Sunteți pe pagina 1din 27

GRUPA 1 ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE CAT. I Inrebarea nr.14.

Societatea ABC achizitioneaza un hotel cu durata de viata utila de 30 de ani,amortizabil linear pentru valoarea de 200000 lei.Cum se vor reflecta costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului,precum si cele efectuate pentru extinderea hotelului cu inca doua etaje? Rezolvare: Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigura mentinerea nivelului actual de performanta a activului afecteaza contul de profit si pierdere.Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate si majoreaza valoarea activului. Inrebarea nr. 64.O intreprindere de exploatare miniera achizitioneaza in anul N un utilaj de extractie in valoare de 15.000 lei.Intreprinderea estimeaza ca la terminarea extractiei(peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu demontarea ,mutarea si restaurarea activului,recunoscute printr-un provision in valoare de 5.000 lei.Peste 5 ani ,la terminarea extractiei, costurile efective cu demontarea si mutarea activului se ridica la 7.000 lei, din care 2.000 lei materiale si 5000 lei salariale.Precizati inregistrarile contabile aferente anilor N si N+4. Rezolvare: A.Inregistrarile contabile in anul N 1.Inregistrarile achizitiei utilajului: 2131 = 404 15000 lei 2.Constituire provizionului penru dezafectarea imobilizarilor corporale ,prin includerea lor in costul initial al utilajului conform IAS 37 ,,Provizioane,datorii contingente si active contingente: 2131 = 1513 5000 lei B.Inregistari in anul N+4: 1.Inregistrarea cheltuielilor cu demontarea si cu mutarea utilajului la expirarea perioadei de utilizare: 1.1.Cheltuieli materiale: 602 = 302 2000 lei 1.2.Cheltuieli salariale: 641 = 421 5000 lei 2.Anularea provizionului constituit cu aceasta destinatie si ramas fara obiect: 1513 = 2131 7000 lei Inrebarea nr.102.Societatea comerciala ALFA SA are in stoc la inceputul lunii martie N: -sold initial materii prime 2000 lei(evaluat la cost de achizitie); -sold initial marfuri 7500 lei(evaluat la cost de achizitie).

In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii: 1)achizitie de materii prime la costul de achizitie de 1000 lei, TVA19%; 2)achizitie de marfuri la costul de achizitie de 200 lei,TVA 19%; 3)consum de materii prime la costul de 1500 lei; 4)vanzare de marfuri la pretul de vanzare de 800 lei,TVA 19%,costul de achizitie fiind de 600 lei. La sfarsitul lunii are loc inventarierea in urma careia se stabilesc stocurile finale faptice: -stoc faptic materii prime 1700 lei; -stoc faptic marfuri 6500 lei. Sa se contabilizeze operatiile de mai sus sis a se prezinte situatia in conturile de stoc stiind ca intreprinderea utilizeaza metoda inventarului intermitent. Rezolvare: Potrivit acestei metode,intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli dupa natura.Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara, ci doar la locurile de gestiune.La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar. D Sold initial (6a) 301 Materii prime 2000 2000 1700 1700 Sold final faptic 401 Furnizori C (5a) D Sold initial (6b) 371 Marfuri 7500 6500 6500 Sold final faptic 7500 C (5b)

1.Achizitie de materii prime: % = 601 = Cheltuieli cu materiile prime 4426 2.Achizitia de marfuri: % 607 Cheltuieli cu marfurile 4426 TVA deductibila = =

1190 1000 190

401 Furnizori

238 200 38

3.Consumul de materii prime: Nu se contabilizeaza 4. Vanzare de marfuri: 4111 = % 952

707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza 5.Anularea soldurilor initiale: a)Pentru materii prime: 601 = Cheltuieli cu materiile prime b)Pentru marfuri: 607 = Cheltuieli cu marfurile 6.Prelucrarea marfurilor: a)Pentru materii prime: 301 Materii prime b)Penru marfuri: 371 Marfuri

Clienti

800 152

301 Materii prime 371 Marfuri

2000 7500

= =

601 Cheltuieli cu materii prime 607 Cheltuieli cu marfurile

1700 6500

Inrebarea nr.109.Pentru a realiza un contrac ce vizeaza furnizarea a 270000 piese in 3 ani ,o intreprindere a pus la punct un echipament special al carui cost de productie este de 18.000 lei.In acord cu clientul,scadentarul livrarilor de piese a fost fixat dupa cum urmeaza: -in primul an: 54000 piese; -in al doilea an:81000 piese; -in al treilea an: 135000 piese. Care este amortismentul anual daca intreprinderea opteaza pentru amortizarea in functie de numarul unitati de productie? Rezolvare: Amortizare anul 1:18000*(54000/270000)=3600lei Amortizare anul 2:18000*(81000/270000)=5400 lei Amortizare anul 3:18000*(135000/270000)=9000 lei Inrebarea nr.114.Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client in suma de 10.000 lei(din care TVA19%).Pe 15.10.N s-au vandut marfuri clientului.Factura cuprinde:pret de vanzare 20.000 lei,TVA 19%.Costul de achizitie a marfurilor vandute este de 18.000 lei.Solutia gasita de contabil este: 4111=% 11.900 707 10.000

4427 1.900 607=371 18.000.000 Ce principiu contabil a fost incalcat?Argumentati raspunsul.Care ar fi solutia corecta? Rezolvare: Contabilul a incalcat principiul necompensarii.In cursul lunii octombrie N au avut loc doua tranzactii,iar contabilul nu a inregistrat decat una pentru valoarea neta a celor doua. Conform principiului necompensarii ,orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. Eventualele compensari intre creante si datorii ale entitatii fata de acelasi agent economic pot fi efectuate,cu respectarea prevederilor legale,numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala. Solutia contabila corecta este: a)10.10.N-inregistrarea incasarii avansului de la client: 5121 = % 10000 419 8403 4427 1597 b)15.10.N Vanzarea de marfuri: 4111 = % 23800 707 20000 4427 3800 607 = 371 18000 Inrebarea nr.136.O intreprindere fabrica mobila ,inclusiv mese.Costurile associate cu fabricarea meselor si cu operatiile generale ale firmei sunt urmatoarele: a)lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costa 100 u.m./masa; b)mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m./masa; c)muncitorii care asambleaza mesele sunt coordonati de catre responsabil,care are un salariu annual de 25.000 u.m.; d)amortizarea masinilor utilizate in fabricarea meselor se ridica la 10.000 u.m./an; e)salariul manageruluifirmei reprezinta 80.000 u.m./an f)firma cheltuieste annual 30.000 u.m. pentru publicitate privind mesele; g)vanzatorii primesc un comision de 30 u.m. pentru fiecare masa vanduta. Clasificati fiecare cost in urmatoarele categorii:fix ,variabil,cost al perioadei,cost al produsului,cost direct sau indirect(pentru produsul ,,mese). Rezolvare: a b c d e f g Cost variabil Cost variabil Cost fix Cost fix Cost variabil Cost direct Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei Cost al perioadei Cost al perioadei

Inrebarea nr.142.In cursul lunii ianuarie,SC BETA SA obtine produse finite in urmatoarele conditii: cheltuieli directe de productie 10.000 lei,cheltuieli indirecte de productie 12.000 lei,din care variabile 8.000 lei;capacitatea normala de productie 1.000 bucati,capacitatea reala de productie 750 bucati.Societatea detinea la inceputul perioadei in stoc 250 bucati produse finite,evaluate la 25 lei/bucata;ea vinde 900 bucati la 35 lei/bucata;pentru evaluarea stocurilor la iesire foloseste metoda LIFO(ultimul intrat,primul iesit). Care este valoarea stocului de produse finite la sfarsitul anului? Rezolvare: Determinarea costului de producie 10.000 Cheltuieli directe + Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe = Cost de producie al perioadei Costul unitar= 8.000 4.000*
7 50 1.00 0

21.000

21 .000 =28 750

D 345 Produse finite SI 250buc*25 24.750 Intrri 750 buc*28 SF 2.500

Valoare ieiri=750 buc*28+150*25=24.750 Inrebarea nr.195.La inceputul anului N o intreprindere detinea 10.000 euro.Cursul ROL/EURO la 01.01.N era de 23.000 lei/euro.Pe parcursul exercitiului Nau fost inregistrate urmatoarele fluxuri monetare:incasari de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/euro si de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro,si plati de 20.000 euro la cursul zilei de 24.100 lei/euro si de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro.La 31.12.N cursul era de 24.100 lei/euro.Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societatii si diferenta de curs nerealizata? Rezolvare: Situaia n contul 5124:

D 5124 C Sold iniial 10.000 Euro x 23.000 lei/ Pli 20.000 Euro x 24.300 lei/ = = 230.000.000 lei 486.000.000 lei ncasri: 30.000 Euro x 24.000 lei/ = Pli 15.000 Euro x 23.500 lei/ = 720.000.000 lei 352.500.000 lei ncasri 10.000 Euro x 23.500 lei/ = 235.000.000 lei Total ncasri 955.000.000 lei Total ncasri + sold iniial Total pli 838.500.000 lei 1.185.000.000 lei Sfd 15.000 Euro reprezentnd 346.500.000 lei La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezint 15.000 Euro x 24.100 lei/. = 361.500.000 lei Diferena de curs nerealizat 361.500.000 lei 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezint un venit din diferene de curs valutar: nregistrarea contabil: 15.000.000 lei 5124 = 765 15.000.000 lei Trezoreria net = Total ncasri Total pli + Diferena de curs nerealizat = 955.000.000 lei 838.500.000 lei + 15.000.000 lei = 131.500.000 lei Inrebarea nr.196.Dispuneti de urmatoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate cu 4.600 lei.Valorile juste ale activelor achizitionate si ale obligatiilor preluate sunt urmatoarele: stocuri 1.500 lei; creante 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri si cladiri 4.000 lei;furnizori 1.600 lei;imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1.500 lei.Au fost effectuate plati in valoare de 4.200 lei pentru achizitia cladirilor.Determinati fluxul de numerar provenit din activitatea de investitii conform IAS 7,,Situatiile fluxurilor de trezorerie. Rezolvare: = Pli privind achiziia filialei (1) Pli privind achiziia cldirilor Flux de numerar provenit din activitatea de investiii (1) Valoarea se determin astfel: Stocuri Creane Numerar Terenuri i cldiri Total activ Datorii (1.600+1.500) Activ net contabil Numerar Valoarea pltit pentru filial -2.600 lei -4.200 lei -6.800 lei 1.500 lei 200 lei 2.000 lei 4.000 lei 7.700 lei -3.100 lei 4.600 lei -2.000 lei 2.600 lei

+ + + = = =

+ =

sau: Pli privind aciunile filialei Numerar Valoarea pltit pentru filial

4.600 lei -2.000 lei 2.600 lei

TINEREA CONTABILITATII UNEI ENTITATI CAT. II Inrebarea nr.61.Se dau urmatoarele informatii in conturi(solduri finale) la sfarsitul anului N: -vanzari de produse finite 6.000 lei; -vanzari de marfuri 1.800 lei; -costul marfurilor vandute 1.200 lei -variatia stocurilor(sold debitor) 800; -venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei; -productie imobilizata 5000 lei. Conform OMFP nr.1752/2005, calculati cifra de afaceri neta si total venituri din exploatare. Rezolvare: Cifra de afaceri=Venituri de produse finite+Vanzari de marfuri+Venituri din subventi= =6000+1800+700=8500 lei Total venituri din exploatare=(Cifra de afaceri-Variatia stocurilor)+Productia imobilizata =(8500-800)+5000=12700 lei Inrebarea nr.235.Se dau urmatoarele informatii(in lei):Venituri din subventii de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri,iar restul pentru cheltuielile cu dobanda);cheltuieli cu amortizarea 11.200;venituri din exploatare privind provizioanele 5.200;produse finite(sold initial)5.500;marfuri (sold initial) 2.700;cheltuieli cu sconturile acordate 8.100;achizitii de marfuri 41.500;cheltuieli cu telecomunicatiile 7.800;venituri din vanzarea produselor finite la pret de 105.000 si la cost de productie de 106.800;cheltuieli cu dobanzile 6.600;produse finite(sold final) 3.700; venituri din prestari de servicii 14.700; marfuri(sold final) 4.100;valoarea contabila a activelor cedate 45.000; venituri din cedarea activelor 21.500;amortizarea cumulate a imobilizarilor cedate 17.000.Care este valoarea cifrei de afaceri nete si a rezultatului din exploatare? Rezolvare: a) subvenii de exploatare 15.500 lei 5121 b) nregistrare amortizare 11.200 lei 6811 c) reluare provizioane 5.200 lei 151 = % 7411 7418 281 7812 15.500 lei 9.500 lei 6.000 lei 11.200 lei 5.200 lei

= =

d) acordare sconturi 8.100 lei 667 = 4111 e) achiziie mrfuri 41.500 lei 371 = 401 f) nregistrare cheltuieli cu telecomunicaiile 7.800 lei 626 = 401 a) vnzare produse finite 105.000 lei 411 = 701 b) descrcare gestiune produse finite 106.800 lei 711 = 345 c) nregistrare dobnzi 6.600 lei 666 = 1682 j) D 345 C SI 5.500 106.800 SF 3.700 SI + Obinere Descrcare gest = SF 5.500 + Obinere 106.800 = 3.700 Obinere = 105.000 105.000 lei 345 = 711 k) prestri servicii terilor 14.700 lei 4111 = 704 l) descrcare gestiune mrfuri vndute D 371 C SI 2.700 41.500 SF 4.100 SI + Achiziie Descrcare gest = SF + 41.500 Descrcare gest = 4.100 Desccare gest = 40.100 40.100 lei 607 = m) venituri din cedarea activelor 21.500 lei 461 = n) descrcare gestiune active vndute 45.000 lei % = 17.000 lei 281 28.000 lei 6583 + + + = Venituri din prestri servicii Venituri din vnzri de produse finite Variaia stocurilor (SFD ) Venituri din subvenii aferente cifrei de afaceri Alte venituri din exploatare (7583) Total venituri de exploatare

8.100 lei 41.500 lei 7.800 lei 105.000 lei 106.800 lei 6.600 lei

105.000 lei 14.700 lei

371 7583 2XX

40.100 lei 21.500 lei 45.000 lei

14.700 lei 105.000 lei 1.800 lei 9.500 lei 21.500 lei 152.500 lei

+ + + =

Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu telecomunicaiile Cheltuieli cu mrfurile Cheltuieli cu cedarea activelor Ajustri privind provizioanele (Venituri din reluarea provizioanelor) Total cheltuieli de exploatare

11.200 lei 7.800 lei 40.100 lei 28.000 lei 5.200 lei 81.900 lei

Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare = 152.500 lei 81.900 lei = 70.600 lei Cifra de afaceri net = ct 704 (14.700 lei) + ct 701 (105.000 lei)+ ct 7411 (9.500 lei) = 129.200 lei GRUPA 2 AUDITUL STATUTAR AL SITUATIILOR FINACIARE CAT. II Inrebarea nr.44. In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurat la o societate comerciala , din testele efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza peste pragul de semnificatie . Conducatorii societatii refuza constituirea provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal . Ce fel de opinie veti formula in raportul de audit ? Inrebarea nr.45. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit auditor statutar dupa momentul inventarierii. Ce fel de opinie veti formula ? Inrebarea nr.46. Constatati ca societatea la care efectuati auditul detine in patrimoniu terenuri si cladiri pentru care s-a procedat la reevaluarea lor in anul 2007 de catre un evaluator autorizat si se regasesc in situatiile financiare la 31 dec 2009 la valoarea reevaluata la 31 dec 2007. Cum abordati aceasta problema in cazul misiunii de audit pentru situatiile financiare ale anului 2009 ? Inrebarea nr.50. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar . Inrebarea nr.60. Pornind de la o populatie de 200 de elemente procedati la esantionarea acesteia utilizand trei metode de esantionare . Inrebarea nr.64. Un salariat pleaca in delegatie cu masina firmei timp de 5 zile . Acesta primeste ca diurna suma de 60 lei/ zi . In plus primeste un avans de 1.000 lei . Salariatul aduce spre decontare urmatoarele documente : - bonuri fiscale in valoare de 60 lei tigari ; 25 lei bautura ; 20 alimente ; - factura de la hotel pe care intra cazare 400 lei ; mic dejun 100 lei si parcare 50 lei ; - facturi de la restaurant pentru salariat 250 lei ;

- facturi de la restaurant pentru o cina cu parteneri de afaceri 200 lei ; - bonuri benzina 300 lei , din care justificat 220 lei . Societatea a decontat toate cheltuielile salariatului in suma de 1.405 lei, acest lucru insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor , considerati ca societatea a preocedat bine ? In caz contrar , stabiliti care este varianta corecta .

EVALUAREA INTREPRINDERILOR CAT. IV Inrebarea nr.118.Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii. Rezolvare: Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. Inrebarea nr.123.Care este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii. Rezolvare: Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea Inrebarea nr.145.Ce sunt elementele intangibile ale unei inreprinderi si care sunt acestea? Rezolvare: Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. ORGANIZAREA AUDITULUI INTREPRINDERII CAT.X SI CONTROLULUI INTERN AL

Inrebarea nr.16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;

b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Inrebarea nr.17. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: -termen scurt: pina la un an; -termen mediu: intre doi si cinci ani; -termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi: -planificarea strategica ; -planificarea tactica; -planificarea operativa. Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare. Rezolvare : Planificarea activitii de audit intern se realizeaz pe trei nivele: planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei auditului intern, a structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o dat la 5 ani, conform cadrului normativ al auditului intern; planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate activitile auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de importana unei activiti n cadrul entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de apariie i importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare; planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd cont de bugetul de timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual. Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele lucrate, personalul i planificarea orar pentru activitile i departamentele entitii publice supuse examinrii. Realizarea activitii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului.

O planificare incorect sau incomplet conduce la pierderea unor activiti purttoare de riscuri. Practica impune selectarea cu atenie a activitilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilorasociate acestor activiti. n practic se impune i o politic de management al riscurilor, care printre prioriti trebuie s cuprind a): - existena unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor majore, stabilirea proprietarilor de riscuri, o analiz la o anumit perioad, evaluarea celorlalte riscuri; - sisteme de identificare i msurare a riscurilor; - strategii adaptate de gestiune i control asupra riscurilor; - sistem de auditare a riscurilor; - sistem de raportare a riscurilor; - tablou de bord realizat n coordonare cu obiectivele organizaiei. Tipologia riscurilor i respectiv criteriile de evaluare a riscurilor trebuie s fie eficient i s ne asigure pstrarea unei viziuni generale asupra ansamblului. Localizarea riscurilor majore, i de aceea este recomandat s ncepem activitatea de planificare de sus n jos. Pornind de jos n sus vom constata c unele activiti le vom repeta de mai multe ori. Totui nu exist o soluie garantat. Filing-ul i experiena auditorilor interni rmne un element cu pondere n activitatea de planificare. Important este s ne planificm auditurile pentru riscurile majore, iar pe cele minore n mai mic msur sau deloc. Considerm c, orice planificare am face nu trebuie s uitm departamentele IT i achiziii publice care sunt, n general, purttoare de riscuri. Din practic rezult c este necesar s ne hotrm dac integrm activiti IT i achiziii la toate domeniile auditate sau le auditm separat. La planificarea activitilor auditabile n anul viitor trebuie s acordm prioritate activitilor cu valoare adugat mare, ale cror rezultate vor fi relevante pentru cei auditai, deoarece aceasta creeaz un impact favorabil auditorilor interni.Planurile anuale de audit intern trebuie s fie adaptate n cursul exerciiului ori de cte ori se modific geografia riscurilor din cadrul entitii i de asemenea trebuie s aib o rezerv pentru evenimente deosebitesau neprevzute (concedii medicale ale auditorului intern, spre ex., n medie, 5 zile/an) i timp pentru acordarea de consultana managementului. Un plan de audit intern bun b) este acel plan care a fost testat n situaii critice, cnd intervine o criz, deoarece n situaii normale totul decurge OK. Spre exemplu, ne aflm n ultima zi de elaborare i aprobare al planului i proiectul planului de audit intern nu este gata, iar eful structurii de audit intern sau cel care l ntocmete sunt lips din entitate i ntrebarea fireasc este: Exist o procedur pentru asemenea situaii, sau trebuie s discutm cu oamenii i s vedem ce se ntmpl? Evident se va elabora o procedur i pentru aceast situaie special.

n activitatea de planificare tot ce uitm nu se mai poate prinde i rmne pentru o perioad ulterioar,n cadrul celor trei ani stabilii prin lege. Planificarea activitii de audit intern trebuie s aib n vedere i zilele de pregtire profesional ale auditului stabilite, conform legii, i zilele de concediu de odihn. Apoi, n afara obiectivelor obligatorii se stabilete bugetul de timp al auditorilor i bugetul financiar aferent activitilor planificate. Un plan de audit este bine apreciat cnd 70 % din bugetul de timp este afectat pentru activiti de audit intern. Metoda de elaborare a bugetului este ca pentru fiecare obiectiv s calculm de ce avem nevoie i apoi prin nsumare i cu serviciile aferente s stabilim valoarea noastr. Raportarea s se fac avnd n vedere scopurile stabilite, modalitile utilizate i rezultatele ateptate. Conform standardelor I.I.A. (2000, 2010) eful auditului intern trebuie s realizeze o planificare bazat pe riscuri pentru a stabili prioritile n acord cu obiectivele organizaiei. Programul misiunilor de audit intern trebuie la rndul lor s se bazeze pe o evaluare a riscurilor realizate cel puin o dat pe an i s se in cont de punctul de vedere al managementului general. n situaiile n care avem propuneri de realizare i a unei misiuni de consiliere, eful structurii de audit intern nainte de a o accepta, trebuie s ia n calcul n ce msur aceasta poate aduce un plus de valoare i contribuie la mbuntirea managementului riscurilor n funcionarea organizaiei. Misiunile de consiliere care au fost acceptate trebuie s fie integrate n planul audit intern anual, care va fi transmis apoi managerului general pentru aprobare. Reglementri noi n evaluarea riscurilor n vederea planificrii auditului anual Obiectivul modelului de risc este s optimizeze alocarea resurselor de audit printr-o nelegere cuprinztoare a universului domeniului de audit i riscurile asociate cu fiecare element al acestuia. Bunele practici internaionale, adoptate de I.I.A., ncepnd cu elaborarea Planului de audit pentru anul 2003, recomand un model de audit al riscului pentru a cuantifica nivelul de risc al fiecrei uniti de audit, n vederea programrii auditurilor conform prioritilor stabilite. Aceasta reprezint o desprire de practicile trecute care se bazau mai puin pe judecat formal a riscului i mai mult pe perioada de timp scurs de la ultimul audit. Ultimul model de analiz a riscului, recomandat de I.I.A., n 2003, se bazeaz pe 6 factori de risc c), i anume: F1 - Constatrile anterioare ale auditului; F2 - Sensibilitatea sistemului, aa cum este perceput; F3 - Mediul de control; F4 - ncrederea n managementul operaional; F5 - Schimbrile de oameni sau de sisteme;

F6 - Complexitatea. Fiecare element din universul de audit va fi cuantificat dup aceti 6 factori folosind o scar numeric de la 1 la 3, unde: 1. nseamn probabil c nu prezint probleme, 2. nseamn posibil o problem, 3. nseamn probabil o problem Rezultatele acestor analize sunt totalizate i apoi multiplicate cu un factor de vrst a auditului, cum ar fi: - 100 % dac un audit similar a fost fcut n ultimele 24 de luni; - 125 % dac auditul a fost fcut n urm cu 25-36 luni; - 150 % dac auditul a fost fcut n urm cu 37/60 de luni; - 200 % dac auditul e mai vechi de 60 de luni. Nivelele rezultatelor se vor ntinde pe o plaj de valori cuprinse ntre 6-36, care dup ncheierea acestui proces de notare vor fi grupate pe 4 categorii d), n funcie de factorul de risc prezentat, astfel: - stratul de 10%, de sus, reprezint nivelul de risc maxim; - stratul de 30% reprezint nivelul de risc sensibil; - stratul de 40% reprezint nivelul de risc moderat; - ultimul strat de 20% reprezint nivelul de risc sczut. Cadrul pentru planul anual de audit intern este apoi construit din mostre din cele 4 straturi folosind urmtoarele inte de acoperire. - entitile de audit considerate de risc mare vor fi auditate n proporie de 100 %; - stratul de risc sensibil va fi auditat n proporie de 50%; - mostr de 25% va fi auditat din stratul de risc moderat; - stratul de risc sczut va fi auditat selectnd elemente n proporie de 10 %. Grupurile de risc mai sczut sunt eantionate pentru a vedea dac procesul de notare funcioneaz i confirm c nivelurile de risc sunt n mod corespunztor clasificate. n timp ce modelul de risc nc necesit judeci, nivelurile individuale sunt documentate i pot fi analizate critic i polemizate. Modelul, de asemenea, promoveaz definirea uniform a universului de audit al fiecrui segment. Astfel, riscurile de audit la fiecare locaie ale entitii publice pot fi comparate cu cele de la celelalte locaii pe o baz obiectiv. Aceasta va ghida folosirea i repartizarea geografic a personalului. Definirea universului de audit este prima cerin prealabil a ierarhizrii riscurilor. Aceast determinare a domeniului auditului va fi bazat pe cunoaterea planului strategic al organizaiei i activitile acesteia i discuiile cu responsabilul compartimentului de resurse umane. Modelul de evaluare a riscurilor recomand liniile directoare de stabilire a criteriilor de ierarhizare a riscurilor e), care sunt:

a) Constatrile anterioare ale auditului - sunt un indicator al disciplinei de control intern. Problemele sunt adeseori caracterizate de deficiene semnificative ale controlului, modificri (ajustri) importante, un numr de constatri mai mare dect normal, iar constatrile repetitive nu sunt fixe. Dimpotriv, lipsa de constatri i corectarea periodic a constatrilor anterioare indic o disciplin a controlului. b) Sensibilitatea - reprezint evaluarea riscurilor inerente asociate cu entitile evaluate. Aceasta este o evaluare a ceea ce potenial ar putea produce nereguli n viitor i care va fi reacia asociat, care poate fi conectat, din punct de vedere al riscului, cu pierderea sau descompletarea activelor, cu erorile nedetectate, cu datoriile nerecunoscute sau necuantificate exact sau riscul de publicitate advers, obligaii legale etc. Cuantificarea sensibilitii va trebui s in seama i de mrimea entitii analizate, expunerea potenial i probabilitatea. c) Mediul de control - reprezint politicile colective, procedurile, regulile obinuite, msurile de protecie fizic a patrimoniului i personalul folosit n acest scop. Esenial pentru un mediu favorabil de control este tonul de la vrf, aderena la politicile i procedurile cuprinse n documente, sisteme sigure, prompta detectare i corectare a erorilor, dotarea adecvat cu personal i asigurarea unui numr (de personal) inut sub control. Dimpotriv, lipsa de supraveghere, ratele mari de eroare, lipsa de documentare, cantiti mari de munc nenormat, insuficient gestionat, un mare numr de personal i operaiuni nereglementate, sunt simptome ale unui mediu slab de control. d) Relaii bune, atmosfer destins cu managementul executiv - reflect ncrederea conductorilor auditului n managementul direct responsabil cu unitatea auditat i implicarea managementului n controlul intern. Confortul este caracterizat de factori cum ar fi colaborarea n auditurile anterioare, experiena managementului n mediul de munc i percepiile privind calitatea i nivelul de dotare cu personal. e) Schimbri ale oamenilor/sistemelor. Practica indic faptul c schimbrile au impact asupra controalelor interne i raportrilor financiare. Schimbri apar de obicei pentru a avea efect pe termen lung, dar adeseori schimbrile pe termen scurt necesit o mai mare atenie din partea auditului. Schimbrile cuprind reorganizri, modificri ale ciclurilor de afaceri, creteri rapide, noi linii de produse, noi sisteme, achiziii i vnzri ale unor pri din firm (capital), noi reglementri sau legi i fluctuaia personalului. Unitile de audit mai puin afectate de schimbri vor fi mai puin auditate. f) Complexitatea. Acest factor de risc reprezint potenialul pentru a comite erori sau inadecvri care ar putea trece neobservate (nedetectate) din cauza complexitii mediului. Cuantificarea i nivelul complexitii va depinde de mai muli factori. Extinderea automatizrii, calculaii complexe, activiti interdependente, numr mare de produse sau servicii, orizontul de timp al estimrilor, dependena de un ter, cererile clienilor, timpii de procesare, legile i reglementrile aplicabile i muli ali factori, unii dintre ei necunoscui, influeneaz judecile despre complexitatea unui anumit audit Perfecionarea modelului de cuantificare a riscurilor rmn o prioritate permanent a funciei auditului intern.

Obiectivele auditorilor interni reprezint alocarea de resurse de audit ntr-o manier optim, ctre auditurile cu cel mai mare risc, pentru nsntoirea activitilor/subactivitilor entitii, iar economisirea de resurse pe baza analizei riscurilor s rmn o prioritate.. Intrebari posibile: a) Care sunt prioritatile politicii de management al riscurilor? b) In ce fel ne dam seama ca un plan de audit intern este bun? c) Care sunt factorii de risc folositi in evaluarea riscurilor n vederea planificrii auditului anual? d) Care sunt cele 4 nivele ale rezultatelor in functie de factorul de risc? e) Care sunt criteriile de ierarhizare a riscurilor in audit? Inrebarea nr.18. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii. Rezolvare :? Informatia contabila este cea mai reala, precisa, completa si operativa informatie reprezentand suportul procesului managerial.Cea mai mare parte a deciziilor care se iau in procesul de conducere au la baza informatiile obtinute din contabilitate.Inseamna ca informatia contabila ocupa un loc important in cadrul sistemului de evidenta economica in general si in cadrul sistemului informational economic in special. informatii furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala a unei societati de prestari servicii: - situatiile financiar-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriala : Contul de Rezultate, Bilantul Financiar, Fluxul de numerar - diagnosticul financiar pe baza de indicatori - analiza veniturilor, costurilor si profitului - determinarea pragului minim de rentabilitate - analiza incasarilor si platilor ; - analiza debitorilor si creditorilor - codificarea clientilor si furnizorilor - politicile interne ale firmei - sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

GRUPA 3 EXPERTIZE CONTABILE CAT.III

Inrebarea nr.24.Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat? Rezolvare : Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor privind acordarea calitii de EC si CA.nscrierea confer dreptul la exercitarea profesiunii pe ntreg teritoriul rii.Anual se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitrii profesiei, a dreptului de a exercita.Conditii pt.viza:achitare oblig.la Corp,plata ipz la Buget, asig.pt.risc profesional, cazier judiciar ok, nu a incalcat ROF, etc., depunerea fisei. +cond.de libera practica (nu:alte joburi) Inrebarea nr.25.Ce lucrari poate executa un expert contabil? Rezolvare: Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice urmtoarele lucrri: a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile financiare; b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii; c) efectueaz analize economico financiare i evaluri patrimoniale; d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege; e) execut alte lucrri cu caracter financiar contabil, de organizare administrativ i informatic; f) ndeplinete potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute de mandatul de cenzor la societile comerciale; g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor comerciale; h) efectueaz pentru persoane fizice i juridice sevicii profesionale care presupun cunotine de contabilitate. Inrebarea nr.29.Care sunt raspunderile expertilor contabili? Rezolvare : Art. 16. - (1) Experii contabili i contabilii autorizai rspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil i penal, dup caz, potrivit legii. (2) Limitele rspunderii civile a experilor contabili i contabililor autorizai se stabilesc prin contractele de prestri de servicii ncheiate n condiiile legii, n funcie de uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile. Art. 17. - (1) Sanciunile disciplinare ce se aplic experilor contabili i contabililor autorizai, n raport cu gravitatea abaterilor svrite, sunt urmtoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la un an;

d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. (2) Abaterile n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare i funcionare. STUDII DE FEZABILITATE CAT . VII Inrebarea nr.3.Care este continutul unui Plan de afaceri-enumerati principalele aspecte. Inrebarea nr.4.Enumerati costurile de functionare curenta a activitatii unei intreprinderi. Inrebarea nr.13.Potrivit legislatiei autohtone,care sunt principalele parti ale unui studio de fezabilitate,piese scrise. Inrebarea nr.16.Unul din indicatorii utilizati in evaluarea traditonala a proiectelor investitonale este rentabilitatea medie.Care este modul de calcul si continutul indicatorului? ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII CAT . VIII Inrebarea nr.38.Sa se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari in cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmatoarele:cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000 u.m., cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobanzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumparaturi de mijloace fixe pe parcursul anului 500 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la inceputul anului 1000 u.m., datorii finaciare la sfarsitul anului 1200 u.m.. Rezolvare : Conform IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie Se foloseste metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)4000 -300-200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=-200 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300 Inrebarea nr.59.Sa se analizeze pozitia financiara a unei intreprinderi din sectorul industriei prelucratoare cu urmatoarea situatie bilantiera : Indicator 31.12.n

Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

30000 4000 5000 1000 20000 5000 13000 2000

Inrebarea nr.60.Sa se analizeze riscul de lichiditate asociat unei companii si sa se furnizeze masuri pentru echilibrarea situatiei ei financiare. Inrebarea nr.79.O intreprindere produce anual un numar de 150000 de produse la un pret unitar de 5 u.m.. Intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 250000 u.m., cheltuieli de personal de 200000 u.m.din care 75% reprezinta salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 40000 u.m.,cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 50000 u.m.,sa se calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice. GRUPA 4 ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR CAT.VI Inrebarea nr.4.Situatia elementelor de activ si pasiv la societatea X conform bilantului intocmit pe baza datelor din contabilitate ,date care au fost puse de accord cu rezultatele inventarierii,se prezinta astfel: -Cladiri 20.000.000 lei; -Amortizarea cladirilor 12.000.000 lei -Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei; -Clienti 2.500.000 lei; -Clienti incerti 500.000 lei; -Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti 200.000 lei; -Conturi la banci 600.000 lei; -Furnizori de imobilizari 6.000.000 lei; -Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1.000.000 lei; -Capital subscris varsat 5.000.000 lei; -Rezerve 1.000.000 lei. Operatiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezinta dupa cum urmeaza: a)Cladirile au fost vandute cu 9.000.000 lei; b)Materiile prime au fost vandute cu 1.440.000 lei; c)Clientii incerti sunt in suma de 500.000 lei,din care se incaseaza 240.000 lei,iar pentru incasarea inainte de termen a clientilor certi s-au acordat sconturi in suma de 50.000 lei; d)pentru plata inaite de termen a datoriilor catre furnizori,acestia au acordat sconturi in suma de 200.000 lei;

e)Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii sunt in suma de 520.000 lei. Sa se intocmeasca bilantul inaite de efectuarea partajului. Inrebarea nr.8.Definiti dizolvarea societatilor comerciale. Rezolvare : Legea nr. 31/1990 nu d o definiie expres a dizolvrii societii. n lipsa acesteia, precizarea noiunii a revenit doctrinei. Astfel, dizolvarea a fost considerat modalitatea juridic de ncetare a existenei societii.1 Cu toate c o asemenea definiie pare ndreptit att de dispoziiile Codului Civil referitoare la materia societilor (art. 1523 folosete expresia societatea nceteaz) ct i de unele dispoziii ale Legii nr. 31/1990 (art. 58, care reglementeaz efectele declarrii nuliti societii, prevede c, pe data la care hotrrea judectoreasc a devenit irevocabil, societatea nceteaz fr drept retroactiv), ea este inexact, fiind contrazis de dispoziiile legale ce reglementeaz efectele dizolvrii. n acest sens, art. 228 alin. (4) din Legea nr. 31/1190 precizeaz c societatea i pstreaz personalitatea juridic pentru operaiunile lichidrii, pn la terminarea acesteia. Mai aproape de realitate este definirea dizolvrii ca fiind un fapt care determin ncetarea vieii societii, ca organism activ ce urmrete realizarea de beneficii din exercitarea unei activiti comerciale.2 Totui, cea mai exact caracterizare este aceea care consider dizolvarea ca un moment care pune capt activitii comerciale normale, aa cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv i marcheaz trecerea n faza lichidrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai. Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.3 Perioada ce urmeaz dizolvrii este asemntoare cu perioada constitutiv: societatea se bucur de o personalitate juridic restrns, limitat, de aceast dat, la operaiunile lichidrii. n procesul de ncetare a personalitii juridice a unei societi comerciale, dizolvarea i lichidarea reprezint, n condiii obinuite, cele dou faze obligatorii, n principiu separate de momentul desemnrii lichidatorilor. n mod excepional, legea reglementeaz cazuri n care personalitatea juridic a societii nceteaz, fr a se parcurge cele dou faze. n cazul fuziunii i divizrii societilor comerciale reglementate prin Legea nr. 31/1990 se impun cteva precizri. Art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede: fuziunea se face prin absorbirea unei societi de ctre o alt societate sau prin contopirea a dou sau mai multe societi pentru a alctui o societate nou.

Fuziunea este operaiunea prin care se realizeaz o concentrare a societilor comerciale; dou sau mai multe societi comerciale se reunesc pentru a forma o singur societate. Ea are dou forme: fuziunea prin absorbie i fuziunea prin contopire. Cauze generale de dizolvare n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora. ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative.4 n doctrina recent, ns, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.5 Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele reglementate la litera a)-f). Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: -expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita -imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate - falimentul - reducerea capitalului social sub minimul legal - reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabila - dizolvarea prin hotrrea adunrii generale Acest din urm caz este cazul cel mai frecvent i mai normal de dizolvare a societilor comerciale. Societatea s-a nscut prin voina asociailor i tot acetia pot hotr dizolvarea ei. SAU Lichidarea societatilor comerciale Definitie: Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii, prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica a societatii. principii generale: personalitatea

juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii, legea cere ca toate actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in interesul asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai de catre asociati cu excluderea creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste lichidatorii (care preiau gestiunea societatii de la administratori), stabilindu-le puterile, insesi conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (de catre asociati); lichidarea societatii este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca: actul de numire al lichidatorilor de catre adunarea generala (sau, in mod exceptional, de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei de lichidare nu sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; lichidatorii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice, unde lichidatorii trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii; lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare includ operatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai; dupa terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre asociati dupa care procedura lichidarii se incheie; lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul cenzorilor; lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul tinut la Biroul unic (data de la care inceteaza personalitatea juridica a societatii); registrele si actele societatii trebuie pastrate 5 ani dupa data depunerii lor la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie.

GRUPA 5 CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR CAT. IXIMPOZITE INDIRECTE Inrebarea nr.5. Care este locul achiziiei intracomunitare de bunuri. Rezolvare : Art. 1321 Locul achizitiei intracomunitare de bunuri (1) Locul achiziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.

(2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 126 alin. (3) lit. a), dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de autoritile unui stat membru, altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1), locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care a emis codul de nregistrare n scopuri de TVA. (3) Dac o achiziie intracomunitar a fost supus la plata taxei n alt stat membru, conform alin. (1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce n mod corespunztor n Romnia. 4) Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1). (5) - modif prin OUG 106/2007 - Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achiziia intracomunitar de bunuri, efectuat conform alin. (1), n cadrul unei operaiuni triunghiulare n alt stat membru dect Romnia, de ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia, n conformitate cu art. 153, se va considera c a fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n acel alt stat membru, dac se ndeplinesc urmtoarele condiii:

a) cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face dovada c a efectuat achiziia intracomunitar n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul care este nregistrat n scopuri de TVA n statul membru respectiv a fost desemnat ca persoan obligat la plata taxei aferente; b) obligaiile privind declararea acestor operaiuni, stabilite prin norme, au fost ndeplinite de ctre cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153.

Norme metodologice 12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul

bunurilor. n cazul n care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel: a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei intracomunitare i a taxei aferente; b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal, restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare. Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziioneaz n Ungaria (locul unde se ncheie transportul bunurilor) bunuri livrate din Frana. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de TVA, dar comunic furnizorului din Frana codul su de nregistrare n scopuri de TVA din Romnia, pentru a beneficia de scutirea de tax aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Frana. Dup nregistrarea n scopuri de TVA n Ungaria i plata TVA aferent achiziiei intracomunitare conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n Romnia aferente achiziiei intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal. (3) n conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, n cazul n care pn la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziia intracomunitar efectuat n statul membru care a atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana impozabil face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata TVA n statul membru unde se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.

(4) Obligaiile prevzute la art. 1321 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal sunt stabilite la pct. 2 alin. (15). Inrebarea nr.9. Cum i cnd se determin pro-rata TVA? Rezolvare : Potrivit legislatiei in vigoare (Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata), persoanele fizice si juridice platitoare de TVA care efectueaza atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept deducere, au obligatia de a calcula anual pro-rata pe baza careia se determina taxa pe valoarea adaugata de dedus. Principiul este urmatorul: TVA aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate realizarii de operatiuni care dau drept de deducere este deductibil, in timp ce TVA aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate operatiunilor care nu dau drept de deducere este nedeductibil. Determinarea pro-ratei se face prin raportarea veniturilor din operatiuni care dau drept de deducere la total venituri. Procentul obtinut se aplica la valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata aferenta tuturor achizitiilor din perioada de calcul, obtinanduse astfel valoarea TVA de dedus. Pro-rata se determina de regula anual, pe baza veniturilor realizate in cursul anului. Prorata astfel determinata se aplica si in cursul anului urmator, pana la regularizarea ei la finele anului, pe baza valorii efective a veniturilor realizate. Pentru primul an de activitate, pro-rata se poate determina provizoriu pe baza regimului TVA aplicabil bunurilor si serviciilor prevazute a se realiza si se regularizeaza la finele anului. Pro-rata regularizata (definitiva) se inscrie in decontul aferent lunii decembrie, iar valoarea ei si modul de determinare trebuie comunicat in scris organului fiscal teritorial pana la data de 25 februarie a anului urmator. Prin exceptie, pentru cazuri fundamentate, pro-rata se poate determina si lunar, cu aprobarea organului fiscal teritorial. Inrebarea nr.15. Precizai n ce const operaiunea triunghiular din punctul de vedere al TVA. Rezolvare : Operatiunea triunghiulara se deruleaza intre trei agenti economici stabiliti in state membre UE. Aceste operatiuni au urmatoarele caracteristici esentiale: a. livrarea de marfuri trebuie efectuata de un furnizor catre un cumparator revanzator inregistrati fiecare in scopuri de TVA in state membre diferite; b.livrarea de bunuri efectuata de furnizorul din primul stat membru trebuie urmata obligatoriu de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru catre beneficiarul direct situat in al treilea stat membru; c. beneficiarul final trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru in vederea indeplinirii obligatiei de plata a TVA

d. bunurile trebuie sa fie expediate sau transportate direct din primul stat membru (al furnizorului) catre al treilea stat membru (al beneficiarului) livrarii; e. furnizorul sau cumparatorul revanzator isi asuma responsabilitatea transportului de bunuri in conformitate cu conditiile cuprinse in contractele incheiate intre cele doua parti (din primul si al doilea stat membru). Pe scurt operatiunea triunghiulara are loc atunci cand firma Z in calitate de beneficiar final al livrarii ar face parte dintr-un stat membru si ar fi obligata la plata taxei de catre firma Y in calitate de cumparator revanzator, persoana impozabila, care este stabilita in Ungaria, iar marfa este livrata direct de la un furnizor X din Romania. Obligatiile celor trei firme sunt urmatoarele: 1. firma X din Romania in calitate de furnizor, inregistrata in scopuri de T.V.A. in Romania: -emite factura catre firma B din Ungaria si inscrie codul de inregistrare in scopuri de TVA al firmei obtinut in urma solicitarii acestuia; -incadreaza operatiunea la livrare intracomunitara scutita cu drept de deducere a T.V.A. si o raporteaza in declaratia 394 la livrari in cadrul unei operatiuni triunghiulare. In declaratie se va evidentia suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv. -bunurile achizitionate de firma Y in calitate de cumparator revanzator sunt transportate de firma transportatoare care poate fi firma X sau Y , sau un tert in contul firmei Y, direct din Romania catre beneficiarul direct al livrarii ulterioare efectuate in Bulgaria, conform conditiilor prevazute in contractul incheiat intre firma X si Y. 2. firma Y din Ungaria, inregistrata in scopuri de T.V.A. are urmatoarele obligatii: -comunica codul sau de inregistrare in scopuri de T.V.A. firmei X din Romania; - incadreaza operatiunea la livrari intracomunitare scutite efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare; -emite factura cu mentiunea ca persoana obligata la plata TVA este beneficiarul livrarii 3.firma Z din Bulgaria, inregistrata in scopuri de T.V.A., desemnata de firma Y ca fiind obligata la plata taxei, incadreaza operatiunea la achizitii intracomunitare, impoziteaza

livrarea prin taxare inversa si o raporteaza in declaratia 394 ca fiind achizitie intracomunitara efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare. Inrebarea nr.20. S.C. Alfa S.R.L, cu sediul n Trgovite, Romnia, nregistrat n scopuri de TVA n Romnia conform art 153 livreaz ctre ABC cu sediul n Ungaria, nregistrat n scop de TVA n Ungaria, ciuperci n valoare de 5.000 euro, fr TVA. Ciupercile sunt transportate din Romnia n Ungaria de ctre ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind i ce obligaii are din punctul de vedere al TVA. Rezolvare : Societatea din romania factureaza fara tva, fiind vorba de o livrare intracomunitara de bunuri. Operatiunea este scutita cu drept de deducere, in urmatoarele conditii: ART. 10 din OMFP nr.2222/2006 completat cu Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3419/2009: (1) Scutirea de tax pentru livrrile intracomunitare de bunuri prevzute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, cu excepiile de la pct. 1 i 2 ale aceleiai litere a), se justific pe baza urmtoarelor documente: a) factura care trebuie s conin informaiile prevzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, i n care s fie menionat codul de nregistrare n scopuri de TVA atribuit cumprtorului n alt stat membru; b) documentul care atest c bunurile au fost transportate din Romnia n alt stat membru; i, dup caz, c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vnzare/cumprare, documentele de asigurare.