Teme Pentru Clasa A Ix-A

TEME PENTRU CLASA A IX-A
MEDA BOJOR
FLORIN BOJOR
Cuprins
Partea 1. ALGEBRĂ 1
Capitolul 1. ECUAŢIA DE GRADUL AL DOILEA 2
Capitolul 2. NUMERE REALE 6
Capitolul 3. ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ 8

Capitolul 4. PROGRESII ARITMETICE ŞI GEOMETRICE 12
Capitolul 5. FUNCŢII 16
Capitolul 6. FUNCŢIA DE GRADUL AL DOILEA 20
Partea 2. GEOMETRIE 25
Capitolul 7. VECTORI 26
Capitolul 8. APLICAŢII ALE VECTORILOR ÎN GEOMETRIE 31

Capitolul 9. TRIGONOMETRIE 34
Capitolul 10. APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE 38
Capitolul 11. INDICAŢII ŞI SOLUŢII 41
iii
Partea 1
ALGEBRĂ
CAPITOLUL 1
ECUAŢIA DE GRADUL AL DOILEA
TEMA 1
1. Să se efectueze: √ √ 2
2 2 2 2 2 2
a. (x − 1) − x 2 − 2 + (1 − x) b. (a + b) + (b + c) + (c + a) − (a + b + c)
2 2 2 3 3 2
c. (a + b − c) + (a − b + c) + (−a + b + c) d. (x − 2) + (2 + x) − 2x (x + 2)
2. Să se descompună:
a. x3 + 8; b. y 3 − 64; c. n3 + 216; d. 2x3 + 128; e. 8t3 − 8; f. 250z 4 − 2z.
3. Fie a, b ∈ R astfel ı̂ncât a + b√= 10 şi a · b = 1. Calculaţi a3 + b3 şi a4 + b4 .
2 2
4. Fie a, b ∈ R astfel ı̂ncât ab = 3. Calculaţi aa2−ab+2b
−ab−b2 .
5. Fie a > 0 astfel ı̂ncât a2 + a12 = 14. Calculaţi a5 + a15 .
6. Fie x, y ∈ R . h i
2 2 2
a. Să se demonstreze că x2 + y 2 + 4 − 2x − 2y − xy = 12 (x − 2) + (y − 2) + (x − y) ;
b. Să se rezolve ecuaţia x2 + y 2 + 4 = 2x + 2y + xy.
7. Fie a, b, c ∈ R.
a. Să se demonstreze că a3 + b3 + c3 − 3abc = (a + b + c) a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca ;
b. Să se arate că dacă a3 + b3 + c3 = 3abc atunci a + b + c = 0 sau a = b = c.
8. Fie a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât a + b + c = 0. Să se demonstreze că:
a3 + b3 b3 + c3 c3 + a3
+ 2 + 2 = 0.
a2 − ab + b 2 b − bc + c 2 c − ca + a2
9. Fie a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât a + b 6= 0, b + c 6= 0, c + a 6= 0. Să se demonstreze că:
a2 b2 c2 b2 c2 a2
+ + = + + .
a+b b+c c+a a+b b+c c+a
TEMA 2
1. Să se rezolve ecuaţiile:
a. x2 − 5x + 6 = 0; b. x2 + 3x + 1 = x; c. 2x2 − 3x + 4 = −x2 + 1;
2 2 3 3 3 3 2
d. (x + 1) − 3x = (2x + 1) − 8; e. (2x + 1) = 8x + 1; f. (x + 1) − (x − 1) = (x + 2) − 1.
2. Să se rezolve ecuaţiile, unde m este un parametru real:
a. x2 − (m + 2) x + 2m = 0; b. mx2 − (2m − 1) x + m − 1 = 0; m 6= 0;
c. x + (2m + 1) x + m + m = 0; d. x2 + (3m − 1) x − 3m = 0.
2 2
3. Fie a, b, c ∈ R, a 6= 0 astfel ı̂ncât 4a + 2b + c = 0. Să se rezolve ecuaţia: ax2 + bx + c = 0.

4. Aflaţi un numar real care să fie cu 4,8 mai mare decât inversul său.
5. Un poligon convex are 275 diagonale. Câte laturi are poligonul ?
6. Să se determine x ∈ R ştiind că lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic sunt x + 5,
2x + 12 respectiv 3x + 13.
x+2
a. x−1 = 2x+4
x ;
1
b. x−1 3
= x2 −x+2 ; c. 3x−7 x−5
x+2 = 2x+1 ;
6 3 2 x−1 x+3 3x−1 x+1
d. x2 −1 + x+1 = x−1 + 1; e. x+1 + x−3 = 2; f. x+1 + 2x−1 = 3
1 1 1 1 x+1 x+5 x+3 x+4 2x
g. x−6 + x−4 + x−5 + x−3 = 0; h. x−1 + x−5 = x−3 + x−4 ; i. 2x2 −5x+3 + 2x213x
+x+3 = 6.
2
Meda şi Florin Bojor Teme pentru clasa a IX-a
TEMA 3
1. Să se rezolve ı̂n R următoarele ecuaţii, reducându-le la ecuaţii de gradul al doilea:

a.x3 − 27 = 0; b. x4 − 5x2 + 4 = 0; c. x4 − 2x2 − 63 = 0;
10
2
d. x2 − 4x + x2 −4x+5 = 2; e. x2 + 3x + 2 x2 + 3x + 3 = 42; f. x2 − 2x − 2 x2 − 2x − 3 = 0;
g. x4 + 2x3 − 7x2 − 8x + 12 = 0; h. x (x + 1) (x + 2) (x + 3) = 24; i. (x − 2) (x + 1) (x + 4) (x + 7) = 40.
2. Să se determine patru numere ı̂ntregi consecutive al căror produs este 360.
3. Folosind schema lui Horner să se rezolve ecuaţiile:
a. x3 − 4x2 + 2x + 3 = 0; b. x3 − x2 − 4 = 0; c. x3 + 2x2 + 2x + 1 = 0;
d. 2x − 10x − 3x + 15 = 0; e. x + 10x + 35x + 50x = −24; f. x4 − 4x + 3 = 0.
3 2 4 3 2

3 3 2 2 3
a. (x − 1) + (x + 2) = x − 1 + 2 (x + 2) ; b. (2x + 1) + (2x − 1) = 26x;
2
x 2
c. x+1 + x−1 = x−4
x+2 ;
x
d. x2 +x−2 − x22−1 = x2 +3x+2
2x
.
TEMA 4
1. Să se rezolve inecuaţiile:

2 2
a. 2x + 3 6 x − 5; b. 4x + 3 > 3 (3x + 2); c. (x + 2) < 3 + (x + 3) .
2. Să se determine semnul functiilor f : R → R, definite prin:
a. f (x) = 2x − 2; b. f (x) = −4x + 3; c. f (x) = 2 − 3x; d. f (x) = −2 (2 − 4x).
x2 +1
a. x−2 2x+1 2x+1 x+1 x
x+1 > 0; b. 1−2x > 0; c. x+2 6 3; d. x−1 6 2x−2 ; e. x+2 < x.
4. Să se determine soluţiile ı̂ntregi ale inecuaţiilor:
2
x−3 2
a. (x + 1) (2x − 8) < 0; b. 1−2x > 0; c. x+1 6 3; d. x 6 xx−1+x x
; e. x+1 3
+ 1 < 2x+2 − 1.
TEMA 5
1. Să se determine semnul functiilor f : R → R, definite prin:

a. f (x) = x2 + x − 2; b. f (x) = −x2 − 4x − 3; c. f (x) = 4 − 3x − x2 .
a. −2x2 + 3x − 1 > 0; b. 2x2 − 2x 6 − 12 ; c. x2 − 4x + 7 > 0;
2 2 2 2
d. x − 2x + 7 > x + 5; e. 2x + 1 < (2x − 1) ; f. (3x + 1) < (2 − x) .

a. x2 − 5x + 4 2x2 − 3x + 3 6 0; b. x3 + 2x2 − x − 2 < 0; c. x4 + 4x2 − 5 < 0;
2 2 2
x+1 −x
d. x+3 6 x−1
x+2 ; e. xx2 −x+1
+x+1
> 3; f. xx−1+x
> xx+1 .
4. Să se rezolve ı̂n N inecuaţiile:
a. 2x2 − 5x + 3 < 0; b. xx+1

2 +1 > 1; c. x2 − 5x + 6 x2 − 6x + 5 6 0.
TEMA 6
1. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele ecuaţii să admită două soluţii reale şi
distincte:
a. x2 + (m + 2) x + 4 = 0; b. (m + 1) x2 − (2m − 1) x + m = 0; c. mx2 + 2x − m = 0.
2. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele
ecuaţii să aibă o singură soluţie reală:
√
a. x2 + (m − 3) x + 1 = 0; b. m2 + 1 x2 + 2 2x + m = 0; c. x2 − (2m − 1) x − 2m + 2 = 0.
3. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele ecuaţii să nu admită soluţii reale:
a. x2 + (m + 5) x + 8m + 1 = 0; b. mx2 + 2x + m = 0; c. (m − 2) x2 − (2m − 1) x + 1 − 2m = 0.
4. Să se arate că următoarele ecuaţii admit soluţii reale, unde a, b,√c ∈ R, a 6= 0:
a. ax2 − 2bx − a = 0; b. ax2 − (a + b)x + b = 0; c. ax2 − 2 a2 + b2 · x + 2b = 0.
5. Să se arate că ecuaţia (x − a) (x − b) + (x − b) (x − c) + (x − c) (x − a) = 0 are soluţii
reale ∀a, b, c ∈ R.
6. Să se arate că orcare ar fi a, b, c > 0, distincte, ecuaţia (a + b + c) x2 − 6x + a1 + 1b + 1c = 0
nu are soluţii reale.
3
TEMA 7
1. Scrieţi relaţiile lui Viete pentru urmatoarele ecuaţii şi deduceţi soluţiile lor:
a. x2 − 3x + 2 = 0; b. x2 + 3x − 4 = 0; c. x2 − 221x + 220 = 0.
2. Fie x1 şi x2 soluţiile ecuaţiei x2 + x − 1 = 0. Să se calculeze:
a. x21 + x22 ; b. x31 + x32 ; c. x41 + x42 ; d. x51 + x52 ;
1 1 x1 +1 x2 +1 1 1
2 2
e. x1 + x2 ; f. x2 +2 + x1 +2 ; g. x2 +x1 +2 + x2 +x2 +2 ; h. x21 + x1 + 1 + x22 + x2 + 1 .
1 2
3. Să se determine parametrul real a astfel ı̂ncât ı̂ntre rădăcinile x1 , x2 ale ecuaţiilor
următoare să existe relaţia scrisă ı̂n dreptul lor:
a. x2 − (a + 1) x + a = 0; x21 + x22 = 5; b. ax2 − (2a + 1) x + 4 + a = 0, a 6= 0, x1 + x2 = x1 · x2 ;
x1 +x2
c. x2 + ax + a + 1 = 0, 2
x1 ·x2 = 2a; d. x + (a + 1) x + a = 0, x31 + x32 = −9.
2
4. Se consideră ecuaţia x − (2a + 1) x + 4a − 2 = 0 , unde a ∈ R cu soluţiile x1 şi x2 . Să
se determine parametrul real a astfel ı̂ncât următoarele relaţii să fie adevărate:
a. 2 (x1 + x2 ) > 3x1 x2 ; b. 2x1 + 2x2 < x21 + x22 ; c. x31 + x32 > 9;
d. x11 + x12 < 3; e. x1x+2
1
+ x2x+22
< 65 ; f. 2−x 2−x1
1−x1 + 1−x2 > 1.
2
TEMA 8
1. Să se simplifice următoarele fracţii:

2
2x2 −3x+1 x2 −(m+2)x+2m
a. xx2 −3x+2
+5x−6 ; b. 4x2 −4x+1 ; c. x2 −(m−1)x−m .
2. Fie x1 şi x2 soluţiile ecuaţiei x2 − 3x − 1 = 0. Să se determine ecuaţia de gradul al doilea
cu necunoscuta y care sa aibă ca soluţii:
a. y1 = x21 , y2 = x22 ; b. y1 = x11 , y2 = x12 ; c. y1 = x1 + x21 , y2 = x2 + x22 .
3. Fie x1 şi x2 soluţiile ecuaţiei mx2 + (2m + 1) x + 1 = 0, m ∈ R∗ . Să se determine ecuaţia
de gradul al doilea cu necunoscuta y care sa aibă ca soluţii:
a. y1 = 2x1 , y2 = 2x2 ; b. y1 = x1 + 1, y2 = x2 + 1; c. y1 = −x1 , y2 = −x2 ;
4. Să se determine parametrii reali a si b ştiind că următoarele ecuaţii au aceleaşi soluţii:
a. (a + 1) x2 − 2bx + 3 = 0 şi (2a + 3) x2 − (b + 1) x + 3 = 0, a 6= −1, a 6= − 23 ;
b. x2 − (2b + 2) x − a + 1 = 0 şi 3x2 + (b + 2) x − 1 + 3a = 0;
c. (a + 1) x2 + 2bx + a + 3 = 0 şi (b + 3) x2 + (a + 3) x + b + 7 = 0, a 6= −1, b 6= −3.
5. Determinaţi m ∈ R ştiind că următoarele ecuaţii au o soluţie comună:
a. x2 + 3x + m + 2 = 0 şi x2 − x + m − 2 = 0;
b. x2 + (m − 2) x + 4 = 0 şi x2 + (m − 1) x + 3 = 0;
c. 2x2 − (m + 2) x + 2m − 1 = 0 şi x2 − (m + 1) x + m = 0.
TEMA 9
1. Determină m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele ecuaţii să admită două soluţii reale pozitive:
a. x2 − (m + 1) x + m = 0; b. mx2 − (2m + 1) x + m + 2 = 0; c. (m − 1)x2 − (m + 1) x + m + 2 = 0.
2. Determină m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele ecuaţii să admită două soluţii reale negative:
a. x2 + (m − 1) x + m − 1 = 0; b. 2mx2 − (1 − 3m) x + 3m − 1 = 0; c. (m + 1)x2 + (m + 1) x − m − 2 = 0.
3. Determină m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele ecuaţii să admită două soluţii reale şi de semne
contrare:
a. x2 + (2m − 2) x + 3m − 6 = 0; b. −mx2 − 2mx + 2m − 1 = 0; c. (2m + 1)x2 + mx − m − 4 = 0.
4. Determinaţi a ∈ R astfel ı̂ncât soluţiile ecuaţiilor să ı̂ndeplinească condiţiile indicate:
a. ax2 − (2a − 1) x + a = 0, x1 < 1, x2 < 1; b. ax2 − x + a = 0, x1 > −2, x2 < −2;
c. (a + 1) x − 2 (a + 2) x + a + 3 = 0, x1 > −3, x2 > −3; d. x2 − (3a − 2) x + a + 1 = 0, x1 6 −1, x2 6 −1.
2
TEMA 10
1. Demonstraţi că ecuaţia ax2 − (a + b) x + b = 0, a, b ∈ Q∗ are toate solutiile raţionale.

2. Determinaţi m ∈ Z astfel ı̂ncât ecuaţiile următoare să admită soluţii ı̂ntregi:
a. x2 − (m + 4) x + m = 0; b. mx2 − 6x + m = 0; c. x2 − (2m + 4) x + m + 1 = 0.
3. Demonstraţi că ecuaţia (2m + 1) x2 −(4m + 1) x+3 = 0, m ∈ Z, nu admite soluţii ı̂ntregi.
4
4. Să se demonstreze că dacă ecuaţia ax2 + bx + c = 0, a, b, c ∈ Q admite o soluţie raţională

atunci toate soluţiile ecuaţiei sunt raţionale.
Probleme recapitulative
1. Fie a, b, c trei numere reale distincte două câte două. Să se demonstreze că:
a b c
(a−b)(a−c) + (b−a)(b−c) + (c−a)(c−b) = 0.
3 3 3
2. Să se descompună expresia (x − y) + (y − z) + (z − x) unde x, y, z ∈ R.
3. Să se calculeze media geometrică a soluţiilor ecuaţiei 18x2 − 75x + 8 = 0.
2
Câte soluţii reale are ecuaţia x3 + x122 − 2 x3 − x2 = 5?

4.
5. Dacă numerele reale a, b verifică egalităţile a + b = 1 şi ab = 4, calculaţi a3 + b3 .
6. Fie a, b, c, d ∈ R cu proprietatea ac = 2b + 2d. Demonstraţi că cel puţin una dintre
ecuaţiile x2 + ax + b = 0 şi x2 + cx + d = 0 are soluţiile reale.
a+b
7. Să se determine valoarea fracţiei a−b ştiind că b > a > 0 şi 2a2 + 2b2 = 5ab.
2
8. Să se rezolve ecuaţia x + ax + b = 0, ştiind că ecuaţia admite soluţii ı̂ntregi şi a + b = 2.
x x2
9. Dacă x ∈ R şi x2 +x+1 = 51 să se calculeze x4 +x 2 +1 .

10. Dacă a, b, c ∈ Q şi |a + c| = |b|, să se demonstreze că x ∈ R ax2 + bx + c = 0 ⊆ Q.
11. Fie ecuaţia ax2 + bx + c = 0 cu soluţiile reale. Să se demonstreze că o soluţie a ecuaţiei
este dublul celeilalte dacă şi numai dacă 2∆ = ac.
2
b2 −2
12. Dacă a, b sunt soluţiile ecuaţiei x2 − 5x + 3 = 0, să se calculeze aa2 −2+3 + b2 +3 .
13. Să se determine pentru câte valori ale lui k ∈ N ecuaţia kx2 + 6x + 2 = 0 admite două
soluţii reale şi distincte.
14. Să se rezolve ı̂n Z × Z ecuaţia x4 − x3 y − xy 3 + y 4 = 1.
15. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuaţia (m − 3) x2 −2 (3m − 4) x+
7m − 6 = 0 are soluţii reale şi distincte.
16. Să se determine valoarea parametrului real a astfel ı̂ncât ecuaţia x2 −ax+2a2 −a−1 = 0
are o singură soluţie reală.
17. Pentru câte valori reale ale lui m ecuaţiile x2 + mx + 1 = 0 şi x2 + x + m = 0 admit o
soluţie comună reală?
18. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât ecuaţia (m + 1) x2 − (2m − 3) x + m = 0 are soluţii
reale şi de semne contrare.
19. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât ecuaţia (m − 1) x2 − (m − 5) x + m − 1 = 0 să admită
soluţii distincte şi mai mari ca −1.
20. Soluţiile x1 şi x2 ale unei ecuaţii de gradul al doilea sunt reale şi verifică relaţiile x1 x2 +
x1 + x2 − m = 0, x1 x2 − m (x1 + x2 ) + 1 = 0. Să se determine valorile posibile ale
parametrului real m.
5
CAPITOLUL 2
NUMERE REALE
TEMA 1
1. Să se scrie următoarele mulţimi folosind intervale:
a. A = {x ∈ R | |x| < 2 }; b. B = {x ∈ R | |x| > 3 }; c. C = {x ∈ R | |x + 1| > 3 }.
2. Să se calculeze:
√ √ √ q √ 2 q √ 2 p √ p √
a. 3 − 1 + 3 − 2 − 1 ; b. 1− 2 + 2 − 2 ; c. 4 − 2 3 + 7 − 4 3.
3. Fie x, y, z ∈ R astfel ı̂ncât |x| 6 1, |y| 6 2, |z| 6 3. Să se demonstreze că:
a. |x + y + z| 6 6; b. |x + 2y − 3z| 6 14; c. |xy + yz + zx| 6 11.
4. Se consideră numerele reale x, y, z astfel ı̂ncât |x − 2y + 3z| 6 1 , |2x + y − z| 6 2 şi
|y − 2x − 2z| 6 3. Să se demonstreze că |x| 6 6.
5. Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc inegalitatea:
|x − 2| + |2x − 3| + |3x − 4| > 1.
6. Fie x1 , x2 soluţiile ale ecuaţiei x2 − mx + m − 3 = 0, unde m ∈ R. Să se demonstreze că
soluţiile ecuaţie sunt reale şi |x1 + x2 | + |x1 x2 | > 3, ∀m ∈ R.
7. Dacă x ∈ [1, 3] şi y ∈ [−2, 0] să se √demonstreze că următoarele expresii sunt constante:
a. |x + y + 1| − |x − 1| + |y|; b. x2 − 6x + 9 + |x − y| + |y + 2|.
TEMA 2
1. Să se rezolve ı̂n R următoarele ecuaţii:
a. x2 − 3x + 1 = 1; b. |2x + 3| = x2 + 4x ; c. x2 − 3x + 2 − 1 − 2x + x2 = |x − 1|;
d. x − 4 − |x + 2| = 2; e. |x + 2| + |2x − 1| = 3; f. |x − 1| + |2 − 2x| − x2 − 1 = 4; √
2
√
g. |x − |x − 1|| = 1; h. ||x| + |x + 2|| = 3; i. x2 − 2 − 4 − 2x2 = x2 − 1 + 2 x + 2 .
x2 −3x+4 2 2
x2 +4x+3 |x2 −4x|+4
a. −x 2 +6x−10 = 5 ; b. 2−x
x2 −9 = 2; c. x2 −3x+2 = 12; d. x2 −4 = 75 .
TEMA 3
1. Să se rezolve ı̂n R următoarele inecuaţii:
a. |2x + 1| 6 5; b. |x + 1| − |2x + 3| > −3; c. |−x − 1| + |x − 1| 6 2;
d. |x − 1| + |x + 3| > |x|; e. |4 − 2x| − |x − 1| > |x − 5|; f. 2 |3x + 3| − |2x + 2| > |x + 2|;
x+1
g. x−1 > 3; h. |x|+1
|x+1| < 2;
|x+2|−2
i. |x−1|−1 > 21 .
2. Să se rezolve ı̂n R următoarele inecuaţii:
a. x2 − 2x + 3 > 3; b. x2 − 4x + 3 − |x − 1| 6 −1; c. 4x2 + 3x − 1 + x2 + 6x + 5 6 6;
2 |x2 +4x|+3
d. xx2 −3x+2
+4x+3 6 1; e. x2 +|x+2| > 3; f. |x|x+2| x−4
2 −1| − x−1 > −2.
TEMA 4
1. Să se
√calculeze: √ √
2016 ; b. 1 − 10 ; c. − 21 − 3 ; d. − 21 31 ; f. 3, 21 + 54 .
√
a. 4 ; e.
1 2
2. Se consideră expresia E (x) = [x] + {x} .
a. Să se determine mulţimea valorilor lui x √∈R pentru care expresia E (x) are sens;
b. Să se calculeze E (1, 5) , E (−1, 3) , E 2 .
6
3. Să se demonstreze că: [x] + x + 14 + x + 24 + x + 34 = [4x] pentru orice x ∈ R.

9n2 + 3n < 12 .
√ √
4. Să se calculeze 9n2 h+ 3n şi să se demonstreze i că
5. Să se demonstreze că (n+1)x
2 − [x]+[2x]+...+[nx]
n = 0, ∀x ∈ R, ∀n ∈ N∗ .
6. Să se calculeze suma părţilor ı̂ntregi ale soluţiilor ecuaţiei x2 + 2x − 4 = 0.
TEMA 5
Să se rezolve ı̂n R următoarele ecuaţii:

a. x+2 b. x+1 c. [2x] = x + 12 ; d. x+1

3 = 5; 2 = −1; 3 = x − 2;
x+1 x+2 3x+4 4x+3 2
g. x+1

e. 2 = 3 ; f. 5 = 5 ; 2 = 2x; h. h[x] +i5 [x] − 6 = 0;
2 2
i. 7 [x] + 8 [x] + 1 = 0; j. [x] + x − 2 = 0; k. [x] + [2x] = 7; l. 2x+1
x+1 = a+1
a ,a ∈ Z∗ .
TEMA 6
a. {x} = 12 ; b. {x + 2} = − 13 ; c. x+1 = 13 ; d. 3x−1 = x+1

2 2 3 ;
x+2 x+1 x+1 2 1
e. 3 = 6 ; f. {2x + 1} = 2 ; g. 3 {x} − 4 {x} + 1 = 0; h.{x} + x + 2 = x.
2. Să se
rezolve sistemele:
x + [y] = 2, 1 x + [y] = 10, 9 2x + [y] = 26, 4

a. ; b. ; c. .
[x] − y = 3, 4 [x] + 2y = 12, 3 [x] + y = 13, 7
3. a. Să se demonstreze că: [x] + x + 12 = [2x] , ∀x ∈ R;

b. Să se rezolve ecuaţia: x+32 + x+4 2 = 2x+1

3 .
4. a. Să se demonstreze că dacă a, b, c ∈ R şi a2 + b2 + c2 = ab + bc + ca atunci a = b = c.
2 3x+1 2
b. Să se rezolve ecuaţia: 2x+1 + 1 = 2x+1
3x+1 2x+1 3x+1
3 + 4 3 4 + 3 + 4 .
TEMA 7
1. Să se demonstreze următoarele inegalităţi unde a, b, c ∈ R:
2
a. (a + b + c) 6 3(a2 + b2 + c2 ); b. a2 − ab + b2 − 2a + b + 2, 5 > 0;
√ 3
c. a2 + b2 + c2 + 1, 5 > 2 (a + b + c); d. 4 a6 + b6 > a2 + b2 ;
2
e. a2 + b2 + c2 > (a+b+c)
3 ; f. a3 + b3 + c3 ≥ 3abc.
2. Să se demonstreze următoarele inegalităţi unde a, b, c > 0:
a2 +b2 a2 b2 c2
a. a+b 1 1 1 1
3 3

2 6 a+b ; b. bc + ac + ab > 3; c. a + b > ab (a + b); d. a+b 6 4 a + b .
3. Să se demonstreze
q următoarele inegalităţi unde a, b, c > 0:
√ √
a+ b a+b a+b
q
a2 +b2
p √ √
a. 2 6 2 ; b. 2 6 2 ; c. (a + c) (b + d) > ab + cd.
TEMA 8
1. Să se demonstreze următoarele inegalităţi unde a, b, c > 0:
a. (a + b) (b + √c) (c + √a) > 8abc; b. 1 + a2 1 + b2 1 + c2 > 8abc;
√
c. a + b + c > ab + bc + ca; d. (a + 1) (b + 1) (a + c) (b + c) > 16abc.
√ următoarele inegalităţi undep a, b, c > 0: p
√ √ p
a. a + b + c 6 a+b+c+3 √ ; √ b. a (b + c) +
√ b (c + a) + c (a + b) 6 23 (a + b + c);
2ab 2bc 2ca
2 √ √ √
c. a+b + b+c + c+a 6 ab + bc + ca; d. 4a + 1 + 4b + 1 + 4c + 1 6 2 (a + b + c) + 3.
3. Să se demonstreze următoarele inegalităţi unde a1 , a2 , ..., an > 0:
n√
a. (a1 + 4) (a
2 + 4) · ...
· (an + 4) >
4 a1 a2 ...an ;
b. x21 + 12 x22 + 22 ... x2n + n2 > 2n · (1 · 2 · ... · n) · x1 x2 ...xn .
7
CAPITOLUL 3
ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ
TEMA 1
Să se determine valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:

q √ 2 p √ q √ 2
a. 3 − 2 − 28 − 16 3 − 32 − 6 ∈ Z;
√ 7
√
b. min −1, 41, − 2; − 5 = − 2;
p √ p √ 2 p √ p √ 2
c. 2+ 3+ 2− 3 + 3+ 5− 3− 5 ∈ / Q;
d. A 500-a zecimala a numarului 20 13 este cifra 3;
e. Orice
√
putere
√ √
cu exponent
√ √
natural
√ √
ale lui 3 este divizibilă cu 3;
3−1 5− 3 7− 5 9− 7
f. √
3
+ √
15√
+ √
35√
+ √
63
∈ Q\Z;
g. Numerele n, n2 + n, n2 + 2n, n ∈ N au aceeaşi parte ı̂ntreagă;
4
h. Dacă a, b, c sunt trei zecimale consecutive ale numărului 37 atunci a2 + b2 + c2 = 64.
TEMA 2
1. Se consideră propoziţiile:
p: Numerele 2, 14, 24 sunt direct proporţionale cu numerele 0, (3) ; 2, (3) ; 4 ;
q: Nu există numere pare care să fie prime.
Să se determine valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:
p ∨ q, p ∧ q, p → q, q ∨ p, q → p.
2. Să se verifice urmatoarele echivalenţe:
a. p ∨ (q ∧ r) ≡ (p ∨ q) ∧ (p ∨ r); b. (p ∧ q) ≡ p ∨ q;
c. p → q ≡ q → p; d. (p ∧ q ∧ r) ≡ p ∨ q ∨ r.
TEMA 3
1. Să se determine mulţimea de adevăr a predicatelor:

2 2
a. p (x) : √3x
2 +3 − x2 + 1 = (x − 1) (x + 2) , x ∈ Z;
b. p (x) : 4x2 − 12x + 9 − 6 |3 − 2x| + 15 = 0, x ∈ Q;
c. p (x) : x−13 = x+14 , x ∈ R;
2
d. p (x) : x − 7x − 18 6 0, x ∈ N.
q q
2 2
2. Fie predicatul binar p (a, b) : (a + b + 5) + (a + b − 9) ∈ Z, a, b ∈ R.
√ √
a. Determinaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor p 21 , − 12 ; p − 45 ; 1, 6 ; p 1 + 2, −2 − 2 ;

b. Să se precizeze valoarea de adevăr a propoziţiilor (∃a) (∃b) p (a, b) , (∀a) (∀b) p (a, b) , (∃a) (∀b) p (a, b);
c. Demonstraţi ca̧ propoziţia (∀) a ∈ (−2, 5) , (∀) b ∈ (−3, 4) p (a, b) este adevărată.
TEMA 4
1. Să se determine următoarele mulţimi: n o

2x+4

a. A = x ∈ Z 2x2 + 3x + 1 = 0 ; b. B = x ∈ N x−5 ∈N ;
n 2
o n o
x2 +2x+1
c. C = x ∈ Z x x+3 +x+2
∈N ; d. D = x ∈ Z x2 +1 ∈Z .
8
2. Să se determine
următoarele mulţimi:
a. A = m ∈ R ∃x ∈ R astfelı̂ncât x2 + (m − 2) x + 9 = 0 ;
b. B = m ∈ Z ∃x ∈ Z astfelı̂ncât x2 + (m + 1) x + 4 = 0 ;
c. C = m ∈ Z ∃x ∈ R astfelı̂ncât mx2 + (2m − 1) x + 3m + 1 = 0 .
3. Determinaţi
cardinalul următoarelor mulţimi. Discuţie după valorile parametrului real m:
a. A = x ∈ R x2 + (m − 1) x + 36 = 0 ; b. B = x ∈ R mx2 + (m − 2) x + 2m − 4 = 0 ;
c. C = x ∈ R x2 + (2m − 2) x + m + 1 = 0 ; d. D = x ∈ R mx2 + (2m + 1) x + m + 1 = 0 .
următoarele relaţii:
a. Dacă A = x ∈ N 3x2 − 7x + 2 = 0 şi B = {x ∈ N | |2x − 2| < 3 } atunci A ⊂ B;
b. Dacă A = {3p + 1 | p ∈ N }, B = {2q + 1 | q ∈ N } şi C = {6r + 1 | r ∈ N } atunci A ∩ B = C;
m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele mulţimi să conţină două elemente:
5. Determinaţi
a. A = x ∈ R x2 − (2m + 1) x + 2m = 0 ; b. B = x ∈ R mx2 − (m − 1) x + m = 0 ;
c. C = x ∈ R x2 − mx + m = 0 ∩ [0, ∞); d. D = x ∈ R x2 − mx + 3m = 0 ∩ [−1, ∞).
6. Determinaţi
parametrul real m astfel ı̂ncât următoarele mulţimi
să conţină un element:
a. A = x ∈ R x2 − (2m − 1) x + 2m − 1 = 0 ; b. B = x ∈ R mx2 − (3m − 2) x + m = 0 ;
c. C = x ∈ R x2 − x + 9m2 = 0 ∩ [0, ∞); d. D = x ∈ R x2 − 2mx + m = 0 ∩ [−1, ∞).
7. Determinaţi
parametrul real m astfel ı̂ncât următoarele mulţimi
să fie vide:
a. A = x ∈ R x2 + (2m + 1) x + m + 1 = 0 ; b. B = x ∈ R mx2 − (m − 1) x + m = 0 ;
c. C = x ∈ R x2 − mx − 3m = 0 ∩ (−∞, 0); d. D = x ∈ R x2 − 2mx − m + 1 = 0 ∩ [2, ∞).
TEMA 5
1. Să se√demonstreze
√ că următoarele
√ √ numere√sunt √ iraţionale:
a. 3; b. 10 + 1; c. 2 + 3; d. 2 − 5.
2. Să se demonstreze că dacă a ∈ Q si b ∈ R\Q atunci a + b ∈ R\Q.
3. Să se demonstreze că: ∃a, b ∈ R\Q, a 6= −b astfel √ ı̂ncât a +√b ∈ Q .
4. Să se demonstreze că dacă a, b, c, d ∈ Q si a +√ b 3 = c + d 3 atunci a = c şi b = d .
5. Să se determine a, b ∈ Q astfel ı̂ncât x1 = 1 − 3 să fie soluţie a ecuaţiei x2 + ax + b = 0.
Arătaţi că pentru orice m ∈ R, ecuaţia 3x2 + (6m − 1) x + m2 − 6m − 3 = 0 nu are soluţia
6. √
2.
7. Să se demonstreze că oricare ar fi a, b ∈ [4, ∞) cel puţin una dintre ecuaţiile x2 +ax+b = 0
şi x2 + bx + a = 0 are soluţii reale.
TEMA 6
Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze următoarele egalitaţi:

a. 1 + 3 + 5 + ... + (2n − 1) = n2 , ∀n > 1;
b. 1 · 2 + 2 · 3 + ... + n (n + 1) = n(n+1)(n+2)
3 , ∀n > 1;
1 1 1 n
c. 1·2 + 2·3 + ... + n(n+1) = n+1 , ∀n > 1;
2 2 2
2 3 n 2n
d. 1·3 · 2·4 · ... · (n−1)(n+1) = n+1 , ∀n > 2;
1 1 1 1
e. 1 + 2 + 22 + ... + 2n = 2 − 2n
2 5 n2 +1 n(n+3)
f. 1·3 + 3·5 + ... + (2n−1)(2n+1) = 2(2n+1) , ∀n > 1;
2
n(n+1)(2n+1)(3n +3n−1)
g. 14 + 24 + ... + n4 = 30 .
TEMA 7
Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze următoarele egalitaţi:

2 5 n2 +1 n(n+3)
a. 1·3 + 3·5 + ... + (2n−1)(2n+1) = 2(2n+1) , ∀n > 1;
1 1 1 1
b. 1√2+2√1 + 2√3+3√2 + ... + n√n+1+(n+1)√n = 1 − √n+1 , ∀n > 1;
1
c. 3 + 322 + ... + 3nn = 34 − 2n+3
4·3n , , ∀n > 1;
1 1 1 1
d. 1·2·3 + 2·3·4 + ... + n(n+1)(n+2) + 2(n+1)(n+2) = 14 , ∀n > 1;
1 1 1 1 1
e. 1·4 + 4·7 + ... + (3n−2)(3n+1) + 3(3n+1) = 3 , ∀n > 1;
9
1 2 22 2n 1 2n+1
f. 1+x + 1+x2 + 1+x4 + ... + 1+x2n = 1−x + 1−x2n+1 , n > 1, x 6= ±1;
1 1 1 1 1 1 1 1
g. 1 − 2 + 3 − 4 + ... + 2n−1 − 2n = n+1 + n+2 + ... + 2n , ∀n > 1.
TEMA 8
Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze următoarele inegalitaţi:

a. 2n > n + 1, ∀n ∈ N; b. 3n+1 > 3n + 1, ∀n ∈ N; c. 2n > n2 , ∀n > 5;
d. 4n > n2 + 2n + 2, ∀n > 2; e. 2n + 3n 6 5n , ∀n > 1; f. 2n 6 n!, ∀n > 4;
g. 2n ≥ n2 + n + 1, ∀n ≥ 5;
TEMA 9
Folosind metoda inducţiei matematice

√ √
să se demonstreze următoarele inegalitaţi:
√ √ (1+ n) n
a. 1 + 2 + ... + n > 2 , ∀ n > 1; b. 12 · 43 · 56 · ... · 2n−1 1
2n > 2 n , ∀ n > 1;√
√
√
c. 21 · 43 · ... · 2n−1
2n 6
√ 1
2n+1
, ∀ n > 1; d. n 6 1 + √12 + √13 + ... + √1n 6 2 n, ∀ n > 1;
r s r
√ √ √
q q p
e. 2 + 2 + ... + 2 < 2, ∀ n > 1; f. n + n − 1 + n − 2 + ... + 2 + 1 6 n + 1. ∀ n > 1.
| {z }
n radicali
TEMA 10
1. Să se calculeze urmatoarele sume:

a. 1 + 3 + 5 + ... + (2n − 1); b. 1 · 2 · 3 + 2 · 3 · 4 + ... + n (n + 1) (n + 2);
2
c. 1 · 3 + 2 · 4 + ... + n (n + 2); d. 12 + 32 + 52 ... + (2n − 1) ;
2
e. 2 · 3 + 3 · 8 + ... + n n − 1 ; f. 1 + (1 + 2) + (1 + 2 + 3) + ... + (1 + 2 + 3 + ... + n);
g. 1 · 22 + 2 · 32 + ... + (n − 1) n2 ; h. 1 · n + 2 (n − 1) + 3 (n − 2) + ... + n · 1.
2. Se consideră suma Sn = 1 · 1! + 2 · 2! + ... + n · n!, n ∈ N∗ .
a. Să se demonstreze că k · k! = (k + 1)! − k!, ∀ k ∈ N∗ ;
b. Să se calculeze suma Sn ;
c. Să se demonstreze prin metoda inducţiei matematice rezultatul găsit.
TEMA 11
1. Să se calculeze urmatoarele sume:

1 1 1 1 1 1 1
a. 1·3 + 3·5 + ... + (2n−1)(2n+1) ; b. 1·3 + 2·4 + 3·5 + ... + n(n+2) ;
1 1 1 1 1 1
c. 1·5 + 5·9 + ... + (4n−3)(4n+1) ; d. 1·4·7 + 4·7·10 + ... + (3n−2)(3n+1)(3n+4) ;
1 1 1 1 1 1
e. 1·3·5 + 2·4·6 + ... + n(n+2)(n+4) ; f. 1·2·3·4 + 2·3·4·5 + ... + n(n+1)(n+2)(n+3) .
7 19 3n2 +3n+1 ∗
2. Se consideră suma Sn = 13 ·23 + 23 ·33 + ... + n3 (n+1)3 , n ∈ N .
3k2 +3k+1 ∗
a. Să se demonstreze că k3 (k+1)3
= k13 − (k+1)1
3,∀k ∈ N ;

3 9 3n ∗
3. Se consideră suma Sn = 4·10 + 10·28 + ... + (3n +1)(3 n+1 +1) , n ∈ N .

3k
a. Să se demonstreze că (3k +1)(3 k+1 +1) = 2
1 1
3k +1
− 3k+11 +1 , ∀ k ∈ N∗ ;
TEMA 12
1. Să se calculeze urmatoarele produse:

a. 1 − 12 1 − 13 · ... · 1 − n1 ; b. 1 + 11 1 + 12 · ... · 1 + n1 ;

22 32 n2 1·4 2·5 n(n+3)
c. 1·3 · 2·4 · ... · (n−1)(n+1) ; d. 2·3 · 3·4 · ... · (n+1)(n+2) ;

e. 1 − 342 1 − 442 ... 1 − n42 ; f. 1 + a1 1 + a+1 1 1

· ... · 1 + a+n .
10

2. Se consideră produsul Pn = 1 + 1
1 1 + 2
1+2 1+ 3
1+2+3 ·...· 1 + n
1+2+...+n , n ∈ N∗ .
k k+3
a. Să se demonstreze că 1 + 1+2+...+k
= ∀ k > 1;
k+1 ,
b. Să se calculeze produsul Pn ;
2
2
2

∗
3. Se consideră produsul Pn = 1 − 9 1 − 28 ... 1 − n3 +1 , n ∈ N .
(k−1)(k2 +k+1)
a. Să se demonstreze că 1 − k32+1 = (k+1)(k2 −k+1) , ∀ k > 1;
b. Să se calculeze produsul Pn ;
TEMA 13
Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze că pentru orice n ∈ N au loc
relaţiile:
. . .
a. 11n+2 + 122n+1 ..133; b. 4n + 15n − 1..9; c. 3 · 52n+1 + 23n+1 ..17;
. . 3.
d. n3 − n..6; e. n3 + 5n..6; f. n3 + (n + 1) + (n + 2) ..9.
3
11
CAPITOLUL 4
PROGRESII ARITMETICE ŞI GEOMETRICE
TEMA 1
1. Să se determine primii 5 termeni ai urmatoarelor şiruri: √
2
−n+1
a. (an )n>0 , an = n n+2 ; b. (bn )n>0 , bn = n2 + 1;
c. (cn )n>0 , c0 = 2, cn+1 = 2cn − 3; d. (dn )n>1 , d1 = −2, dn+1 = ddnn +4 +2
.
2. Să se identifice termenul general al urmatoarelor şiruri de forma (an )n>1 :
a. 1, 3, 5, 7, 9, ...; b. −1, 21 , − 13 , 14 , − 15 , ...; c. 12 , 23 , 43 , 45 , ....
3. Să se identifice termenul general al urmatoarelor şiruri de forma (an )n>1 , după care să
se demonstreze prin inducţie p formula gasită:
a. (an )n>1 , a1 = 1, an+1 = a2n + 2, ∀n > 1; b. (bn )n>1 , b1 = 0, bn+1 = 2bn + 1, ∀n > 1;
c. (cn )n>1 , c1 = 1, cn+1 = cnc+2 n
, ∀n > 1; d. (dn )n>1 , d1 = 1, d2 = 2; dn+2 = 4dn+1 − 4dn , ∀n > 1.
4. Fie şirul (an )n≥1 definit astfel a1 = 1 şi an+1 = an + n21+n ∀n ≥ 1. Să se calculeze a2016 .
TEMA 2
Să se determine monotonia urmatoarelor şiruri:
n
−n+1 n2 +n 1
P
a. (an )n>0 , an = n+2 ; b. (bn )n>0 , bn = n+2 ; c. (cn )n>1 , cn = k(k+1)(k+2) ;
√ k=1
√ 2n+1
d. (dn )n>0 , dn = n+2− n; e. (en )n>1 , en = 4n +2 ; f. (fn )n>1 , f1 = 1 3fn+1 = 5fn − 2;
n
k2 +2k in
Q
g. (gn )n>0 , g0 = 1 gn+1 = gn + 2; h. (hn )n>1 , hn = k2 +4k+3 ; i. (in )n>1 , i1 = 1, in+1 = 1+in .
k=1
TEMA 3
1. Să se determine primul termen şi raţia progresiei aritmetice (an )n>1 ı̂n fiecare din cazurile:
a. a5 = 6, a9 = 10; b. a2 + a4 = 22, a3 + a5 = 28; c. a2 + a5 = 7, a1 a4 = 4;
d. a21 + a22 = 10, r = 2; e. a32 + a33 = 1, a1 = 2; f. a2 · a3 = a1 · a7 , a1 · a5 = 2a6 − a3 + 2.
2. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică. Dacă a20 = 100 si a15 = 75, calculaţi a3 , a10 , a14 .
3. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică. Dacă an = n si am = m, unde m, n ∈ N şi m 6= n, să
se demonmstreze că ap = p, ∀ p ∈ N∗ .
4. Să se determine progresia aritmetică formată din trei termeni care ı̂ndeplineşte condiţiile:
√ √ este 3, iar produsul lor este −3.
suma primilor trei termeni√ai progresiei
5. Demonstraţi că numerele 7, √ 14, √ 21 nu pot fi termeni ai unei progresii aritmetice.
6. Demonstraţi că numerele 1, 2, 3 nu pot fi termeni ai unei progresii aritmetice.
7. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică. Dacă S10 = 55 si S12 = 78, calculaţi a10 şi S11 .
8. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică. Dacă Sn = n2 si Sm = m2 , unde m, n ∈ N∗ şi m 6= n,
să se demonstreze că Sp = p2 , ∀ p ∈ N∗ .
9. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică astfel ı̂ncât 5a23 + a25 + 10 (a3 + a5 + 3) = 0 să se
calculeze a5 , a11 , S10 .
12
TEMA 4
1. Să se rezolve ecuaţiile.

a. (x − 1) + (x + 1) + (x + 3) + ... + (x + 41) = 506;
b. 1 + 5 + 9 + ... + x = 231;
c. x+1 x+2
x + x + ... +
2x−1
x = 21.
2. O tribună a unui stadion are 30 de locuri pe primul rând, 32 de locuri pe al doilea rând,
34 de locuri pe al treilea rând şi asa mai departe. Dacă tribuna are 20 de rânduri, să se
calculeze câte locuri are tribuna.
3. Un tâmplar construieşte o scară cu 10 trepte pe care le micşoreaza uniform, de la 60 cm la
bază pâna la 45 cm ultima treaptă. Să se determine diferenţa a două trepte consecutive
şi lungimea scării.
4. Să se determine x ∈ Q astfel ı̂ncât următarele numere să fie termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice:
2 2 x 2
a. x2 + 1, 2x + 2, x2 + 3x + 2; b. 1 + x2 , (1 − x) , (1 + x) ; c. 4x−2 , x+1 , 2x+1
2 .
5. Dacă numerele reale a, b, c, d sunt ı̂n progresie aritmetică, să se demonstreze că:
a. a2 + c2 = b2 + d2 + 12 (b − d) (a + b + c + d); b. a3 + d3 = b3 + c3 + 3 (b − c) (ab − cd).
6. Să se arate că dacă numerele reale a, b, c sunt ı̂n progresie aritmetică atunci şi următoarele
numere sunt ı̂n progresie aritmetică:
i. a2 + ab + b2 , a2 + ac + c2 şi b2 + bc + c2 ;
ii. a2 − bc, b2 − ca şi c2 − ab ;
iii. a2 (b + c) , b2 (c + a) şi c2 (a + b). √ √ √
7. Să se determine x, y ∈ Q astfel ı̂ncât numerele: 2x+3y 2, y +(x + 3) 2 şi x+y +2x 2,
să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
8. Să se arate că o progresie aritmetică cu primul termen iraţional conţine cel mult un
termen raţional.
9. Dacă ı̂ntr-o progresie aritmetică cu raţia un număr rational, pătratele a doi termeni sunt
numere raţionale atunci toţi termenii progresiei sunt numere raţionale.
TEMA 5
1. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică nenulă cu raţia r 6= 0:

a. Să se demonstreze că: ak a1k+1 = 1r a1k − ak+1
1
, ∀k > 1;
b. Să se calculeze suma: a11a2 + a21a3 + ... + an a1n+1 ; n > 1.

1 1 1 1
a. Să se demonstreze că: ak ak+1 ak+2 = 2r ak ak+1 − ak+1 ak+2 , ∀k > 1;
b. Să se calculeze suma: a1 a12 a3 + a2 a13 a4 + ... + an an+1
1
an+2 ; n > 1.
1
a. Să se demonstreze că: ak+1 ak+2 = 3r (ak+1 ak+2 ak+3 − ak ak+1 ak+2 ) , ∀k > 1;
b. Să se calculeze suma: a2 a3 + a3 a4 + ... + an+1 an+2 ; n > 1.
2
a. Să se demonstreze că: 1 − a2r = aka2ak+2 , ∀k > 1;
k+1 2 k+1 2
r2
b. Să se calculeze produsul: 1 − ar 2 1 − ar 2 ... 1 − a2n ; n > 1.
2 3
5. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică astfel ı̂ncât a1 = 3, a2 = 5. Să se calculeze ultima cifră
20
P
a numărului N = ak+1 ak+2 .
k=1
6. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică astfel ı̂ncât a1 = 1, a2 = 3. Să se calculeze partea
n
1
P
ı̂ntreagă a numărului N = ak ak+1 .
k=1
13
TEMA 6
1. Să se determine primul termen şi raţia unei progresii geometrice (bn )n>1 ı̂n fiecare din
cazurile:
a. b2 = 6, b4 = 24; b. b1 + b2 + b3 = 14, b4 − b1 = 14;
c. b5 − b1 = 80, b4 − b2 = 24; d. b1 b2 = 12, b1 b3 = 36.
2. Să se determine x, y ∈ R ştiind că următoarele şiruri sunt progresii geometrice:
a. x, 12, 24, y; b. −2, x, y, 16; c. x, 6, y, 54.
3. Să se determine câte progresii geometrice (bn )n>1 ı̂n care b1 = 2, verifică relaţia bn −
3bn−1 − 4bn−2 = 0, ∀n > 3.
4. Să se determine trei numere ı̂n progresie geometrică, ştiind că suma lor este 21, iar
produsul lor este 216.
5. Fie (bn )n>1 o progresie geometrică. Dacă b2 = 100 şi b4 = 2500 să se calculeze:
b3 , b10 , S4 .
6. Fie (bn )n>1 o progresie geometrică. Dacă S3 = 21 şi S6 = 93 să se calculeze: S9 .
√
7. Fie (bn )n>1 o progresie geometrică cu b1 = 3 şi raţia q = 2. Determinaţi numărul
termenilor raţionali ai progresiei, mai mici sau egali cu 192.
TEMA 7
1. Să se calculeze următoarele sume:

a. 2 + 22 + ... + 2100 ; b. 2 · 1 + 2 · 3 + 2 · 32 + ... + 2 · 39 ; c. 1 − 21 + 14 − 18 + ... + 2110 ;
2 4 2n
d. 1 + a + a + ... + a ; e. 9 + 99 + 999 + ... + 99...9 | {z } ; f. 5 + 55 + 555 + ... + |55...5
{z } .
n cif re n cif re
2. Să se rezolve următoarele ecuaţii:
a. 1 + 2 + 22 + ... + 2n = 1023; b. 23 + 22 + ... + 23−n = 127 8 ;
2 29
c. 1 + x + x2 + ... + x99 = 0; d. 1 + (1 + x) + (1 + x) + ... + (1 + x) = 0.
3. Fie (bn )n>1 o progresie geometrică cu termeni pozitivi şi raţia diferită de 1. Să se cal-
culeze următoarele sume:
a. b2b+b
1
3
+ b3b+b
2
4
+ ... + bn+1b+b
n
n+2
; 1
b. b1 +b 1
+ b2 +b + ... + bn +b1 n+1 ;
√ √ √ 2 2 3 2 2
c. √b −b1√b + √b −b2√b + ... + √ bn √ . d. b1 + b11 + b2 + b12 + ... + bn + b1n .
2 1 3 2 bn+1 − bn
4. Se considera suma Sn = 1 + 2x + 3x2 + ... + nxn−1 , x ∈ R∗ \ {1}.
a. Să se calculeze Sn − xSn .
b. Folosind a. să se deducă formula lui Sn ;
c. Să se calculeze 1 + 2 · 3 + 3 · 32 + ... + n · 3n−1 .
(−1)n
5. Să se calculeze partea ı̂ntreagă a numerelor 1 + 13 + ... + 32009
1
şi 1 − 1
3 + 1
9 − ... + 3n .
TEMA 8
1. Determinaţi x ∈ R astfel ı̂ncât următoarele numere să fie ı̂n progresie geometrică:
a. x + 1, 3x, 5x + 2; b. x, x + 1, 2x − 6; c. x1 , x+1 1 1
, x+3 . d. 1+x 1 6
x+2 , x+1 , x+1 .
2. Să se determine o progresie geometrică formată din şase termeni ştiind că suma primilor
trei termeni este 168 şi suma ultimilor trei termeni este 21.
3. Fie a, b, c ∈ R∗ . Să se arate că ab, b2 , c2 sunt ı̂n progresie aritmetică dacă şi numai dacă
b, c, 2b − a sunt ı̂n progresie geometrică.
4. Dacă a, b, c, d ∈ R∗ sunt ı̂n progresie geometrică atunci şi a + b, b + c, c + d au aceeasi
proprietate.
5. Dacă ı̂n progresia 1, 2, 22 , 23 , ..., 2n−1 , numărul termenilor se divide cu k, demonstraţi că
suma progresiei se divide cu 2k − 1.
6. Să se dea un exemplu de progresie geometrică care are raţia un numar iraţional şi care
conţine o infinitate de numere raţionale.
7. Fie a, b, c numere naturale nenule ı̂n progresie geometrică. Dacă a + b + c este un număr
par să se demonstreze că a, b, c sunt numere pare.
14
TEMA 9
1. Să se determine o progresie geometrică formata din patru termeni b1 , b2 , b3 , b4 , ştiind
că b1 + 1, b2 + 6, b3 + 6 şi b4 − 4 sunt ı̂n progresie aritmetică.
2. Să se determine trei numere ı̂n progresie aritmetică având suma 21, ştiind că, dacă
adunăm la aceste numere 2, 3 respectiv 9, se obţin trei numere ı̂n progresie geometrică.
3. Să se determine trei numere ı̂n progresie geometrică cu suma 28, ştiind că dacă din ultimul
număr scădem 4, numerele sunt ı̂n progresie aritmetică.
4. Să se determine numerele a, b, c, d ı̂n progresie geometrică ştiind că numerele a + 3, b +
2, c − 1, d − 8 sunt ı̂n progresie aritmetică.
5. Să se determine numerele a, b, c, d ı̂n progresie aritmetică ştiind că numerele a, b, c+2, d+8
sunt ı̂n progresie geometrică.
15
CAPITOLUL 5
FUNCŢII
TEMA 1
1 − 2x; x < −1



1. Se consideră funcţia f : R → R definită prin f (x) = x2 − x; x ∈ [−1, 2] . Să se calculeze

5; x>2

√
f (−2) , f (−1) , f (0, 5) , f (2) , f (3) , f 7 .
x
2. Se consideră funcţia f : N → N definită prin f (x) = restul ı̂mpărţirii lui (x + 1) la 5. Să
se calculeze f (0) + f (1) + f (2) + f (3) + f (4).
3. Să se demonstreze că funcţiile f : {−1, 0, 1} → {0, 1} , f (x) = x10 şi
g : {−1, 0, 1} → {0, 1} , g (x) = |x|, sunt egale.
4. Să se determine numerele reale a, b, c, d, m, n astfel ı̂ncât funcţiile
f : [a, 1] → [−1, b] , f (x) = 2x − 1 şi g : [0, c] → [d, 3] , g (x) = mx + n să fie egale.
5. Să se determine toate funcţiile f : {1, 2, 3} → {1, 2, 4} cu proprietatea f (1) + f (2) +
f (3) = 4.
6. Să se determine domeniul maxim de definiţie al următoarelor funcţii definite de:
1
a. f (x) = 2x+1 ; b. f (x) = x22x+3 ; c. f (x) = x21−x + x21+x ;
q √ −5x+6 √
2x+6
d. f (x) = x−2 1−x ; e. f (x) = x+1 ; f. f (x) = 3x − x2 − 2.
TEMA 2
Să se reprezinte grafic funcţiile definite prin: √

a. f (x) = x+ 2; b. f (x) = 1 − 3x; c. f (x) = x 3 − 1;
x; x<0 2x − 1; x < 1
d. f (x) = ; e. f (x) = ; f. f (x) = x + |1 − x|;
1 − 2x; x > 0 h 1 + 2x;
i x>1
g. f (x) = |x + 3| + |x + 2|; h. f (x) = 2x+1
x2 +1 ; i. f (x) = |x + 1|;
j. f (x) = |x + 1| + |x − 1|; k. f (x) = max {x + 2, 2x + 3}; l. f (x) = min {1 − x, x + 3}.
TEMA 3
ax + 3; x > 1

1. Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât graficul funcţiei f : R → R, f (x) = ,
3b + x; x 6 1
să treacă prin A (0, 3) şi B (2, 5). Pentru valorile determinate trasaţi graficul funcţiei .
2. Să se determine punctele de pe graficul functiei f : R → R , f (x) = x2 − 2x + 2 care au
coordonatele egale.
3. Fie functia f : R → R, f (x) = 3x + 6. Dacă A şi B sunt punctele de intersectie ale
graficului functiei f cu axele de coordonate, să se calculeze aria ∆AOB.
4. Fie functia f : R → R, f (x) = ax − 4. Dacă A şi B sunt punctele de intersectie ale
graficului functiei f cu axele de coordonate, să se determine parametrul real a astfel
ı̂ncât aria ∆AOB să fie egală cu 4.
5. Determinaţi valorile lui a ∈ R astfel ı̂ncât graficul funcţiei f : R → R, f (x) = 3x + a să
taie axa Ox ı̂ntr-un punct de abscisă strict pozitivă.
16
6. Să se determine funcţia al cărei grafic este {(x + 1, 2x + 1) |x ∈ R } şi apoi reprezentaţi
grafic funcţia găsită.
TEMA 4
1. Să se demonstreze că următoarele funcţii sunt pare:

a. f : Z → R, f (x) = 2x + 2−x ; b. f : R → R, f (x) = x2010 − x2008 + x2006 ;
x2
√
c. f : R → R, f (x) = x4 −x2 +1 ; d. f : R → R, f (x) = x6 − x4 + 5;
2x
e. f : [−1, 1] → R, f (x) = x2 − |x| − 6; f. f : Z → R, f (x) = 3 3x+1 .
2. Să se demonstreze că următoarele funcţii sunt impare:
a. f : R → R, f (x) = x9 ; b. f : R → R, f (x) = x2009 − x2007 + x2005 ;
x
c. f : R → R, f (x) = x2 +3 ; d. f : R∗ → R, f (x) = 4x2−1 .
x
3. Să se studieze paritatea sau imparitatea următoarelor funcţii:

a. f : R → R, f (x) = x4 − x2 + 3; b. f : R → R, f (x) = x5 − x;
3 2
c. f : R → R, f (x) = x4x+x+x 2 +3 ; d. f : R → R, f (x) = xx2+|x|
+4 ;
x x2 +x
e. f : [−1, 1) → R, f (x) = x−1 ; f. f : R → R, f (x) = x2 +3 ;
g. f : R → R, f (x) = 3−x − 3x ; h. f : [0, ∞) → R, f (x) = x4 + x2 .
4. Fie f : R → R o funcţie impară cu proprietatea că f (x) = 1 − 3x, ∀ x ∈ (0, ∞). Să se
calculeze: f (3) , f (−3) , f (−5) , f (−10) , f (0).
5. Fie f : R → R o funcţie, Să se demonstreze că funcţia g : R∗ → R, g (x) = f (x)−f (−x)
2016x2
este o funcţie impară.
TEMA 5
1. Să se demonstreze că următoarele funcţii sunt periodice:

a. f : R → R, f (x) = x + 12 ; b. f : R → R, f (x) = [x] + x + 31 − [2x];

[x] x
c. f : R → R, f (x) = (−1)
√ ; d. f : N → N, f (x) =ultima √ cifră a lui 7 ;
e. f : R → R, f (x) = x 2 ; f. f : R → R, f (x) = −x 3 .
2. Fie f : R → R o funcţie periodică cu perioada principală egală cu 2 astfel ı̂ncât f (x) =
3x−2, ∀x ∈ [0, 2) . Să se calculeze f (1) , f (3) , f (10) , f (2009) , f 25 10

2 , f (−1) , f (−4) , f − 3 .
3. Fie f : R → R o funcţie periodică cu perioada principală egală cu 3 astfel ı̂ncât ecuaţia
f (x) = 0 are exact două soluţii pe intervalul [0, 3). Să se determine numărul de soluţii
ale ecuaţiei pe intervalele: [0, 6), [−3, 3), [3, 243).
4. Să se demonstreze că graficul funcţiei f : R → R este simetric faţă de dreapta x = a dacă
şi numai dacă f (a − x) = f (a + x) , ∀x ∈ R.
5. Să se arate că graficul funcţiei f : R → R, f (x) = x2 − 4x + 3 este simetric faţă de
dreapta x = 2.
TEMA 6
1. Să se studieze monotonia următoarelor funcţii:

a. f : R → R, f (x) = 2x √+ 1; b. f : R → R, f (x) = 1 − 4x;
c. f : R → R, f (x) = x 2 − 1; d. f : R → R, f (x) = 2x2 − 4x + 6;
2 x
e. f : R → R, f (x) = −x + 2x + 3; f. f : (1, ∞) → R, f (x) = x−1 ;
1
g. f : (0, ∞) → R, f (x) = x + x ; h. f : [0, ∞) → R, f (x) = x2x+1
√
i. f : [2, ∞) → R f (x) = 2x  − 4; j. f : R → R, f (x) = [x] + x + 21 .
2x − b; x > 1
2. Fie funcţia f : R → R, f (x) = −2x + a ; a, b ∈ R.
 ;x61
2
a. Determinaţi a şi b astfel ı̂ncât A (1, 0) şi B (2, −4) să aparţină graficului funcţiei f ;
b. Pentru a = 2 şi b = 8 studiaţi monotonia şi paritatea funcţiei f .
3. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 − x + 1.
a. Să se studieze monotonia funcţiei.
17
√ √ √5
b. Să se compare numerele f 2 ,f 3 ,f 2 .
TEMA 7
1. Să se studieze monotonia următoarelor funcţii şi precizaţi punctele de extrem:

a. f : R → R, f (x) = x2 + 2x + 4; b. f : R → R, f (x) = −x2 + 2x − 1;
2 2
c. f : (0, ∞) → R, f (x) = x x+4 ; d. f : (0, ∞) → R, f (x) = x x−4 .
2. Fie M = {1, 2, 3}.
a. Să se determine numărul funcţiilor strict crescătoare f : M → M ;
b. Să se determine numărul funcţiilor strict descrescătoare f : M → M ;
c. Să se determine numărul funcţiilor crescătoare f : M → M .
3. Să se demonstreze că orice funcţie pară f : R → R nu este strict monotonă, dar există
funcţii impare atât strict crescătoare cât şi strict descrescătoare.
4. Să se determine imaginea următoarelor funcţii:
a. f : [0, 2] → R, f (x) = 3x − 1; b. f : [−1, 4] → R, f (x) = |x|;
5)→ R, f (x) = [x];
c. f : [2, d. f : (−1, 7] → R, f (x) = −4x − 1;
e. f : 1, 23 → R, f (x) = {x} f. f : [−3, 2] → R, f (x) = x2 + 1.
TEMA 8
1. Să se determine f + g si f · g, pentru funcţiile f, g : R → R definite prin:

x + 1; x > 0

a. f (x) = x2 + x + 1, g (x) = 2x − 2; b. f (x) = 2x + 1, g (x) = ;
( 2x; x < ( 0
1 − x; x > 1 x + 1; x > 0 1 − x2 ; x > −1 x2 + 1; x > 1

c. f (x) = , g (x) = ; d. f (x) = , g (x) = .
3x + 2; x < 1 2x; x < 0 x + 2; x < −1 x + 1; x < 1
2. Se consideră funcţiile f, g : R → R ,f (x) = 2x + 1, g (x) = 1 − x. Să se calculeze:
a. (f ◦ g) (1) , (g ◦ f ) (2) , (f ◦ f ) (3) , (g ◦ g) (4);
b. f ◦ f, f ◦ f ◦ f, f ◦ f ◦ f ◦ f ;
c. f ◦ g, f ◦ g ◦ f, f ◦ g ◦ f ◦ g.
3. Se consideră funcţiile f : [−1, ∞) → [1, ∞), f (x) = x2 + 1 şi g : [1, ∞) → [−1, ∞),
g (x) = 2x − 3. Să se verifice care din următoarele operaţii au sens şi ı̂n caz afirmativ să
se efectueze: f ◦ f , f ◦ g, g ◦ g, g ◦ f , g ◦ f ◦ g ◦ f .
4. Fie f, g : R → R două funcţii strict descrescătoare pe R. Demonstraţi că functia f + g
este strict descrescătoare şi f ◦ g este strict crescatoare pe R.
TEMA 9
1. Pentru functiile de la TEMA 8 Ex. 1 să se calculeze f ◦ g şi g ◦ f .

2. Fie f : R → R o funcţie de gradul ı̂ntâi. Să se demonstreze că f ◦ f e strict crescătoare.
3. Fie f, g : R → R, unde f (x) = 2x + 1. Să se determine funcţia g ştiind că:
2
a. (f ◦ g) = 4x + 3; b. (f ◦ g) = 2x2 + 4x + 3; c. (f ◦ g) = x x+2x+12 +1 .
4. Fie f, g : R → R. Să se determine funcţia g ştiind că:
a. (g ◦ f ) (x) = −6x + 2 şi f (x) = −3x + 5;
b. (g ◦ f ) (x) = x2 − 3x + 2 şi f (x) = x − 3;
c. (g ◦ f ) (x) = 2x2x+1 f (x) = 2x + 1.
TEMA 10
1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 3x + 4. Să se demonstreze folosind metoda

inducţiei matematice că (f ◦ f ◦ ... ◦ f ) (x) = 3n x + 2 · 3n − 2, ∀ n ∈ N∗ .
| {z }
de n ori f
18
x+1
2. Se consideră funcţia f : R\ {1} → R\ {1}, f (x) = x−1 . Să se demonstreze folosind
metoda inducţiei matematice că (f ◦ f ◦ ... ◦ f ) (x) = f (x) , ∀ n ∈ N∗ .
| {z }
de 2n+1 ori f
3. Fie f : R → R, unde f (x) = 3x − 2.
a. Să se calculeze: f ◦ f, f ◦ f ◦ f, f ◦ f ◦ f ◦ f ;
b. Să se determine o formulă pentru f ◦ f ◦ ... ◦ f , după care să se demonstreze această
| {z }
de n ori f
formulă folosind metoda inducţiei matematice.
x
4. Fie f : [0, ∞) → [0, ∞), unde f (x) = x+1 .
a. Să se calculeze: f ◦ f, f ◦ f ◦ f, f ◦ f ◦ f ◦ f ;
b. Să se determine o formulă pentru f ◦ f ◦ ... ◦ f , după care să se demonstreze această
| {z }
de n ori f
5. Fie f : R → R, unde f (x) = x2 − 4x + 6.
2
a. Să se demonstreze că f (x) = (x − 2) + 2;
b. Să se calculeze: f ◦ f, f ◦ f ◦ f, f ◦ f ◦ f ◦ f ;
c. Să se determine o formulă pentru f ◦ f ◦ ... ◦ f , după care să se demonstreze această
| {z }
de n ori f
TEMA 11
1. Determinaţi funcţia de gradul ı̂ntâi f : R → R care verifică relaţia: (x + 1) f (x) +
(x − 1) f (x + 1) = 4x2 + 4x − 2, ∀ x ∈ R, după care, trasaţi graficul funcţiei şi studiaţi
monotonia funcţiei.
2. Să se determine funcţiile f : N → N care verifică relaţia:
a. f (x + 1) = f (x) + 2, ∀x ∈ N;
f (x)
b. f (x + 1) = 1+f (x) , ∀ x ∈ N, f (0) = 1;
c. f (x + 1) = √ f2(x) , ∀ x ∈ N, f (0) = 1.
f (x)+1
3. Să se determine funcţiile f : R → R care verifică relaţia:
a. f (x + 1) − 3f (1 − x) = 4x + 2, ∀ x ∈ R;
b. f (2x + 1) − 4f (1 − 2x) = 10x − 2, ∀ x ∈ R;
c. (x − 1) f (x + 1) + (x + 2) f (1 − x) = 2x, ∀ x ∈ R.
4. Să se determine funcţiile f : R → R care verifică condiţiile:
2
2f (x) + f (1 − y) + g (x) − g (y) = 3 (x + 1) − 6y, ∀x, y ∈ R şi g (0) = 1.
5. Să se demonstreze că nu există funcţii f : R → R cu proprietatea:
f (x) + f (1 − x) = 2x + 2, ∀x ∈ R.
6. Există funcţii f : R → R cu proprietatea f (x) + f (2 − x) = x2 , ∀x ∈ R?
7. Există funcţii f : R → R astfel ı̂ncât (f ◦ f ) (x) = 3x şi (f ◦ f ◦ f ) (x) = 5x oricare ar fi
x ∈ R?
19
CAPITOLUL 6
FUNCŢIA DE GRADUL AL DOILEA
TEMA 1
1. Determinaţi funcţia de gradul al doilea f : R → R, ştiind că graficul funcţiei conţine
punctele: √ √ √ √
a. A (1, 3), B (−1, 1) , C (0, 1); b. A (0, 1) , B 2, 5 + 2 , C 3, 7 + 3 ;
c. A 12 , 4 , B 14 , 94 , C − 12 , 0 ; d. A (2, 4) , B (3, 5) , C (−4, 5).

2. Se consideră funcţia de gradul al doilea f : R → R, f (x) = 2x2 − 4x + 8:

a. Să se scrie forma canonică a funcţiei f ;
b. Să se arate că există o infinitate de numere iraţionale a astfel ı̂ncât f (a) să fie număr
ı̂ntreg.
3. Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiilor
√ f : R → R definite prin:
2
a. f (x) = x2 − 8x + 1; b. f (x) = −x2 + x 2 − 1; c. f (x) = (−x) + 2x − 5;
2 3 3 2 2
d. f (x) = x2 + (x + 1) e. f (x) = (x + 1) − (x − 2) ; f. f (x) = x2 − 1 − x2 + 2 .
4. Să se determine punctul de extrem al funcţiilor √ f : R → R definite prin:
2
a. f (x) = 2x2 − 3x + 1; b. f (x) = −x2 + 2x 3 − 1; c. f (x) = (−2x) + 4x − 6. .
2
5. Să se demonstreze că vârful parabolei y = x + 5x + 1 este situat ı̂n cadranul III.
6. Să se determine parametrul real nenul m astfel ı̂ncât vârful parabolei asociate funcţiei
f : R → R , f (x) = mx2 − (2m + 1) x + m − 1 să aparţină cadranului II.
TEMA 2
1. Să se traseze graficul funcţiilor f : R → R definite prin:
a. f (x) = x2 + 4x + 3; b. f (x) = x2 − 2x + 1; c. f (x) = −x2 − x − 1;
d. f (x) = −x2 + 5x − 4 e. f (x) = −x2 + 6x − 9; f. f (x) = x2 + 2x + 2.
2. Să se determine funcţia de gradul al doilea care intersectează axa Ox ı̂n punctele de
abscise −1 şi 2, iar axa Oy ı̂n punctul de ordonată −2.
3. Să se determine şi să se reprezinte grafic functia f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, ştiind
că numerele a, b, c sunt ı̂n progresie aritmetică cu raţia 7, iar axa de simetrie a graficului
este dreapta x = −4.
4. Să se traseze graficul funcţiilor f : R → R definite prin:
a. f (x) = x2 + |x|; b. f (x) = x2 + |x − 2|; c. f (x) = max x + 2, x2 + 1 . .
TEMA 3
1. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât functia f : R → R, f (x) = x2 − (m + 2) x + m + 1
să admită un minim egal cu −1 .
2. Să se determine m, n ∈ R astfel ı̂ncât functia f : R → R, f (x) = −x2 −(2m + 1) x+3n+1
să admită un maxim egal cu 25 3
4 ı̂n punctul − 2 .
3. Să se determine funcţia de gradul al doilea f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c ştiind că
graficul funcţiei intersecteaza axa Oy ı̂n punctul A (0, 3) şi are un extrem ı̂n V (−1, 4).
4. Să se determine valorile parametrilor reali m şi n pentru care graficele funcţiilor
f, g : R → R, f (x) = x2 − 4x + m, g (x) = −2x2 + nx − 8 au acelaşi vârf.
20
TEMA 4
1. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât graficul funcţiei f : R → R să intersecteze

axa Ox ı̂n două puncte distincte:
a. f (x) = 2x2 − (m − 1) x + 2; b. f (x) = mx2 − 6x + m; c. f (x) = (1 − m) x2 − 2x + 1 + m.
2. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât graficul funcţiei f : R → R să fie tangente
axei Ox:
a. f (x) = x2 − 2x + 1 + m; b. f (x) = mx2 − 4mx + 4m; c. f (x) = 2x2 − (m − 1) x + m − 1.
3. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât graficul funcţiei f : R → R să nu inter-
secteze axa Ox:
a. f (x) = x2 − (m − 2) x + 1; b. f (x) = −mx2 − x + m − 2; c. f (x) = mx2 + mx + m + 1.
4. Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât graficele functiilor f, g : R → R definite
prin f (x) = (m + 1) x2 + mx + 1 şi g (x) = x2 + (m + 2) x + 1 − m, să fie tangente. Pentru
cea mai mare valoare a parametrului m determinată anterior să se reprezinte ı̂n acelaşi
sistem de coordonate graficele functiilor f si g.
prin f (x) = (m + 2) x2 + 2x + m şi g (x) = x2 + (m + 2) x + 1 + m, să fie secante.
Pentru cea mai mare valoare ı̂ntreagă negativă a parametrului m determinată anterior
să se reprezinte ı̂n acelaşi sistem de coordonate graficele functiilor f si g.
prin f (x) = 2x2 −(m + 1) x+3 şi g (x) = −x2 −(2m + 2) x+m, să nu se intersecteze. Pen-
tru cea mai mare valoare naturală a parametrului m determinată anterior să se reprezinte
ı̂n acelaşi sistem de coordonate graficele functiilor f si g.
TEMA 5
1. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele funcţii f : R → R să fie

pozitive pentru orice x ∈ R:
a. f (x) = 2x2 − (m + 3) x + 2; b. f (x) = mx2 − 2x + m; c. f (x) = (1 − m) x2 − x + 1 + m.
negative pentru orice x ∈ R:
a. f (x) = −x2 − (m − 3) x − 1; b. f (x) = (2 − m) x2 − x + 2 + m; c. f (x) = (m − 1) x2 − 2mx − 1 + m.
2
3. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât fracţia F = (m−1)xx2+(m−2)x+m−1
−2x−m :
a. Să aibă sens pentru orice x ∈ R;
b. Să fie pozitivă pentru orice x ∈ R;
c. Să fie negativă pentru orice x ∈ R.
pozitive pentru orice x > 0:
a. f (x) = x2 − (m − 3) x + 4; b. f (x) = x2 + 2x + m; c. f (x) = mx2 − x + 1 + m.
negative pentru orice x > 0:
a. f (x) = −x2 − (2m + 1) x − 9; b. f (x) = (1 − m) x2 − 2mx − 1; c. f (x) = (m − 1) x2 − 2mx + 1 + m.
6. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât inecuaţia mx2 + (m + 1) x + 2m + 2 < 0
să nu aibă nicio soluţie.
TEMA 6
1. Să se determine imaginea următoarelor √ f : R → R definite prin:

funcţii, √
a. f (x) = x2 + 3x + 5; b. f (x) = x2 2 − 2x 3 + 1; c. f (x) = −2x2 + 5x − 6;
2 2
d. f (x) = x2x+1
+x+1 ; e. f (x) = −x +3x−4
x2 +2x+4 ; f. f (x) = 5xx2+x+5
+1 .
x2 +mx+1
2. Fie funcţia f : R → R, f (x) = x2 −x+1 , unde m ∈ R. Să se determine valorile lui m
astfel ı̂ncât Im f ⊂ [−3, 2].
21
2
3. Fie funcţia f : R → R, f (x) = 3x x+mx+n 2 +1 , unde m, n ∈ R. Să se determine valorile
parametrilor m, n astfel ı̂ncât Im f = [−3, 5].
4. Fie funcţia f : R → R, f (x) = x2 + x − 1.
a. Determinaţi a ∈ R astfel ı̂ncât f (a) = f (1);
b. Rezolvaţi inecuaţia f (x) ≤ f (1);
c. Determinaţi a ∈ R astfel ı̂ncât {a ∈ R |f ([1, a]) este un interval de lungime 2 };
d. Rezolvaţi inecuaţia f (f (x)) ≤ − 54 .
5. Se consideră funcţiile f, g : R → R, f (x) = x2 − 4x + 3 şi g (x) = −x2 + 2x + a. Determină
a ∈ R astfel ı̂ncât mulţimea Im f ∩ Im g să conţină un singur element.
TEMA 7
1. Să se determine m ∈ R astfel ı̂ncât vârfurile parabolelor asociate functiilor f : R → R,
definite prin:
a. f (x) = x2 − (2m + 2) x + m + 1; b. f (x) = mx2 + (m + 1) x + 1 − m; m 6= 0;
c. f (x) = (1 − m) x2 + 3x + m + 1; m 6= 1; d. f (x) = (m + 1) x2 + (m − 1) x + m − m2 ; m 6= −1.
să fie situate sub axa Ox.
definite prin:
a. f (x) = x2 − (3m + 1) x + 2m + 2; b. f (x) = mx2 + (m + 1) x + m; m 6= 0;
c. f (x) = (m − 1) x + 2mx + m + 2; m 6= 1; d. f (x) = x2 + 2mx + m + m2 .
2
să fie situate deasupra axei Ox.

definite prin:
a. f (x) = 2x2 − (2m + 1) x + m2 − 2; b. f (x) = x2 + (m − 1) x + m − 1; m 6= 0;
c. f (x) = (m − 1) x + 2mx + m + 2; m 6= 1; d. f (x) = mx2 + 2x + m.
2
să fie situate ı̂n cadranul II.

definite prin:
a. f (x) = x2 − (m + 1) x − m − 1; b. f (x) = x2 + (2m − 2) x + 1 − m;
c. f (x) = (1 + m) x2 + 3mx + m + 1; m 6= −1; d. f (x) = x2 + x + m − m2 .
să fie situate ı̂n cadranul III.
5. Determinaţi valorile reale ale lui a astfel ı̂ncât vârful parabolei asociate funcţiei F : R →
R, f (x) = x2 − 2ax + 2 se află pe prima bisectoare a axelor de coordonate.
TEMA 8
Să
( se rezolve sistemele: ( (
2x − y = 1 y =x+1 3x + y = 4
a. 2 2 ; b. ; c. ;
x + xy − y = 1 y = x2 + 3x + 2 x + xy − y 2 = 1
( ( 3 (
x+y =3 x + y5 = 0 2x2 + 3x + y 2 = 6
d. ; e. ; f. .
x3 + y 3 = 9 x6 + 5y 10 = 6 2x + 3y = −1
TEMA 9
Să se rezolve sistemele:
 
x + y + z = 1 2x + z = 4 2x + 3y + 4z = 5

 
a. 2x − 3y + 2z = −3 ; b. 3x + 2y = 5 ; c. x + 2y + z = 2 .
x 2 + y 2 + z 2 = 3
 
xy + yz + zx = 5 x2 + yz = 2

22
TEMA 10
Să se rezolve sistemele:
( ( ( 2
x2 − 7xy = 8 xy + y 2 = 15 x + 2y 2 = 9
a. ; b. ; c. ;
x2 − 2xy − y 2 = 2 2xy + x2 = 16 2x2 + y 2 = 6
( 2 ( (
x − 3xy + 4y 2 = 2 x2 + 2xy − 3y 2 = 0 x3 + 2x2 y + 3xy 2 = 6
d. 2 2
; e. ; f. .
3x − 5xy + 6y = 4 x2 + xy + 5y 2 = 7 x2 y − xy 2 + 3y 3 = 3
TEMA 11
Să se rezolve sistemele: ( 2
x + y 2 + 2x2 y 2 = 13
( (
x + y + 2xy = 4 x + y + xy = 1
a. ; b. ; c. ;
x2 y + xy 2 = 2 x2 + y 2 − 5xy = 1 2
x3 y 3 + (x + y) = −7

1 1 5
 2+ 2 =
 ( 3 ( 2
x + y3 = 9 x − xy + y 2 = 1

x y 4
d. ; e. ; f. .
2 1 2 2 2
x − xy + y = 3 x4 + x2 y 2 + y 4 = 1
 2− + 2 =2


x xy y
TEMA 12
Să se rezolve sistemele:  
yz = 25 x (y + z) = 14 xyz (x + y) = 60

 
a. xz = 36 ; b. y (x + z) = 18 ; c. xyz (y + z) = 120 ;
xy = 49
  
 z (x + y) = 20 xyz (x + z) = 90
  2
x (x + y + z) = 12 x + 3x + 1 = y
(
x2 + y 2 + z 2 = 3
 
d. y (x + y + z) = 48 ; e. ; f. y 2 + 3y + 1 = z .

z (x + y + z) = 84 xy + yz + zx = 3 
 2
( 2 z + 3z + 1 = x
2 2
xy = 15x + 17xy + 15y
g. .
x2 y = 20x2 + 3y 2
23
Partea 2
GEOMETRIE
CAPITOLUL 7
VECTORI
TEMA 1
1. Fie ABCD un patrulater şi M, N, P, Q mijloacele laturilor AB, BC, CD, DA. Să se
demonstreze că M N P Q este paralelogram.
2. Fie ABCDEF un hexagon regulat având AB = 2 şi notăm cu O centrul cercului circum-
scris hexagonului. Să se calculeze lungimile segmentelor: (BC) , (OA) , (AD) , (AC) , (AE).
3. Se consideră ∆ABC şi D ∈ (BC). Paralela prin C la AD intersectează dreapta AB ı̂n M .
Să se arate că (AD este bisectoarea ^BAC dacă şi numai dacă m (ÂCM ) = m (^BAD).
4. Fie ∆ABC ı̂n care AB = 6, BC = 5, AC = 9. Să se determine lungimea segmentelor
determinate de bisectoarea ^BAC pe latura BC.
5. Pe latura (BC) a triunghiului ABC se consideră punctele M, N, P astfel ı̂ncât ^BAM =
MB P N NC
^M AN = ^N AP = ^P AC. Demonstraţi că M N · P C · N B = 1.
6. Paralelele duse prin vârfurile A, B, C la laturile BC, AC, AB ale ∆ABC se intersectează
ı̂n M, N, P . Să se arate că ortocentrul ∆ABC coincide cu centrul cercului circumscris
∆M N P .
TEMA 2
1. Se consideră pătratul ABCD având centrul O. În exteriorul său se construiesc pătratele
ABM N şi ADP Q având centrele O0 respectiv O”. Să se determine toţi vectorii din figură
egali cu vectorii:
−−→ −−→ −→
a. AB; b. CB; c. OA.
2. Se consideră rombul ABCD. Să se scrie patru perechi de vectori opusi.
3. Fie ABCD un patrulater şi M, N, P, Q mijloacele laturilor AB, BC, CD, DA. Să se
−−→ −−→ −−→ −−→
demonstreze că M N = QP şi M Q 6= P N .
4. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se construiesc triunghiurile echilaterale ABM, BCN, CAP .
Să se scrie trei triplete de vectori egali.
TEMA 3
1. Fie paralelogramul ABCD şi O centrul său. Să se calculeze:

−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
a. AC + CO; b. AB + BC; c. AD + OA; d. AB + DC
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
e. BC + BA; f. AB + CO + OD; g. AB + BC + DA; h. DC + BC + OB.
2. Fie ABCDEF un hexagon regulat şi O centrul său. Să se calculeze:
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→
a. DA + AB + BE; b. BC + CO + OA; c. BC + OD + CO;
−→ −−→ −−→ −→ −→ −−→ −−→ −−→
d. OA + BO; e. OC + AO + CA; f. BC + EO + CO.
−−→ −−→ −→ −−→ → −
3. Fie punctele A, B, C, D astfel ı̂ncât AB = CD. Să se demonstreze că AC + DB = 0 .
−−→ −→
4. Fie ∆ABC ı̂n care AB = 8 şi AC = 8. Determinaţi modulul vectorului AB + AC ı̂n
cazurile: a. m (^BAC) = 90 ; b. m (^BAC) = 60 ; c. m (^BAC) = 120◦ .
◦ ◦
−−→ −→ −−→ −→
5. În triunghiul ABC vectorii AB + AC şi AB − AC au acelaşi modul. Să se demonstreze
ca triunghiul ABC este dreptunghic.
26
6. Fie paralelogramul ABCD cu m (Â = 60◦ ) , AB = 4, AD = 5. Calculaţi modul vec-

−−→ −−→
torului AD + AB.
TEMA 4
1. Se consideră punctele A, B, C, D, E coliniare, distincte şi ı̂n această ordine astfel ı̂ncât (AB) ≡
(BC) ≡ (CD) ≡ (DE). Să se verifice care din următoarele egalităţi este adevarată:
−−→ −−→ −→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→
a. AB + CD = AC; b. AC + 2BD = 3CD ; c. AC + EB = DC;
−−→ −−→ → − −−→ −−→ → − −−→ −−→ −−→
d. 3BC + DA = 0 ; e. 2BD + 3DC = 0 ; f. 3BE + 4DB = AB.
−−→ −−→ −→ −−→
2. Se consideră punctele A, B, C, D, E astfel ı̂ncât AB = 2BD = CA = 2EC. Să se verifice
care din următoarele egalităţi este adevarată:
−−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
a. ED = 3AB; b. AC + BD = CE; c. 5CE + 3BD = BA;
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ → − −→ −−→ → −
d. 2AB + 3DB = CE; e. BA + 2BD = 0 ; f. 2AE + 3AB = 0 .
−−→ → −→ −
3. Fie ABCDEF un hexagon regulat şi O centrul său şi notăm AB = − v iar AF = → u . Să
se verifice care din următoarele egalităţi este adevarată:
−−→ −→ − −−→ −−→ −−→ −−→ − →
a. AD = 2→ −u + 2→−
v ; b. AE = → u + 2→ −v ; c. BC + CO + DF + OD = → u +− v.
4. Se consideră patrulaterul ABCD şi M, N, P, Q puncte pe laturile AB, BC, CD, DA astfel
AM BN CP DQ 3 −−→ −−→ −−→ −−→ → −
ı̂ncât M B = N C = P D = QA = 4 . Demonstraţi că AM + BN + CP + DQ = 0 .
5. Dacă M şi N sunt mijloacele laturilor (AD), respectiv (BC) ale patrulaterului ABCD,
−−→ −−→ −−→
demonstraţi că: AB + DC = 2M N .
−→
6. Fie hexagonul regulat ABCDEF de latura 4. Să se calculeze modulul vectorului AC +
−−→
BD.
7. Trapezul isoscel ABCD are bazele [AB] şi [CD] iar lungimea ı̂nalţimii este egală cu 4.
−→ −−→
Să se calculeze AC + BD .
TEMA 5
1. Se consideră punctele A şi B fixate. Să se construiască punctele M, N, P, Q ştiind că:

−−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −→ −−→
a. M A = BM ; b. BN = 3N A; c. AP = −2AB; d. AQ = 25 BQ.
2. Se consideră ∆ABC. Să se construiască punctele M, N, P ştiind că:
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
a. BM − AB = CB; b. 2BA = N C + 2BC; c. 2P C − P B = AB.
−−→ −−→ −−→ −−→
3. Se consideră triunghiul ABC şi punctele M, N, P astfel ı̂ncât AM = M B, BN = N C
−−→ −→
şi CP = P A. Fie H ortocentrul triunghiului M N P . Demonstraţi că AH = BH = CH.
−−→ −−→
4. Fie triunghiul ABC şi punctul M astfel ı̂ncât 4M C = −3CB. Să se demonstreze că
−−→ 3 −−→ 1 −→
AM = 4 AB + 4 AC.
−−→ −−→
5. Fie ABCD un paralelogram şi P un punct astfel ı̂ncât BP = 2P D. Să se demonstreze
−−→ −−→ −−→
că BP = 32 BA + BC .
−−→ −−→ −−→ PN
6. Punctele M, N, P verifică relaţia M P + 2P N = 5N M să se calculeze N M.
TEMA 6
1. În triunghiul ABC se consideră punctele M ∈ (AB), N ∈ (BC) şi P ∈ (AC) astfel
−−→
ı̂ncâtAM = 2M B, BN = 3N C şi AP = 4P C. Să se exprime ı̂n funcţie de vectorii AB şi
−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
AC următorii vectori: AM , AN , AP , BN , CM , CN , M N , N P şi P M .
2. În paralelogramul ABCD se consideră punctele M ∈ (AB) şi N ∈ (DM ) astfel ı̂ncât
−−→ −−→
AM = M B şi M D = 3M N . Să se exprime ı̂n funcţie de vectorii AB şi AD următorii
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
vectori: AM , AN , BN , CM , CN şi DN .
27
3. Se consideră hexagonul regulat ABCDEF şi punctele M ∈ (BC) , N ∈ (CD), P ∈ (DE)

astfel ı̂ncât BC = 2BM, CD = 3CN şi DE = 5DP . Să se exprime ı̂n funcţie de vectorii
−−→ −→ −−→ −→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→
AB şi AF următorii vectori: AD, AC, AE, AM , AN , AP , BP , F N şi EP .
−−→
4. Fie ∆M AB şi O ∈ (AB) astfel ı̂ncât AB = 3AO şi punctele N, P astfel ı̂ncât N M =
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
2AB şi M P = BA. Exprimaţi vectorii M O, N A şi P B ı̂n functie de vectorii M A şi
−−→
M B.
−−→ −−→ −−→ −→
5. Fie triunghiul ABC şi punctele M şi N astfel ı̂ncât AM = 3M B şi 4AN = 3AC. Să se
−−→ −−→
demonstreze că vectorii M N şi BC sunt coliniari.
6. Fie ABCD un trapez cu bazele AB = 10 şi CD = 5, iar O intersecţia diagonalelor.
−→ −−→ −−→
Exprimaţi vectorul AO ı̂n funcţie de vectorii CD şi CB.
TEMA 7
1. Pe laturile (AB) , (BC) , (CA) ale triunghiului ABC se consideră punctele M, N respectiv
AM BN CP 2
P astfel ı̂ncât M B = N C = P A = 3 . Dacă G este centrul de greutate al ∆ABC şi O un
−−→ −−→ −−→ −−→
punct oarecare ı̂n plan, să se demonstreze că OM + ON + OP = 3OG.
2. Pe laturile (AB) , (BC) , (CD) , (DA) ale paralelogramului ABCD se consideră punctele
AM BN CP DQ 2
M, N, P respectiv Q astfel ı̂ncât M B = N C = P D = QA = 5 . Dacă O este intersecţia
−−→
diagonalelor paralelogramului şi X un punct oarecare ı̂n plan, să se demonstreze că XM +
−−→ −−→ −−→ −−→
XN + XP + XQ = 4XO.
3. Pe laturile (AB) , (BC) , (CD) , (DE) , (EF ) , (F A) ale hexagonului ABCDEF se con-
AM BN CP DQ ER
sideră punctele M, N, P, Q, R respectiv S astfel ı̂ncât M B = N C = P D = QE = RF =
FS
SA = 3. Dacă O este centrul hexagonului şi X un punct oarecare ı̂n plan, să se demon-
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
streze că XM + XN + XP + XQ + XR + XS = 6XO.
−→ −−→ −−→ → −
4. Fie ∆ABC şi punctul O ı̂n planul triunghiului astfel ı̂ncât OA + 2OB + 3OC = 0 .
−→ 2− −
→ −→
a. Să se arate că AO = AB+3 6
AC
;
b. Demonstraţi că pentru orice punct M din plan are loc relatia
−−→ −−→ −−→ −−→
M A + 2M B + 3M C = 6M O.
TEMA 8
1. Fie ∆ABC şi G centrul său de greutate.

−→ −−→ −→
a. Să se demonstreze că: AG = 13 AB + AC .
b. Dacă GA , GB , GC sunt centrele de greutate ale triunghiurilor GBC, GCA respectiv
−−−→ −−−→ −−−→ → −
GAB, să se demonstreze că AGA + BGB + CGC = 0 .
2. Fie ABCD un patrulater convex şi M, N, P, Q mijloacele laturilor (AB) , (BC) , (CD)
respectiv (DA), iar {O} = M P ∩ N Q. Să se demonstreze că pentru orice punct X din
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→
plan are loc relaţia XA + XB + XC + XD = 4XO.
3. Fie ∆ABC ı̂n care AB = 2, BC = 3, AC = 4 şi I centrul cercului ı̂nscris ı̂n triunghi. Să
−−→ −−→ −−→ −−→
se demonstreze că pentru orice punct M are loc relatia M I = 3M A+4M9 B+2M C .
4. Fie paralelogramul ABCD şi punctele M ∈ (AB), N ∈ (BC) şi P ∈ (DC) astfel ı̂ncât
AM = m · AB, BN = n · BC şi DP = p · DC iar G este centrul de greutate al ∆N M P .
−→ −−→ −−→ −−→ →−
a. Dacă m = 41 , n = 13 , p = 21 să se arate că 9GA + 11GB + 10GC + 6GD = 0 .
−→ −→
b. Dacă m + p = n să se arate că AG = m+p+1 3 AC.
TEMA 9
1. Fie ABCD un patrulater inscriptibil şi H1 , H2 , H3 ortocentrele triunghiurilor ABC, BCD

−−−→ −−→ −−−→ −−→
respectiv CDA. Să se demonstreze că H1 H2 = AD şi H1 H3 = BD.
28
2. Fie ∆ABC, O centrul cercului circumscris, H ortocentrul iar M ∈ (AB), N ∈ (BC) şi
AM BN CP 1 −−→ −−→ −−→ −−→
P ∈ (AC) astfel ı̂ncât M B = N C = P A = 4 . Demonstraţi că OM + ON + OP = OH.
3. Fie ∆ABC, O centrul cercului circumscris, H ortocentrul iar M ∈ (AB), N ∈ (BC) şi
AM BN CP −−→ −−→ −−→ −−→
P ∈ (AC) astfel ı̂ncât M B = N C = P A = k. Demonstraţi că HM + HN + HP = 2HO.
4. Paralelele duse prin vârfurile A, B, C la dreptele BC, AC, AB ale ∆ABC se intersectează
ı̂n M, N, P . Dacă H, H 0 sunt ortocentrele triunghiurilor ABC, respectiv M N P să se
−−→ −−→ −−→ −−→
demonstreze că HA + HB + HC = HH 0 .
TEMA 10
1. Fie ABCD un paralelogram, O mijlocul lui (BD), E şi F două puncte astfel ı̂ncât
−→ 1 −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
AE = 4 AB şi CF = pCD. Determinaţi p ∈ R astfel ı̂ncât OE şi OF să fie coliniari.
2. Se consideră pătratul ABCD şi punctele M, N, P situate pe laturile (AB) , (BC) respectiv
−−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→
(DA) astfel ı̂ncât AM = 31 AB, BN = 23 BC şi AP = 23 AD. Se consideră punctele E şi F
−−→ 1 −−→ −−→ −
−→ −−→ −−→
astfel ı̂ncât BE = 3 AB şi P F = − 13 AB. Să se demonstreze că vectorii EF şi GF sunt
coliniari, unde G este centrul de greutate al triunghiului BM N .
3. Se consideră ∆ABC, G centrul de greutate al triunghiului şi punctele D ∈ (AB) , E ∈
AD AE −−→
(AC) astfel ı̂ncât DB = 3, EC = k. Să se determine k ∈ R astfel ı̂ncât vectorii DE şi
−−→
DG să fie coliniari.
4. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Să se determine a, b ∈ R astfel ı̂ncât să
−→ −−→ −−→
aibă loc egalitatea aGA + bGB = GC.
→
−
5. Suma a trei vectori nenuli având aceeaşi lungime şi acelaşi punct de aplicaţie este 0 .
Precizaţi natura poligonului format de extremităţile acestor vectori.
TEMA 11
→
− →
− →
− →
− − →
− →
−
1. Se consideră vectorii → −v =3 i +2j , → −
u = −3 i + 2 j , → w = 5 i − 3 j . Să se determine
coordonatele vectorilor:
a. 2→−v − 3→
−
u + 4→ −
w ; b. 3→ −
u − 2→−v + 4→
−w ; c. 7→ −
w − 2→−u − 3→ −
v ; d. → −
u −→−v +→−
w.
→
− →
− →
− →
− →
− → −
2. Daca v = i − 2 j şi u = 4 i + j să se calculeze modulul următorilor vectori:
a. 3→−v + 6→
−
u ; b. 4→ −v −→ −
u ; c. 3→ −v + 2→
−u ; d. → −
u + 3→−v.
3. →
− →
−
Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât vectorii u şi v să fie coliniari unde:
→
− →
− − →
− →
− →
− →
− − →
− →
−
a. →−
u =2 i +aj , → v = 3 i + 6 j ; b. → −u = −3 i + 4 j , → v =a i −6j ;
c. →−
u (a + 2, 5) , →
−v (−2, 6); d. →
−u (2, a − 3) , →
−v (6, a + 1).
→
− →
− →
− →
− →
− →
− →
− →
− →
−
4. Fie vectorii a = i + j , b = i − j şi u = 6 i + 2 j . Determinati p, q ∈ R astfel
→
−
ı̂ncât →−
u = p→−a +q b.
5. Fie vectorii necoliniari → −v şi →
−
u . Demonstraţi că vectorii 2→
−v +→ −
u şi 2→
−v −→
−u sunt necol-
iniari.
→
− →
− →
−
6. Să se determine parametrul real m astfel ı̂ncât vectorii →
−
a = (m + 1) i + 3m j şi b =
→
− →
−
(m − 1) i + m j să aibă aceeasi lungime.
TEMA 12
−−→ −−→
1. Fie M (2, −1) , A (1, 2) şi B (4, 1). Calculaţi lungimea vectorului M A + M B.
2. Fie A (2, 1) , B (−1, 3) , C (−1, 4). Să se determine coordonatele vectorilor:
−−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→
a. AB + AC; b. 2BA + 3BC; c. 2CA − BC; d. 2AB + 3BC − 3CA.
3. Fie A (−1, 1) , B (−3, 2) , C (1, −4). Să se determine coordonatele punctului D ştiind că:
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ → −
a. CD = 2AB; b. AB + AC = 2CD; c. AD + 2BD + 3CD = 0 .
→
− →
− →
− →
− →
− →
−
4. Fie −
r→ −
→ −
→
A = 2 i + j , rB = i +3 j şi rC = 3 i +2 j vectorii de pozitie ai vârfurilor triunghi-
ului ABC . Să se determine vectorul de poziţie al centrului de greutate al triunghiului
ABC.
29
→
− →
− − →
− → − − →
− →
−
5. Punctele A, B şi G au vectorii de poziţie −r→ → →
A = 4 i + 7 j , rB = 2 i − j şi rG = 4 i + 4 j .
Să se determine vectorul de poziţie al punctului C astfel ı̂ncât punctul G să fie centrul
de greutate al triunghiului ABC.
6. Fie A (3, 1) , B (2, 5) , C (−1, 3) şi D (−4, −5) patru puncte ı̂n plan, iar punctele M şi N
sunt mijloacele segmentelor (AC) respectiv (BD). Determinaţi coordonatele şi lungimea
−−→ −−→ −−→ −−→
vectorului M N . Exprimaţi M N ı̂n funcţie de AB şi CD.
7. Se consideră punctele A (4, 1) , B (0, −2) , C (0, 4).
a. Să se demonstreze ca punctele A, B, C sunt necoliniare.
b. Să se determine lungimea medianei din A şi a bisectoarei din C .
c. Determinaţi coordonatele centrului de greutate, centrului cercului circumscris, a cer-
cului ı̂nscris şi ale ortocentrului.
30
CAPITOLUL 8
APLICAŢII ALE VECTORILOR ÎN GEOMETRIE
TEMA 1
1. Să se demonstreze ca ı̂ntr-un patrulater mijloacele segmentelor care unesc mijloacele

laturilor opuse coincid.
2. Fie paralelogramul ABCD, O centrul sau şi M, N mijloacele segmentelor (BC) respectiv
(CD). Să se arate că O este centrul de greutate al ∆AM N .
3. Paralelele prin vârfurile triunghiului ABC la laturile opuse se intersectează ı̂n M, N
respectiv P . Să se demonstreze că ∆ABC şi ∆M N P au acelaşi centru de greutate.
4. Fie ABCDEF un hexagon regulat iar M, N, P, Q, R, S mijloacele laturilor AB, BC, CD,
DE, EF respectiv F A. Demonstraţi că triunghiurile M P R şi N QS au acelaşi centru de
greutate.
5. Fie triunghiul ABC şi A0 , B 0 , C 0 simetricele punctelor A, B respectiv C faţa de mijloacele
laturilor opuse. Demonstraţi că triunghiurile ABC şi A0 B 0 C 0 au acelaşi centru de greu-
tate.
6. Să se arate că triunghiurile ABC şi M N P au acelaşi centru de greutate dacă şi numai
−−→ −−→ −−→ → −
dacă AM + BN + CP = 0 .
7. Fie O un punct ı̂n planul ∆ABC şi punctele M, N, P simetricele sale ı̂n raport cu mi-
jloacele laturilor triunghiului. Să se determine pozitia punctului O astfel ı̂ncât triunghi-
urile ABC şi M N P să aibă acelaşi centru de greutate.
TEMA 2
−−→ −−→
1. Fie triunghiul ABC, G centrul său de greutate şi punctul M astfel ı̂ncât M B = −2M C.
Să se demonstreze că dreptele GM şi AC sunt paralele.
−−→ −−→ −→ −→
2. Se consideră triunghiul ABC şi punctele D, E astfel ı̂ncât AD = 2DB şi AE = 32 AC.
Să se arate că dreptele DE şi BC sunt paralele.
3. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC se consideră punctele M respectiv N astfel
−−→ −−→ −−→ −→
ı̂ncât AM = 4M B şi M N k BC. Determinaţi m ∈ R astfel ı̂ncât CN = mAC.
4. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Prin punctul G se duce paralela la AB
care intersecteaza dreapta BC ı̂n punctul P . Să se determine parametrul real m astfel
−−→ −−→
ı̂ncât GP = mAB.
5. Fie ABCD un patrulater inscriptibil şi H1 , H2 , H3 , H4 ortocentrele triunghiurilor ABC,
BCD, CDA şi DAB. Demonstraţi că patrulaterul H1 H2 H3 H4 are laturile paralele şi
congruente cu laturile patrulaterului ABCD.
6. Pe laturile (BC) , (CA) , (AB) ale triunghiului ABC se consideră punctele E, F, G astfel
AG
ı̂ncât GB = BE CF
EC = F A = k. Pe laturile (F G) , (GE) , (EF ) ale triunghiului EF G se
consideră punctele M, N, P astfel ı̂ncât GM FP EN
M F = P E = N G = k. Demonstrati că ∆ABC
şi ∆M N P au laturile respectiv paralele.
7. Fie ABCDE un pentagon convex şi M, N, P, Q, K, L mijloacele segmentelor (AB),
(BC) , (CD) , (DE) , (M P ) respectiv (N Q). Demonstraţi că KL kAE .
SC MC
8. Fie ∆ABC şi R ∈ (AB), M ∈ (BC), S ∈ (AC), T ∈ (RS) astfel ı̂ncât RB = M B =
TS 1
TR = 2 . Dacă (AD este bisectoarea ]BAC şi M 6
= D să se demonstreze că M T k AD.
31
9. În patrulaterul inscriptibil ABCD se consideră E şi F mijloacele diagonalelor (AC)

respectiv (BD), E 6= F şi H1 respectiv H2 ortocentrele triunghiurilor ABC şi ABD. Să
se demonstreze ca dacă H1 H2 k EF atunci ABCD este trapez isoscel.
TEMA 3
1. Fie ABCD un trapez (AB k DC) şi M, N, P, Q, R mijloacele segmentelor (AD) , (DC),
(BC) , (AB) , (M P ). Să se demonstreze că punctele N, Q, R sunt coliniare.
2. În paralelogramul ABCD considerăm punctele M ∈ (AB) , N ∈ (DM ) astfel ı̂ncât
AM = M B şi M D = 3M N . Să se demonstreze că punctele A, N, C sunt coliniare.
3. Fie triunghiurile ABC şi A0 B 0 C 0 . Pe segmentele (AA0 ) , (BB 0 ) , (CC 0 ) se consideră
AM BN CP
punctele M, N respectiv P astfel ı̂ncât: M A0 = N B 0 = P C 0 . Demonstraţi că centrele
0 0 0
de greutate ale triunghiurilor ABC, M N P şi A B C sunt coliniare.
4. Fie ABC un triunghi oarecare, H ortocentrul şi O centrul cercului circumscris triunghi-
ului. Notăm cu G1 , G2 , G3 centrele de greutate ale triunghiurilor AHB, BHC respectiv
CHA, iar cu G centrul de greutate al triunghiului G1 G2 G3 . Demonstraţi că punctele
O, G, H sunt coliniare.
5. Fie ABC un triunghi oarecare, G centrul de greutate, D simetricul lui G faţă de mijlocul
lui BC, iar E simetricul lui A faţă de C. Demonstraţi că punctele B, D, E sunt coliniare.
6. Fie ABCD un paralelogram şi punctele M ∈ (AB şi N ∈ (AD astfel ı̂ncât: AM = AN =
AB + AD. Să se demonstreze că punctele M, C, N sunt coliniare.
7. Fie ABCDEF un hexagon regulat şi O centrul hexagonului. Considerăm punctele M şi
−−→ −→ −−→ −−→
N astfel ı̂ncât AM = 53 AC şi AN = pAD. Să se determine valorile lui p ∈ R astfel ı̂ncât
punctele B, M, N să fie coliniare.
8. În paralelogramul ABCD se dau: AB = 4, BD = 3, BC = 2. Fie G centrul de
greutate al ∆ABD, I centrul cercului ı̂nscris ı̂n ∆ABD şi M un punct ı̂n plan astfel
−−→ −−→
ı̂ncât BM = − 31 BC. Să se arate că punctele G, I şi M sunt coliniare.
9. În patrulaterul convex ABCD, O este punctul de intersecţie al diagonalelor, iar M şi N
sunt mijloacele laturilor AB respectiv DC. Să se arate că punctele O, M, N sunt coliniare
dacă şi numai dacă AB k CD.
TEMA 4
1. Fie ABCD un patrulater oarecare şi O un punct oarecare ı̂n planul patrulaterului diferit
de vârfurile patrulaterului. Demonstraţi că centrele de greutate ale triunghiurilor OAB,
OBC, OCD şi ODA sunt vârfurile unui paralelogram.
2. Pe cercul circumscris patrulaterului ABCD se consideră punctul M diferit de vârfurile
patrulaterului. Demonstraţi că ortocentrele triunghiurilor M AB, M BC, M CD, M DA
sunt vârfurile unui paralelogram.
3. Arataţi că simetricele unui punct oarecare ı̂n raport cu mijloacele laturilor unui patrulater
sunt vârfurile unui paralelogram.
4. Fie ABCD un patrulater convex ortodiagonal ı̂n care O este intersecţia diagonalelor
sale. Notăm cu M, N, P, Q simetricele punctului O faţă de mijloacele segmentelor
(AB) , (BC) , (CD) respectiv (DA). Demonstraţi că M N P Q este dreptunghi.
5. Pe laturile (AB) , (BC) , (CD) şi (DA) ale paralelogramului ABCD se consideră punctele
DQ
M, N, P respectiv Q astfel ı̂ncât: BN AM CP
N C = QA şi M B = P D . Demonstraţi că dreptele
AN, BP, CQ şi DM determină un paralelogram.
6. Fie patrulaterul ABCD şi G1 , G2 , G3 , G4 centrele de greutate ale triunghiurilor ABC, BCD, CDA
respectiv DAB. Să se demonstreze că G1 G2 G2 G4 este paralelogram dacă şi numai dacă
ABCD este paralelogram.
−→ −−→ −−→ −−→ → −
7. Fie ABCD un patrulater convex şi O un punct astfel ı̂ncât: OA + OB + OC + OD = 0
şi OA = OB = OC = OD. Să se demonstreze că ABCD este un dreptunghi.
32
TEMA 5
−−→ −−→ −−→
1. Se consideră triunghiul ABC şi punctele A0 , B 0 , C 0 astfel ı̂ncât A0 C = 2BA0 , B 0 C =
2 −→ −−→
0
−−→ 0 0 0 0
5 AC, C A = 3BC . Demonstraţi că dreptele AA , BB şi CC sunt concurente.
2. Fie ∆ABC şi O un punct oarecare ı̂n planul triunghiului. Notăm cu M, N, P simetricele
lui O faţă de mijloacele laturilor (BC) , (CA) respectiv (AB). Demonstraţi că dreptele
AM, BN şi CP sunt concurente.
3. Fie ABCD un patrulater convex. Demonstraţi că dreptele determinate de mijloacele la-
turilor opuse şi dreapta determinată de mijloacele diagonalelor sunt trei drepte concurente
ı̂n centrul de greutate al patrulaterului.
4. Se considera patrulaterul convex ABCD şi G1 , G2 , G3 , G4 centrele de greutate ale tri-
unghiurilor BCD, ACD, ABD respectiv ABC. Să se demonstreze ca dreptele AG1 ,
BG2 , CG3 şi DG4 sunt concurente ı̂n centrul de greutate al patrulaterului.
5. Fie ABCDEF un hexagon inscriptibil şi H1 , H2 , H3 , H4 , H5 , H6 ortocentrele triunghi-
urilor ABC, BCD, CDE, DEF, EF A respectiv F AB. Să se arate ca dreptele H1 H4 ,
H2 H5 , H3 H6 sunt concurente.
6. Fie ∆ABC, O un punct ı̂n planul său iar G1 , G2 , G3 sunt centrele de greutate ale tri-
unghiurilor OBC, OAC respectiv OAB. Să se demonstreze că dreptele AG1 , BG2 , CG3
sunt concurente.
7. Fie ABC un triunghi oarecare, M şi N două puncte fixate ı̂n planul său. Notăm cu
GA , GB , GC centrele de greutate ale triunghiurilor M BC, M CA respectiv M AB. Fie
A0 , B 0 , C 0 simetricele punctului N faţă de GA , GB , GC . Să se demonstreze că dreptele
AA0 , BB 0 şi CC 0 sunt concurente.
TEMA 6
1. În ∆ABC se consideră D ∈ (BC) astfel ı̂ncât BD = 2DC, E mijlocul lui (AB) şi F a
AF
lui (CE). Demonstraţi că punctele A, F, D sunt coliniare şi determinaţi raportul AD .
2. Punctul E este mijlocul laturii (AB) a paralelogramului ABCD. Să se determine raportul
ı̂n care CE ı̂mparte diagonala BD a paralelogramului.
3. În paralelogramul ABCD fie N mijlocul lui (BC) şi P mijlocul lui (CD). Dreptele AN
şi BP se intersectează ı̂n M . Determinaţi valoarea raportului M B
MP .
4. Fie ABCD un patrat, M mijlocul lui (AB), N mijlocul lui (AD), {P } = CN ∩ DM şi
{Q} = AP ∩ CD. Calculaţi raportul QD QC .
−−→ −−→
5. Fie ABCD un patrat, E un punct ı̂n plan astfel ı̂ncât DC = 3ED. Dacă F ∈ (BC)
astfel ı̂ncât BF = DE, să se afle raportul ı̂n care dreapta EF ı̂mparte segmentul (AD).
33
CAPITOLUL 9
TRIGONOMETRIE
TEMA 1
1. În ∆ABC, m (Â) = 90◦ , BC = 4, AC = 2. Să se calculeze sin B, cos B, tg B, ctg B.
2. Să se rezolve triunghiul ABC, dreptunghic ı̂n A, ı̂n care se cunosc:
a. a = 30 şi sin B = 32 ; b. c = 51 şi tg C = 0, 75.
3. Să se rezolve triunghiul ABC, dreptunghic ı̂n A, ı̂n care √
se cunosc:
a. m (^C) = 30◦ şi b − c = 12; b. m (^C) = 45◦ şi 2a 2 − b = 6; c. a = 20 şi b − c = 4;
d. m (^B) = 45◦ şi 2a − b = 7; e. b + c = 35 şi b − c = 5; f. b = 3 şi a + c = 9.
TEMA 2
1. Să se demonstreze că ı̂n orice triunghi dreptunghic cu m (Â) = 90◦ au loc relaţiile:
a. sin B + cos B = sin C + cos C; b. b cos B + c cos C = 2a sin B sin C;
c. tgB+tgC
2 = cc cos B+b cos C
sin B+b sin C ;
sin C+cos B
d. sin B+cos C = tgC;
2
2p
e. (1 + cos B) (1 + cos C) = a2 ; f. sin B + sin2 C = cos12 B − tg2 B.
2
2. Să se arate că pentru orice x ∈ (0, 90◦ ) au loc relaţiile:

2 2
a. (sin x + cos x) + (sin x − cos x) = 2; b. sin4 x − cos4 x + 2 cos2 x = 1;
2
tg x
c. sin2 x = 1+tg 2 x; d. 1 + tg2 x = cos12 x .
3. Se consideră ∆ABC, AB = AC şi m (^B) = 72◦ . Bisectoarea unghiului B intersectează
AC ı̂n D. Să se arate că AB = 2BC cos 36◦ şi CD = 2BC cos 72◦ . Deduceţi că cos 36◦ −
cos 72◦ = 12 .
TEMA 3
1. Să se transforme ı̂n radiani următoarele măsuri de unghiuri:
15◦ , 36◦ , 72◦ , 75◦ , 105◦ , 135◦ , 150◦ , 165◦ , 225◦ .
2. Să se transforme ı̂n grade următoarele măsuri de unghiuri:
3π, 5π, 3π 2π 4π π π 7π
4 , 5 , 3 , 12 , 15 , 30 .
3. Să se reprezinte pe cercul trigonometric următoarele măsuri de unghiuri:
a. π4 , 3π 5π 7π 5π 4π 5π 7π 5π 7π 49π 41π 127π 2009π
4 , 6 , 6 , 4 , 3 , 3 , 4 ; b. 3π, 2 , 4π, 3 , 2 , 4 , 3 , 3 .
TEMA 4
a. sin 0 + sin π2 + sin π + sin 3π π 3π
2 + sin 2π; b. cos 0 + cos 2 + cos π + cos 2 + cos 2π;
π π π π
c. sin 10 · sin 9 · sin 8 · ... sin 2 · sin π; d. cos 10π · cos 9π · cos 8π · ... · cos π · cos π2 .
2. Să se aducă la forma cea mai simplă expresiile unde a, b, c, d ∈ R:
a. a2 sin π2 − cos
ab 3π 2 2
π − ab sin 2 − b cos π; b. a sin 2π + 2ab cos
3π 2
2 + b sin π;
2 sin π 3π cos 0−cos π sin 0 cos 0 sin π
+cos π 3π
c. a 2 + 2ab sin
2 +b ; d. a ·b ·c 2 · dsin π+cos 2 .
TEMA 5
1. Să se calculeze valorile funcţiilor trigonometrice sin şi cos pentru valorile:
a. 8π, 27π, −36π, −49π, 25π 7π 3π 25π 2009π
4 , 3 ,− 2 ,− 6 , 4 ;
b. 720 , 1890 , 1440 , −270 , −630 , −750◦ , 405◦ , 420◦ .
◦ ◦ ◦ ◦ ◦
34
2. Să se arate că următoarele expresii nu depind de x ∈ R:

a. sin (4π + x) + 2 sin (6π − x) + sin (x − 8π);
b. cos 3π+x2 − cos 3π−x2 + cos x−7π
2 − cos −7π−x2 ;
3. Să se determine semnul următoarelor numere:
sin 3, sin (−4) , cos 5, cos (−6) , sin 2 · cos 10, sin 4 + cos 3.
TEMA 6
1. Să se calculeze valorile expresiei E (x) = sin x − cos x pentru valorile:

x ∈ 5π 3π 2π 7π 5π 4π 5π 7π 11π

6 , 4 , 3 , 6 , 4 , 3 , 3 , 4 , 6 .
2. Să se calculeze valorile expresiei E (x) = sin x · cos x pentru valorile:
x ∈ 55π 1333π 22π 137π 135π 14π 85π 87π 811π

6 , 4 ,− 3 ,− 6 , 4 , 3 ,− 3 , 4 , 6 .
3. Să se calculeze sin (π − x) sin x − cos (π − x) cos x.
TEMA 7
1. Să se calculeze valorile funcţiei tg pentru valorile:

a. 8π, 27π, −36π, −49π, 25π 7π 3π
4 , 3 ,− 2 ,− 6 ,
25π 2009π
4 ;
b. 720 , 1890 , 1440 , −240 , 600 , −750 , 405 , 420◦ .
◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦ ◦
2. Să se calculeze valorile expresiei E (x) = tg x − ctg x pentru valorile:

x ∈ 5π 3π 2π 7π 5π 4π 5π 7π 11π

6 , 4 , 3 , 6 , 4 , 3 , 3 , 4 , 6
TEMA 8
Dacă a ∈ 0, π2 şi sin a = 35 să se calculeze: cos a, tg a şi ctg a.

1.
2. Dacă a ∈ π2 , π şi cos a = − 13 să se calculeze: sin a, tg a şi ctg a.
3. Dacă a ∈ π, 3π 3
2 şi tg a = 4 să se calculeze: sin a, cos a şi ctg a.
4. 3π
Dacă a ∈ 2 , 2π şi ctg a = − 35 să se calculeze: sin a, cos a şi tg a.
p p
5. Să se demonstreze că sin4 x + 4 cos2 x + cos4 x + 4 sin2 x ∈ N, ∀ x ∈ R.
2 2
6. Fie x ∈ R astfel
ı̂ncât tg x = 6. Să se calculeze cos x.
π
7. Fie x ∈ 2 , π , cu tg x = 4 ctg x. Calculaţi sin x + 2 cos x.
TEMA 9
π 4 π
1. Să se calculeze: cos 12 , sin 5π 7π 11π 4 π
12 , cos 12 , sin 12 , cos 12 − sin 12 .
a. sin 49◦ cos 11◦ + cos 49◦ sin 11◦ ; b. sin 13◦ cos 17◦ + sin 17◦ cos 13◦ ;
c. cos π9 cos 2π π 2π
9 − sin 9 sin 9 ; d. cos 3π 4π 3π 4π
7 cos 7 − sin√ 7 sin 7 .
3. Fie a şi b două numere reale astfel ı̂ncât sin a + sin b = 2 şi cos a + cos b = 12 . Să se
calculeze cos (a − b).
4. Să se demonstreze că: sin (90◦ − x) = cos x, cos (90◦ − x) = sin x şi apoi calculaţi:
a. cos 100◦ cos 40◦ + sin 100◦ cos 50◦ ; b. cos 100◦ sin 70◦ − sin 100◦ sin 20◦ ;
c. sin 25◦ cos 20◦ + sin 65◦ cos 70◦ ; d. cos 31◦ sin 29◦ + cos 29◦ cos 59◦ .
TEMA 10
√
1. Dacă a ∈ 0, 2 , b ∈ π2 , π şi sin a = 35 , cos b = − 23 să se calculeze
π

− b) , cos (a + b) , cos (a5− b).

sin (a + b) , sin (a
2. Dacă a ∈ π2 , π , b ∈ π, 3π 2 şi sin a = 13 , cos b = − 21 să se calculeze
sin (a + b) , sin (a − b) , cos (a + b)√, cos (a − b).√
3. Dacă x, y ∈ 0, π2 şi sin x = 55 , sin y = 1010 să se calculeze cos (x + y) şi deduceţi

valoarea lui x + y.
4. Dacă x, y ∈ 0, π2 şi cos x = 13 1

14 , cos y = 7 să se calculeze x − y.
35
TEMA 11
1. Să se demonstreze că ∀ a, b, c ∈ R au loc relaţiile:
2
a. cos2 a + cos2 b − (cos a − cos b) = cos (a + b) + cos (a − b);
b. sin (a + b) sin (a − b) = sin2 a − sin2 b;
c. sin a sin (b − c) + sinb sin (c − a) + sin
c sin (a − b) = 0;
d. sin2 a + sin2 2π 3 + a + sin 2 4π
3 + a = 3
2 .
2. Dacă x, y, z ∈ π, 3π 1 1
2 , sin x = − 2 , cos y = − 7 , tgz = 1 să se calculeze sin (x − y + z).
◦ ◦ 2 ◦
3. Să se arate că sin 40 · sin 140 = cos 130 .
n
4. Să se demonstreze prin inducţie că cos nπ = (−1) , ∀ n ∈ N după care să se calculeze
sin nπ unde n ∈ N .
TEMA 12
π
1. Să se calculeze: tg 12 , tg 5π 7π 11π
, ctg 12 , ctg4 12 .
12
π π 12
2. Dacă a ∈ 0, 2 , b ∈ 2 , π şi cos a = 5 , cos b = − 13 să se calculeze: tg (a + b), tg (a − b),
ctg (a + b) , ctg (a −b).
3. Dacă x, y, z ∈ π2 , π , sin x = 13 5
, sin y = 35 , cos z = − 45 să se calculeze tg (x − y + z).
4. Să se demonstreze că tg 1 · tg 2 · ... · tg 89◦ = 1.
◦ ◦
TEMA 13
1. Să se demonstreze egalitatile:
a. cos(x+y)−cos(x−y)
cos(x−y)+cos(x+y) = − tg x tg y; b. sin(x+y)−sin(x−y) tg y
sin(x+y)+sin(x−y) = tg x ;
sin(x+y) tg x+tg y tg(x+y)−tg y tg(x−y)+tg y
c. sin(x−y) =
tg x−tg y ; d. 1+tg(x+y) tg y = 1−tg(x−y) tg y .
2. Să se calculeze sin(x−y)
ştiind că tg x = 3 tg y.
sin(x+y)
x, y ∈ 0, π2 , tg x
= 7, tg y = 43 . Să se calculeze x + y.

3. Dacă
4. Dacă x + y + z = π2 , să
se demonstreze că tg x tg y + tg y tg z + tg z tg x = 1.
5. Fie ABC un triunghi cu tg A = 2 şi tg B = 3. Calculaţi măsura unghiului C.
TEMA 14
1. Dacă x ∈ 3π π 1 1

2 , 2π , y ∈ 2 , π , sin x = − 4 , cos y = − 3 , să se calculeze: sin 2x, cos 2x,
sin 3y, sin (2x + y) , cos (x − 3y).
2. Dacă x, y, z ∈ R, tg x = 2, tg y = −3, tg z = 1, să se calculeze: tg (x − 2y + 3z).
3. Ştiind că ctg x = 3 să se calculeze ctg 2x.
4. Ştiind că α ∈ 0, π2 şi tg α + ctg α = 2 să se calculeze sin 2α şi cos 4α.
5. Să se demonstreze că ctg 2 = ctg 1−tg
2
1
.
π 1 1

6. Dacă x, y ∈ 0, 2 , tg x = 7 , tg y = 3 . Să se calculeze x + 2y.
7. Fie a ∈ R astfel ı̂ncât sin a + cos a = 54 . Să se calculeze tg 2a.
TEMA 15
1. Ştiind că x ∈ π2 , π şi sin x = 35 să se calculeze sin x2 .

2. Să se demonstreze identităţile:

a. sin2 (x + y) − sin2 (x − y) = sin 2x sin 2y; b. sin 3x sin3 x + cos 3x cos3 x = cos3 2x;
2 2
c. (1 − tg x) + (1 − ctg x) = 4(1−sin sin2 2x
2x)
; d. tgtg2x+ctg
2x ctg x
x = sin 2x;
cos(2x+y)−sin(2x−y) cos y+sin y
e. cos(2x−y)−sin(2x+y) = cos y−sin y .
3. Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze că:
2n+1 a
cos a · cos 2a · cos 4a · ... · cos 2n a = 2sinn+1 sin a .
4. Fie a ∈ (0, π).√ Să se demonstreze că:

a. 2 cos a2 = 2 + 2 cos a;
√ √ √
p q p
sin a
b. 2 + 2 cos a · 2 + 2 + 2 cos a · 2 + 2 + 2 + 2 cos a = sin a .
8
36
TEMA 16
π

1. Fie a ∈ 0, 2 .
q
a. Să se demonstreze că cos a = 1+cos 2
2a
;
π π π
b. Să se calculeze cos 8 , cos 16 , cos 32 ;
c. Să se deducă o formulă pentru cos π2 , n ∈ N∗ după care sa se demonstreze prin inducţie
formula găsită.
2. Să se calculeze sin x, cos x, tg x, tg 2x, ştiind că tg x2 = 13 .
3. Ştiind că tg a = 2, să se calculeze sin 4a, cos 4a şi tg 4a.
4. Să se calculeze sin (x + y) , cos (x − y) , tg (x − 2y), ştiind că tg x2 = 23 , tg y2 = 23 .
TEMA 17
1. Să se transforme ı̂n produs:
a. sin 75◦ + sin 15◦ ; b. cos 68◦ + cos 112◦ ; c. cos 125◦ − cos 65◦ ;
d. tg 12 π
+ tg 7π
12 ; e. sin 5π π
12 − sin 12 ; f. cos 48◦ − sin 78◦ .
π
2. Fie a, b ∈ R astfel ı̂ncât a + b = 2 . Să se arate că sin 2a + sin 2b = 2 cos (a − b).
3. Să se transforme ı̂n produs:
a. sin 3x + sin 6x + sin 9x; b. 1 + cos 2x + cos 3x + cos 5x; c. sin2 (x + y) − sin2 (x − y);
d. sin x + π4 + sin x − π4 ; e. sin x + sin y + sin (x + y); f. 1 + cos x + cos y + cos (x + y).
4. Simplificaţi fracţiile:
sin x+sin 2x+sin 3x+sin 4x+sin 5x sin x+sin 3x+sin 5x+sin 7x+sin 9x
a. cos x+cos 2x+cos 3x+cos 4x+cos 5x ; b. cos x+cos 3x+cos 5x+cos 7x+cos 9x .
TEMA 18
1. Să se transforme ı̂n sumă următoarele produse:
◦ ◦ ◦ ◦
a. sin 2π π π 4π
5 sin 10 ; b. sin 5 cos 5 ; c. cos 10 sin 20 ; d. cos 10 cos 50 .
a. cos π9 cos 2π 4π
9 cos 9 ; b. sin 20◦ sin 40◦ sin 60◦ sin 80◦ ;
c. sin 24 sin 24 sin 24 sin 24 ; d. tg 20◦ tg 40◦ tg 60◦ tg 80◦ .
π 5π 7π 11π
3. Să se demonstreze că:

a. cos (b + c − a) + cos (a + c − b) + cos (a + b − c) + cos (a + b + c) = 4 cos a cos b cos c;
b. cos a + cos b + cos c + cos (a + b + c) = 4 cos a+b b+c
2 cos 2 cos 2 ;
c+a
c. tg 3x − tg 2x − tg x = tg 3x · tg 2x · tg x.
TEMA 19
1. Se consideră suma S = sin x + sin 2x + ... + sin 2012x unde x ∈ R\ {2kπ |k ∈ Z }.
a. Folosind formula 2 sin a sin b = cos (a − b) − cos (a + b) , ∀ a, b ∈ R să se demonstreze
că 2S sin x2 = cos x2 − cos 4025x
2 ;
2013x
sin 1006x sin
b. Să se demonstreze că S = sin x
2
.
2
2. Să se calculeze următoarele sume:
a. sin 1◦ + sin 3◦ + sin 5◦ + ... + sin 2009◦ ;
b. sin a + sin (a + x) + sin (a + 2x) + ... + sin (a + nx);
c. cos x + cos 3x + cos 5x + ... + cos (2n − 1) x;
d. cos2 x + cos2 2x + cos2 3x + ... + cos2 nx;
3. Fie x un numar real astfel ı̂ncât să existe următoarele expresii.
a. Să se verifice că: ctg x − ctg 2x = sin12x ;
b. Să se arate că: sin12x + sin122 x + ... + sin 12n x = ctg x − ctg 2n x, ∀ n ∈ N∗ .
37
CAPITOLUL 10
APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN

GEOMETRIE
TEMA 1
1. În triunghiul dreptunghic ABC, se cunosc: BC = 6, A = π2 , C = π6 . Dacă D este piciorul

ı̂nalţimi din A, să se calculeze:
−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
a. AC · AB; b. AC · BC; c. BA · CB; d. AC · BD; e. AD · BA; f. AD · DB.
2. Fie hexagonul regulat ABCDEF de latura 2. Să se calculeze:
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −→ −→
a. BA · BC; b. BA · DC; c. BA · DE; d. BA · EF ; e. BA · F A; f. AC · AE.
3. În paralelogramul ABCD se cunosc AB = 1, BC = 2 şi m (^BAD) = 60◦ . Să se calculeze
−→ −−→
produsul scalar AC · AD.
→
−
4. Fie → −u,→
−v ,→
−
w trei vectori de modul 1, astfel ı̂ncât →
−
u +→−
v +→
−w = 0 . Să se calculeze:
→
− u ·→−v +→−v ·→
−
w +→ −
w ·→−
u.
TEMA 2
1. Să se calculeze produsul scalar al vectorilor → −u şi →

−v unde:
→
− →
− → →
− →
− →
− →
− − →
− →
−
a. u = 4 i + 3 j , v = 2 i + 6 j ; b. u = 4 i − 4 j , →
→
− − →
− v =7 i +5j ;
c. →−
u (1, 3) , →
−v (−3, 6) ; d. →
−
u (2, 3) , → −
v (6, −1).
→
− →
− →
− →
−
2. Să se calculeze u − v ştiind că u + v = 3 i + 2 j şi →
→
− 2 →
− 2 →
− →
− −u −→ −v =2 i +3j .
3. Să se determine parametrul real a ∈ R astfel ı̂ncât vectorii → −
u şi →
−
v să fie perpendiculari,
unde: →
− →
− − →
− →
− →
− →
− − →
− →
−
a. →−
u =3 i +aj , → v = 2 i + 6 j ; b. → −
u =4 i −4j , → v =a i +5j ;
→
− →
−
c. u (a + 1, 3) , v (−3, 6) ; →
− →
−
d. u (1, a − 3) , v (3, a + 1).
4. Să se dea câte un exemplu de vector perpendicular √ → pe vectorii:
→
− →− 2→− 3 →
− →
− − → −
a. v (2, 4); b. v = 5 i − 10 j ; c. v = 5· i − j .
5. Fie →−
u şi →
−
v doi vectori astfel ı̂ncât →
−
u ·→
−
v = 5, |→−u | = 2 şi |→
−v | = 3. Calculaţi cos (^ (→
−
u,→−
v )).
→
− →
− →
− →
− →
− →
− π
6. Fie u şi v doi vectori astfel ı̂ncât | u | = 1, | v | = 2 şi m (^ ( u , v )) = 3 . Calculaţi
(2→
−u +→ −v ) (2→
−v −→ −u ).
7. Să se determine cosinusul unghiului dintre vectorii: √ →
→
− → − − →
− → − →− − − → −
a. →−
u = i + j, → v = i − j; b. →
−u = i, → v = 3· i + j ;
→
− √ →
− − √ →− →
− →
− →
− − →
− →
−
c. →−
u = i + 2j, → v = 2 i − 2 j ; d. → −u =3 i +4j , → v = 5 i − 12 j .
→
− →
− →
− →
−
8. Să se demonstreze că vectorii → −u = 5 i − 4 j şi → −
v = 2 i + 3 j formează un unghi obtuz.
−−→ −→
9. Să se calculeze AB · AC ı̂n cazurile:
a. A (1, −2) , B (2, 1) , C (3, 2); b. A (2, −1) , B (−3, 1) , C (5, 2);
c. A (1, −4) , B (5, 1) , C (3, −2); d. A (1, 7) , B (3, −5) , C (3, −7).
−−→ −→ −−→
10. Să se calculeze AB AC + BC ştiind că A (−3, 4) , B (4, −3) şi C (1, 2).
TEMA 3
1. Laturile unui triunghi sunt proporţionale cu numerele 3, 5, 7 să se calculeze cosinusul celui
mai mic unghi al triunghiului.
38
2. Să se determine parametrul a ∈ N pentru care numerele a, a + 1 şi a + 2 sunt laturile unui
triunghi obtuzunghic. √
3. În ∆ABC avem a = 3 3, b = 3 şi A = π3 . Să se afle c, C.
4. Să se determine
√ unghiurile
√ unui triunghi ştiind că laturile sale sunt proportionale cu
numerele 1 + 3, 6, 2.
−−→ −→ 2 2
−BC 2
5. Dacă A, B, C sunt trei puncte ı̂n plan, să se arate că AB · AC = AB +AC 2 .
−−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→
6. În ∆ABC avem AB = 5, CB = 6, CA = 7. Să se calculeze AB · AC + BC · BA + CA · CB.
√ −−→ −→
7. Fie ABC un triunghi ı̂n care AB = 2, AC = 3 şi BC = 2 2. Sa se calculeze AB · AC.
TEMA 4
−→ −−→
1. Fie ABCD un patrulater. Daca AC · BD = 0, demonstraţi că AB 2 +CD2 = AD2 +BC 2 .
2. Triunghiul ABC are AB = 4, BC = 5 şi CA = 6. Să se arate că B = 2C.
3. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC ştiind că AB = 6, B = π4 şi C = π6 .
4. Să se demonstreze că ı̂ntr-un triunghi oarecare au loc relaţiile:
2 2
a. a cos B + b cos A = c; b. b cos C − c cos B = b −c
a ;
c. 2aR sin (B − C) = b2 − c2 ; d. b2 + c2 − a2 tgA = a2 + c2 − b2 tgB.
5. Să se demonstreze că dacă ı̂n ∆ABC are loc relaţia următoare atunci triunghiul este
dreptunghic:
a. ac sin BtgB = b2 ; b. sin2 B + sin2 C = sin2 A;
c. a sin A + b sin B = c sin C; d. a (cos B + cos C) = b + c.
6. Să se demonstreze că dacă ı̂n ∆ABC are loc relaţia următoare atunci triunghiul este
isoscel:
a. b cos C = c cos B; b. a = 2b cos C; c. 2c cos A2 = (b + c) sin C.
7. În triunghiul ascutitunghic ABC are loc relaţia sin B + cos B = sin C + cos C. Să se
demonstreze ca triunghiul ABC este isoscel.
TEMA 5
1. Triunghiul ABC are B = π3 şi lungimea razei cercului circumscris 1. Să se calculeze
lungimea laturii AC.
2. Să se rezolve triunghiul√ABC ştiind că:
a. A = 45◦ , b = 4, c = 2; √ b. a = √
14, b = 13, 5
√ cos C = ◦13 ;
◦
c. A = √ 15 , a√= 4, b = 4 + 48; d. b = 2, c = 3, C = 60 ;
e. a = 6 − 2, A = 60◦ , B = 45◦ ; f. a = 4, B = 30◦ , C = 135◦ .
3. Să se determine perimetrul unui triunghi ştiind că lungimile laturilor sale sunt trei numere
naturale cosecutive şi că unghiul cel mai mare este dublul unghiului celui mai mic.
4. Să se determine perimetrul unui paralelogram ştiind că are o diagonală de lungime 6
şi că aceasta formează cu laturile paralelogramului adiacente ei unghiuri de masură 60◦
respectiv 90◦ .
5. Să se calculeze lungimea medianei duse din A ı̂n triunghiul ABC, ştiind că AB = 2, AC =
3 şi BC = 4.
6. Să se arate că ∆ABC este dreptunghic ı̂n A dacă şi numai dacă 2 m2a + m2b + m2c = 3a2 .
7. Să se arate că ∆ABC este dreptunghic ı̂n A dacă şi numai dacă a = 2ma .
8. Să se arate că ∆ABC este dreptunghic ı̂n A dacă şi numai dacă m2b + m2c = 5m2a .
9
9. Să se arate că medianele ∆ABC verifică relaţia: m4a + m4b + m4c = 16 a4 + b4 + c4 .
TEMA 6
1. În ∆ABC m (Â) = 90◦ , AB = AC + 6 şi BC = 30. Să se calculeze lungimea bisectoarei
unghiului C.
39
2. Fie ∆ABC, D piciorul bisectoarei ^BAC şi I centrul cercului ı̂nscris ı̂n triunghi.
−−→ −
−→ −→ −
→ −
−→ −→
a. Să se demonstreze că AD = bAB+c b+c
AC
şi AI = bAB+c AC
a+b+c ;
b. Dacă a = 4, b = 5, c = 6 să se calculeze lungimile segmentelor (AD) şi (AI).
3. Fie triunghiul echilateral ABC cu AB = 6 şi M ∈ (AC) astfel ı̂ncât AM = 21 M C. Să
se calculeze lungimea medianei din M şi a bisectoarei din C ale triunghiului BM C.
4. Fie M, N, P, Q, R, S mijloacele laturilor (AB) , (BC) , (CD) , (DE) , (EF ) , respectiv (F A)
ale hexagonului ABCDEF . Demonstraţi că:
−−→ −−→ −→ → −
a. RN + M Q + P S = 0 ; b. RN 2 = M Q2 + P S 2 ⇔ M Q⊥P S.
5. Dacă laturile patrulaterului convex ABCD satisfac relaţia AB 2 + BC 2 + CD2 + DA2 =
AC 2 + BD2 , să se demonstreze ca patrulaterul este paralelogram.
6. Dacă M este un punct oarecare pe cercul circumscris unui triunghi echilateral ABC, să
se demonstreze că expresia M A2 + M B 2 + M C 2 nu depinde de alegerea punctului M .
TEMA 7
1. Să se calculeze aria ∆ABC dacă se cunosc:
◦ ◦ ◦
a. a = 12,
√ b = 4, C = 105 ; ◦ b. a = 12, B = 105 , C = 15 ;
c. c = 2 3 − 2, b = 4, C = 15 ; d. a = 12, b = 13, c = 14.
◦
√ calculeze aria şi perimetrul ∆ABC dacă se cunosc: b − a = 2, B − A = 30 , c =
2. Să se
2 + 12.
3. Câte triunghiuri sub aspect metric există dacă a = 6, b = 16, S = 24.
4. Calculaţi aria unui paralelogram ABCD ı̂n care AB = 6, AD = 8 şi m (ÂDC) = 135◦ .
5. Să se determine raza cercului ı̂nscris şi a cercului circumscris triunghiului ABC ı̂n fiecare
din cazurile:
a. AB = 6, BC = 8, m (^B) = 30◦ ; b. AC = 6, m (Â) = 60◦ , m (^C) = 45◦ ;
c. AB = 5, BC = 6, CA = 7; d. AB = 2, BC = 3, m (Â) = 30◦ .
40
CAPITOLUL 11
INDICAŢII ŞI SOLUŢII
ALGEBRA
ECUAŢIA DE GRADUL AL DOILEA
T1 1. a. 0 b. a2 +b2 +c2 c. 3 a2 + b2 + c2 −2 (ab + bc + ca) d. 16x−8x2 2. a. (x + 2) x2 − 2x + 4

b. (y − 4) y 2 + 4y + 16 c. (n + 6) n2 − 6y + 36 d. 2 (x + 4) x2 − 4y + 16 e. 8 (t − 1) t2 + t + 1

√
f. 2z (5z − 1) 25z 2 + 5z + 1 3. a3 + b3 = 970, a4 + b4 = 9602 4. 7 + 3 3

2
5. a + a1 = a2 + 2 + a12 = 16 ⇒ a + a1 = 4, a > 0. a5 + a15 = a + a1 a4 − a2 + 1 − a12 + a14 =

724 6. x = y = 2.
T2 1. a. S = {2, 3} b. S = {−1} c. ∅ d. S = − 83 , 1 e. S = − 12 , 0 f. S = − 15 , 1 2. a. {2, m}

m−1 c
1
b. 1, m c. {−m − 1, −m} d. {−3m, 1} 3. S = 2, 2a 4. S = − 5 , 5 5. Numărul diago-
nalelor unui poligon convex cu n laturi este n(n−3)
2
deci 25 laturi. 6. x = 0 7. a.S = {±2} b. ∅
c. S = 35 , 1 d. S = {2} e. S = {−3} f. S = {1, 5}. g. Se grupează convenabil x−6 1 1

+ x−3 +
√
1 1
x−4
+ x−5 = 0⇔ (2x − 9) [(x − 4) (x − 5) + (x − 6) (x − 3)] = 0 ⇔ x1 = 92 , x2,3 = 9±2 5
2 10 6 8 1 3
h. Scoatem ı̂ntregii din fracţii şi avem 1 + x−1 + 1 + x−5 = 1 + x−3 + 1 + x−4 ⇔ x−1 − x−3 =
4 5
√
x−4
− x−5
⇔ x [2 (x − 4) (x − 5) − (x − 1) (x − 3)] = 0 ⇔ x 1 = 0, x 2,3 = 7 ± 2 3. i. Se observă
2 13
că x = 0 nu e soluţie şi se simplifică fiecare fracţie cu x. Ecuaţia devine 2x−5+ 3 + 2x+1+ 3 = 6
x x
se notează 2x + x3 = t iar ecuaţia 2
t−5
+ 13
t+1
= 6 are soluţiile t1 = 1, t2 = 11
2
. Ecuaţia iniţială are
soluţiile x1 = 34 , x2 = 2 .
not not not
T3 1. a. S = {3} b. x2 = t, S = {±1, ±2} c. x2 = t, S = {±3} d. x2 − 4x + 5 = t, S = {0, 1, 3, 4}
not not 2
e. x2 + 3x + 2 = t, S = {−4, 1} f. x2 − 2x = t, S = {−1, 1, 3} g. Ecuaţia se scrie x2 + x −
not
8 x2 + x + 12 = 0, x2 + x = t, S = {−3, −2, 1, 2} h. Ecuaţia se scrie x2 + 3x x2 + 3x + 2 =

not
n √ o
24, x2 + 3x = t, S = {−1, 4} 2. S = {−6, 3} 3. a. S = 3, 1±2 5 b. S = {2} c. S = {−1}
n √ o
d. S = ± 26 , 5 e. S = {−4, −3, −2, −1} f. S = {1} .
4. a. S = {0} b. S = {−1, 0, 2} c. S = − 75 , 0 d. S = {2}.

T4 1. a. S = (−∞, −8] b. S = −∞, − 53 c. S = (−4, ∞) 2.a. f (x) > 0, ∀x > 1, f (x) <

0, ∀x < 1 b. f (x) > 0, ∀x < 4 , f (x) < 0, ∀x > 43 c. f (x) > 0, ∀x < 23 , f (x) < 0,∀x > 32
3
d. f (x) > 0, ∀x > 12 , f (x) < 0, ∀x < 12 3. a. S = (−∞, −1) ∪ (2, ∞) b. S = − 12 , 21 c. S =

(−∞, −5]∪(−2, ∞) d. S = [−2, 1) e. (−∞, −2)∪ 12 , ∞ . 4.a. S = {0, 1, 2, 3, 4} b. S = {1, 2, 3}

c. S = ∅ d. S = {0} e. S = ∅.
T5 1. a. f (x) > 0, ∀x ∈ (−∞, −2)∪(1, ∞) ; f (x) < 0, ∀x ∈ (−2, 1) b. f (x) > 0, ∀x ∈ (−3, −1) ; f (x) <
0, ∀x ∈ (−∞, −3)
∪ (−1, ∞) c. f (x) > 0, ∀x ∈ (−4, 1) ; f (x) < 0, ∀x ∈ (−∞, −4) ∪ (1, ∞)
2.a. S = 12 , 1 b. S = 12 c. S = R d. S = (−∞, 1) ∪ (2, ∞) e. S = (−∞, 0) ∪ 32 , ∞

f. S = − 32 , 14 3.a. S = [1, 4] b. S = (−∞, −2)∪(−1, 1) c. S = (−1, 1) d. S = (−∞, −5]∪(−3, −2)

e. S = {1} f. S = (−∞, −5] ∪ (−3, −2) 4.a. S =∅ b. S = {0, 1} c. S = {1, 2, 3, 4, 5}.
T6 1. a. S = (−∞, −6) ∪ (2, ∞) b. S = −∞, 81 c. S = R. 2. a. S = {1, 5} b. S = {1}
√
c. S = − 12 ± 2 . 3. a. S = (1, 21) b. S = (−∞, −1) ∪ (1, ∞) c. S = 12 , 23 . 4. a. ∆ =

4 a2 + b2 > 0 b. ∆ = (a − b)2 > 0 c. ∆ = 4 (a − b)2 > 0. 5. ∆ = a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca =

1
(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 > 0. 6. ∆ < 0 ⇔ (a + b + c) a1 + 1b + 1c > 9 ⇔ ab + ab +

2
2 2 2
b
+ cb + ac + ac > 6⇔ (a−b) + (b−c) + (c−a)

c ab bc ca
> 0 (A)
T7 1. a. S = {1, 2} b. S = {−4, 1} c. S = {1, 220}. 2. a. 3 b. −4 c. 7 d. −11 e. 1 f. 4 g. 23 h. 8.
41
3. a. a = ±2 b. a = 3 c. a ∈ − 32 , 0 d. a = 2. 4. a. a ∈ (−∞, 1] b. a ∈ −∞, 12 ∪ 3

2
,∞
√ √
c. a ∈ [1, ∞) d. a ∈ −∞, − 21 ∪ 10
7
, ∞ e. a ∈ − 12 , 52 f. a ∈ 3−2 3 , 1 ∪ 3+2 3 , ∞ .

T8 1. a. x−2x+6
x−1
b. 2x−1 c. x−2
x+1
. 2. a. y 2 − 11y + 1 = 0 b. y 2 + 3y − 1 = 0 c. y 2 + 3y − 25 = 0.
3. a. my + 2 (2m + 1) y + 4 = 0 b. my 2 + y − m = 0 c. my 2 − (2m + 1) y + 1 = 0. 4. Dacă
2
{x1 , x2 } = {x01 , x02 } atunci x1 + x2 = x01 + x02 şi x1 x2 = x01 x02 , aplicând relaţiile lui Viete vom obţine
două ecuaţii din care aflăm a şi b. a. a = −2, b = 1 b. a = 23 , b = − 87 c. a = b = 1 4. Dacă α este
soluţia comună atunci(α verifică ambele ecuaţii şi rezolvăm sistemul format din cele două ecuaţii.
α2 + 3α + m + 2 = 0
a. Rezolvăm sistemul ⇒ 4α + 4 = 0 ⇒ α = −1 ⇒ m = 0
α2 − α + m − 2 = 0 (−)
b. Analog cu a. şi obţinem m = −3 c. m = ±1. √ √
T9 1. a. m ∈ (0, ∞), b. m ∈ (−∞, −2) ∪ 0, 41 , c. m ∈ −1−2 7 −1+2 7

3
, −2 ∪ 1, 3
.
1 9

2. a. m ∈ [5, ∞), b. m ∈ − 5 , 0 , c. m ∈ −2, − 5 .
m ∈ (−∞, 2), b. m ∈ (−∞, 0) ∪ 12 , ∞ , c. m ∈ (−∞, −4) ∪ − 12 , ∞ .

3. a.
∆>0 (
∆>0


− 1
⇔ a ∈ − 25 , 0 ,

4a x 1 + x 2 2 < 0 ⇔ a ∈ 0, 4 , b.

x x − (x + x ) + 1 > 0 x x
1 2 + 2 (x1 + x 2 ) + 4 < 0
1 2 1 2
 
∆>0

 ∆ > 0

3

c. x1 + x 2 + 6 > 0 ⇔ a ∈ −∞, − 2 ∪ (−1, ∞), d. x1 + x2 + 2 6 0 ⇔ a = 0.

x x + 3 (x + x ) + 9 > 0 
x x + x + x + 1 > 0
1 2 1 2 1 2 1 2
T10 1. S = 1, ab ⊂ Q. 2. a. m ∈ {−4, 0}, b. m ∈ {0, ±3}, c. m ∈ {−2, −1}, 3. Presupunem că

∆ = k2 , k ∈ Z şi vom ajunge la contradicţie. 4. Dacă x1 ∈ Q atunci x2 = − ab − x1 ∈ Q.
NUMERE REALE
√
T1 1. a. A = (−2, 2) b. B = (−∞, −3) ∪ (3, ∞) c. C = (−∞, −4] ∪ [2, ∞). 2. a. 2
b. 1 c. 1 3. |x + y + z| 6 |x| + |y| + |z| 6 1 + 2 + 3 = 6. Analog b. şi c 4. Se observă că
x = (x − 2y + 3z)+(2x + y − z)+(y − 2x − 2z) şi se aplică inegalitatea modulului. 5. Se ı̂nlocuieşte
|3x − 4| = |4 − 3x| şi se aplică inegalitatea modulului. 6. Se demonstrează că ∆ ≥ 0, ∀m ∈ R şi se
aplică inegalitatea modulului. 7. a. x + y + z ≥ 0, x − 1 ≥ 0, y ≤ 0 şi se obţine x+y+1-x+1-y=2.
b. Analog cu a. şi se obţine 3 − x + x − y + y + 2 = 5.
√ n √ √ o
T2 1. a. S = {0, 1, 2, 3} b. S = −3, 1, −3 ± 6 c. S = (−∞, 1] d. S = −1−2 17 , −1, 0, 1+2 33

√ n √ o
e. S = 0, 32 S = −3, 1, −3 ± 6 f. S = −3, 3−2 17 g. S = {0} ∪ [1, ∞) h. S = − 52 , 12 i.

n √ o
2 . 2. a. S = {0, 1} b. S = ±4, ± 2 315 c. S = 11
√ 7
S= , 3 d. S = {−12, 3}.
T3 1. a. S = [−3, 2] b. S = (−5, 1) c S = [−1, 1] d. S = R e. S = (4, ∞) f. S =
−∞, − 56 ∪ − 32 , ∞ g. S = 21 , 2 \ {1} h. S = (−∞, −3) ∪ − 13 , ∞ i. S = (−∞, −8) ∪ (2, ∞)
h √ √ i h √ i
2. a. S = (−∞, 0] ∪ [2, ∞) b. S = 3+2 5 , 5+2 5 c. S = 1−2 17 , 0 d. S = − 17 , ∞

h √
e. S = −1, − 34 f. S = (−∞, 0] ∪ 1+2 13 , ∞ \ {0}.

√
T4 1. a. 44 b. −3 c −3 d. 43 e. 31 − 5 f. 0, 46 2. a. {(−∞, 0) ∪ [1, ∞)} \Z b.
√
5; 33 şi egalitatea devine {x} + 14 + {x} + 42 +

; 3 + 2 2 3 Se ı̂nlocuieşte x = [x] + {x}
14 3 1 1 2
{x} + = [4 {x}] pe care o demonstrăm ı̂n fiecare din cazurile {x} ∈ 0, 4 , {x} ∈ 4 , 4 , {x} ∈
2 3 4 √
∈ 34 , 1 . 4. Se demonstrează că 3n < 9n2 + 3n < 3n + 1 de unde rezultă că

, , {x}
4 4
√ √ √
9n2 + 3n = 3n ⇒ 9n2 + 3n = 9n2 + 3n − 3n... 5. Aplicăm inegalitatea părţii ı̂ntregi şi
42
x − 1 < [x] 6 x
2x − 1 < [x] 6 2x
.........................
avem nx − 1 < [nx] 6 nx
(+)
n (n + 1) x n (n + 1) x
− n < [x] + [2x] + ... + [nx] 6
2 2
de unde ne rezultă că
n (n + 1) x
06 − ([x] + [2x] + ... + [nx]) < n |: n √
2
6. 1 + 5 +
(n + 1) x [x] + [2x] + ... + [nx] (n + 1) x [x] + [2x] + ... + [nx]
06 − <1⇒ − =0
√ 2 n 2 n
1 − 5 = 1.
T5 a. S = [13, 16) b. S = [−5, −3) c S = 12 d. S = {3} e. S = {1, 4} f. S = − 13 , −2, − 34 , 21

4
2
g. S = {0} h. S = [−6, −5) ∪ [1, 2) i. S = [−1, 0) j. Deoarece x ∈ Z ecuaţia devine x + x − 2 = 0
deci S = {−2, 1} k. S = 25 , 3 l. a+1 a
∈ Z ⇔ a |a + 1 ⇒ a |1 ⇒ a ∈ {±1} Pentru a = 1 avem
S = (−∞, −2) iar pentru a = −1 avem S = − 12 , 0 .

T6 1. a. S = k + 21 | k ∈ Z b. S = ∅ c S = 2k − 13 | k ∈ Z d. S = −1, − 13 , 13 , 1, 35 e.

S = {3} f. S = −1, − 13 , 13 g. S = k + 31 | k ∈ Z h. S = 12 .

2. a. Se ı̂nlocuieşte x = [x]+{x} , y = [y]+{y} şi obţinem [x]+[y]+{y} = 2, 1 ⇒ [x]+[y] = 2, {y} =

0, 1 respectiv [x] + {x} − [y] = 2, 4 ⇒ [x] − [y] = 2, {y} = 0, 4 şi se obţine x = 2, 5; y = 0, 1. b.
S = {(8, 9; 2, 15) ; (9, 9; 1, 65)} c. S
= {(13, 2; 0, 7)
; (12, 7; 1, 7)} 3. a. Se ı̂nlocuieşte x = [x]+{x}
şi se consideră cazurile {x} ∈ 0, 21 şi {x} ∈ 21 , 1 b. Se notează x+3 2
= a, se aplică relaţia de la
a. şi obţinem S = −8, − 13 3. b. S = 1, 37 .

2
T8 1. Se efectuează calculele şi se obţine o sumă de pătrate pozitivă. 2. Se reduc numitorii şi
se obţine o sumă de pătrate pozitivă. 3. Se ridică inegalităţile la pătrat şi se obţine o sumă de
pătrate pozitivă.
T9 1. 2. 3. Se aplică inegalitatea mediilor.
ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ
T1 1. a.−2 ∈ Z ”A” b. ”A” c. 8 ∈ / Q ”F ” d. 2013

= 1, (538461) şi restul ı̂mpărţirii lui 500 la 6 este 2
deci ”A” e. 30 nu este divizibil cu 3 ”F ” f. 23 ∈ Q\ ”A” g. Deoarece n =
√ √
n2 + n = n2 + 2n
atunci este ”A”; h. ”A”.
T2 1. A F F F F .
T3 1. a.{−5, −2} b. {0, 3} c. {7, 11, 15} d. {0, 1, 2, .., 9} 2. a. A, F, A b. A, F, F c.Ṗentru a ∈
(−2, 5) , b ∈ (−3, 4) ⇒ a + b ∈ (−5, 9), atunci p (a, b) = |a + b + 5| − |a + b − 9| = 14 ∈ Z.
T4 1. a.A = {−1} b. B = {6, 7, 12, 19} c. C = {−2, 1, 5} d. D = {−1, 0, 1} 2. a.A = (−∞, −4] ∪
[8, ∞) b. B = {−6, −5, 3, 4} c. C = {−1, 0}. 3. a.|A| = 2 dacă m ∈ (−∞, −11) ∪ (13, ∞), |A| = 1
dacă m ∈ {−11, 13} şi |A| = 0 dacă m ∈ (−11, 13) b. |A| = 2 dacă m ∈ − 72 , 2 , |A| = 1 dacă
m ∈ − 72 , 2 şi |A| = 0 dacă m ∈ −∞, − 72 ∪ (2, ∞) c. |A| = 2 dacă m ∈ (−∞, 0) ∪ (3, ∞),

|A| = 1 dacă m ∈ {0, 3} şi |A| = 0 dacă m ∈ (0, 3). 4. a. A = {2} şi B = {0, 1, 2}, deci A ⊂ B.
b. Demonstrăm că A ∩ B ⊆ C. Fie x ∈ A ∩ B ⇒ x ∈ A, x ∈ B ⇒ x = 3p + 1, p ∈ N, x =
2q + 1, q ∈ N ⇒ 3p = 2q ⇒ 2 |p ⇒ ∃r ∈ N, p = 2r ⇒ x = 6r + 1 ⇒ x ∈ C . După care demonstrăm
că C ⊆ A ∩ B. Fie x ∈ C ⇒ x = 6r + 1 = 3 (2r) + 1 ∈ A,x = 6r + 1 = 2 (3r) + 1 ∈ B ⇒ x ∈ A ∩ B.
5. a. m 6= 12 b. m ∈ −1, 31 c. m ∈ (4, ∞) d. m ∈ − 14 , 0 ∪ (12, ∞).
6. a. m ∈ 2 , 2 b. m ∈ 5 , 2 c. m ∈ 61 d. m ∈ {0, 1}.
1 5 2
√ √
7. a. m ∈ − 23 , 23 b. m ∈ (−∞, −1) ∪ 31 , ∞ c. m ∈ (−12, 0] d. m ∈ (−∞, 1).

√ √ √
T5 1. 2. Se aplică metoda reducerii
√ la absurd. 3. De exemplu 1+ 2 şi 1− 2. 4. (b − d) 3 = c−a,
dacă presupunem că b 6= d ⇒ 3 = c−a b−d
∈ Q (F ) deci b = d ⇒ a = c. 5. Se ı̂nlocuieşte ı̂n ecuaţie,
√
√ a = b =√−2. 6. Presupunem că 2 e soluţie, se ı̂nlocuieşte ı̂n ecuaţie şi se
se aplică 4. şi se obţine
2
obţine m + 6m 1 + 2 + 9 − 2 = 0, ecuaţie care are ∆ < 0. 7. Presupunem că ambele ecuaţii
nu au soluţii reale atunci a2 < 4b, b2 < 4a pe care le ı̂nmulţim membru cu membru şi obţinem
ab < 16 (F ).
43
n(4n2 −1)
T10 a.n2 b. n(n+1)(n+2)(n+3)
4
c. n(n+1)(2n+7)
6
d. 3
e. (n−1)n(n+1)(n+2)
4
f. n(n+1)(n+2)
6
g. (n−1)n(n+1)(3n+2)
12
h. n(n+1)(n+2)
6
2. b. S n = (n + 1)! − 1.
n
T11 1. a. 2n+1 b. 43 − 2(n+1)(n+2)
2n+3 n
c. 4n+1 1
d. 24 1
− 6(3n+1)(3n+4) e. 41 11
24
− 1
(n+1)(n+3)
− 1
(n+2)(n+4)

1 1 1 1 1 1
f. 3 6 − (n+1)(n+2)(n+3) . 2. b. Sn = 1 − (n+1)3 3. b. Sn = 4 − 3n+1 +1 .
(n+1)(n+2) (n+2)(n+3)
T12 1. a. n1 b. n + 1 c. 2n
n+1
d. n+3
3(n+1)
e. 6n(n−1)
f. a+n+1
a
2. b. Sn = 6
3. b. Sn =
2(n2 +n+1)
3n(n+1)
.
Progresii aritmetice şi geometrice

√ √ √ √
T1 1. a. 2 , 13 , 34 , 57 , 13
1
b. 1, 2, 5, 10, 17 c. 2, 1, −1, −5, −13 d. −2, 0, 12 , 59 , 41 23

6
2. a. 2n − 1
(−1) n
n
√ n 1 n−1 1
b. n c. n+1 3. a. 2n − 1 b. 2 − 1 c. 2n −1 d. 2 4. Avem a2 = a1 + 1·2 , a3 = a2 +
1 1 1
2·3
, ..., a2016 = a2015 + 2015·2016 . Adunând membru cu membru egalităţile avem că an = 2 − 2016
2
2n+1 n +5n+4
T2 a. an+1 − an = (n+2)(n+3) > 0 ⇒ an e s.c. b. bn+1 − bn = (n+2)(n+4) > 0 ⇒ bn e s.c.
√ √ √ √
1 2 ( n− n+1+ n+2− n+3)
c. cn+1 − cn = (n+1)(n+2)(n+3) > 0 ⇒ cn e s.c. d. dn+1 − dn = √n+1+√n+3 √n+√n+2 <
( )( )
2n+1 (2−22n+1 )
0 ⇒ dn e s.d. e. en+1 − en = 4n+1 +2 (4n +2) < 0 ⇒ en e s.d. f. Se demonstrează prin inducţie
( )
că fn = 1, ∀ n ≥ 1 deci fn este constant g. gn+1 − gn = 2 > 0 ⇒ gn e s.c.
3 3(2n+5)
h. hn = (n+1)(n+3) ⇒ hn+1 − hn = − (n+1)(n+2)(n+3)(n+4) < 0 ⇒ hn e s.d.
1 1
i. Se demonstrează prin inducţie că in = n ⇒ in+1 − in = − n(n+1) < 0 ⇒ in e s.d..
T3 1. a. a1 = 2, r = 1 b. a1 = 5, r = 3 c. a1 = 1, r = 1 sau a1 = 20, r = − 33 5
d. a1 = 1 sau
a1 = −3 e. r = −1 f. a1 = −1, r = 0, a1 = 2, r = 0, a1 = 2, r = 3 sau a = − 17 , r = − 14 3
2. a1 = r = 5 ⇒ a3 = 15, a10 = 50, a14 = 70 4. Fie a, a + r, a + 2r progresia √ căutată

√ şi vom obţine
√
−1, 1, 3 sau 3, 1, −1 5. Pp că ∃m, n, p ∈ N ∗ distincte astfel ı̂ncât a√m = 7, an = 14, ap = 21
√ √ √ √ √ √ √
atunci r (m − n) = 7 − 14, r (n − p) = 14 − 21 ⇒ m−n n−p
= √1− √2 = 2 − 2 − 3 − 6 ∈ R\Q
2− 3
relaţie care este falsă 6. Analog cu 5. 7. a1 = 1, r = 1 a10 = 10, S11 = 66 8. a1 = 1, r = 2 ⇒
Sp = p2 9. Ecuaţia se scrie 5 (a3 + 1)2 + (a5 + 5)2 = 0 ⇒ a3 = −1, a5 = −5 ⇒ a1 = 3, r = −2 deci
a5 = −5, a11 = −17, S10 = −60.
T41. a.x = 3 b. x = 41 c. x = 15 2. a1 = 30, r = 2 deci S20 = 980 locuri 3. a1 = 60, n =
10 ⇒ r = − 35 , S10 = 525 cm 4. a. x ∈ − 12 , 1 b. x = 0 c. x = 1 5. Alegem b = a + r, c =
a + 2r, d = a + 3r şi se verifică. 7. x = 23 , y = 2. 8. Presupunem că progresia conţine cel puţin
−am
doi termeni raţionali am , an , m 6= n atunci r = ann−m ∈ Q ⇒ a1 = an − (n − 1) r ∈ Q (F ) 9. Fie
am , an cei doi termeni ai progresiei cu m < n, atunci a2n − a2m ∈ Q ⇔ (an − am ) (an + am ) ∈ Q ⇔
(m − n) (2a1 + (m + n − 2) r) ∈ Q ⇒ a1 ∈ Q ⇒ an ∈ Q, ∀n ∈ N∗ .
a a
T5 1. b. a1 ann+1 2. b. a2na 1 +n(n+1)r
1 a2 an+1 an+2
1
3. b. 3r (an+1 an+2 an+3 − a1 a2 a3 ) 4. b. 1a2 n+1
an
20 n
1 n
P P
5. N = (3 + 5k) (8 + 5k) = 83780 ⇒ u (N ) = 0 6. N = (2k−1)(2k+1)
= n+1 ⇒ [N ] = 0.
k=1 k=1
T6 1. a. b1 = 3, q = 2 sau b1 = −3, q = −2 b. b1 = 2, q = 2 c. b1 = 1, q = 3 sau b1 = −81, q = 31
d. b1 = 2, q = 3 sau b1 = 2, q = −3 2. a. x = 6, y = 48 b. x = 4, y = −8 c. x = 2, y = 18 sau
x = −2, y = −18 3. Două progresii cu q = −1 şi q = 4 4. Fie b1 , b1 q, b1 q 2 cele trei numere şi se
obţine (3, 6, 12) sau (12, 6, 3) 5. Se obţine b1 = 20, q = 5 deci b3 = 500, b10 = 4 · 510 , S4 = 3120
sau b1 = −20, q = −5 deci b3 = −500, b10 = 4 · 510 , S4 = 208 6. b1 + b1 q + b1 q 2 = 21, S6 = 93 ⇔
S3 + b1 q 3 + b1 q 4 + b1 q 5 = 93 ⇒ q 3 = 24 atunci S9 = S6 + b1 q 6 + b1 q 7 + b1 q 8 = 93 + q 6 S3 = 2379
√ n 7 7
7. bn = 3 · 2 ≤ 192 ⇔ n ≤ 12. Dar bn ∈ Q ⇔ n este par, deci există 6 termeni.
2n+2
T71. a. 2101 − 2 b. 310 − 1 c. 32 1 + 2111 d. a a2 −1−1 pentru a 6= ±1 şi n + 1 pentru a = ±1

n n
e. Scriem suma astfel 10 − 1 + 102 − 1 + ... + 10n − 1 = 10 10 9−1 − n = 10 −9n−10 9
f. Analog
n
cu e. se obţine 5 · 10 −9n−10 81
2. a. n = 9 b. n = 6 c. Evident că x = 1 nu verifică ecuaţia
100
şi aceasta devine x x−1−1 = 0 ⇔ x100 = 1 ⇔ x = ±1 ⇒ x = −1 d. Analog cu c. se obţine
n n n n
bk 1 n 1 1 1
= b qq2 −1 1 − q1n
P P P P
x = −2 3. a. = q+q 2
= q+q 2 b. = b1 (q+1) qk
k=1
bk+1 +bk+2
k=1 k=1
bk +bk+1
k=1 1( )
2n
−1 q 2n −1 xn −1
c. √
n
q−1
d. b21 qq2 −1 + 2n + b2 2n−2 (q 2 −1)
4. a. Sn − xSn = 1 + x + x2 + ... + xn−1 − nxn = x−1
−
1q
44
1

(n+1)xn −nxn+1 −1 nxn+1 −(n+1)xn +1 1− 2010
nxn = 1 1 1
3
x−1
b. Sn = (x−1)2
5. 1 + 3
+ + ... + 32009
32
= 1
1− 3
=
n+1

1−(− 13)
3 n h n+1 i
1
= 1 şi 1 − 31 + 312 + ... + − 31 = 34 1 − − 31

2
− 2·32009 = 1+ 1
= 0.
√ 34
T8 1. a. x ∈ − 4 , 2 b. x ∈ 4 ± 17 c. x = 1 d. x ∈ − 3 , − 12 2. 96, 48, 24, 12, 6, 3 3. ÷ab, b2 , c2 ⇔
1
.. .. ..
b2 = ab + c2 ⇔ c2 = b (2b − a) ⇔ − b, c, 2b − a 4. − a, b, c, d ⇔ b = aq, c = aq 2 , d = aq 3 ⇔ − cu
.. .. ..
primul termen a (1 + q) şi raţia q.
.
5. Fie n = kp, p ∈ N , atunci Sn = 2kp − 1 = 2k − 1 2k(p−1) + 2k(p−2) + ... + 1 .. 2k − 1

√
6. Pentru b1 = 1, q = 3 ∈ R\Q avem b2n+1 = 3n ∈ Q, ∀ n ∈ N 7. Presupunem că numerele
nu sut toate pare. Deoarece a + b + c este număr par atunci două sunt impare şi unul par. Dar
a, b, c sunt ı̂n progresie geometrică deci b2 = ac care este o relaţie falsă deoarece un membru este
par şi celălalt este impar.
T9 1. b1 = 5, q = 2 deci numerele sunt 5, 10, 20, 40 2. a1 = 3, r = 4 ⇒ 3, 7, 11 sau a1 = 18, r =
−11 ⇒ 18, 7, −4 3. b1 = 4, q = 2 ⇒ 4, 8, 16 sau b1 = 16, q = 21 ⇒ 16, 8, 4 4. b1 = 2, q = 2 ⇒
2, 4, 8, 16 5. a1 = 2, r = 2 ⇒ 2, 4, 6, 8.
Funcţii
T1 1. 5; 2; −0, 25; 2; 5; 5 2. f (0) = 1, f (1) = 2, f (2) = 4, f (3) = 1, f (4) = 0 ⇒ f (0)+f (1)+f (2)+
f (3) + f (4) = 8 4. a = 0, b = 3, c = 1, d = −1, m = 2, n = −1 5. Deoarece f (1) + f (2) + f (3) = 4
atunci două valori ale funcţie f sunt egale cu 1 şi cea de a treia este 2. Prin urmare avem
trei funcţii şi acestea sunt: f (1) = f (2) = 1, f (3) = 2 sau f (1) = f (3) = 1, f (2) = 2 sau
f (2) = f (3) = 1, f (1) = 2. 6. a. R\ − 12 b. R\ {2, 3} c. R\ {−1, 0, 1} d. (1, 2] e. [−3, ∞) \ {−1}
f. [1, 2]. 
1
−1; x ∈ −∞, −
−2x − 5, x 6 −3
 
2


2x − 1, x < 1

 

x ∈ [−3, −2] h. f (x) =

T2 f. f (x) = g. f (x) = 1, 1
1, x>1 0; x ∈ − , 0 ∪ (2, ∞)
2

2x + 5, x > −2 




1; x ∈ [0, 2]

−2x, x < −1

x + 1, x > −1 x + 2; x < −1

i. f (x) = j. f (x) = 2, x ∈ [−1, 1] k. f (x) =
−x − 1, x < −1 
2x, x > 1 2x + 3; x > −1
1 − x; x > −1

l. f (x) = .
x + 3; x < −1
T3 1. A (0, 3) ∈ Gf ⇔ f (0) = 3 ⇒ 3b = 3 ⇒ b = 1, B (2, 5) ∈ Gf ⇔ f (2) = 5 ⇒ 2a + 3 = 5 ⇒ a =
1 deci f (x) = x + 3, ∀x ∈ R 2. f (a) = a ⇒ A (1, 1) ; B (2, 2) 3 A (−2, 0) , B (0, 6) ⇒ AO = 2, BO =
6 ⇒S[ ABO] = 6 4. A a4 , 0 , B (0, −4) ⇒ AO = |a| 4
, BO = 4 ⇒ |a| = 2 ⇒ a = ±2 5. Gf ∩ Ox ⇒
a
f (x) = 0 ⇒ x = − 3 > 0 ⇔ a < 0 6. Funcţia este f : R → R, f (x + 1) = 2x + 1 ⇒ f (x) = 2x − 1.
T4 3. a. si d. pare, b.c.g. impare, restul nu sunt pare nici impare 4. f (3) = −8, f (−3) =
−f (3) = 8, f (−5) = −f (5) = 14, f (−10) = −f (10) = 29 şi f (0) = −f (0) ⇒ f (0) = 0 5. R∗ este
simetrică faţă de origine şi g (−x) = f2016(−x)
(−x)−f (x)
2 = −
f (x)−f (−x)
2016x2
= −g (x) , ∀x ∈ R∗ .
T5 1. a. f (x + 1) = x + 1 + 21 = x + 12 = f (x) , ∀x ∈ R ⇒ t = 1 este o perioadă pentru f

b. f (x + 1) = [x + 1]+ x + 1 + 31 −[2x + 2] = [x]+1+ x + 13 +1−[2x]−2 = f (x) , ∀x ∈ R ⇒ t = 1

√ √
este o perioadă pentru f c. t = 2 d. t = 4 e. t = 2 f. t = 3 2. f (1) = 1, f (3) = f (1 + 2) =
f (1) = 1, f (10) = f (0 + 5 · 2) = f (0) = −2, f (2009) = f (1 + 1004 · 2) = f (1) = 1, f 25 2
=
f 12 + 6 · 2 = f 21 = − 12 , f (−1) = f (1 + (−1) · 2) = f (1) = 1, f (−4) = f (0 + (−2) · 2) =

f (0) = −2, f − 10 = f 23 + (−2) · 2 = f 23 = 0 3. Dacă x1 , x2 sunt soluţiile pe [0, 3)

3
atunci x1 + 3, x2 + 3 sunt unicele soluţii pe [3, 6) deci vom avea 4 soluţii pe [3, 6), 4 soluţii pe
[−3, 3) şi 160 soluţii pe [3, 243) 4. A (a − x, y) şi B (a + x, y) sunt simetrice faţă de dreapta x = a
⇒ f (a − x) = f (a + x)
5. Se verifică că f (2 − x) = f (2 + x) = x2 − 1, ∀x ∈ R. √
T6 1. a. R = 2 deci f e s.c. b. R = −4 deci f e s.d. c. R = 2 deci f e s.c. d. R = 2 (x1 + x2 ) − 4
45
deci f e s.d.pe (−∞, 1] şi s.c. [1, ∞) e. R = − (x1 + x2 ) + 2 deci f e s.c. pe (−∞, 1] şi s.d. pe
[1, ∞) f. R = − (x1 −1)(x1
2 −1)
< 0 deci f e s.d. g. R = x1xx12x−1
2
deci f e s.d. pe (0, 1] şi s.c. pe
1−x1 x2 2√
[1, ∞) h. R = x2 +1 x2 +1 deci f e s.c. pe [0, 1] şi s.d. pe [1, ∞) i. R = √2x1 −4+ > 0
( 1 )( 2 ) 2x2 −4
1 1

deci f e s.c. j. Fie x1 < x2 ⇒ [x1 ] 6 [x2 ] , x1 + 2 6 x2 + 2 ⇒ f (x1 ) 6 f (x2 ) deci f este
crescătoare 2. a. a = 2, b = 8 b. s.c.pe (−∞, 1] şi s.d. [1, ∞) şi nu este nici √pară nici impară
√ √
3. a. R = x1 + x2 − 1 ⇒ f este s.d. pe −∞, 21 şi s.c. pe 21 , ∞ . b. Deoarece 25 < 2 < 3 şi

√ √ √
numerele aparţin intervalului 2 , ∞ pe care funcţia este s.c. rezultă că f 25 < f
1
2 <f 3 .
T7 1. a. R = x1 + x2 + 2 ⇒ f e s.d. (−∞, −1] şi s.d. pe [−1, ∞) deci x0 = −1 e pct de minim b. R =
−x1 − x2 + 2 ⇒ f e s.c. pe (−∞, 1] şi s.d. pe [1, ∞) deci x0 = 1 e pct. de maxim c. R = x1xx12x−4 2
⇒
x1 x2 +4
f e s.d. pe (0, 2] şi s.c. pe [2, ∞) deci x0 = 2 e pct. de minim d. R = x1 x2 > 0 ⇒ f e s.c. deci nu
există puncte de extrem 2. a. f e s.c. ⇒ f (1) < f (2) < f (3) ⇒ f (1) = 1, f (2) = 2, f (3) = 3 deci
există o singură funcţie strict crescătoare. b. Analog cu a. avem o singură funcţie c. f crescătorare
⇒ f (1) 6 f (2) 6 f (3). Dacă f (1) = 1 ⇒ (f (2) , f (3)) ∈ {(1, 1) , (1, 2) , (1, 3) , (2, 2) , (2, 3) , (3, 3)}
deci sunt 6 funcţii ı̂n acest caz. Dacă f (1) = 2 ⇒ (f (2) , f (3)) ∈ {(2, 2) , (2, 3) , (3, 3)} deci sunt 3
funcţii ı̂n acest caz. Dacă f (1) = 3 ⇒ f (2) = f (3) = 3 deci o funcţie, in concluzie există 10 funcţii
strict crescătoare. 4. a. [−1, 5] b. [0, 4] c. {2, 3, 4} d. [−29, 3) e. 0; 21 f. [1, 10].

(f + g) (x) = x2 + 3x − 1
( 2
3x + 2; x > 0 2x + 3x + 1; x > 0

T8 1. a. 3
b. (f + g) (x) = , (f g) (x) =
(f g) (x) = 2x − 2 4x + 1; x < 0 4x2 + 2x; x < 0
 2
−x + 1; x > 1 2; x>1
 
 2; x > 1 
 
  
c. (f + g) (x) = 4x + 3; x ∈ [0, 1) , (f · g) (x) = 3x2 + 5x + 2; x ∈ [0, 1) d. (f + g) (x) = 2 + x − x2 ; x ∈ [−1, 1) ,

5x + 2; x < 0  
6x2 + 4x; x < 0 2x + 3; x 6 −1
 
4


 1−x ; x>1

2 3
(f g) (x) = 1 + x − x − x ; x ∈ [−1, 1) 2. a. 1, −4, 15, 4 b. 4x + 3; 8x + 7; 16x + 15 c. 3 − 2x; 1 −

x2 + 3x + 2;

x 6 −1
4x; 4x − 3 3. Nu; f ◦ g : [1, ∞) → [1, ∞) , (f ◦ g) (x) = 4x2 − 12x + 10; Nu; g ◦ f : [−1, ∞) → [−1, ∞),
(g ◦ f ) (x) = 2x2 − 1; g ◦ f ◦ g ◦ f : [−1, ∞) → [−1, ∞), (g ◦ f ◦ g ◦ f ) (x) = 8x4 − 8x2 + 1 4. Fie
x1 , x2 ∈ R cu x1 < x2 ⇒ f (x1 ) < f (x2 ) , g (x1 ) < g (x2 ) ⇒ (f + g) (x1 ) < (f + g) (x2 ) ⇒ f + g.
Dar g (x1 ) < g (x2 ) , f e s.c.⇒ f (g (x1 )) < f (g (x2 )) ⇒ (f ◦ g) (x1 ) < (f ◦ g) (x( 2 ) ⇒ f ◦ g.
(f ◦ g) (x) = 4x2 − 6x + 3 2x + 3; x > 0 2x + 2; x > −1/2

T9 1.a. 2
b. (f ◦ g) (x) = , (g ◦ f ) =
(g ◦ f ) = 2x + 2x 4x + 1; x < 0 4x + 2; x < −1/2

1; x = 1
−x; x > 0
 

2 − 2x; x > 1
  4 2
−x − 2x ; x > 1

 

 

 1 
 
c. (f ◦ g) (x) = 1 − 2x; x ∈ − 2 , 0 , (g ◦ f ) = 3x + 3; x ∈ − 2 , 1 d. (f ◦ g) (x) = −x2 − 2x; x ∈ [−2, 1) ,

  3 
6x + 2; x < − 1 x + 3; x < −2

 
 
 

 2
2 6x + 4; x < −

( 3
2 − x2 ; x > −1
(g ◦ f ) = 2. Fie f : R → R, f (x) = ax + b, a, b ∈ R, a 6= 0 atunci (f ◦ f ) (x) =
x + 3; x < −1
a2 x + ab + b. Prin urmare R = a2 > 0 deci f ◦ f este s.c. 3. a. g (x) = 2x + 1 b. g (x) = x2 + 2x + 1
c. g (x) = x2x+1 . 4. a. g (x) = 2x − 8 b. g (x) = x2 + 3x + 2 c. g (x) = x2 −2x+3 x−1
.
n n x
T10 3. (f ◦ f ◦ ... ◦ f ) (x) = 3 x − 3 + 1 4. (f ◦ f ◦ ... ◦ f ) (x) = nx+1
| {z } | {z }
de n ori f de n ori f
n
5. (f ◦ f ◦ ... ◦ f ) (x) = (x − 2)2 + 2.
| {z }
de n ori f
T11 1. Fie f (x) = ax + b, a, b ∈ R atunci relaţia devine 2ax2 + x (2b + a) − a = 4x2 + 4x − 2, ∀x ∈
R ⇒ 2a = 4, 2b + a = 4, −a = −2 ⇒f (x) = 2x + 1 2. Se demonstrază prin inducţie că:
1 1
a. f (n) = 2n + a, a ∈ N b. f (n) = n+1 c. f (n) = √n+1 3. Se ı̂nlocuieşte x := −x şi se re-
zolvă sistemul rezultat şi obţinem a. f (x) = x − 2 b. f (x) = x − 13 c. f (x) = 2−2x
3
4. Pentru y := x
avem 2f (x) + f (1 − x) = 3x2 + 3 ı̂n care ı̂nlocuim x := 1 − x şi obţinem f (x) = x2 + 2x după care
46
pentru y = 0 se obţine g (x) = x2 + 2x + 1 5. Presupunem că există astfel de funcţii atunci pentru
x = 0 avem f (0) + f (1) = 2 iar pentru x = 1 avem f (1) + f (0) = 4 (F) 6. Nu exista (vezi 5.)
7. Presupunem că există, atunci f (f (x)) = 3x, f (f (f (x))) = 5x ⇒ f (3x) = 5x ⇒ f (x) = 5x 3
⇒
f (f (x)) = 25x
9
(F ).
Funcţia de gradul al doilea
2
T1 1.a. f (x) = x2 + x + 1 b. f (x) = 2x2 + x + 1 c. f (x) = 4x2 + 4x + 1 d. f (x) = x6 + x6 + 3
√
2. a. f (x) = 2 (x − 1)2 + 3 b. a = 1 + p; p−număr prim 3. a. f e s.d. pe (−∞, 4] şi s.c. pe [4, ∞)

√ i h√
b. f e s.c. pe −∞, 22 şi s.d. pe 22 , ∞ c. f (x) = x2 +2x−5 deci f e s.d. pe (−∞, −1] şi s.c. pe
[−1, ∞) d. f (x) = 2x2 + 2x + 1 deci f e s.d. pe −∞, − 21 şi s.c. pe − 12 , ∞ e. f (x) = 9x2 − 9x + 9

deci f e s.d. pe −∞, 12 şi s.c. pe 12 , ∞ f. f (x) = x2 + 2x − 5 deci f e s.c. pe (−∞, 0] şi s.d. pe

√
[0, ∞) 4. a. V 43 , − 18 b. V 3, 2 c. f (x) = 4x2 + 4x − 6 deci V − 12 , −7

5. V − 25 , − 21

4
de unde xV < 0, yV < 0 prin urmare V ∈ CIII
6. V 2m+1 , − 8m+1 atunci V ∈ CII ⇔ xV < 0, yV > 0 ⇒ m ∈ − 18 , 0 .

2m 4m
T2 2. A (−1, 0) , B (2, 0) ∈ Gf ⇒ f (−1) = 0, f (2) = 0, C (0, −2) ∈ Gf ⇒ f (0) = −2 ⇒ f (x) =
x2 − x − 2 3. b = a + 7, c = a = 14, − 2a b
= −4 ⇒ f (x) = x2 + 8x + 15.
T3 1. − 4a = −1 ⇒ m = ±2 2. −2 = − 32 , − 4a
∆ 2m+1 ∆
= 25
4
⇒m=n=1
b 2
3. f (0) = 3, − 2a = −1, f (−1) = 4 ⇒ f (x) = −x − 2x + 3 4. m = 4, n = 8.
T4 1. |Gf ∩ Ox| = 2 ⇔ ∆ > 0, a 6= 0 a. m ∈ (−∞, −3) ∪ (5, ∞) b. m ∈ (−3, 3) c. m ∈ R∗
2. Gf este tangent axei Ox ⇔ ∆ = 0, a 6= 0 a. m = 0 b. m ∈ R∗ c. m ∈ {1, 9}
3. Gf ∩ Ox = ∅ ⇔ ∆ < 0 şi f nu este funcţie de gradul I sau constantă zero a. m ∈ (0, 4)
√ √
b. m ∈ 2−2 3 , 2+2 3 c. m ∈ −∞, − 34 ∪ (0, ∞) 4. Gf este tangent Gg ⇔ ecuaţia f (x) = g (x)

are ∆ = 0, a 6= 0 ⇔m = ±1 şi pentru m = 1 se trasează graficele funcţiilor

5. Gf este secant Gg ⇔ ecuaţia f (x) = g (x) are ∆ > 0, a 6= 0 ⇔m ∈ R\ {−2} şi pentru m = −1 se
trasează graficele f nu intersectează Gg ⇔ ecuaţia f (x) = g (x) nu are soluţii reale
√ funcţiilor√6. G
⇔m ∈ −7 − 2 21, −7 + 2 21 şi pentru m = 2 se trasează graficele funcţiilor.
√ √
T5 1. ∆ < 0, a > 0 a. m ∈ (−7, 1) b. m ∈ (1, ∞) c. m ∈ − 3 2, 3 2 2. ∆ < 0, a < 0 a. m ∈
(1, 5) b. m ∈ ∅ c. m ∈ −∞, 21 3. a. F (x) are sens ∀x ∈ R ⇔ x2 − 2x − m 6= 0, ∀x ∈ R ⇔ ∆ < 0 ⇔

m ∈ (−∞, −1) b. F (x) > 0, ∀x ∈ R ⇔ ∃F (x) , ∀x ∈ R ⇔ m < −1 ⇒ ∆ < 0 ⇒ x2 − 2x − m >

0, ∀x ∈ R ⇒ (m − 1) x2 + (m − 2) x + m + 1 > 0, ∀x ∈ R ⇒ ∆0 < 0, m − 1 > 0 ⇔m ∈ 34 , ∞
c. m ∈ (∞, −1) 4.∆ < 0, a > 0 sau ∆ > 0, a > 0, x1 6 0, x2 6 0 a. m ∈ (−∞, 7) b. m ∈ [0, ∞)
√
−1+ 2
c. m ∈ 2
,∞ 5. ∆ < 0, a < 0 sau ∆ > 0, a < 0, x1 6 0, x2 6 0 a. m ∈ (−7/2, ∞) b. (1, ∞)
c. m ∈ [0, 1) 6. Inecuaţia mx2 + (m + 1) x + 2m + 2 < 0 nu are soluţii ⇔
mx2 + (m + 1) x + 2mh + 2 ≥ 0, ∀x ∈ R ⇔ ∆ > 0, m > 0 ⇔ m ∈ [1/7, ∞).
√
T6 1. a. [11/4, ∞) b. 2−32 2 , ∞ c. −∞, − 23 d. − 13 , 1 e. − 72 , − 16 f. 29 , 11

8 2
2. m ∈ [−1, 0]
√
3. n = −1, m = ±4 3 4. a. a ∈ {−2, 1} b. x ∈ [−2, 1] c. a ≥ 1, f e s.c. pe − 21 , ∞ deci

√
f ([1, a]) = [f (1) , f (a)] ⇒ f (a) − f (1) = 2 ⇒ a = −1+2 17 d. Notăm f (x) = a ⇒ f (a) ≤
√
− 54 ⇒ a = − 21 ⇒ x = −1± 2
5
5. Im f ∩ Im g = [−1, ∞) ∩ (−∞, 1 + a] conţine un singur element
⇔ a = −2. √ √
T7 1. a. m ∈ (−∞, −1)∪(0, ∞) b. m ∈ (0, ∞) c. m ∈ (−∞, 1) d. m ∈ −∞, −5−8 41 ∪ −1, −5+8 41 ∪
(1, ∞) 2. a. m ∈ − 79 , 1 b. m ∈ − 31 , 0 ∪ (1, ∞) c. m ∈ (−∞, 1) ∪ (2, ∞) d. m ∈ (0, ∞)

√
3. a. m ∈ −∞, 1−32 2 b. m ∈ (1, 5) c. m ∈ (−∞, 0) ∪ (2, ∞) d. m ∈ (1, ∞)
4. a. m ∈ (−∞, −5) b. m ∈ (1, ∞) c. m ∈ (2, ∞) d. R\ 21 5. V a, a2 − 2 ∈ Ibis ⇔ a = a2 − 2 ⇔

a ∈ {−1, 2}.
17
, − 14

T8 a. S = {(1, 1) ; (2, 3)} b. S = {(−1, 0)} c. S = (1, 1) ; 12 d. S = {(1, 2) ; (2, 1)} e. S =
{(−1, 1) ; (1, −1)} f. S = (1, −1) ; − 53 , 14 .

22 11
T9 a. S = {(1, 1, −1) ; (−1, 1, 1)} b. S = (1, 1, 2) ; −10, 35 c. S = (−1, 1, 1) ; 38 , 1 , 14 .

2
, 24 27 27 27
T10 a.Sn = {(1, −1) ; (−1,1)} b. S = {(2, 3) ; (−2, o−3)} c. S = {(1, 2) ; (−1, 2) ; (−1, −2) ; (1, −2)}
d. S = (1, 1) ; (−1, −1) ; √2 ; − √
1
; − √27 ; 1
√
7 7 7
47
n q q q q o
7 7 7 7
e. S = (1, 1) ; (−1, −1) ; 3 11 , − 11 ; −3 11 , 11 f. S = {(1, 1)}.
√ √ √ √
T11 a.S = {(1, 1)} b. S = (1, 0) ; (0, 1) ; −4 + 7; −4 − 7 ; −4 − 7; −4 + 7
c. S = {(2, −1) ; (−1, 2) ; (−2, 1) ; (1, −2)} d. S = {(1, 2) ; (2, 1) ; (−1, −2) ; (−2, −1)} e. S = {(2, 1) ; (1, 2)}
f. S = {(0, 1)
; (1, 0) ; (−1, (0, −1)}.
0) ; 42
T12 a.S = 42 35 30
, − 35 , − 30

5
, 6
, 7
; − 5 6 7
b. S = {(2, 3, 4) ; (−2, −3, −4)} c. S = {(1, 3, 5) ; (−1, −3, −5)}
d. S = {(1, 4, 7) ; (−1, −4, −7)} e. S = {(1, 1, 1) ; (−1, −1, −1)} f. S = {(−1, −1, −1)}
g. S = {(0, 0) ; (19, 95)}.
GEOMETRIE
VECTORI
T1 1. M N kAC , M N = 12 AC P Q kAC , P Q = 21 AC deci M N k P Q, M N = P Q prin urmare

√
M N P Q este paralelogram. 2. BC = 2, OA = 2, AD = 4, AC = AE = 2 3 3. ÂCM ≡
^DAC (a.i.), atunci (AD este bisectoarea ^BAC ⇔ ^BAD ≡ ^CAD ⇔ ^BAD ≡ ÂCM .
4. Din T. bis avem că BD
DC
= 69 ⇒ BD = 2, DC = 3 5. (AM este bisectoarea ^BAN ⇒ M BM
N
AB
= AN .
PN AN NC AC
Analog P C = AC şi N B = AB de unde rezultă concluzia. 6. Fie H ortocentrul ∆ABC atunci
AH⊥BC dar BC k M P ⇒ AH⊥M P şi A este mijlocul lui (M P ) deci AH e mediatoarea (M N ).
Analog se demonstrează că BH este mediatoarea lui (M P ) deci H e centrul cercului circumscris
∆M N P .
−→ −→ −−→ −
→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −→ −
→
T3 1. a. AO b. AC c. OD d. 0 e. BD f. 0 g. DC h. OD 2. a.DE b. BA c. BD d. BA e. 0
−
→ −→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −
→
f. 0 3. AC + BD = AB + BC + DC + CB = 0 4. Fie punctul D astfel ı̂ncât ABDC să fie
−→ −→ −−→ −→ −→
paralelogram atunci AB + AC = AD ⇒ AB + AC = AD a. ∆ABD este dreptunghic isos-
√ √
cel deci AD = 8 2 b. ∆ABC este echilateral deci AD = 8 3 c. ∆ABD este echilateral deci
−→ −→ −−→
AD = 8 5. Fie punctul D astfel ı̂ncât ABDC să fie paralelogram atunci AB + AC = AD iar
−→ −→ −−→
AB − AC = BC ⇒ AD = BC deci ABDC este dreptunghi prin urmare m (^BAC) = 90◦
−−→ −→ −→ √ √
6. AD + AB = AC = AC. Ducem AM ⊥BC atunci BM = 2, AM = 2 3 ⇒ AC = 61.
−→ −−→ −−→ −−→
T4 1. Fie AB = BC = CD = DE = − →
v ae exprimă vectorii din egalităţi ı̂n funcţie de −
→v şi
−
→ −
→ −→ −→ −
→ −−→ −
→
avem a. A b. F c. A d. A e. F f. A 2. Fie A C = v ⇒ CA = AB = 2 v , BD = v şi avem a. A
b. A c. A d. F e. A f. A. 3. a Fie O centrul hexagonului atunci ABOF este paralelogram deci
−→ −−→ −−→ −→
AO = − →u +− →v ⇒ AD = 2− →
u + 2− →v deci A b. F c. F . 4. M AM
B
= 34 ⇒ AM AB
= 37 ⇒ AM = 73 AB şi
−−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
analoagele 5. Adunând relaţiile M N = M A+ AB + BN , M N = M D+ DC + CN se obţine concluzia
−→ −−→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→
6. AC + BD = AB + 2BC + CD = AB + BC + CD + BC = AD + BC = 3BC ⇒ AC + BD =
−−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
3BC = 12 7. Fie AM ⊥DC şi BN ⊥DC atunci AC + BD = AM + M C + BN + N D = 2AM ⇒
−→ −−→
AC + BD = 2AM = 8.
−−→ −−→ −−→ −−→
T5 1. a. AM = M B ⇒ M ∈ (AB) , AM = M B ⇒ M este mijlocul (AB) b. BN = 3N A ⇒
−→ − → −−→
N ∈ (AB) , BN NA
= 3 c. AP = 2AB ⇒ P ∈ (AB − [AB] astfel ı̂ncât AP = 2AB d. BQ =
2 −→ −−→ −→ −→ −−→
3
AB ⇒ Q ∈ (AB − [AB] astfel ı̂ncâtBQ = 23 AB 2. a. BM = AB + CA = CB ⇒ M este si-
−−→ −−→ −→ −→
metricul lui C faţă de B b. N C = 2 CB + BA = 2CA ⇒ N este simetricul lui A faţă de C
−
−→ − −
→ −−→ −→ −−→ −→
c. 2P C + P C + CB = AB ⇒ P C = 13 AC ⇒ P ∈ (AC) ,P
AC
C
= 13 3. Vezi problema 6 de la Tema
−−→ −→ −−→ −→ 3 −−→ −→ 3 −→ −→ −→ −→ −−
→ −−→
1. 4. AM = AC + CM = AC + 4 CB = AC + 4 CA + AB = 14 AC + 34 AB 5. BP = 2P D ⇒
−−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
BP = 32 BD = 23 BA + BD 6. Deoarece M P = M N + N P ⇒ P N = 6N M ⇒ N PN
= 6.
−−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→ −→ −
−→ −−→ −→ −→ M−−→ −→
2 AB+3AC 4 3 3
T6 1. AM = 3 AB, AN = 4
, AP = 5 AC, BN = 4 BC = 4 AC − AB , CM = CA +
−−→ −→ −→ −−→ −−→ −→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ − −
→ −
−→
AM = 25 AB − AC, CN = 14 CB = 41 AB − AC , M N = M A + AC + CN = 9AC−5 12
AB
,
−−→ −−→ − −→ 1 −→ −→ −−→ −→ −−→ − → − → − −→ −→ − −
→ −−
→ − −→
N P = N C + CP = 20 AC − 41 AB, P M = P A+ AM = 23 AB − 54 AC 2. AM = 12 AB, AN = AB+3 AD ,
−−→ AD−2AB −
−−→ −−
→ −→ −
−→
AB −
− −
→ −→ −−→ −→ −−→ −
−→
AD −
−
−→ − → −−→ −
−→
BN = 3
, BN = AD−2 3
, CM = −AD − 12 AB, DN = AB−2 3
CN =− 2AB+2 3
AD
.
−−→ −→ −→ −→
3. Fie O centrul hexagonului atunci ABOF este paralelogram deci AD = 2A0 = 2 AB + AF ,
48
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −−→ −−→ −→ − −→ −→ −→ −−→ −→

AC = 2AB + AF , AE = AB + 2AF , AM = 3AB+ 2
AF
, AN = 2AB + 43 AF , DP = − 15 AB
−→ −→ −→ − −
→ −→ −→ −−→ −→ −→ −−→ −−→
AB −
−−→ −→ −−→ −−→
AP = 95 AB +2AF , BP = 54 AB +2AF , F N = 2AB +13 AF , 4. MO = M B+2 3
, N A = 3M A− M B,
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ − → −→ − −
→ −− → −
−→
P B = 2M B − M A, 5. M N = M A + AN = 43 BA + AC = 34 BC ⇒ M N , BC sunt col-
AO BO −→ −−→
iniari 6. Deoarece AB k BC ⇒ ∆OAB ∼ ∆OCD ⇒ OC = OD = 2 ⇒ AO = −2CO. Dar
−−→ −−
→ −−
→ −→ −
−→ −
−→
CO = CB+k 1+k
CD
, k = ODBO
= 2 ⇒ AO = − 2CB+4 3
CD
.
−−→ −
−→
3OA+2OB
−
−→ −−→ −
−→
5XA+2XB
− −
→ −−→ −
−→ −−→
T7 1. OM = 5
şi analoagele. 2. XM = 7
şi analoagele 3. XM = XA+3 4
XB
.
−→ 2 −→ 1 −→
−→ −−−→ −→ −−−→ a. 1 −→ −→
T8 1. a. Fie M mijlocul (BC) atunci AG = 3 AG = 3 AB + AC b. AGA = AG+GGA = 3 AB + AC +
1 −
−→ − −→ −→ −−→ − −→ −−→ −
→
3
GB + GC ... 2. O este c.de g. al patrulaterului ABCD atunci OA + OB + OC + OD = 0 .
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→
Atunci XA + XB + XC + XD = XO + OA + ... + XO + OD = 4XO. 3. Fie D piciorul per-
BD AB 1 −−→ −−→ −−→
2M B+M C
pendicularei atunci DC = AC = 2 ⇒ M D = 3
. În ∆ABD, (BI este bisectoare deci
AI AB −−→ −−→ −−→
M A+2M D
−−→ −−→
3M A+4M B+2M C
−−→ −−→ −−→
ID
= BD = 2 ⇒ M I = 3
= 9
4. A. G c.de g. al ∆M N P ⇒ GM + GN +
−−→ −
→ AM −−→ −−
→
GB −
−
−→ −→ −−→
GC −
−−→ −→ −
−→ − −
→
GP = 0 . Dar M B
= 13 , BN
NC
= 12 ,
CP
PD
= 1 ⇒ GM = 3GA+ 4
, GN = 2GB+ 3
, GP = GC+2 GD ...
−→ −−→ −−→ −→ −→ −→ −−→ −−→ −→
b. AG = 13 AM + AN + AP = 13 mAB + AB + nBC + BC + pAB ....
−−→ −−
→ − −→
T9 1. Se aplica relaţia lui Sylvester ı̂n triunghiurile ABC, BCD, CDA. 2. OM = 4OA+ 5
OB
şi
−−→ −−
→
HA+kHB
−−→
analoagele 3. HM = 1+k
şi analoagele. 4. Se demonstreaza că H este centrul cercului circum-
scris ∆M N P şi se aplică relaţia lui Sylvester.
−
−→ −
−→
T10 1. p = 1/4 2. EF = 3EG 3. k = 3/2 4. a = b = −1 5. Triunghi echilateral. √
T11 1. a. (35, −14); b. (5, −10); c. (32, −31); d. (−1, −3). 2. a. 27; b. 9; c.
√ 137; d.
11
74; 3. a. 4; b. a = 9/2 c. − 3 d. 5. 4. p = 4, q = 2, 6. m ∈ {−1/2, 0}.
−−→ −−−→ −
→ −
→ √
T12 1. M A + |M B| = i + 5 j = 26 2. a. (−6, 5) b. (6, −1) c. (6, −7) d. (−15, 16).
−
r→ −→ − → −
→ −
→ −
→ −
→
3. a. (−3, −2) b. (1, −6) c. − 23 , − 76 4. − r→ A +rB +rC
⇒− r→ −
→

G = 3 G = 2 i + 2 j 5. rC = 6 i + 6 j ⇒
−−→ −−→ √ −−→ −→ −−→
C (6, 6) 6. M N (−3, −2) , M N = 2 2, M N = 21 AB + 12 CD 7. a. Punctele A, B, C sunt necol-
−→ −
→ → −→
− −
→ −
→
iniare ⇔ vectorii AB = −4 i − 3 j şi AC = −4 i + 3 j sunt necoliniari ⇔ −4 −4
= −33
(F ) b. Fie M
4 7 3 9

mijlocul lui (BC) ⇒ M (0, 1) ⇒ AM = 4 c. G 3 , 1 , O 8 , 1 , I 2 , 1 H 4 , 1 .
APLICAŢII ALE VECTORILOR ÎN GEOMETRIE
T1 1. Se demonstrează că mijloacele acestor segmente coincid. 2. Se demonstrează că OM CN

−→ −−→ −−→ −→ − −→ −
→
este paralelogram ⇒ OA + OM + ON = OA + OC = 0 ⇒ O este c. de g. 3. Se demon-
strează că A, B, C sunt mijloacele laturilor ∆M N P . 4. Fie G şi G0 c. de g. ale ∆M P R şi
−−→ 1 −−→
−−→ −−→ 1 −
− → −−→ −−→ −−→
∆N QS şi X un punct atunci XG = 3 XM + XP + XR = 6 XA + XB + ... + XF şi XG0 =
1 −
−→ −−→ − −
→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
3
XN + XQ + XS = 61 XA + XB + ... + XF ⇒ XG = XG0 ⇒ G = G0 5. Fie X un punct
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
atunci XA0 = 2XM − XA = XB + XC − XA şi analoagele atunci XG0 = 13 XA0 + XB 0 + XC 0 =
1 −
−→ −−→ −−→ −−→ 0 0 −−→ −−→0 1 −
−→ −−→ −−→
3
XA + XB + XC = XG ⇒ G = G 6. G = G ⇔ XG = XG ⇔ 3
XA + XB + XC =
1 −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −
→ −−→ −−→ − −
→ −
→

3
XM + XN + XP ⇔ XM − XA + XN − XB + XP − XC = 0 ⇔ AM + BN + CP = 0
−−→ −→ −−→ −→ −−→ − −→ −−→ −−→ − −
→ − →
7. AM = AO + OM = AO + OB + OC şi analoagele de unde avem că AM + BN + CP = 0 ⇔
−→ −−→ − −→ − →
OA + OB + OC = 0 ⇔ O este c. de g. al ∆ABC.
−−→ −→ −−→ 1 −→ −→ −−→ − −
→ −→ −−→
T2 1. M C = 2, GM = GA + AM = − 3 AB + AC + AB+2
BM
3
AC
= 13 AC ⇒ GM k AC 2. AD =
−−→ −−→ −→ −−→ −−→ −→ −→ −→ −−→ −−→
2DB ⇒ AD = 23 AB ⇒ DE = DA + AE = 32 BA + AC = 23 BC ⇒ DE k BC 3. AM =
−−→ −−→ −→ −−→ −→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −→
4M B ⇒ AM = 54 AB, CN = mAC ⇒ AN = (m + 1) AC ⇒ M N = M A + AN = − 54 AB +
−→ −−→ −→ −→ −
−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −→
(1 + m) AC, BC = −AB+AC ⇒ 45 = 1+m ⇒ m = − 51 4. GP = GM +M P = 13 AM +kM B, AB =
−−→ −−→
AM + M B ⇒ k = 31 ⇒ m = 13 5. Fie O centrul cercului circumscris patrulaterului atunci
−→ −−→ − −
→ −−→ −−→ − −→ −−→ −−→ −−→ −−−→ −→ k −→ −→
OA + OB + OC = OH1 , OB + OC + OD = OH2 ⇒ DA = H2 H1 ... 6. AG = k+1 AB, AF =
1 −→ −−
→ −−
→ −
−kAB+AC
−→ −−→ k −−→ 2−
−→
−k AB+kAC
−−
→ −−→ −
−→ −
AB+kBC
−→
k+1
AC ⇒ GF = k+1
⇒ GM = k+1 GF = (k+1)2
ı̂n acelaşi mod GN = (1+k)2 ⇒
49
−−→ (1−k+k2 ) −→ −−→ −−→ − −→ −

−→ − − → − −
→ −
−→ −−→
M N = (1+k)2 AB ⇒ GN k AB 7. KL = M Q+ 2
PN
= AE+BD+ 4
DB
= AE 4
⇒ KL k AE 8. AD =
−−
→ −−
→
bAB+cAC −
−−→ − → −
− → −−→ −→ RB AB+2 SC AC −→ −→ −−→
b+c
, T M = RB+2 3
SC
= c 3
b
= RB3bc
bAB + cAC = RB(b+c) 3bc
AD ⇒ AD k T M
−→ 1 −
−→ − −→ −−→

1 −−→
−−→ −→ −−→
T3. 1. QR = 2 AM + BP , RN = 2 M D + P C ⇒ QR = RN ⇒ N, Q, R sunt coliniare
−−→ −−→ −−→ −−
→ − −→ −
−→
2. AN = AD+2 3
AM
= AD+ 3
AB
= AC 3
⇒ A, N, C sunt coliniare 3. Fie G, G0 , G” c. de g. ale
−−→ −−→ −−→ −−→ −−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ − −
→
∆ABC, M N P, A0 B 0 C 0 atunci G0 G = 31 G0 A + G0 B + G0 C = 31 G0 M + M A + G0 N + N B + G0 P + P C =
1 −
−→ −−→ − −→ −−→ −−− → −−→ −−→ −−→ −−−→ −−→
3
M A + N B + P C şi G0 G = 31 M A0 + N B 0 + P C 0 . Notăm M AM
A0
= k atunci AM = kM A0 , BN =
−−→ − −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
kBN 0 , CP = kCP 0 ⇒ GG0 = kG0 G ⇒ G, G0 , G sunt coliniare 4. OG = 31 OG1 + OG2 + OG3 =
−−→ −→ −−→ −−→ −−→
1
9
3OH + 2OA + 2OB + 2OC = 59 OH ⇒ O, G, H sunt coliniare 5. Fie M mijlocul lui (BC)
−−→ −→ −−→ −→ −−→ −→ −→ −→ −→ −→ −−→
atunci BD = BA + AD = BA + 34 AM = −AB + 23 AB + AC = − 13 AB + 23 AC şi BE =
−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→
−AB + 2AC = 3BD ⇒ B, E, D sunt coliniare 6. Fie AB = a, AD = b atunci M C = M B + BC =
b −→ −−→ −−→ −→ −−→ − −→ −→ −−→ −−→
1 1
− a AB + BC = a aBC − bAB şi CN = b aBC − bAB ⇒ aM C = bCN ⇒ M, C, N sunt
−−→ −→ −→ −→ −−→ −−→ −→ −−→ −→ −→ −−→
coliniare 7. AM = 35 AC = 35 AB + AO , AN = pAD = 2pAO ⇒ BM = − 25 AB + 35 AO, BN =
−→ −→ −−→ −−→ −2 3 −→ −
−→ − −→ − −
→
−AB + 2pAO. Vectorii BM , BN sunt coliniari atunci −15 = 2p 5
⇒ p = 34 8. GI = 3GA+4GD+2 9
GB
=
−GA−2GB − −→ −−→ −−→ 4−−→ 2 −→ −−→ −→ −−→
−−→ −−
→
9
, GM = GB + BM = 3 GB + 3 GA ⇒ GM = −6GI ⇒ M, G, I sunt coliniare 9. OM =
OA+OB −
−−→ − −→ − → −−→ − −
→ −−→ −−
→ −−→
2
, ON = OC+2 OD . Notăm OC OA
= k, OD OB
= p ⇒ OM = −kOC−p 2
OD
atunci O, M, N sunt
−−→ −−→ OA OB
coliniare ⇔ OM , ON sunt coliniari ⇔ k = p ⇔ OC = OD ⇔ AB k CD .
−−−→ −−→ −−→
T4 −1. Fie G1 ,G2 , G 3 , G4 c. deg. ale ∆OAB, OBC, OCD, ODA atunci G1 G2 = OG2 − OG1 =
1 −→ −−→ − → −−→ − → −− − → −→ − −− → − − −→
3
OB + OC − 13 OA + OB = 31 AC analog G4 G3 = 31 AC ⇒ G1 G2 = G4 G3 . Fie M, N, P, Q
−−−→ −−→
mijloacele laturilor patrulaterului ABCD, atunci G1 G3 = 32 M P ⇒ G1 G3 k M P analog G2 G4 k N Q
deci G1 G2 G3 G4 este un patrulater deci este paralelogram 2. H1 , H2 , H3 , H4 ortocentrele triunghi-
−−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ − −→ −−→ −→ −−→
urilor M AB, M BC, M CD, M DA atunci H1 H2 = H1 O+OH2 = OM +OB+OC−OM −OA−OB =
−→ −−−→ −→
AC analog H4 H3 = AC şi H1 , H2 , H3 , H4 nu sunt coliniare atunci H1 H2 H3 H4 este paralelogram
3. Fie M, N, P, Q simetricele lui O faţă de mijloacele segmentelor (AB) , (BC) , (CD) , (DA) atunci
−−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ − − → −→ −−→ −→
M N = M O + ON = −OA − OB + OB + OC = AC analog QP = AC ⇒ M N P Q este paralelo-
gram 4. Din 3. M N P Q este paralelogram şi M N k AC, N P k BD deci M N P Q este dreptunghi
−−→ −→ −−→ −→ k −−→ −−→
5. Notăm BN NC
= k, M AM
B
= p atunci AN = AB + BN = AB + k+1 BC = −CQ ⇒ AN k CQ analog
−−−→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→
BP k DM 6. G1 G2 = G1 C + CG2 = − 13 CB + CA + 13 CB + CD = 31 AD şi analoagele de
−→ −−→ − −→ −−→ − →
unde rezultă concluzia. 7. OA + OB + OC + OD = 0 ⇒ O este c. de g. al patrulaterului ABCD,
deci O este mijlocul segmentului care uneşte miloacele a două laturi opuse. Fie M mijlocul lui (AB)
şi N mijlocul lui (DC) atunci O este mijlocul lui (M N ) , triunghiurile OAB şi OCD sunt isoscele
de unde OM ⊥AB, ON ⊥CD ⇒AB k CD. Analog BC k AD deci ABCD este un paralelogram.
Dar OA = OB = OC = OD deci ABCD este inscriptibil prin urmare ABCD este dreptunghi.
A0 C B0 C 2 C0A CA0 BC 0 AB 0 0 0 0
T5 1. A 0 B = 2, B 0 A = 3 , C 0 B = 3, deoarece A0 B · C 0 A · B 0 C = 1 ⇒ dreptele AA , BB , CC sunt
AD − −→ −−→ −−→ −
−→ − −
→ − −→
concurente 2. Fie D ∈ (AM ) astfel ı̂ncât DM = 2 atunci OD = OA+2 3
OM
= OA+OB+ 3
OC
. Ana-
BE CF −−→ − −→ −−
→
log, fie E ∈ (BN ) , F ∈ (CP ) astfel ı̂ncât EN = F P = 2 atunci OD = OE = OF ⇒ D =
E = F ⇒ AM, BN, CP sunt concurente. 3. Evident G c. de g. se găseşte pe segmentele care
unesc mijloacele −→ laturilor opuse. Fie D, E, F mijloacele segmentelor (AC), (BD) şi (DE) atunci
−− → 1 − −− → 1 −→
−−→ −−→ −−→ −
→
GE = 2 GD + GF = 4 GA + GC + GB + GD = 0 ⇒ E = G. 4. Fie X un punct ı̂n
−−→ −
− → −−−→ −−→ − −→ − −→ − −→
plan şi M ∈ (AG1 ) astfel ı̂ncât M AM
G1
= 3 atunci XM = XA+34 XG1 = XA+XB+4 XC+XD . Ana-
DQ −−→
log, fie N ∈ (BG2 ) , P ∈ (CG3 ) , Q ∈ (DG4 ) astfel ı̂ncât NBN G2
= PCP G3
= QG 4
= 3 ⇒ XM =
−−→ −−→ −−→
XN = XP = XQ ⇒ M = N = P = Q 5. Fie O centrul cercului circumscris hexagonului
−−→ 1 −−→ −−→ 1 −→
−−→ −−→
şi M mijlocul lui (H1 H4 ) atunci OM = 2 OH1 + OH4 = 2 OA + OB + ... + OF . Ana-
−−→ −−→ −−→
log dacă N şi P mijloacele segmentelor (H2 H5 ) , (H3 H6 )⇒ OM = ON = OP ⇒ M = N =
−−→ −−
→ −
−− →
P 6. Fie X un punct ı̂n plan şi M ∈ (AG1 ) astfel ı̂ncât M AM
G1
= 3 ⇒ XM = XA+34 XG1 =
50
−−→ −−
→ − −→ −−
→
XA+XO+XB+XC
4
şi analoagele. 7. Fie X un punct ı̂n plan şi E ∈ (AA0 ) astfel ı̂ncât EA
AE
0 = k,
−−→ −
−→ −−−→ −−→ −
−→ −−→ − −
→ −−→ −−→
−−→ −−→
XA+kXA0 XA+k(2XGA −XN ) XA+k( 23(
XM +XB+ XC ) −XN ) 3
atunci XE = 1+k
= 1+k
= 1+k
. Pentru k = 2 avem
−
−→ −
−→ − −→ −−→ −−→
−−→ 2(XA+XB+XC+XM −XN ) CF EA BD
XE = 5
şi analoagele.
T6 1. Deoarece F · ·
E AB DC
= 1· 12 ·2 = 1 ⇒ punctele
AF
C, E, F sunt coliniare. În ∆AF D cu transversala C − F − E avem F D · CB · BE
DC
EA
= 1 ⇒ FAFD
=2
BM −−→ CB+kCD −
−−
→ −−
→ −→ −−→ CD −
−
−→ −→ −−→ 1
k+1
2. Fie M D = k atunci CM = 1+k
, CE = CB + 2 , CM , CE sunt coliniari ⇒ 1 =
→ −
−→

−
−→ −
−
−−→ AB+k AD+ AB
2+k −→ k −−→
k −
−→ −→ 2
k+1 1 BM AB+kAP
1 ⇒k = 2
3. Fie MP
= k atunci AM = 1+k
= 1+k
= 2(1+k)
AB + k+1
AD
2
2+k
−−→ −→ −
−→
AD −−→ −−→ k
şi AN = AB + iar vectorii AM , AN sunt coliniari deci
2
2(k+1)
1
= k+1
1 ⇒ k = 23 4. Fie
2
NP −−→ −−
→ −−→ −
−→
DC −−→
−
−→ −−→ −
−→ −−→ −−→
PC
= k atunci DP = DN1+k+kDC
= DA+2k
2(1+k)
, DM = DA + DC
2
şi vectorii DP , DM sunt col-
1 2k
iniari de unde 2(1+k)
1
=⇒ k = 41 ⇒ N
2(1+k)
1 PC
P
= 14 . În ∆N DC cu transversala A − P − Q
2
−
−→ −
−→ −−
→ −−→
avem DQ
QC
· PCP
N
·N A
AD
= 1 ⇒ DQ
QC
= 12 5. ED = 31 DC ⇒ BF = 13 BC Fie EF ∩ AD = {M } atunci
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
EM = 13 DC + kDA, M F = −kDA + DC + 32 DA = 23 − k DA + DC ⇒ k = 15 .
TRIGONOMETRIE
√ √ √ √
T1 1. sin B = 12 , cos B = 23 , tg B = 33 , ctg B = 3 2. a. b = 20, c = 10 5 cos C = 23
√ √ √
b. b = 68, a = 85 tg B = 43 3. a. m (^B) = 60◦ , a = 12 3 + 1 , b = 18 + 6 3, c = 6 3 + 1

√
b. m (^B) = 45◦ , a = 2 2, b = c = 2 c. c = 12, b = 16, sin B = 45 , sin C = 35
√ √
d. m (^C) = 45◦ , b = c = 2 2 + 1, a = 4 + 2 2 e. a = 25, b = 20, c = 15, sin B = 45 , sin C = 53
f. a = 5, c = 4, sin B = 45 , sin C = 53 .
T2 1. Se ı̂nlocuieşte sin B = cos C = ab , sin C = cos B = ac şi se efectuează calculele. 2. Se foloseşte
relaţia sin2 x + cos2 x = 1 şi se efectuează calculele. 3. Se demonstrează că BD = BC = AD.
Ducem DM ⊥AB atunci M este mijlocul lui (AB) şi cos A = AD AB
⇒ AB = 2BC cos 36◦ . Ducem
BN ⊥AC atunci N este mijlocul lui (DC) şi cos C = BC ⇒ DC = 2BC cos 72◦ . CN
Dar AD + DC = AB ⇒ cos 36◦ − cos 72◦ = 12 .

T4 1. a. 0 b. 1 c. 0 d.√ 0.√2. a. (a +√b)2 b. 0 c. (a − b)2 d.√ b. √ √
T5 1. a. Pt. sin 0, 0, 0, 0, 22 , 23 , 1, − 12 , 22 . Pt. cos 1, −1, 1, −1, 22 , 12 , 0, 23 , 22
√ √ √ √
b. Pt. sin 0, 1, 0, 1, 1, − 12 , 22 , 23 , Pt. cos 1, 0, 1, 0, 0, 23 , 22 , 21 . 2. a. 0 b. cos 3π−x = cos − 3π−x

2 2
=
cos 2π − 3π−x π+x x−7π x−7π π+x x+7π x+7π

2
= cos 2
, cos 2
= cos 2
+ 4π = cos 2
, cos 2
= cos 2
− 2π =
cos x+3π π 3π

2
deci expresia este egală cu 0. 3. 3 ∈ 2
, π ⇒ sin 3 > 0 sin (−4) = − sin 4, 4 ∈ π, 2
⇒
sin (−4) > 0 5 ∈ 3π , 2π ⇒ cos 5 > 0 cos (−6) = cos 6 > 0, 6 ∈ 3π , 2π 2 ∈ π2 , π ⇒ sin 2 >

2 2
0; 10 ∈ 3π, 7π ∈ CIII ⇒ cos 10 < 0 ⇒ sin 2 · cos 10 < 0 4 ∈ π, 3π ⇒ sin 4 < 0; 3 ∈ π2 , π ⇒

2 2
cos 3 < 0√⇒ √ sin 4 +√cos 3 < √0. √ √ √ √ √ √ √ √ √ √
T6 1. 1+2 3 , 2, 1+2 3 , −1+ 2
3
, 0, 1−2 3 , −1− 2
3
, − 2, −1− 2
3
. 2. 43 , 12 , − 43 , 43 , − 12 , − 43 , − 43 , − 12 , 43
3. Deoarece sin (π − x) = sin x, cos (π√− x) = − cos x expresia este egală cu√1.
√ √ √ √
T7 1. a. 0, 0, 0, 0, 1, 3, nu există, − 33 , 1 b. 0, nu există, 0, 1, − 3, 3, − 33 , 1, 3
√ √ √ √ √ √
2. − 2 3 3 , 0, − 2 3 3 , − 2 3 3 , 0, 2 3 3 , − 2 3 3 , 0, 2 3 3 .
√ √ √
T8 cos a = 45 , tga = 34 , ctga = 43 2. sin a = 2 3 2 , tga = −2 2, ctga = − 42 3. cos a = − 45 , sin a =
√ √ q 2 q
− 35 , ctga = 43 4. sin a = − 5 3434 , cos a = 3 3434 , tga = − 53 5. sin2 x − 2 + (cos2 x − 2)2 =
1−cos2 x
sin2 x − 2 + cos2 x − 2 = 3 6. tg2 x = 6 ⇔ cos2 x
= 6 ⇔ cos2 x = 1
7
7. 0.
√ √ √ √ √ √ √ √
4 π 4 π
T9 1. 6+ 2 6+ 2 2− 6 6− 2 π π
cos2 12
π π
+ sin2
π π

4
, 4
, 4
, 4
, cos 12
−sin = cos − sin
12 12
+ cos 12 12
cos 12 12
=
√ √
3 ◦ ◦
2
2. a. sin 60 = 2 b. sin 30 = 2 c. cos 3 = 12
3 1 π
d. cos π = −1 3. Ridicăm la pătrat relaţiile,
le adunăm şi obţinem 2 + 2 (sin a sin b + cos a cos b) = 49 ⇒ cos (a − b) = 81 4. a. cos 100◦ sin 50◦ +
sin 100◦ cos 50◦ = sin 150◦ = 12 b. cos 100◦ sin 70◦ −sin 100◦ cos 70◦ = sin 30◦ = − 12 c. sin 25◦ cos 20◦ +
√
cos 25◦ sin 20◦ = sin 45◦ = 22
√
d. cos 31◦ sin 29◦ + cos 29◦ sin 31◦ = sin 60◦ = 23 .
√ √ √ √ √ √ √ √ √
T10 1. 4−3 10
3
, − 4+3
10
3
, − 3+4
10
3 3−4 3
, 10 2. 12 263−5 , − 12 263+5 , 12+5
26
3 12−5 3
, 26 . 3. cos (x + y) = 22 , x+
51
√
π 3
− y ∈ − π2 , π
⇒ x − y = − π3 .

y ∈ (0, π) ⇒ x + y = 4
, 4. sin (x − y) = − 2
,x 2
√ 2
T11 1. a,b,c Se aplică formulele şi se efectuează calculele. d. Folosim că sin2 2π
3
+ x = 12 sin x − 2
3
cos x =
√ √ 2 √
1
4
sin2 x− 23 sin x cos x+ 34 cos2 x şi sin2 4π
3
+ x = − 12 sin x − 23 cos x = 1
4
sin2 x+ 2
3
sin x cos x+
√ √
3
4
2
cos x. 2. 3. Avem că sin 140 = sin (180 − 40 ) = sin 40 , cos 130 = cos (90◦ + 40◦ ) =
11 2−5 6
28
◦ ◦ ◦ ◦ ◦
◦
− sin 40 . √ √ √ √
T12 1. 2− 3, 2+ 3, −2− 3, −2+ 3 2. 16 , 56 , 63 , 33 3. − 12
63 33 16 56
5
4. Se aplică cos x = sin (90◦ − x)
◦ ◦ ◦ sin 1◦ ·sin 2◦ ·...·sin 89◦ sin 1◦ ·sin 2◦ ·...·sin 89◦
şi avem tg 1 · tg 2 · ... · tg 98 = cos 1◦ ·cos 2◦ ·...·cos 89◦ = sin 89◦ ·sin 88◦ ·...·sin 1◦ = 1.
T13 1. Se aplică formulele şi se efectuează calculele. 2. Se simplifică fracţia cu cos x cos y şi devine
tg x−tg y
tg x+tg y
= 21 3. x + y ∈ (0, π) şi tg (x + y) = −1 ⇒x + y = 3π 4
4. x + y = π2 − z ⇒ tg (x + y) =
tg x+tg y
ctg z ⇒ 1−tg x tg y = tg z ... 5. C = π − (A + B) ⇒ tg C = − tg (A + B) = 1 ⇒ C = π4 .
1
√ √ √ √ √ √
15 7
T14 1. − 8
, 8 , − 1027 2 , 15−14
24
2 23 15−10 2
, 108
2. − 13 3. ctg x = 3 ⇒ tg x = 13 ⇒ tg 2x = 34 ⇒
4
ctg 2x = 3
4. Se ridică la pătrat relaţia şi se obţine sin 2α = 1; cos 4α = −1 5. ctg 2 = tg1 2 =
2

1−tg 1
2 tg 1
= 21 tg1 1 − tg 1 6. x + 2y ∈ (0, π) , tg (x + 2y) = 1 ⇒ x + 2y = π4 7. Se ridică la pătrat
√ √
9
relaţia şi avem sin 2x = 16 ⇒ cos 2x = ± 47 ⇒ tg 2x = ± 9287 .
√ √
T15 1. sin x = 35 ⇒ cos x = 45 ⇒ 1 − 2 sin2 x2 = 54 ⇒ sin x2 = ± 1010 , x2 ∈ π4 , π2 ⇒ sin x2 = 1010 2. Se

√ q
aplică formulele şi se efectuează calculele 4. a. 2 + 2 cos a = 2 + 2 2 cos2 a2 − 1 = 2 cos a2 =

√ √
p q p
a a
= 2 cos a4 , 2 + 2 + 2 + 2 cos a = 2 + 2 cos a4 =
p p
2 cos 2
b. 2+ 2 + 2 cos a = 2 + 2 cos 2
a a a a 4 cos a
2
cos a
4(
2 sin a
8
cos a
8)
2 cos a
2(
2 sin a
4
cos a
4) 2 sin a cos a
2 2
2 cos 8
deci Ms = 8 cos 2
cos 4
cos 8
= sin a
= sin a
= sin a
=
8 8 8
sin a
sin a
.
8
√ √
q √ √
r q √ √ q √ √ }n radicali
2+ 2 2+ 2+ 2 2+ 2+ 2+ 2 π 2+ 2+...+ 2
T16 1. b. 2
, 2
, 2
c. cos 2n
= 2
2. 35 , 45 , 34 , 24
7
3.
− 24
25
7
, − 25 7
, − 25 119 828
4. 0, 169 , 2035 .
sin 4π
17. a. sin 45 sin 30 b. 2 cos 90 cos 44 c. −2 sin 30◦ sin 190◦ d.
◦ ◦ ◦ ◦ 3
π ·cos 7π
cos 12
e. 2 sin π
6
cos π
4
f. cos 48◦ −
12
sin 78◦ = cos 48◦ −cos 12◦ = −2 sin 30◦ sin 15◦ 2. sin 2a+sin 2b = 2 sin (a + b) cos (a − b) = 2 cos (a − b)
3x+ π 3x− π
3. a. 4 sin 6x cos 2 6 cos 2 6 b. 4 cos 5x 2
cos 3x2
cos x c. 4 sin x sin y cos x cos y d. 2 sin x cos π4
x+y x y x+y x y
e. 4 sin 2 cos 2 cos 2 f. 4 cos 2
cos 2 cos 2 4a. tg 3x b. tg 4x.
T18 1. a. 21 cos 3π π 1
π − sin 3π c. 12 (sin 30◦ + sin 10◦ ) d. 21 (cos 60◦ + cos 40◦ ) 2. Se

10
− cos 2
b. 2
sin 5
grupează şi se transformă din produs ı̂n sumă şi avem a. 18 b. 16 3
c. 161
d. 3.
sin2 1005◦ sin(a+(n+1)x) sin(n+1)x sin2 nx 1 cos(n+1)x sin nx
T19 2. a. sin 1◦
b. sin x
c. sin x
d. 2
n+ sin x
.
2
APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE

−→−−→
T1 1. a. 0 b. 27 c. −9 d. 27
4
e. − 27
4
f. 0. 2. a. −2 b. −2 c. 4 d. 2 e. −2 f. 6. 3. AC AD =
−−→ −→ −−→ −−→−→ −−→ −
→
AD AB + AD = ADAB + AD2 = 5 4. Ridicăm la pătrat relaţia − →u +− →v +− →

w = 0 şi obţinem
−
→u2 +− →v2+− →w 2 + 2 (−
→u−
→v +− →
v−→
w +− →
w− →u) = 0 ⇒ −
→u−
→v +− →
v−
→w +−→
w−→
u = − 32 .
−
→ 2 −
→ 2 −
→ −
→ −
→ −
→
T2 1. a. 26 b. 8 c. 15 d. 9 2. u − v = ( u − v ) ( u + v ) =12 3. a. −1 b. 5 c. 5 d.
−
→ −
→ √ −→ −
→
a ∈ {0, 2} 4. a. −
→u (−2, 1) b. −
→
u = 3 i + 4 j c. −→u = 5 i + 5 j 5. 56 . 6 3− →
u−→
v + 2−
→
v 2 − 2−
→
u 2 = 9.
√
3 1 33 −
→ −
→ −2 −
→ −
→
7. a. 0 b. 2 c. − 3 d. − 65 8. cos (^ ( u , v )) = √41·√13 < 0 ⇒ m (^ ( u , v )) > 90 ◦
−→ −
→ → −→
− −
→ → −−→
− −
→ −
→
9. a.14 b. −9 c. 18 d. 172. 10 AB = 7 i − 7 j , AC = 4 i − 2 j , BC = −3 i + 5j ⇒
−→ −→ −−→
AB AC + BC = −14.
2
T3 1. 14 13
2. Fie AB = a, BC = a + 1, AC = a + 2 atunci cos B = a2a−2a−32 +2a < 0 atunci a = 2
3. sin A = sin B ⇒ sin B = 2 ⇒ B = 6 sau B = 6 (F ) deoarece B + C > π atunci C = 90◦ , c = 6
a b 1 π 5π
−→−→
4. Se calculează cosinusul unghiurilor şi avem 75◦ , 60◦ , 45◦ 5. AB AC = AB · AC · cos A =
2
AB +AC −BC2 2 −→ −→ −→−−
→ −→ −−→ 2 2 2 −→−→
2
6. AB AC + BABC + CACB = AB +AC 2
+BC
= 55 7. Din 5. avem AB AC = 52 .
−→ −→ − −
→ −−→ −−→ − −→
T4 1. Fie {O} = AC ∩ BD atunci AC = −OA + OC, BD = −OB + OC se ı̂nlocuieşte şi se
efectuează calculele 2. Se demonstrează că cos B = cos 2C 3. Se aplică teorema sinusului şi se
52
√ √
obţine
√
P = 6 + 3 6 + 9 2 4. Se aplică teoremele şi se efectuează calculele 7. Se ı̂nmulţeşte relaţia
cu 22 , se obţine sin B + π4 = sin C + π4 de unde B + π4 = C + π4 sau B + π4 + C + π4 = π(F ).

√ √ √ √
T5 1. Se aplică T. sin. şi AC = 3 2. a. a = 10, cos B = − 55 , cos C = 3 1010 b. c = 15, cos A =
p √ p √
33
65
, cos B = 35 c. B = 45◦ , C = 120◦ , c = 4 6 + 3 3 sau B = 135◦ , C = 30◦ , c = 4 2 + 3 d.
√
√ √ 2(3− 3) √ √ √
B = 45◦ , A = 75◦ , a = 6+ 2
e. b = , c = 2 3 3 , C = 75◦ f. A = 15◦ , b = 2 6 + 2 , c =
√ 2 3
4 3 + 1 3. Fie AB = a, BC = a + 1, AC = a + 2 atunci B = 2C ⇒ sina C = 2 sina+2

C cos C
⇒ cos C =
a+2 a2 +6a+4 a+2
√ √
2a
⇒ 2(a+1)(a+2)
= 2a
⇒ a = 2 + 2 2 ⇒ P = 9 + 6 2 4. Fie ABCD un paralelogram cu
√ √
AC = 6, m (^DAC) = 60◦ , m (^BAC) = 90◦ atunci BC = 12, AB = 6 3 ⇒ P = 24 + 12 3
2(b2 +c2 )−a2
5. m2a = 4
= 52 6. 7. 8. Se aplică teorema medianei.
√ √
T6 1. lc = b+c cos 2 , se obţine a = 30, b = 18, c = 24, cos C = 35 ⇒ cos C2 = 55 ⇒ lc = 9 5
2bc C
−−→ −−
→ −−
→ √
2. b. Din a.⇒ AD = 5AB+6 11
AC
pe care o ridicăm la pătrat şi obţinem AD = 151114 , AI = 11 15
AD =
√ −−→ −
−→ −
2BA+BC
−→ √ √
14 3. AM = 3
⇒ AM = 2 7, mM = 7. Fie D piciorul bisectoarei din C atunci
−−→ −
−→ −−→ √ −−→ −−→ −→ − −→ − −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
CD = 2CB+3 5
CM
⇒ CD = 8 3
5
4. a. M Q = M A + AF + F E + EQ, M Q = M B + BC + CD + DQ
−−→ −→ − −→ − −→ − −→
de unde prin adunarea lor se obţine M Q = AF +F E+2 BC+CD şi analoagele. b. Se ridică relaţia de
−−→−→
la a. la pătrat şi avem RN 2 = M Q2 + 2M QP S + P S 2 5. Fie E şi F mijloacele segmentelor (AC)
−−→ −−
→ − − →
respectiv (BD). Atunci EF = AB+2 CD ⇒ 4EF 2 = AB 2 + BC 2 + CD2 + DA2 − AC 2 − BD2 = 0
−−→ −−→ −−→ −−→
deci ABCD este paralelogram 6. Fie G c. de g. al ∆ABC atunci M A + M B + M C = 3M G pe
2 2
care o ridicăm la pătrat şi obţinem că M A2 + M B 2 + M C 2 = 3R 2+3l = ct.
√ √ √ √
T7 1. a. 6 6 + 2 b. 12 3 c. Din T sin. ⇒ sinb B = sinc C ⇒ sin B = 22 ⇒ B = π4
√ √ √
sau B = 3π atunci S = 2 3 − 3 sau S = 2 3 − 1 d. S = 39 4 55 2. Din T sin avem că

4 √ √ √ √ √ √
2R sin B − 2R sin A = 2 ⇒ 2R · 6− 4
2
sin C2 = 1 ⇒ 2 sin2+2 3 C
C cos C · sin 2 = 6 + 2 ⇒ cos C2 = 22 ⇒
√ √ 2 2
C = π2 ⇒P = 6 + 4 3, S = 3 + 2 3 3. sin C = 12 ⇒ C = π6 sau C = 5π 6√
deci există două tri-
√ √
6 √3
√
2 39
√ √ √ √
unghiuri 4. AABCD = 2AABC = 24 2 5. a. 7+ 13
, 3
b. 36 3 − 3 , 6 6 − 2 c. 2 3 6 , 3524 6
√ √
√ √ √ √ √ √ 3(2+ 2− 6)
5. a. AC = 2 13, R = 2 339 , r = 7 3− 3
39
b. R = 2 sinAC
B
= 3 6 − 2 ,r = 2
c. S =
√ √
35 6
√
6
√ √ √ √ √
2 √
√
2+ √3
6 6, R = 24 , r = 3 d. AC = 2 2 + 3, R = 2 2 + 3, r = 5+2 2+ 3 .
53

Teme Pentru Clasa A Ix-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teme Pentru Clasa A Ix-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEME PENTRU CLASA A IX-A

Capitolul 3. ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ 8

Capitolul 6. FUNCŢIA DE GRADUL AL DOILEA 20

Capitolul 8. APLICAŢII ALE VECTORILOR ÎN GEOMETRIE 31

Capitolul 10. APLICAŢII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE 38

Capitolul 11. INDICAŢII ŞI SOLUŢII 41

ECUAŢIA DE GRADUL AL DOILEA

3. Fie a, b, c ∈ R, a 6= 0 astfel ı̂ncât 4a + 2b + c = 0. Să se rezolve ecuaţia: ax2 + bx + c = 0.

1. Să se rezolve ı̂n R următoarele ecuaţii, reducându-le la ecuaţii de gradul al doilea:

4. Să se rezolve ecuaţiile:

1. Să se rezolve inecuaţiile:

1. Să se determine semnul functiilor f : R → R, definite prin:

1. Să se simplifice următoarele fracţii:

1. Demonstraţi că ecuaţia ax2 − (a + b) x + b = 0, a, b ∈ Q∗ are toate solutiile raţionale.

4. Să se demonstreze că dacă ecuaţia ax2 + bx + c = 0, a, b, c ∈ Q admite o soluţie raţională

3. Să se demonstreze că: [x] + x + 14 + x + 24 + x + 34 = [4x] pentru orice x ∈ R.

Să se rezolve ı̂n R următoarele ecuaţii:

b. Să se rezolve ecuaţia: x+32 + x+4 2 = 2x+1

ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ

Să se determine valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:

1. Să se determine mulţimea de adevăr a predicatelor:

1. Să se determine următoarele mulţimi: n o

Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze următoarele egalitaţi:

Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze următoarele egalitaţi:

Folosind metoda inducţiei matematice să se demonstreze următoarele inegalitaţi:

Folosind metoda inducţiei matematice

1. Să se calculeze urmatoarele sume:

1. Să se calculeze urmatoarele sume:

b. Să se calculeze suma Sn ;

1. Să se calculeze urmatoarele produse:

PROGRESII ARITMETICE ŞI GEOMETRICE

1. Să se rezolve ecuaţiile.

1. Fie (an )n>1 o progresie aritmetică nenulă cu raţia r 6= 0:

1. Să se calculeze următoarele sume:

Să se reprezinte grafic funcţiile definite prin: √

1. Să se demonstreze că următoarele funcţii sunt pare:

3. Să se studieze paritatea sau imparitatea următoarelor funcţii:

1. Să se demonstreze că următoarele funcţii sunt periodice:

1. Să se studieze monotonia următoarelor funcţii:

1. Să se studieze monotonia următoarelor funcţii şi precizaţi punctele de extrem:

1. Să se determine f + g si f · g, pentru funcţiile f, g : R → R definite prin:

1. Pentru functiile de la TEMA 8 Ex. 1 să se calculeze f ◦ g şi g ◦ f .

1. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 3x + 4. Să se demonstreze folosind metoda

FUNCŢIA DE GRADUL AL DOILEA

2. Se consideră funcţia de gradul al doilea f : R → R, f (x) = 2x2 − 4x + 8:

1. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât graficul funcţiei f : R → R să intersecteze

1. Să se determine parametrul m ∈ R astfel ı̂ncât următoarele funcţii f : R → R să fie

1. Să se determine imaginea următoarelor √ f : R → R definite prin:

să fie situate deasupra axei Ox.

să fie situate ı̂n cadranul II.

1. Fie paralelogramul ABCD şi O centrul său. Să se calculeze:

6. Fie paralelogramul ABCD cu m (^A = 60◦ ) , AB = 4, AD = 5. Calculaţi modul vec-

1. Se consideră punctele A şi B fixate. Să se construiască punctele M, N, P, Q ştiind că:

3. Se consideră hexagonul regulat ABCDEF şi punctele M ∈ (BC) , N ∈ (CD), P ∈ (DE)

1. Fie ∆ABC şi G centrul său de greutate.

1. Fie ABCD un patrulater inscriptibil şi H1 , H2 , H3 ortocentrele triunghiurilor ABC, BCD

APLICAŢII ALE VECTORILOR ÎN GEOMETRIE

1. Să se demonstreze ca ı̂ntr-un patrulater mijloacele segmentelor care unesc mijloacele

9. În patrulaterul inscriptibil ABCD se consideră E şi F mijloacele diagonalelor (AC)

2. Să se arate că pentru orice x ∈ (0, 90◦ ) au loc relaţiile:

2. Să se arate că următoarele expresii nu depind de x ∈ R:

1. Să se calculeze valorile expresiei E (x) = sin x − cos x pentru valorile:

1. Să se calculeze valorile funcţiei tg pentru valorile: