PREZENTUL MATERIAL ESTE O SINTEZĂ ȘI NU ÎNLOCUIEȘTE STUDIEREA ATENTĂ A DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE

FIȘA NR. 51 - v.2.0

DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE Nr. 615/20062

I. CONTEXT:

I.1. Explicații privind dispozițiile legale relevante:

1. În prezenta speță Curtea Constituțională a fost învestită cu soluționarea unei excepții

de neconstituționalitate având ca obiect următoarele dispoziții legale:

 prevederi din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public:

- art. 2 lit. b):

„În sensul prezentei legi: (…)
b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile
sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de
suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației (…)”;
- art. 12 alin. (1) lit. d:
„(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1, următoarele
informații: (…)
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii”.
- art. 14 alin. (1):
„Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni de interes public
numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice (…)”

 prevederi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii:

- art. 158:
„ (1) Salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare
pentru asigurarea confidențialității.
(2) În scopul promovării intereselor și apărării drepturilor salariaților, confidențialitatea
salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanților salariaților, în strică
legătură cu interesele acestora și în relația lor directă cu angajatorului”.

2. Înainte de a analiza problemele de drept constituțional ridicate în prezenta speță, se

impune o succintă analiză a dispozițiilor legale criticate ca fiind neconstituționale. În primul
rând, datele personale ( „datele cu caracter personal”) sunt orice fel de informații privitoare
la o persoană identificată sau identificabilă. De exemplu, sunt date cu caracter personal
următoarele: numele, prenumele, codul numeric personal, numărul și seria actului de
identitate, adresa de e-mail, datele biometrice, imaginea, datele privind starea de sănătate și
altele3. În al doilea rând, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces
la informații de interes public, regula este că cetățenii trebuie să aibă acces liber la
informațiile de interes public. Prin excepție, în art. 12 alin. (1) lit. d din Legea nr. 544/2001 se

1
Autor: Constantin Pintilie – const.pintilie@gmail.com.
2
Publicată în M. Of. nr. 888/2006
3
Începând cu 25 mai 2018, regimul juridic privind protecția datelor personale este reglementat de Regulamentul
(UE) nr. 679/2016.

1
prevedea faptul că informațiile cu privire la datele personale nu sunt incluse în sfera
principiului liberului acces. Cu toate acestea, în art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se
menționa că datele personale pot deveni de interes public și, pe cale de consecință, să fie
accesibile publicului „numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei
funcții publice”.

3. Salariul unei persoane intră în categoria datelor personale. De asemenea, art. 158
din Codul muncii stabilea că această informație este confidențială.

II.2. Explicații privind contextul litigiului în care s-a ridicat excepția e neconstituționalitate

4. Din datele menționate în decizia analizată rezultă că autorul excepției de

neconstituționalitate a formulat mai întâi o cerere de acces la informații de interes public, în
conformitate cu dispozițiile Legii nr.544/2001. Răspunsul primit din partea autorității a fost
unul negativ, drept pentru care, nemulțumit de refuzul autorității, petentul s-a adresat
instanței de judecată solicitând obligarea autorității la furnizarea informațiilor solicitate. În
acest context, s-a creat un litigiu în care petentul a putut ridica o excepție de
neconstituționalitate.

II. PROBLEMELE DE DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI SOLUȚIA CURȚII CONSTITUȚIONALE:

5. Autorul excepției de neconstituționalitate critica faptul că publicul nu are acces la

informația privind salariul concret al unei persoane care îndeplinește o funcție publică sau de
autoritate publică. Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a trebuit să stabilească dacă
salariul concret al unei persoane care exercită o funcție publică reprezintă o informație de
interes public.

6. Pentru a răspunde acestei întrebări, Curtea a trebuit să analizeze și să pună în balanță

două drepturi fundamentale:

 pe de o parte, dreptul la informație, astfel cum acesta este reglementat în art. 31 alin.
(1) din Constituție: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes
public nu poate fi îngrădit”, și

 pe de altă parte, dreptul la viață intimă, familială și privată, astfel cum acesta este
reglementat în art. 26 din Constituție. Se impune precizarea că dreptul la viață intimă
are un conținut complex care înglobează mai multe elemente. Astfel, Curtea
Constituțională a statuat în jurisprudența sa că protecția datelor personale reprezintă
o componentă a dreptului la viață intimă, familială și privată, cu toate că nu este
prevăzută expres în textul articolului 26 din Constituție.

7. Procedând la analizarea problemei ridicate în cauză, Curtea Constituțională a

constatat următoarele:

 Cheltuielile privitoare la salariile plătite de autoritățile și instituțiile publice sunt

prevăzute în bugetele acestora, bugetele fiind informații publice. Așadar, dacă o
persoană dorește să analizeze modalitatea în care sunt cheltuiți banii publici, poate afla
inclusiv suma destinată cheltuielilor salariale prin verificarea acestor bugete. Mai mult

2
 decât atât, salariile personalului din instituțiile din sectorul bugetar sunt stabilite prin
acte normative care de asemenea sunt publice. Toate aceste informații sunt de interes
public, arătând modalitatea în care sunt utilizate resursele financiare ale statului.

 Însă, salariului concret4 al unei anumite persoane se stabilește în cadrul limitelor

prevăzute de actele normative în vigoare, pe baza situației personale a fiecăruia (e.g.,
cantitatea, calitatea și importanța muncii depuse, contribuția adusă la realizarea
sarcinilor, capacitatea respectivei persoane, pregătirea acesteia și altele asemenea).
Astfel, salariul concret al unei persoane nu mai prezintă interes public, această
informație intrând în sfera interesului privat al persoanei respective.

8. Atât timp cât această informație (i.e., salariul concret al unei persoane) nu reprezintă
o informație de interes public, prevederile art. 31 din Constituție nu sunt încălcate;
dimpotrivă, reglementând în Codul muncii caracterul confidențial al salariului, legiuitorul a
acționat în concordanță cu prevederile art. 26 din Constituție (dreptul la viață intimă).

9. Cu alte cuvinte, pentru a stabili dacă se impune acordarea accesului liber la anumită
informație în temeiul art. 31 din Constituție, trebuie să se analizeze mai întâi dacă acea
informație prezintă un „interes public” sau dacă, dimpotrivă, informația respectivă intră „în
sfera vieții private” a unei persoane, fiind astfel protejată de art. 26 din Constituție. În decizia
analizată, Curtea Constituțională a stabilit că salariul concret nu reprezintă o informație de
interes public. Pe cale de consecință, dacă salariul concret al unei persoane ar fi făcut public,
indiferent că lucrează în mediul privat sau în sectorul bugetar, atunci s-ar aduce atingere
dreptului la viață intimă, familială și privată.

10. Pe cale de consecință, Curtea Constituțională a respins excepția de

neconstituționalitate.

4
Suma efectiv primită de o persoană pentru munca prestată.