atit de inferioarà
celor-l-alte I
Dar am zis cá nu totdeauna impresiunile d-lui Teleor sint
juste i poetice. Citind bucAti cu valoare descrescendo, a-
mintim mai intii buckti, care ar fi foarte bune, dad. le-at
lipsi cite-o notà falsá, neplacutà, tendentioash.
Eaca bunioard, o impresie justä « Despre ziud»
E despre ziva totd doarme,
Bordeele la rind se'nfig
Ca ni§te negre muquroae
Sub pomi ce tremurA de frig.

IndatA cerul se viipse§te

Spre deal, c'un rop trist, noros,
De crezi cl te prive§te'n falA
Un mare o chin de somnoros,

www.dacoromanica.ro
 CRITICE SI ANALISE 1157

cum autorul o nimiceste prin strord :

Si lumina lenesd in patu-4
Mai pregeta... Totu'rnprejur
E in accre ca de mama.
..c'i'n lim,le ea de bromur !V

Si tot asa stà lucrul cu minunatul tablou simplu dar plin

-de o discretá meiancolie Zi de toamnd, cu deosebire ca
partea condamnabild se afia in prima strofd :
So arèle poleeste
De sus p pin A jos
C'un zitnbet galben totul
C'un zimbet d'of ticos I !

Gutiuul din griidinti

Mai are vr'o trei foi,
Salcinin si caisii
Sint ruginiti p got.

Ca stneu in trel speteze

Se leai-anil 'ntr'un porn,
Pe uliti ici p colo
Se vede cite-un orn.

Un sunet de flasnea
S'aude tot rnai tare
S'un cline ii raspunde
littriind in depärtare.

De la aceste bucati in care impresiile juste covirsesc,

trecem la altele, in care impresiile n'au nici-o legAturà in-
tre ele, unde lipsa de concentrare, de «deslinarev care se
mate si in budlile bune, se vhdeste cu desävirsire. Asa e
Banal la drum. Si si mai rele, si st mai multe sint ace-
lea care contin impresii artificiale, «nimicuri» versificate
- absolut rard nici-o noiml Sint anecdote, «faits divers» ori
impresii neisbutite, asupra cdrora te intrebi cu mirare de
ce au mai fost ingrádite in masura versificatiei. In buca-
tile acestea nu e nici spirit, nici umor, nici nimic. Ast-fel

www.dacoromanica.ro
1158 CR1TICE I ANALISE

sint Subt Umbrar, si mai ales Dupci teorie pe care, spre-

o mai desavirsità lamurire, o reproducem in intregime
La teone h s'a spus
Soldatilor ea sg salute
Pe ofiterii care au
Fireturi pe la mimi cusute

Si cind prm curte tree prm §ir

Spre-a merge ca sa facg front,
Cu 'murgturi naulte 'n urechi
Si 'n Mei c'o paling.sau vr'un &flout,

Saluta cu respect nespus

0 uniforing 'ntr'un tepolu
Pe care-o scuturg de prat
Cu peria un vistavoin

De multe-ori insa in locul humorului, cautat reese cel

mai grotesc efe ct ce se poate inchipul. Ca sa nu dam de
cit o pilda, ne marginim a cita bucata intitulata Copacul
gros :
Copacul gros, d'o suta ani,
Cu noduri mari ca chip de om,
Bronzat ici colo de muphiu verde
Mistertos ca vi un gnom,

In curtea easel, sta in mijloc,

Infipt adinc cu rgchicini
Ce se 'ntindeau In departare
Trecind in curte la vecini.

11 luam in brate cu tgne,

Iar pe de-alta draga mea.;
' Ne atingeam tu virf de deget....
Copacu-atit de gros era....

In clipele alea fericite

Prea ran in viata omeneascg
Ai fi volt ca trunchtul mare
/n brace sd ni se topeascd...

Si asta-i tot! Spre ali putea imbratisa iubita, autoruP

www.dacoromanica.ro
 GRITICE SI ANALISE 115g

dorea ca sä se topeasca numitul copac Dar daca dorea

atit de mutt sa-si imbratiseze iubita, n'avea credem nea-
parata trebuinta sá iea in brate gogeamite copacul.... fi
deci, mci sa mai faca cinci strofe de cuvinte.
D. Teleor voise ins& aci 8à pund i o picatura pe lirism
dar n'a isbutit, cum n'a isbutit nici in cele-l-alte bucati
in care cauta sä ne atingd putin i coarda mai melanco-
hca a sufletului. Asa ca exernplu de hrism mangua, pu-
tem cita poesia «Capita' dragd».
CopiM dragg, de§i veal
Obraji-mi rumem totdauna,
In mine este un bolnav
Mai trist i galben decit lunam

Rqata e o irome....
La morti adesea, in tot local,
P obraji sfir§111 de sufering
Pun trandafiri roqii ca focul.

Autorul de sigur o fi simtit ce-va cind a scris aceasta

bucata atit de informa ca sa nu zicem infirma dar notra
numai efectul asteptat nu ne face ; mai curind con trariul
Tot de un hrism neisbutit, pe lingh Romanki. De ce si
altele, e... mai ales Lui V. Alexandri.
Cum se vede d. Teleor, daca nu vrea sa faca lirism, daca nu
aleargil dupa efecte cu ori-ce pre i dacá ii da osteneala
sá citeascä bine numai impresule, ce natural il afecteaza, poate
scrie tablouri suggestive, fara adincirne e drept, dar destul de
placate in usurinta lor si in nuanta de humor ce le subli-
niaza.Daca ar fi dat:mai multa ingrijire formei, i si-ar fi con-
centrat mai mult atentia asupra subiectului, de sigur Rea-
listele ar fi fost, in literatura noastra, nu numai o nota
originalA, dar si destul de consistenta ca sa treaca si la
posteritate. In ori-ce cas, dad. d. Dumitru Teleor ar urma
o disciplina artistica mai severd, ar putea de sigur ajunge,
in mijlocul numerosilor nostri ircondeiasi » care mai toti
se tinguesc i blestema miserabilul media creat de socie-
tetea burgheza si mai cu seama de imaginatia eminentu-

www.dacoromanica.ro
1160 CRITICE $I ANALISE

lui critic din Ploesti»-- un bun scriitor si un bun humorist

ceea-ce, e drept, in starea de am a literaturii romine nu e
mare lucru, dar care totusi e ce-va.
0 expeditie ronofnA In Africa de D. (Mica (Comilnesti)
Bucuresti, Socec, 1897.
D-I D. Ghica impreund cu fiul sau N. Ghica a facut precum
se stie, in lama 1895-96 o calatorie in Africa. Materialul §tiin-
tific adunat de cdtre domnii Ghika in exneditiunea lor, a fost
prelucrat de catre profesorii Paulitschke, Schweinfurth si
Volkens. Observatiunile meteorologice, cuprind presiunea
atinosferick temperatura, intensitatea si directia vintului
si starea nourilor. Aceste observatiuni au fost facute de la
21 Octombrie 1895 06. la 20 Fevruarie '1896 si sin t tre-
cute intr'un ziar metereologic. Topograficeste, au fost de-
terminate inaltimele a 79 de puncte diferite (statiuni, vir-
furi de dealuri, albli de riuri.) Tot d-lor Ghica se dato-
reste cea dintiiu colectiune floristica din *tile malului
drept al riului Dagatto Au fost gasite mai multe specii
nou5. de Graminee, horanthacee, Resedacee, etc. precum
si un gen nou de Smofulariacee, care a fost numit a Ghi-
kaeal si care presenta un deosebitinteres pentru botanisti.
D-nii Ghica au mai adus cu dinsii in Europa si o bo-
gala colectiune de animate din tara Somahlor, marnifere,
serpi si crocodili din Hui Wdbi- Sebêii. De aseminea, au
facut observatiuni si au adunat material asupra terenurilor
din Ogadenul nordic, terenuri aparute la inceputul epocei
cretacice si datorite actiunilor paleovulcanice. In valea Ma-
dOsso, d-lor au observat grote, caror le zic grote de Ala-
bastru, si care adeverese bogatia in mineraiun de far si in
fosile (amonite) a Losului din Ogaden, etc.
Cartea este bogatä in ilustratiuni bune, esecutate dupà
fotogralli facute la fata locului. 0 charta a itinerarului ex-
peditiei, lucrata de d-1 Paulitshke, dupri insemnarile d-lor
Ghica, complecteaza aceasta lucrare a primei expeditiuni
vinatoresti romine in Africa.
Cind atiti dintre oamenn nostri bogati isi cheltuesc a-
verile pe nimicuri si in petreceri de tot felul, e inteadevar

www.dacoromanica.ro
 CRITICE I ANALISE 1161

,rnai pre sus de toatà lauda, fapta d-lor Ghica-Coingnesti

si merità admiratiunea noastrA. Totusi, ca iubitori ai limbii
noastre, nu puteam sa nu simtim o deosebità pärere de
rdu cind sintem siliti sà facem trista coustatare, cd darea
de seam6 despre aceasta cAlátorie, compusä de d. G-hica
tatdl, atit de frumos tipdrità si atit de interesan Ca prin cu-
prinsul ei, este scristi intr'o hmIbä romineased mai stricald decit
chiar aceea din cartile si traducerile evreilor nostri national]
Cite-va exemple :
eDe secoli Africa exerciazd o atractie»; dmpinge orne-
nirea ai MO.»; aama1gamisindu-0 cultural; «causa pentru
aceasta lung6 isolare nu trebue diutatb; acoaste obstruite
de curentele máriil; efluviw i barate prin cataracte»; ex-
trema hmità, pe care traficul mai poate uza de spatele
camilelor» ; a venl sä ne mu Aumeascd... pentru medicamente
date»; «escorta avea a fi bine armatb ; «acest vapor so-
-seste cu muzica jucind pe pod» ; cinumele de Somali, dupd
cum ne ziceau oamenii din caravana noastráo ; barbati
si femei port sandale» ; a soarele odatd culcat, noaptea vine
imediat, aproape Med transitie, sub tropele»; «persoanele
desemnate de headmanul»; «Pe cind sikarn se apropiau
de catir ea sd-1 incarce cu vinatul, acest animal destept
se punea pe fugb ; a plantele... erau desràdiicinate si slà-
rimate de picioarele si trompele, ca sà poatá apnea ma-
duva de la mijlocl etc. etc.
Cu deosebire af!este din urm6 exemple sint de un . o-
vreism lapidar. Si, neinchipuindu-ne cd d. Ghica-Cordt-
nesti ast- fel vorbeste si scrie romineste, tare ne vine
.acrede di lucrarea d-sale a fost revAzutd, corectatä st a-
daogatà de unul din literatii romini profestonisti, da rare
au inceput sd debordeze salele de de redac tie ale ziarelor st
care de reguld sint evrei.
Ceea-ce face cu deosebire supdrátoare citirea cArtii d-lui
Ghica-Cornrmesti, este intrebuin tarea unel consecu tit a tim-
purilor ne mai pomenitá in analele limbh noastre. Imper-
fectul este o adevdratá pacoste pentru povestn ea autorultu .
.Un exemplu :

www.dacoromanica.ro
116'2 CRITICE I ANALISE

«In timpul cind ne aflam dincolo de Sebeli, un ofiter en-

glez, maiorul Sandbeci, fu atacat in furre de un leu ranit,.
cari omora imediat pe unul din indigeni i reinea gray pe
un al doilea precum i pe maiorul care murea la Berbera,.
dup6 ce i se amputase (de ce nu si act : amputa?) un brat»..
E de prisos sä mat citdm i alte exemple. Mai toatà car-
tea e scrisa in imperfect, par'car fi tradusd eau din nem-
teste ,si nici atit, pentru ca nu ori-unde intrebuinteaza d.
Ghica-Comdnesti, imperfectul, ar putea fi imperfectul si in
nemteste. Acesta e un argument mai mult, &à la compu-
nerea cArtir, autorul a imprumutat luminrle linguistice ale
vre-unui evreu-romin. E *at ; continutul cárii e into-
resant, cartea ar putea deveni populard, daca n'ar fi limba
in care e scrisd.
SO sperdm insä CA la o nouà editiune d. Ghica-Comd-
nesti, cu toate cá mârturiseste in prefald Ca n'are nici-o
pretentiune hterará, va lua totusi dispositiuni sà inläture
greselile de limbA, care-i aeformeazd intr'un mod grotesc
povestirea.

Duioase, poesil de Radu D. Rosetti. Bucuresti, 1897.

Ed. Leon Alcalay.
Este al zecilea volum pe care «tindrul dar talentatul
poet) cum ar zice un ziar cotidian, II scoate de sub
teascurile tipografice Ceea-ce odinioarà am spus despre
volumul Sincere ar trebut sà spunem i despre acesta. Ce
sa-i fact, poetul in crearea sa e (tun simplu» cum ar zice d.
Macedonski, Si d. Rosetti este prea simplu i aceastd sim-
plitate se manifestd in toate productrinile sale versificate-
si mai cu seamd in Duioase.
SO luArn insa lucrurile pe rind. Volumul incepe cu
o prefatd in versuri tit:1611CA curstv i alcdtuitá din trei
bucdtt: Drept Prefatd, Vanitas i Numai Unul, din care
reese cite-o anecdota de fie-care, un fel de anecdotá-com-
paratie un bon-mot versificat.
Bunàoara :
Sint mame care mor niiscind,

www.dacoromanica.ro
 CRITICE I ANALISE 1163

In chinurt ne mai pomenite

. . Ades, coph lor, luptind
Ajung pe culmf ne mai suite

Si apoi altd strold in care se intreabd :

Dar bietei mume, ce-a murit,
Durerilor grozave prada,
Ce-t folosesce ca-t slavit
Copilul ei, cind n'o sa-1 vada 9
Si deci :
NImic . . Si totusi te-al jertfit
Artist de glom flamind
Copflul tau spre a bfrui
SA mon i tu, Ca ea, näscind.

Ce frumos fond pentru un artist care ar fi stiut sd se

ioloseascd de el ! In mimile d-lui Rosetti ajunge o plati-
tudine, vecind cu anecdotele ne isbutite. Tot asa Si cu cea
de a doua... prefata.
Marea parte a bucdtilor din volum nu mai au nici acea
curgdtoare corectitu dine care caracterith maniera autoru-
lui in cele doh volume precedente.
Mai fie-care bucatä cuprmde in sine o idee, de gen a-
necdotic in majoritatea casurilor, cdruia insd nu-i poate da
clecIt o forma pldcutd cel mult de domnis oarele melancolice
oH de Vetele lui Carageale, pline de plix is.
Asa e s. ex. Comoara :
De mic, citeam cum se ascunti
Haiducn prin paclure,
SI easa noaptea la rascruci
Sa prade 5i sa fure

inca de pe-atunci visam

Sri flu cind-va in stare
Sa fur ce flU s'a mai furat :
Comoara cea mai mare.

Furai. Comoara o pastrez

Vie* sa-mi desfete ;
E tot ce poate fi mai scamp :
lubfrea unei fete.

www.dacoromanica.ro
 1164 GRITICE I ANALISE

Ori in gen didactic dar plin de multà ironie amará :

Om !
Te-a 'n§elat o dulcmee
Si in mindria-11 de Mrbat
0 femee-i tot femee
Strip cu glasul revoltat.

0 'naelap amar, la rindu-11

Fiira kid de pAcat,
s'a dus plingind zicinduit
Un beirbat e tot bdrbat.

Afp ! Beirbat, Femee! Glume

St de glume sint sAtul
Cut 11-o face rAu pe lume
Om sA-i zici ei e destul.

Sfirseste adinc d. Radu D. Rosetti. Mei d-sa este un

-profund, dar foarte profund observator al omenirii, cum
singur o spune :
Eu n'am avut un ceas de multumire
In viala mea atit de incercatA ;
Si mci an cred cA voiu avea vrea vreodatii
Cd prea md wet adinc in omentre

Trebue s5.-1 credem find-ca ne-o spune i deci, in vir-

-tutea acestei mari puteri de pftrundere, poetul ne dà si
povete cum trebue sA trdim in viat5. niste povete se in-
telege, imbrdcate in multe comparatii frumoase i poetice
ipeste masura, cum bunà oará ne spune in Cit e timp
. . SA nu te bucuri lesne
Pentru lucrul cktigat,
Nici sl nu te plingt in urmil
Gind ii pierzil cum 1-ai lual:
Asta e Culege rodul
Git sint pomli Inca verzi,
Nu-1 blsa prea mult pe crdca,
Arnie bruma-- pola sA-1 plerzi.

www.dacoromanica.ro
 CRITICE I AMUSE 1165-

Luati seama deci : nu luati poamele dupä ce s'au uscat

pomii, luati-le (reit sint pumii verzi» caci aceasta o spune
d. Radu D. Rosetti si d-sa se uitä foarte adinc in omenire r
Privirea aceasta adincä in omenire 1-a fácut pe tinarul
poet foarte sceptic. Lumea ii desgustà cad e rea Si ipo-
crità (civilisatia burghezd, ce poti zice !) ; pentru aceastä hi-
pocrisie apostroleath dupd cum urmeaza, o pereche de ti-
n eri :
Cind sinteti tineri 1ogoditi
Ira ziceti tu, cam vä lubiti,
en tata lurnii, hipocriti,
Va spuneti D-ta, smertli.
Apoi, cind nu va mai Whip,
Inyers, p'acelag ton Inintill :
In fata lumi tu, uniti.
Si =gun, D-ta, Tastiti.

Aceasta trebue sd stiti cä e poesie, o poesie din Duiose,...

cum e si urmátoarea :
Fie-care om plateste
Tani unde s'a nascut
Birul ce §1-1 datore§te
i pe care-1 (IA tdcut,
Smguri numm cerptorii
Sint de birul greu scapati,
Cam ii earta perceptorii,
Cind ii tie nemincati (I?)

Dar de birul suferintei

Inca nimeni n'a scapat
The dinsul rege-al mmtii
linpdrat sau uemincat W

Si ce idee frumoasä e in miezul acestor versuri ! Repe--

tam : o oare-care originalitate nu lipseste fondului din bu
catile d-lui Radu Rosetti; dar aceasta nu e de ajuns spre
a face o poesie bund. Mai trebue ca acel fond, care se-
poate usor exprima printr'o idee abstractd, sá fie pâtruns
nu numai de judecatà ci si de simtirea poetului. Numar o
asemenea pätrundere ar obliga pe poet sâ gaseasc6 o forma'

www.dacoromanica.ro
1166 CRITICE .5I ANALISE

originalci pentru irleea lui. Cit timp lusä poetul rdmine la

ideea abstractä si nu cautà sã o lege de elemente sufle-
testi concrete, el are sà dea acelei idei in general o formä
bane& fdrd farmecul poesiei. Si acesta e casul d-lui Ro-
setti. Fond original dar fdrd simtire, formd care face apel
la simtire, dar Mil originabtate.
Cu toate acestea versurile d-lui Rosetti si-au publicul
lor, deocamdatä, si admiratia stratului aceluia este si ea
un titlu de glorie pentru un poet de talia autorului D a-
ioaselor .

Dreptul ,ii societatea de Cornelia 13otez, magistrat, Bu-

curesti 1897 Tipografia «Vointa Nationald).
Pe cind la Iasi, d. C. G. Stere, scotea de sub teascurile
tipografiei monumentala sa carte despre care am vorbit
intr'un numar precedent, aici la Bucuresti, un alt juris-
consult d. Corneliu Botez, ridica pe niste identice temelii
si cu un identic mod de argumentare o clddire tot asa
de curioasd 6 si a licentiatului din capitala Moldovei.
Niciodatà poate nu s'a adeverit mai, mult zicdtoarea
6 «geniile se intilnescb, ca atunci cind ai dinnainte
aceste cloud scrieri: « Evolufia Individualitaiii» a d-lui
Stere si a Societal ea §i dreptuh) a d-lui Corneliu Bo-
fez. Par'cd amindoi au lucrat sub suflul aceleeasi inspiratiuni;
unul voind sd completeze pe ce1-1-alt si amindoi stiinta
dreptului.
Cu toate acestea existd si o deosebire si incd o deose-
bire mare intre studiile celor doi jurisconsulti, deosebire
care ne dovedeste individualitatea fie-cdruia din aceste
dod capaciati.
Amindoi au citit mut. Amindoi nu spun o vorbd Med.
ca sa nu o rezime pe o celebritate, amindoi au o predis-
pozitie cdtre discutiile filosofice, amindoi au názuinti tuna-
nitare, dar...
Un edam) de multà insemnátate
D-1 Stere a citit mult si a inteles, gará de ceea-ce a-
_

www.dacoromanica.ro
 GRETICE I ANAL1SE 1167

tinge ifilosofia. Rindueala citatelor a Idcut-o cu oare care

-clibacie si justele, in vederea unui scop. .

D-I Botez insa a citit si nu stie ee a citit, a insiruit materia-

lul adunat fära nici-o regula, asa, cum i-a venit sub
mind citatia : sint capitole in care ori-cit ti-ai bate
capul nu stii ce a vrut sä ardte. Trece de la o chestie la
alta Fara nici-o legaturd; anunta ca vrea sä dovedeascd
ce-va, pune o citatatie, si apoi trage conclusia : (de aci
urmeaza, asa dar ca...D
Cum se va vedea mai la vale, este deci buna ordinea
in care s'au tiparit lucrarile : Dreptul §i Sociotatea dupa
Evolutia Individualitdtii, chci asa trebuesc clasate si dupd
valoare clack putem intrebuinta cuvintul acesta cind vor-
him de aceste cloud lucrdri tipografice.
Dar sa I5sam introducerea si sa intram in analisa scrie-
rii d-lui Corneliu Botez, magistrat.
In lucrarea sa, Dreplul i Societatea, autorul isi pro-
pune sa stabileascd raportul necesar, si nestabilit inca de
aimeni definitiv dintre societate si drept ; si, in acest scop,
incepe prin a se intreba : ce este dreptul ? Ce este socie-
ta tea ?
(Opiniunile asupra ideei dreptului sint numeroase si
contrazicatoarep spune d. Botez. Ginditorii Hobbes, Locke,
Rousseau, Fichte, Kant, Seneuil, Cicerone, Hegel, Fouil-
lee, Schlegel, Solger si daca mai vreti, A. Comte, Saint-
Simon, Fournier, Savigni etc. au fie-care cite-o conceptie
mai mult sau mai putin speciald despre drept. lhering
Insä acufundindu-si mintea in trecut si vdzind cum o
lupta incondata s'a dat pentru inregistrarea celor mai ele-
mentare principii ale dreptului, nu s'a putut opri de a nu
zice ca forta e basa dreptului, ca formeaza basa dreptului
.barierele ce dreptul, evoluind, a inlaturat in anevoiosul
sau drum spre a atinge suveranele culmi d'asupra carora
pluteste si. straluceste astazi.»
Daca ati inteles sensul acestei fr ase atit de elegante putern
,trece mai departe, spunind ca d-I Botez nu se multumeste

www.dacoromanica.ro
1168 CRITIGE I ANALISE

nici cu conceptia lui Ihering, caci, spune d-sa : «el n'a ob

servat cA dreptul resultà din inseli legile economice de
desvoltare a societdtilor omenegi.n
§i apoi, intrind in analisa teorillor lui Ihering si Fouil-
lee, d-1 Botez, din afirmArile acestora cA Dreptul a cristali-
zeazei in societate» trage deodatA conclusia &A : «adevarata
conceptiune a dreptului nu poate fi de cit o conceptiune
materialistd, abstrasd din legile economice de desvoltare a
societdtilor omenegi §i a selectiunzlor lor naturale.1
De unde si pinA uncle a esit aceastA incheere e o tainA
pe care d. Botez o phst'reazá cu scumpAtate.
SA trecem insd mai departe.
«Vom adinci studiul nostru (!bre ! bre !) si vom stabili
imediat raportul dintre societate si drept, intrebindu-ne
ce este societatea ?»
«Stabilirea imediatd» a acestui raport precum si rAspunsul
la intrebarea pusd, le dä autorul tot dupd aceeiasi norma
particularA, cu care am vazut CA a «dovedit» conceptia
dreptului.
Deci ce este societatea ?
«Daca despre drept se zice ca e un organism obiectiv al
libertatii omenesti, cu mai mutt cuvint se poate sustine
cA societatea constitue un organism, cà oamenii sint ele
mentele anatomice ale organismului social».
Tot ceea ce avea sA rAspunzA la intrebarea : ce este so-
cietatea, mArginindu-se la aceste trei rinduri, d-1 Botez
trece imediat la stiin ta socialá «care si-a propus a dove&
a societatea nu e ca o pasta chreia poti sh-i dai o forma
voila ci toate fenomenele pe care le infdliseath atirnA de
structura si constitutiunea sa intimd.»
Asa zice Spencer, si Vaccaro si Schimdt, Broccardo,
Marselli, Ferri, Lombroso, Garofalo, Kautzky si «de obste,
toti ilustrii representanti ai Darwinismuluil st a toti disci-
pulii tor» care au fAcut ao largA aplicatiune a legii luptelor
pentru existenta la Economia politicA si la stiintele sociale,
in particular». D-1 Botez, vrea sä o aplice si la stiinta dreptu-
lui. Drept aceea, deocamdatà isi aratA indignarea sa in contra

www.dacoromanica.ro
 CRITICE SI ANALISE 1169

celor ce au alcdtuit codul nostru civil si a prevázut pedeapsá

numai pentru cei care maltrateazd animalele in public.
(Si do ce numai in public ?D se intreabd d-sa cu indignare.
D-1 Botez e foarte amärit i 5. nici chiar aceste dispositii nu
hint observate, fatá cu bletele animate. «Zilnic, se jelue
d-sa, vedem animalele maltratrata si mai cu seamd acele
trebuincioase omului, fárd ca un singur glas sd se race
puternic si hotdritor in favoarea lor».
De la aceasta cestiune trece apoi deodald la constatarea
cà adreptul a germinat si. s'a desvoltat in societate. . .»
Apoi cd dreptul e «conditia de viald a societdfilor omenegi...)
«Din acest punct de vedere, -Dreptul se contundd cu
idealul de fericire al popoarelor, cu insu-si seopul final al
umanitátii,D «Un ideal de fericireD deci, care este totdeo-
data si aconditia de viatd a societatilor omenesti !D
Dupd aceasta autorul trece la capitolul III, care trateazd
despre critica stiintei sociale si valoarea ei.
Ad. d-1 Cornelia Botez se inalta pind la nivelul d-lui
C. C4-: Stere. Aci se poate vedea amagistratulI care vrea
s5. Ned sociologic si filosofie dar ii ese tot asa de rdu ca si
licentiatului in drept, de la facultatea din Iasi.
D-sa cautd s5. «dovedeased» netemeinicia criticei adusd
stiintei sociale de aceia care, ca Maurice Block acontestd
sociologiel, acest cuvint de modd inventat de A. Comte,
caracterul de stiinta . .. . . pe maw cd stfinta inregistreazd
numai adeväruri absolute (ca i cind adevdruri relative
pot vr'odatd exista 1) pe cind adevdrurile extrase din exa-
menul corpului social sint relati veD. In acel rind exclamativ
se resumd toat5 dovedirea pe care o face d-1 Botez spre
a ardta temeinicia stiintei sociale.
Adevaruri relative nu pot exista ! spune dinsul, plin de
conostintele filosofice luate din vr'un studid filosofic al
d -lui Stere.
Si ceea-ce e rnai interesant e cd d-1 Botez spunind cd
nu existd adevaruri relative vrea sd sutind totusi ideea
ca sociologia este o stiintd, adicà dupd d-sa, un corp de
cunostinte absolut adevarate.

www.dacoromanica.ro
1170 CRITICE I ANALISE

In psichologia lui Tissot nu se vorbeste de aceasta i dupd

eft pare alte tratate dwect atingAtoare de filosofie nu prea
mai are d-1 Botez la indemind.
Dup 5. ce stabileste intr'un chip atit de minunat cã socio-
logia e o stiintd, d -I Botez trece la caracterul economic al
Societeitii.
«Ceea-ce isbeste ochiul la societAtile omenesti, este fArà
indoealii fisionomia lor economiedD spune autorul. Tr5.-
surile societAtii, din acest punct de vedere sint nesehim-
bate. In ari-ce formatiune socialà «va predomni in tot-
clauna nota economicei, principiul principiilr Injghebd-
rilor sociale, axci axelor, lumina luminelorp. «Firele con-
ducAtoare ale mersului evolutiv al -societAtilor le uneste
dar necesitAtile econornicev.
Scutim pe cititorh nostri de resumarea istoriei dreptu-
lui pe care o face d -1 Botez, arAtind cà oscilatiunile tot
mai bogate ale dreptului la inceput ni e infdtipazei sub
forma unor sensaftuni vagi 5i apoi a unor mbratiuni
marl si Icimurites, trecem i peste capitolul VI,
VII, VIII, IX i X, care formeazA a lecturà foarte di-
stractivd pentru amatarii de ciudätenii s tilistice si stun-
tifice, dar nu ajutd aproape intru mmic la dovedwea
acelui raport dintre drept i societate, despre care ne
vestise autorul la incepulul luerdrii sale.
So cu toate acestea ajungem la stirsitul crii, fArd ea
sä vedern pe unde-va o argumentare clara, o expunere de
fapte strinse imprejurul unui simbure lummos. Cdatii
iar ; amestecAturà de toate; trecere brused de la un
lucru la altul ; atirmári multe s i fat 5. doyen.
In a:este conditii ajungem la eel din urmA capitol, care
trateazá despre «Actiunea dreptului asupra societAtir si a
societAtii asupra dreptului».
0 legislape zice d-1 Botez trebue EA ajute evolutia so-
eialA. Educatiunea are aci un rol de cApetenie. Ea
poate preface si desdvirsi moravurde ea si spiritul oame-
mlor de guvernAmint. In societate cind institutiumle for-
meazd natura omeneascd, cind natura fasoneazd institutulei.

www.dacoromanica.ro
 GR1T10E1 ANALISF. MI

Ma dar : (c Regulele dreptului trebue sä corespunA cu

natura intimà a raporturilor din vieatä care le determind
sd se inchege la suprafata acestor raporturil.
Ear ca conclusie la ideea cA necesabitile economice, ma-
terialismul economic, duce societatea si face &à evolueze drep-
tul, autorul ne spune foarte consequent cu el insuli :
4De aceea legile trebue sä isvorascá din mijlocul avinturilor
unui popor, din necesitdtile lui concrete, din felul porniri-
lor lui reale). Asa c5. (cnecesitátile concreteD care ar repre-
senta rnaterialismul economic, sint puse intre avinturi 0.
Torniri care nu prea vor sk stie de ele precum autorul
nu vrea sà stie de consequent:5 logicA.
S.i. ca o consecintä general5.vine urmátoarea citatie cu
care se sfirseste cartea :
a Nenorocire, zice Dalloz, pentru popoarele fdrá idee, f5.rà
ideal, fdrä initiativä si cind din astä pricini nu au istorie.
Nenumaratele turme de fi 1 te omenesti care de cinci mii
de ani populeaza Asia, vor fi trecut, fara sá lase o urmá
de miserabila lor existentd.Atena, _Boma, Sparta vor trdi
in etern).
Adevarat, si (finis coronat opus !D
Seraficus.

www.dacoromanica.ro
1172 TOAMNA

-r
-
CP .A. M T \T A.

Sub Maul asjintit de soare,

Din plop 'ngdlbenit, pe rtnd
Se scutur' frunzele uscate,
Aleea tristd troenind
Copacul scoate-un jreamdt jalnw,
Un lung, sldsietor suspin
O'ntinde brace l'ugAtoare
Spre nesftrsitul cer senin
Ca dinsul sufietul lneu gone
De-al vietei rost desamdgit
1791jind dupd copildria
Cu farmecu-i de veci pierit.
Jar visartle vide' scampe
Se scutur' toate, rtnd pe rtnd,
Ninsoare tristd si duioasd
Cdrarea vietii-mi troenind
Cesar I. TArgolici

www.dacoromanica.ro
 MIRCEA CIOBANAUL 1173

POESII POPULARE
-
MIRCEA CIOBANA*UL
I
Din ora§ din Cimpul-lung,
La poarta lui Negru-Voda,
Genunchiat-a, frate,
Genunchiat-a, draga,
ca-i d'un mic de ciobanas,
Cu cama*a ca tina,
Cu pielea ca zapada,
Cu cliligul sub genunche,
Cu caciula subrioara.
Savai cu &guy' goala.
Trei zile la poarta-mi sta,
Negru-Voda-1 intreba :
«Ai, tu um de ciobana§,
4(Ce mi-si e jaluba ta,
«SA mi-ti fac direptateav.
Dar cel mic de ciobiina
Rupse din graiu a gill :
«Alei, Doamne Negru-Voda,
«De statusi de ma 'ntreba§i,
aAdevarul spune-ii-a§i :
«De mic sarac mi-am ramas.
«Mititel §i tatarel,
«Pe mina ,stramilor,
«La coada taciunilor.
«Azi a§a si miine-a,a,
.«Dete dragul Dumnezeu
«Si maicuta precesta,
«Si mai mare ma facui ;
«Cinel mai mare ma facui,
-(Daca vazui §i vazui,
«Slugulita ma bagai

www.dacoromanica.ro
1174 MIRCEA 1110BAN4UL.

«Slugulita pe hainute,
cArgata, pe malaea,
c$i p'o caciula mitoasa,
«Si p'o sarici latoasa.
«Azi na §i miine-a§a,
cDete dragul Dumnezeu
«$i maicuta precesta,
«$i mai mare ma facui ;
aCind mai mare ma facui
($i minte mai dobindii,
«Dad. vazui §i vazui,
«La trei stapini ma bagai,
«Trei stapini, zau, ca trei domni,
cSavai cu trei mii de oi.,
«CR eram mai mic§orel,
cEram drag stapinilor,
($i urit stapincelor ;
1601:Anil ma ruiluea,
«Stapincele ma batea.
k Azi a§a §i Milne a§a,
«Dete dragul Dumnezeu
a$i malcuta precesta
u$i mai male- ma facui,
«Si minte mai' dobindii ;
cCind mai mare ma facui,
«Stiipinii-acum ma bdtea,
«Stapincele ma miluea.
«Stapinii s'au miniat,
aCu oile m'a minat,
«Jos la balta m'a mthat.
c Cind la balta am plecat,
cStapincele ma plingea,
«Stapinii ma,151estema.
c$i la balta mi-am pleoat,
cD'un vifor mi-a viforat.
(Glea zapadi mi-a picat,
tale le-a na.metit,
cDulaii mi-a risipit;
(Din trei mii §i ce-mi mai trece,-.
cAm ramas numai cu zece ;
«Dintr'o haiti de dulai,
«Am ramas numai cu doi».
Dar el, frate, ce-mi Ikea ?
Ciobana§ul ce-mi spunea,
Negru-Voda-1 asculta.

www.dacoromanica.ro
 M1RCEA CIOBANA.V3L 1175

cAlei, Doamne Negru-Voda,

«Daca vazui si vazui,
«D'o lopatica-mi facui,
($i zapada-mi curatii,
(Cal-6.rue ca-mi gatii,
«Cu-oile 'n balta rasbii
«$i d'o tirla ca-mi croii.
«Salcioare-mi daramai,
«Oitele-mi saturai.
uAzi asa si mline asa,
(Dete dragul Dumnezeu
(Si maicuta precesta
(Veni ssi prirnavara
«Si 'ncolli, si erbula.
a0i/ele ca-mi fitara.,
«5i-ale zece, se 'ndoira,
«Indoite se 'mpatrira,
dnpatrite, se Noptira.
«Dete dragul Dumnezeu
a 51 maicuta precesta,
«De-mi plinii, Doamne, suta,
«$i din sink aka suta,
«Si din doua, facui patru,
(Si din patru facui opt,
«Pusei mia, zau la loc,
a$i din mile, alta mie,
a$i din doua, facui trei,
«Cit timp, Doamne, ca. statui,
«Noua ani si ce-mi mai trece,
«De mai povarnea spre zece.
(Alei, Doamne Negru-Voda,
(Stapinii m'a parasit,
aLa turma n'au mai venit ;
(Nici cmi sare la mioare,
«Nici tirlte la oite,
aNici bolovani la cirinni,
a Nici opinci pe la ciobani,
«Am facut cum am putut,
«Oitele mi-am prasit.
Ciobanul ce-mi mai zicea ?
aAlei, Doamne Negru-Voda,
«Cum judeci in lume toate,
«Fa-mi si mie direptate.
«Dupa cum m'ai invata,
«Asa parte ca le-oiu da.

www.dacoromanica.ro
4176 M1RaA CIOBOONWIII,

Negru-Voda ce-mi zicea ?

«Ai, tu mic de ciobanas,
aCe parte ca sa le dai,
((ale sa. le 'mpartesti,
a Sa dai la stapini trei parti,
Si sa tragi la tine o pane,
«C'asa-ti gasesc direptatero
Dar cel mic de ciobanas,
Cind asa ca-mi auzea,
In picioare se scula,
La oite se 'ntorcea,
Jos la balta sa rasa.
Din bucium ca-mi buciuma,
Din gura cà mi-si striga,
Toti ciobanii s' aduna,
Oile le-amesteca,
Tot o turma le Ikea.
Si, frate, cã mi-sr pleca,
La munte se ridica,
In lunca Argeselului,
In piatra Namaestilor,
D'asupra muscelului,
In preajma Cimpu-lungului,
and aci ca mi-si venea,
Mindra tiila ca-mi croea.
$i stapinii mi-1 afla,
Fuga la cioban ca-mi da,
La cel ink de ciobanas
Cu c4masa ca tina,
Cu pielea ca zapada. ,
Cind ciobanii mi-1 vedea,
Oile le-amesteca,
Tot o turma le facea
Si 'n ttrld cà le baga.
Si staplmi ca-mi venea.
Dar cel mic de ciobanas
Cu carnasa ca tina,
Cu pielea ca zapada,
In tirla ca mi-si intra,
Oitele le 'mpartea.
El d'o parte ca-si oprea,
Trei parti le staptni ca-mi da,
Dar stapinii ce-mi Ikea ?
Ei, mare, nu se 'nvoea.
Pricina pe ce d'avea ?

www.dacoromanica.ro
 M1RCEA C1OBANA.U1. .1177

Pe cel mic de carlaior,

Berbecel, Doamne, drescut
Pe mila ciobanilor,
In coada taciunilor,
Stapinii se mania,
Mina pe cioban punea,
Mi-1 bitea, mi-1 chinuea,
Cu moartea-1 impotrivea.
Dar cel mic de ciobanas
Cu camasa ca tina,
Cu pielea ca zapada, .

Facea, mart, cum mi-si fkea.

Din mina lor ca-mi sciipa,
Ocol tirlei ea mi-si da,
Mina pe palos punea,
De stapani s'apropia
Si cum palo.,u-aducea,
Capetele le taea,
Capetele le-aduna,
In gluga mi-le punea,
Oi le le-amesteca,
Tot o turma le facea,
La Negru-Voda venea,
Oile 'n curte-mt baga.
Negru-Voda ce-mi zicea ?
«Carat'', boiart, de vedeti,
aVedeti, curtea mea Domneasca,
«Acu-i tirla ciobaneasch.
Dar cel tnk de ciobanas
Cu camasa ca tina,
Cu pielea ca zapada,
Rupse din grain a gral:
«Alei, Doamne Negru-Voda,
eDupa cum m'ai invatat,
«Asa parte ca le-am dat.
4 Pricina pe ce-au d'avut :
(P'acest mic de drlaior,
aCe sta 'n fata dumnealor,
«Berbecel, Doamne, crescut
(Pe mila ciobanilor,
«In coada taciunilor,
aStapInii s'au mtniat,
(Mina pe mine c'au pus,
4M'a batut, m'a canunit,
.aCti moartea m'a 'mpotrivit;

www.dacoromanica.ro
1178 MIRCEA. CIOBANWL.

cAm facut cum am putut,

(Din mina lor c'am scapat,
(Mina pe palos atu pus,
(Si cum pa1op-am adus,
«Capetele le-am rapus
((Seri gluga cä le-am adus».
Gluga de mot cá mi-o lua,
Jos, frate, mi-o scutura,
Trei capete ca-mi cidea.
Negru-Voda se mira,
La boeri mi-se uita
Si din guri ca-mi graea :
aCatati, boeri, de vedeti ;
«Unde, frate, s'a viizut
aSi, frate s'a pomenit,
«Sali tae sluga stapinii,
«Nu pe unul, ci pe trei !
«Ce stati, frate, §i v'uitati ?
aLuati-1 §i mi-1 spinzurativ
Dar cel mic de ciobana§
Cu cama§a ca tina,
Cu pielea ca zapada,
Rupse din graiu a grill :
cAlei, Doamne Negru-Voda,
aNu pripi cu spinzuratul,
aCi sa stam sa ne dam sfatul !
«Din oras din Cimpu-lung, '
(Din Buda veche de demult,
a Tatarii CI ne-a robit ;
alloi, Doamne, ne-am raspindit;
t Caci d'aveam d'un ta icu§or
((Si mi-1 chema Craisor ;
«Pe maica doamna Ileana.
(Mai d'aveam d'un fratior
(Si mi-1 chema d'un Negri§or,
«Ca §i pe Maria-tal.
Negru-Voda mi-auzea,
La boeri ca-mi poruncea :
cLasati-1 nu-1 spinzurati
«Luati-mi-1 §i-1 Imbracaii,
«Si de semne sa-1 catati,
«Ca d'o avea vr'un semni§or,
, 0 fi vr'o vita de domn,
«$i mi-o fi d'un fratiorv.
Boerii mi-1 imbräca

www.dacoromanica.ro
 M1RCEA. C1011ANAVJL 1173

$1 de semne mi-1 cata,

$i ce semne ca-mi gasea ?
Gasea 'n pieptu-i soarele
Lumina cu razele.
Gasea in spate luna,
Lumina cu lumina.
In cei doi d'albi urnerei,
Luceau doi luceferei.
$i'n crestetul capului,
Scrisu-i spicul griului.
$i mai jos la sublioara,
Scrisu-mi-i d'o sabioari ;
Semne bune de dornnie,
Sorie de vitejie.
Dar cel mic de ciobanas
Cu catnap ca tina,
Cu pielea ca zapada,
Dack vedea si vedea,
Mina 'n gluga ca-mi baga
$i ristobul cd scotea,
Si pe masa-1 deschidea.
Negru-Voda se uita,
Lacramile-1 podidea,
Fratiori bum se gasea.
In brate se 'rnbratisa
$i'n fere sa saruta,
La zeafet, frate, sedea
0 luna s'o saptamina,
D'abea-si facea voea bunk.
$i mi-si bea si mi-si minca
$i chef mare ca-mi facea.
Dar cind fu despre be.tie,
Despre dalba veselie,
Negru-Voda ca-mi zicea :
«Alei, fratioare Mircea,
a Alei, Mircea Mircica,
«Si-mi dai mie ciobania
C'o sa-ri dau eu, zau, Domnialt
Asa, Mircea ce-mi zicea ?
(Tine-ti, frate, Domnia
«Mi-oiu tinea ciobania
t$'oiu trai cum oiu putea».
La zeafet mereu sedea
$i mi-si bea si mi-si minca,

www.dacoromanica.ro
1180 MIRCEA CIOBA,NAUL

0 luni §i-o sAptamink

D'abea-§i Ikea voea bunk
Cum e legea domnilor,
Si, marl d'a 'mpäratilor.
Cu les de
Const. N. litateesen (Curtea de Arge)

www.dacoromanica.ro
 REPLICE 1181

REPLICE
I. D-lui Xenopol in privinta d-lui Stere.
De cind am infitntat la Convorbiri rubrica «Critice si
analise» s'a facut multe anahse i i mat multe critice, i ni-
meni n'a luat cuvintul in contra lor. Aceasta insemna ea
in atmosfera vitiata de reclamele jurnalelor, analisele en-
tice veneau ca un curent sanátos, desteptator i amin-
teau celor ce au dor de literatura noasträ, Ca si in litera-
turd ca i pe alte terenuri de activitate, n'a perit acel simt
al cinstei care td impinge sä judeci, sa cumpanesti i sa
masori, reducind sau inaltind cele ce se produc, la adeva
rata lor valoare. Mai insemna aceastä tacere in jurul lor,
cä judecata data era justd, atit de justa, ca nici ziarele,
care se amesteca i uncle trebue i unde nu trebue, n'aveau
cu ce sa sustind o parere contrarie celor sustinute in en-
ticele noastre. Eat:a insa acum de curind cá Archiva de
la Iasi i sub iscalitura d-lui Xenopol se supard de apre-
cierile noastre asupra earth d-lui Stere si se supard poate
tocmai din pricind cd in analisa noastra. cniticrt (Septemvrie
1897) am denuntat pe d. Stere ea mai e i autor al unor studii
filosofice public:ate in numita revistd. i zicem «sa suparill)
pentru ea in loc sä argumenteze rece in contra obiectiilor
noastre, i1 pierde timpul sã fard alusii de o maliotiositate
foarte... finä asupra misterului in care ar fi invaluit Pollux,
autorul analisei-critice din Convorbiri.
Ne pare rau de supararea Archivei si marturisim cà
ne-a cam deconcertat, cu atit mai mutt cu cit ni-e teamd
ea nu cum va raspunsul nostru sa n'o supere si mai ran.

www.dacoromanica.ro
1182 REPLICE

Dar sa venim la fapte I

Noi in critica noastra am sustinut ca tesa d-lui Stere e
o bund tesa de licentä, ca dovedeste multa lectura, ca au-
torul ei are chiar oare-care putere de a se orienta in mij-
locul citatiilor ce face si chiar o indeminare remarca-
bila in ce priveste stilul. Dar ne-am ridicat in acelas timp
in contra reclamelor din ziare in care s'a sustinut ca
tesa d-lui Stere e o opera ce va f ace epocd in desvoltarea
literatarti noastre. Aceasta e alt-ce-va. Poate sa fie un lu-
cru hun dintr'un punct de vedere si cu totul nein-
semnat dintr'altul. Ei bine, din punctul de vedere al des-
voltarii generate a literaturii noastre, tesa d-lui Stere, am
sustinut si sustinem, n'are nici-o valoare. Si sustinem a-
ceasta pentru eh o opera care pi etinde la o ast-fel de va-
loare trebue sa ne presinte mai intii o idee originala, bine
conceputa, clar si temeinic expusa. Noi insa am dovedit (si
atragem atentiunea d-liu Xenopol asupra acestui cuvint)
ca ideile originate din tesa d-lui Stere sint ale d-lor Ihe-
ring, Gumplovicz, Tarde, Spencer, Wuridt, etc. etc. si
prin urmare, fund vorba de ceea-ce gindeste d-1 Stere, nici
nu ne puteam ocupa cu combaterea sau aprobarea lor. Si
am mai dovedit cd singura idee originala a d-lui Stere si.
care formeaza substanta celui mai insemnat capitol din
carte capitolul al II-lea e o idee atit de bizara pentru
un om care a citit numai pe sfert atita filosofie cit a citit
d. Stere, ca nici nu meritä discutie.
E o idee care poate face gepocaN, dar epoca prin ridi-
culul mar nu prin temeinicia ei.
Poate d. Xenopol, facind intimpinarea articolului nostru
din Convorbiri nu si-a dat osteneala sä-1 citeasca cu a-
tentie tocmai acolo unde trebuea Fii.ld siguri insa, ea de
asta-data va citi aceastá replica, ea ne dea voe sa-i mai
spunem inca odata care e ideea originala a d-lui Stere.
Eat-o : D-I Stere sustine ea, oamenii primitivi nu puteau
sä fle egoisti si altruisti pentru cd nu cunosteai . deosebi-
rea dintre egoism si altruism. Ca adica un om nu , are in
suflet decit numai ceea-ce poate sa analiseze psichologi-

www.dacoromanica.ro
 REPLICE 1-183

-ceste i ca prin urmare, ca sh flu ce-va trebue sá al numai

decit in buzunar Psichologia d-lui Leonardescu sau studiile
lui Bibot. Alt-fel, nu esti nimic !
Ce-va mai mult. Intemeeat pe aceasta idee originald d.
Stere combate pe Spencer, Wundt, Comte si pe toti filo-
sofii mad ai lumii si-i invinovateste, ca sustin eresii pentru
Ca ei, in deosebire de d. Stere, privesc pe oamenii primi-
tivi prin «ochelarii psichologici fin de siècle». Si ast-fel d.
Stere, care croise cite-va capaule bune adapindu-se din
ideile acelor filosofi, eata-ni-1 inaintind cu semetie in con-
tra Ion si scaparindu-i in miini arma acestei idei originale
---si sa ne erte fratii de dincolo ca le imprumutam o ex-
presiesi... epocale. Care ? ldeea ca numai noi cei de la
oras care am invatat psichologia i n'am uitat ce deosebire
e intre egoism Si altruism, sintem egoisti i altruisti!
Precum poate vedea i d. Xenopol noi n'am isbit cum
zice d-sa in Ihering, GI ,lplovicz, Spencer, etc., ci tocmai
in d. Stere care, dupá ce-si imprumutd stiinta de la dinsii,
s'apucd sa-i combata sustinind o idee care drept vorbind, nici
nu meritä acpst nume. Si ne pare rail Ca cu aceastd replica,
nevoim pe d. Xenopol sa citeasca din nou cartea d-lui
Stere si din nou critica noastrd, pentru ca sa capete in
fine convingerea ca noi de nobile intentiuni am fost inspi-
rati cind am denuntat pe d. Stere cà pe IMgä tese care
cfac epocaz mai si scrie studii filosofice in Archiva.
Castor.

www.dacoromanica.ro
 181 NECROLOG
IBMS

NECROLOG
M,1RON POMPILIU*)
S'a dus särmanul amarit de suferinte trupe§ti §i
sufletesti, sd-§i afie eterna 1iniite, pe cind atitea sim-
patii §i multe merite 11 reclamau si r5mind in viata
Si sa continua a fi omul simpatic i bun, literatul
distins i talentat, profesorul eminent §i constiincios,
cum 1-am prquit cu to[ii, care 1-am cunoscut.
Confratele nostru d-1. A. C. Cuza, adirm miFat de
pierderea nefericitului nostru prieten, a pronuntat la
mormintul säu urmätoarea cuvintare :
lntristatä Adunare,
In numele Societatii literare «Junimea», i ca prieten,
patruns de cea mai adinca mil-mire, ma apropii de ra-
.) Miron Pompilm s'a nascut in Stem, lanutul Ilihorului in Ungaria Ia
anul 1854 El isi petrecu copilaria in Stem, iar studnle §i le incepu la
Bem, §i §1 le continua la Oradia Mare, Pesta, Ia§i i Bucure§ti. La 11
Iuhe 1866 luti diploma de maturitate (bacalaureatul) in Befu§, iar la 9
lunie 1873 obtmu titlu de licenta in litete Si filosofie la Umversitatea din
Iasi. A. ocupat catedra de 1. romina de la Scoala Militara ,§1 de la Scoala
Centrala de fete din last, de unde lu ultimele vremuri a fost trecut la
Liceul-Internat dm acelala§ ora§ 0 boall incurabila (insomme absoluta)
I-a snit, pe la jutnatatea lunn ti ecute, salt curinehe singur zilele.
(Curia Opoita)

www.dacoromanica.ro
 NECROLOG H85-

md0tele pdmintqti ale lin Miron Pompiliu, nu pentru a

spune vieata lui bogatä in fapte bune 0 in lucrdri, care
vor trài, ci pentru a da glas durerii care ne coprinde.
E ceasul stint al despartirii de pe urmd, in care ne
este poruncit s stdm, cu inima smentd, inaintea Celui-
A-Tot-Puternic, i sa ne plecam fruntile, cu umilinta
biruiti de taina pururea nepatrunsd a vietei.
In fata veciniciei, ceasul care trece e numai o clipä
M omul, fatä cu nemärginirea, o mind de pdmint. Dar
cind clipa aceea e stdpinitd de desperarea unui suflet
innecat in ldcrdmi, ea este o vecinicie pentru dinsul, si
omul, cind e fratele, de care ne despärtim pentru tot-
deauna, o lame, pierdutd pentru noi.
Ce a fost Pompiliu pentru familia lui, ne-o spune
jalea sfiOttoare a nemingieatei sotii, i ecoul dureros al
desnddäjduirii fratilor 0 a mumei, ce ne yin de departe.
Si vor sta dovadd despre gingd0a sentimentelor sale ca
fiu, ca frate, ca sot, regretele lor eterne.
Ce a fost Pompiliu pentru §coald, o marturisesc elevii
care-I inconjoard astdzi, cu-inima cernitd i colegli in
durerati, cari nu-1 vor uita niciodatd.
Ce a fost Miron Pompiliu pentru Societatea literara
«Junimea» ?
Un membru devotat, care nu s'a abdtut un singur
moment din calea ace1eea0 directii in tot decursul vietei
lui ?
Un talent, care a contribuit, cu raze luminoase, la
strdlucirea acelui corp, imbogatind literatura patriei?
Un critic cn judecatd luminatd i sigurd, care a lucrat
la indrumarea noastri pe calea cea dreapta a adevdrului.?
'Si membru devotat. Si talent, care a dat roade. Si
critic, care a contribuit la stabilirea unei directii sdnd-
oase in literaturd.
Dar mai malt decit atit.
Miron Pompiliu a fost suflet din sufletul 4'a de complex
si de felurit al Societdtii literare, care s'a numit
«Junimea » .

www.dacoromanica.ro
4186 NECROLOG

El era una din fetele acelui cristal, care s'a format

sub inriurirea unor imprejurari anumite, topindu-se
acela§ material de insu§tri comune, in focul aceluea§
entusiasm pentru frurnos §i pentru adevar, 0 incremenind
in acea forma stralucitoare, care a coprins elemente
a§a de diferite precum au fost : Alexandri, Eminescu,
Lambrior, Conta, Leon Negruzzi, Tasu, Melic, Vargolici,
Scheletti, Cerchez, Teodor Buicliu, Nicoleanu, Creangd,
pentru a nu aminti decit pe acei, pe care neindurata
moarte i-a rapit prea de timpuriu, din mijlocul nostru.
Spirite disparate, talente nu de o potriva, puteri inegale,
dar care au putut lucra alaturi la aceea0 opera de
inaltare a nivelului cultural al tarii §i de propd§ire
artistica, §tiintiffica §i literard, pentru cä erau unite
prim aceea§i metoadd de cugetare, mi ,ate inainte de
acela§ dor de bine, intärite prin acela§ cuget de
a dev dr.
5i nu a clisparut vre-una din aceste indiviclualitati,
fard ca fiinta intregului organism sal nu tresara de
durere, ca pentru o parte ce se rupea dintr'insul.
Dupd ani indelungati de statornica lucrare impreuna,
in caH te-ai arab" noua cn precioasele insu§iri ale -unei
firi blajine 0 ale unui talent minunat, §i tu te desparti
de noi astä-zi, prietin incalzit de acelea0 idealuri,
luind iu mormint cu tine, inca o parte din noi in-One.
Iar noual, nu ne ramine 0 acum decit durerea propriei
§tirbiri, pe care o vom pastra pururea, ca pe o comoara,
scumpa, in amintirea unei vieti, pe care ai imbogatit-o
cu strallucirea mintii, en duio§ia inimer, en seminatatea
sufletului tau ales §i care a fost viata noastral a
tuturor.
Fie-ti tarina u§oaral si amintirea eternal.
(Era noua)
NEM

www.dacoromanica.ro
 REVISTA PUBLICATIILOR 1187

REVISTA PUBLICATIILOR

A aparut de sub tipar, in editüra Librariei Socecu, al doilea volum

din Discursuri parlainentare de D-1 Titu Maim escu Asupra lui vom
face in curind o dare de seama.
In Impernil rusesc s'a indeplinit pentru prima data un recensamint gene-
ral. Recensamintul acesta a fost una din cele mai Miase lucrari de statis-
taca de pind actin]. Nuinai recensannntele complete ale populatiunn execu-
tate in India de guvernul englez o intrec. A fost pregatita cu un an ina-
inte, sub conducerea statisticianului Troimtzky, i indeplinita in o sin-
gurit zi, la 9 Fevr. din acest an, de mil de persoane caror Ii.se explicase
bine ce au de Meat. Parerea unannua a specialistilor adunati in Septem-
brie la Sesiunea Institutului international de statistica care s'a tinut la
Petersburg, e ca lucrarea e foarte buna. Cifra totala aflata e de 129.211 113
locuitori Evaluarile oficiale, de a caror exactitate, se indmau multi au
prinnt o neasteptata confirmare, cam ele fixau populatiunea cam la aceias1
mfr./ Rusia europeana are o populatiune de 91,188,750 locuitori (in 1885,
de 81.725 185) Polorna de 9,442,590, Regiunea Caucasului (ambele versante)
9.723,553; Siberia cu Sakhalien 5.731,732 provinchle Stepelor 3.415.174
Asia centrala ruseasca Turkestan, etc. 4 175.101. Fmlanda, smgura tars
a Monarcluei rusesti cu guvern constitutional, are 2 527 800 locuitori,
Populatiunea Siberiei a crescut de la 1885 la 1896 cu 1.132.000 locui-
ton din care 912 000 prin imigrare libera si 200.000 prin deportati si
exilati.
Exista in Rusia un cuient puternic de populatiune care pleacit de la
Nord, din provincille baltice, din unele parti ale centrului si se aseaza
in partile depArtate ale Irnperiului. Centrul de demitate al Imperiului se
deplaseaza dem spre sud i spre orient.
Acest curent va deveni si mai tare dupa terminarea drumului de fer
trans-siberian, care va lega coasta Oceanulin Pacific cu Rusia europeana.
A
**
In Comptes-rendus de l'Acad . des se morales, penti u luna Decem-
vrie e o dare de seama a Scrieni Droit ancten et moderns de la Ron-
manie de D-I D. Alexandrescu
Speram c.i aceasta carte, de o valoare niult mai generala si mult ma
mare decit ce se scrisese in limba franceza (de exemlu de Blaremberg)
asupra acestei materie, vs contribu ca, sa firn Mai bine cunoscuti de pu-

www.dacoromanica.ro
1488 REVISTA PUBLICATIILOR

blicul frances. Lucrul e necesar, cad d. ex. anul trecut un Elvetian, profe
sor la Bruxelles, d-1 Alph. Rivier, publica un tratat de drept international,
destul de bun, unde totusi;cind e vorba de noi, spune numai lucruri gre
site ; de exemplu ca Rominia e un Stat slay ; etc
*
**
Ungurii au tras un mare folos din reputatiunea de literalism ce shire
sail tad In Apus, si care era asa de tare incit mult timp, nici faptele
cele mai probante nu o puteau sdruncina De cit-va timp insa au per-
dut-o. Asa in luna trecuta, in ull. de la Soc. de Geographie commer-
ciale din Parts, d-1 Blondel in relapunea unei calatorii in Ungaria
se arata foarte sceptic in ce-ceea priveste simtul de echitate sio liberalismul
unguresc. In Cornplesrendus al Academiei de Stnnte morale din Paris
(n. de Dec. d-1 Lefèvre-Portalis arata a partidul care-st zice liberal, e
un partid autoritar, care se serveste de toate mijloacele pentru a domni
si conclude : La hberle des elections lui (Ungartet) manque, et
quoiqu'elle considere l'Autriche vis-à-vis d'elle comme arrtérde, c'est
de t'Autriche qu'elle aura a cet égard des lecons et des exemples li
recevotr. t>i

**
Cele mai multe publicapuni oficiale rominesci ra'rnin ne citite. Neaparat
lipsa aceasta de control da nastere la abusuri. Asa de curmd primarul
Curpi de Arges a pubhcat o adescriere sumara a a oragulin sail (19 pag. 80
Bucuresti, Tipografia Statului). La inceput, citeaza in limba franceza pe
Sarcone! un medic neapolitan din secolul trecut, apoi pe Volney, la
urma pe sAutor.e Si incepe asa . i Rini Arges, care mai 1nainte de Ro-
mani se numea Ordesus, numire dacica, de unde in urma s'a facut Ard_
ghis. aCu asemenea etimologii municipile ne intoarcem la epoca cind
anuarele oficiale scrieau : etc ode la facerea lumn, atip ani ; de la schim-
barea numelui de Castra-nova in Craiova... atiti ani.
Alai departe scrie : oRadu Negru, cunoscut de Nemp sub numele de
Rudolph Sava rtz.a
Ar fi mai bine ca asemenea autori sa se informeze de sfatul ce dedea
Phedru ciobotaraor

www.dacoromanica.ro