Natura Juridica a Guvernului.

Guvernul este autoritatea centrala a puterii executive,care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.Guvernul face parte din sistemul organelor sistemului administratiei publice,ocupand in acest sistem locul principal,ca organ suprem al sistemului,concluzie la care se poate ajunge in baza prevederilor art.101 alin.1 din Constitutie,potrivit carora ,,Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice''.

Rolul si functiile Guvernului.

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social,precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.In indeplinirea atributiilor sale,Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate,cum ar fi sindicatele si patronatele. Guvernul raspunde de ordinea publica,de apararea nationala,precum si de raporturile statului respectiv cu alte state. Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale,avand la baza Programul de guvernare nu adoptat ci acceptat de Parlament Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii: -functia de strategie,prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare; -functia de reglementare,prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice; -functia de administrare a proprietatii statului,prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil. -functia de reprezentare,prin care se asigura,in numele statului roman,reprezentarea pe plan intern si extern; -functia de autoritatea de stat,prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Investitura Guvernului.

Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru,in urma consultarii partidului care detine majoritatea absoluta in Parlament,ori daca nu exista o asemenea majoritate,a partidelor reprezentate in Parlament,pentru ca, astfel, sa se asigure sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern.Nu este de conceput un candidat la functia de prim-ministru fara un puternic sprijin din partea unor partide politice,indiferent daca persoana candidatului este om politic sau tehnocrat. Din Guvern pot face parte si ministri delegati,cu insarcinari speciale pe langa primulministru,prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru votul de incredere.Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere,in termen de 10 zile de la desemnare,votului de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.Este evident ca programul exprima conceptia de guvernare a partidului majoritar sau a partidelor care alcatuiesc coalitii in scopul guvernarii. Programul si lista Guvernului se dezbat de catre Camera Deputatilor si Senat,in sedinta comuna.Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor ,aceasta avand ca obiect programul in forma finala si lista in ansamblu a Guvernului,iar nu fiecare membru in parte. (art.103 din Constitutie). Primul-ministru si ceilalti membri ai Guvernului depun individual,in fata Presedintelui Romaniei,juramantul de credinta fata de tara si popor,avand acelasi continut cu juramantul Presedintelui Romaniei. Incompatibilitati.

Potrivit art.2 din Legea nr.90/2001, pot fi membri ai Guvernului persoanele care: -au numai cetatenie romana si domiciliul in tara; -se bucura de exercitiul drepturilor electorale;

-nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc unul dintre cazurile de incompatibilitate. In acest sens Constitutia precizeaza in art.16 alin.3 ca functiile si demnitatile publice,civile sau militare,pot fi ocupate de persoane care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara. De asemenea potrivit art.105 tot din Constitutie functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea unei functii publice de autoritate,cu exceptia celei de deputat sau senator.De asemenea ,ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop commercial si alte incompatibilitati stabilite prin legea organica.

Durata mandatului Guvernului.

Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul de la data depunerii juramantului.Desi Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani,acesta poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi ori catastrofa. La inceputul mandatului sau,Guvernul elaboreaza Programul de Guvernare,in care sunt inscrise obiectivele pe care isi propune sa le infaptuiasca. Mandatul Guvernului poate inceta si inainte de data validarii alegerilor parlamentare,ca urmare a demiterii sale.Guvernul este demis in urmatoarele situatii: a)in urma adoptarii unei motiuni de cenzura; b)in urma pierderii de catre primul-ministru a calitatii de membru al Guvernului. Potrivit art.109 alin.2 coroborat cu art.105 din Constitutie,rezulta ca primul-ministru isi pierde calitatea de membru al Guvernului ca urmare a: -revocarii; -demisiei; -suspendarii -decesului; -interventiei unei stari de incompatibilitate; -pierderii drepturilor electorale (pentru alineatie sau delibitate mintala,condamnare penala,stabilirea si a altei cetatenii ori stabilirea domiciliului in strainatate); -imposibilitati de a exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

Primul ministru.

Primul ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia,cu respectarea atributiilor legale care le revin. Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de specialitate din subordinea ministerului.Conducatorii serviciilor publice descentralizate se numesc si se elibereaza din functie de catre ministru,cu avizul consultative al prefectului.Guvernul numeste un prefect in fiecare judet ca reprezentant al Guvernului in teritoriu. Primul ministru reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul,Presedintele Romaniei,Curtea Suprema de Justitie,Curtea de Conturi,Curtea Constitutionala,Consiliul Legislativ,Ministrul Public,celelalte autoritati si institutii publice,partidele si aliantele politice,sindicatele si alte organizatii neguvernamentale,precum si relatii internationale. Primul ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si exercita toate atributiile ce deriva din aceasta calitate.

Raporturile Guvernului cu Parlamentul.

Primul ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoartele si declaratiile cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile si interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati si senatori. Primul ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la intrebarile si interpelarile adrseate Guvernului de catre deputati si senatori,in functie de domeniul de activitate ce formeaza obiectul interpelarii.Primul ministru contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei,in cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora. Guvernul se intalneste, de regula saptamanal sau ori de cate ori este nevoie,la convocarea primului

ministru.Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului iar daca li se solicita prezenta,participarea lor este obligatorie.

Actele Guvernului.

Membrii Guvernului pot propune potrivit Constitutiei proiecte de hotarari si de ordonante si de asemenea,proiecte de lege,in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa a acestuia.Hotararile Guvernului,ca si ordonantele de altfel,se semneaza de primul ministru si se contrasemneaza de catre ministrii care au obligatia punerii lor in executare.Atat hotararile, cat si ordonantele sunt supuse obligatiei de publicare in Monitorul Oficial,cu exceptia celor cu caracter militar care se comunica numai institutiilor interesate.Sanctiunea incalcarii obligatiei de publicare este inexistenta actului. Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice,procedand la ceea ce se numeste delegare legsilativa. Legea de abilitare trebuie sa stabileasca in mod obligatoriu domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.Daca legea de abilitare o cere,ordonantele se supun aprobarii Parlamentului,potrivit procedurii legislative,pana la implinirea termenului de abilitare. Presedintele Romaniei poate participa la sedintele Guvernului care au ca obiect probleme de interes national privind politica externa a Guvernului,apararea tarii,asigurarea ordinii publice. In cazul in care este prezent,Presedintele Romaniei prezideaza sedinta Guvernului. Desi prezideaza sedinta,prin aceasta Presedintele Romaniei nu devine,in acea situatie si membru al Guvernului.Presedintele nu participa la adoptarea hotararilor Guvernului,prin exprimarea unui vot,ci doar isi exprima opinia cu privire la acele masuri. La sedintele Guvernului pot participa ca invitati sefi de departamente,secretari de stat ce nu sunt membri ai Guvernului,precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila,potrivit deciziei primului ministru.

Raspunderea membrilor Guvernului.

In ce priveste raspunderea penala,in baza Constitutiei,numai Camera Deputatilor,Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.Daca s-a cerut urmarirea penala,Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie.Urmarirea penala va fi efectuata de catre Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie iar judecarea acestora de catre Curtea Suprema de Justitie,potrivit legii.

Incetarea functiei de membru al Guvernului.

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma: -demisiei -revocarii -pierderii drepturilor electorale -starii de incompatibilitate -decesului -demiterii. Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public,se prezinta in scris primului ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei,dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii. Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele Romaniei,prin decret ,la propunerea primului ministru.Revocarea are loc in caz de remaniere guvernamentala. In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata,in tot sau in parte,ca fiind dobandita in mod ilicit,printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila ,el este demis de Presedintele Romaniei,la propunerea primului ministru. Potrivit Constitutiei,Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru.Dar cum nici Parlamentul nu il poate revoca,personal,pe primul-ministru,rezulta ca acesta isi pierde calitatea de

prim-ministru numai in urma unei motiuni de cenzura,cand este demis intregul Guvern.Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului de la data depunerii ea urmand a se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.Guvernul se considera demis cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor iar daca a fost respinsa,deputatii si senatorii nu mai pot initia ,in aceeasi sesiune,o noua motiune de cenzura,cu exceptia cazului cand Guvernul isi angajeaza raspunderea a unui program sau a unei declaratii de politica generala. Intrucat in aceasta situatie nu mai exista nici un Guvern,in consecinta,nu mai poate functiona nici un prim-ministru.Rezulta ca situatia membrilor Guvernului este dependenta de situatia primuluiministru.Daca Parlamentul este nemultumit de primul-ministru,aceasta nemultumire se rasfrange asupra intregului Guvern,asupra tuturor membrilor acestuia. Astfel,conf art 108 alin.1,Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate.Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.Astfel,sanctiunea cea mai severa care intervine in cazul raspunderii politice a Guvernului este demiterea prin retragerea increderii de catre Parlament.Conf art.112 din Constitutie,Camera Deputatilor si Senatul,in sedinta comuna,pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei,a drepturilor electorale,a incompatibilitatii,a decesului si in alte situatii prevazute de lege. Presedintele Romaniei,la propunerea primului ministru,ia act de aceasta si declara vacanta functia de membru al Guvernului.

DREPT ADMINISTRATIV

ACTELE GUVERNULUI

In principiu, Guvernul adopta doua categorii de acte: cu caracter politic, cu caracter juridic. Actele cu caracter politic nu imbraca o anumita forma pentru ca ele nu sunt reglementate prin norme juridice ci, se concretizeaza, in general, in mesaje, declaratii de intentie, declaratii politice cu privire la anumite evenimente interne sau externe. Exemple: in februarie 1995 a avut loc o declaratie politica a Guvernului Romaniei luata in comun cu partidele politice parlamentare, cu reprezentantii Academiei Romane, ai sindicatelor si ai societatii civile referitor la dorinta Romaniei de a fi primita in U.E. in aprilie 2000 a avut loc o declaratie a Guvernului Romaniei referitoare la aderarea Romaniei la U.E., iar in prezent pentru luna aprilie se organizeaza o alta Actele emise de Guvern isi gasesc reglementarea in toate statele. Constitutia Romaniei stabileste ca Guvernul emite hotarari, iar acestea reprezinta actele de baza, de esenta ale Guvernului. Se prevede, tot in Constitutie, ca Guvernul poate emite ordonante pe baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament, pentru perioada in care Parlamentul nu se afla in sesiune. Adunarea Constituanta a dorit sa asigure continuitatea actului legislativ chiar si in perioada in care Parlamentul nu se gaseste in sesiune. Ordonantele pe care le poate emite Guvernul sunt doar pentru domenii rezervate legilor ordinare. Conform Constitutiei, Parlamentul poate adopta 3 categorii de legi: legi constitutionale sau fundamentale care privesc revizuirea Constitutiei, legi organice, care privesc reglementarea in unele domenii foarte importante ale societatii, cum ar fi: regimul proprietatii, sistemul electoral, organizarea administrativa, organizarea judecatoreasca, contenciosul administrativ, bugetul public si bugetul asigurarilor sociale, finantele publice, institutia Avocatul Poporului, institutia Curtii de Conturi si alte autoritati publice autonome centrale. In afara de hotarari si ordonante, Guvernul poate emite si ordonante de urgenta , dar numai in conditii exceptionale. Cu toate aceste, in ultimii 6 ani s-au emis peste 750 de ordonate de urgenta, incalcandu-se in acest mod flagrant si continuu Constitutia. Hotararile de Guvern pot fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti in cadrul sedintei de Guvern, iar Guvernul poate lua hotarari daca sunt prezenti majoritatea membrilor Guvernului.

pot fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti in cadrul sedintei de Guvern, iar Guvernul poate lua hotarari daca sunt prezenti majoritatea membrilor Guvernului. Hotararea de Guvern se semneaza de catre primul-ministru si se contrasemneaza de ministrul sau ministrii de resort, adica cei care urmeaza sa puna in aplicare aceasta hotarare. Hotararea se publica in Monitorul Oficial si numai dupa aceasta publicare ea intra in vigoare, cu exceptia cazurilor cand s-a prevazut o data certa ulterioara sau un anumit termen pentru intrarea in vigoare a hotararii respective. Ordonantele de Guvern emise pe baza unei legi de abilitare se publica in M.O. si produc efecte de indata. Daca in legea de abilitare s-a prevazut ca unele ordonante sau toate vor fi supuse aprobarii Parlamentului in prima zi dupa reluarea activitatii parlamentare, Guvernul trebuie sa supuna spre aprobare aceste ordonante. Parlamentul are 3 posibilitati: aproba ordonanta asa cum a fost emisa de Guvern, respinge ordonanta, aduce modificari acestei ordonante. In cazul in care ordonanta a fost respinsa, dar ea produsese efecte anterior respingerii, daca aceste efecte nu mai pot fi inlaturate, inseamna ca ele raman castigate in favoarea celor in cauza. Daca aceste efecte sunt in defavoarea unor persoane, Parlamentul sau Guvernul vor trebui sa stabileasca eventual despagubiri sau compensatii pentru aceste persoane. Cat priveste ordonantele de urgenta, acestea intra in vigoare dupa momentul depunerii textului ordonantei la Parlament si publicarii acestuia in M.O.

ACTELE PRIMULUI-MINISTRU

Primul-ministru e seful Guvernului, dar el nu reprezinta o autoritate distincta in cadrul sistemului institutional din Romania. Poate emite acte juridice cu forta juridica restransa si, cu precadere, cu caracter individual. Aceste acte se numesc decizii si privesc masuri de organizare a Guvernului, de eliberare sau revocare din functie a unor persoane, a unor institutii publice care se gasesc in subordinea Guvernului. Actele sale se iau in nume propriu si nu in numele Guvernului. Raspunderea Guvernului - datorita importantei atributiilor care revin Guvernului. S-a pus problema responsabilitatii Guvernului in intregul sau si a fiecarui membru al Guvernului. Functia de ministru reprezinta o mare responsabilitate pentru destinele unei tari, iar prin deciziile sale, un membru al Guvernului poate influenta profund si ireversibil interesele generale ale statului. De aceea, chiar prin Regulamentele Organice pentru Tarile Romane s-a incercat reglementarea raspunderii ministrilor. Conventia de la Paris din 1858 stabilea ca ministrii sunt raspunzatori de violarea legilor si cu precadere de orice risipa a banilor publici, iar in caz de incalcare a indatoririlor, ministrii vor putea fi judecati de Inalta Curte de Justitie si actiunea putand fi pusa in miscare de domnitor sau de parlament, cu votul a 2/3 din numarul membrilor. Prima Constitutie, adoptata in 1866, stabilea ca ministrii pot fi acuzati si trimisi in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie la cererea domnitorului sau a fiecarei Camere a Parlamentului. In 1879 e adoptata prima lege speciala organica privitoare la responsabilitatea ministeriala, care prevedea printre altele ca pentru fapte penale ministrii pot fi sanctionati cu pedeapsa inchisorii si pedeapsa complementara a interdictiei de a ocupa functii publice, incepand de la o perioada de 3 ani postcondamnatoriu pana la sfarsitul vietii. Actuala Constitutie stabileste ca membrii Guvernului pot suporta 2 categorii de raspundere: o raspundere politica, care poate fi proprie sau a Guvernului in ansamblu; o raspundere juridica. Raspunderea politica e in principiu una solidara, pentru ca Guvernul actioneaza ca o autoritate colegiala si ia decizii cu majoritatea membrilor prezenti astfel ca, atata timp cat aceste decizii reprezinta chiar decizia Guvernului, iar Guvernul e o autoritate colegiala, in mod nemijlocit efectul deciziei respective va reprezenta si pe acei membrii ai Guvernului care au lipsit, s-au abtinut sau au votat impotriva deciziei. e in principiu una solidara, pentru ca Guvernul actioneaza ca o autoritate colegiala si ia decizii cu majoritatea membrilor prezenti astfel ca, atata timp cat aceste decizii reprezinta chiar decizia Guvernului, iar Guvernul e o autoritate colegiala, in mod nemijlocit efectul deciziei respective va reprezenta si pe acei membrii ai Guvernului care au lipsit, s-au abtinut sau au votat impotriva deciziei.

Administratia ministeriala e formata din: ministere, organe de specialitate purtand diverse denumiri (institutii, comisii, autoritati, oficii etc.) ce sunt organizate in subordinea ministerelor sau a Guvernului. e formata din: ministere, organe de specialitate purtand diverse denumiri (institutii, comisii, autoritati, oficii etc.) ce sunt organizate in subordinea ministerelor sau a Guvernului. Ministerele, ca autoritati publice, functioneaza numai in subordinea Guvernului. Ele sunt create pentru a organiza executarea legilor intr-una sau mai multe ramuri sau domenii de activitate. Se infiinteaza fie prin lege, cum e cazul MapN, al MI, fie prin hotarare sau ordonanta de Guvern, asa cum s-a intamplat in privinta actualului Guvern care, prin ordonanta de urgenta a infiintat o serie de ministere. , ca autoritati publice, functioneaza numai in subordinea Guvernului. Ele sunt create pentru a organiza executarea legilor intr-una sau mai multe ramuri sau domenii de activitate. Se infiinteaza fie prin lege, cum e cazul MapN, al MI, fie prin hotarare sau ordonanta de Guvern, asa cum s-a intamplat in privinta actualului Guvern care, prin ordonanta de urgenta a infiintat o serie de ministere. Fiecare minister are denumire ce reflecta domeniul sau de competenta. Au o competenta bine stabilita fie prin actul de infiintare, fie prin actul de organizare si functionare.