Studiu de Caz1

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Bondiş Diana
Pecingină Elena Leontina
Pinter Andrea Luiza
Secţia: Finanţe-Bănci
An: IV
Grupa: 7
Capitolul I Prezentarea societăţii
Întreprinderea analizată, SC AMADEUS SA, este persoană juridică română, societate

comercială pe acţiuni, înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul: JO2/526/1996, având
codul de identificare fiscală: 1690510.
Domeniul principal de activitate este comercializarea de produse electrice şi
electrocasnice prin intermendiul celor două sedii din Arad.
SC AMADEUS SA mai are ca obiect secundar de activitate închirierea de spaţii
comerciale situate în localitatea Arad.
Capitolul II Analiza ratelor de structură ale bilanţului
2.1. Analiza structurii activului
Ratele de structură ale activului oferă informaţii privind destinaţia economică a

capitalurilor, gradul de lichiditate a elementelor de activ, precum şi despre capacitatea
întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a unor împrejurări conjuncturale.
Principalele rate de structură ale activului sunt:
 Rata activelor imobilizate
 Rata activelor circulante
2.1.1. Analiza ratei activelor imobilizate urmăreşte evoluţia ponderii

elementelor patrimoniale utilizate permanent în total activ, reflectând gradul de investire a
capitalului în întreprindere.
Active _ imobilizate
* 100
Rai = Activ _ total
Rata activelor imobilizate
Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză

2004 2005
mii
Active imobilizate nete Ain lei 8935631 12434647
mii
Activ total AT lei 33888133 35591680
Rata activelor imobilizate Rai % 26,37 34,94
Valoare maxim acceptabilă - % 60 60
Indice de creştere a Ai Iai % 100 139,2
Indice de creştere a AT Iat % 100 105
Indice de creştere a CA Ica % 100 114,10
mii
Cifra de afaceri netă CA lei 55661591 63511247
Indice rata active imobilizate Irai % 100 132,50
2
Rata activelor imobilizate, pe perioada analizată, nu se încadrează între valorile optime
ale acestei rate. Valorile înregistrate în anii 2004-2005 se situează mult sub valorile
considerate normale, înregistrând pentru anul 2005 o tendinţă de creştere cu 8,57% faţă de
valoarea înregistrată în anul 2004. Chiar dacă se ia în considerare domeniul de activitate al
societăţii, adică acela de comercializare, situaţia nu este deloc favorabilă pentru societate.
Trebuie luate măsuri pentru creşterea valorii activelor imobilizate. Soluţiile găsite de
conducerea societăţii pentru creşterea activelor imobilizate în anul 2005 au fost creşterea
valorii concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi
mobilierului. O altă măsură ar putea fi realizarea de imobilizări financiare la societăţile din
cadrul grupului, precum şi sub forma intereselor de participare, precum şi creşterea valorii
imobilizărilor necorporale (preocupări mai accentuate în domeniul cercetării şi dezvoltării).
În dinamică, creşterea ratei activelor imobilizate în anul 2005 (cu 8,57 puncte
procentuale) se datorează ritmului de creştere mai mare al activelor imobilizate (139,2%) faţă
de ritmul activului total (105%).
Compararea indicelui activelor imobilizate (139,2%) cu ritmul cifrei de afaceri
(114,1%) reflectă o diminuare a eficienţei utilizării activelor imobilizate.
Pentru completarea analizei ratei activelor imobilizate vom folosi şi următoarele rate :
 rata imobilizărilor necorporale (Rin)

 rata imobilizărilor corporale (Ric)
 rata imobilizărilor financiare (Rif)
2.1.1.1. Analiza ratei imobilizărilor necorporale
Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor intangibile în total

imobilizări:
Im obilizari _ necorporale
Rin= *100
Active _ imobilizate _ nete
Rata imobilizărilor necorporale
Simbo
Specificaţie l U.M. Perioada de analiză
2004 2005
Imobilizări necorporale la mii
valoarea netă In lei 34789 65077
mii
Rata imobilizărilor necorporale Rin % 0,39 0,52
Indice de creştere a In Iin % 100 187,06
Indice rata imobilizări necorporale Irin % 100 134,42
Rata imobilizărilor necorporale, pe întreaga perioadă analizată, înregistrează valori

nesemnificative ( sub 1%), ceea ce înseamnă ca societatea în cauză nu are o activitate
deosebită de dezvoltare sau cercetare. Creşterea nivelului acestei rate se poate realiza prin
creşterea societăţii (mărirea capitalului social, fuziuni, achiziţii, emisiuni de obligaţiuni), prin
perfecţionarea sistemului informaţional economic.
3
Se observă o uşoară creştere a ratei imobilizărilor necorporale cu 0,13 puncte
procentuale, datorită creşterii mai a rapide a imobilizărilor necorporale (187,06%) faţă de
activele imobilizate nete (139,2).
2.1.1.2. Analiza ratei imobilizărilor corporale
Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor corporale în total

imobilizări, respectiv a investiţiilor strategice în total investiţii.
Im obilizari _ corporale
Ric= * 100
Rata imobilizărilor corporale
Simbo
2004 2005
mii
Imobilizări corporale nete Ic lei 8844047 12310925
mii
Rata imobilizărilor corporale Ric % 98,98 99,01
Indice de creştere a Ic Iic % 100 139,20
Valoare minim acceptată % 85 85
Indice rata imobilizări corporale Iric % 100 100,03
Societatea analizată înregistrează un nivel ridicat al ratei imobilizărilor corporale. Faţă

de anul 2004, în anul 2005 rata imobilizărilor corporale a înregistrat o uşoară creştere (0,03
puncte procentuale), de unde deducem faptul ca trendul ei este unul crescător, ceea ce este
foarte bine pentru societate. Ritmurile de creştere a imobilizărilor corporale şi al activelor
imobilizate nete este aproape identic, ceea ce înseamnă ca imobilizările corporale influenţează
în cea mai mare măsură modificarea activelor imobilizate.
În structură, ponderea cea mai mare în imobilizările corporale o deţin instalaţiile
tehnice precum şi activele imobilizate în curs. De asemenea indicele de creştere a instalaţiilor
tehnice este foarte accentuat (231,59%), iar cel al terenurilor şi al construcţiilor stagnează, de
unde se deduce că societatea este interesată mai mult de îmbunătăţirea spaţiilor comerciale
existente şi nu de extinderea lor.
Rata imobilizărilor corporale se situează la un nivel bun, în să societatea ar trebui să
realizeze o dispersie a atenţiei asupra mai multor categorii de imobilizări corporale, fapt care
să evite creşterea ratei imobilizărilor corporale pe baza unei singure categorii de imobilizări
corporale. Societatea ar trebuie sa acorde o atenţie sporită creşterii valorii terenurilor ,
construcţiilor şi instalaţiilor tehnice.
4
Structura imobilizărilor corporale

2004 2005
Active imobilizate corporale Aic mii lei 12708300 12676020
Terenuri şi construcţii Ter mii lei 210267 210267
Instalaţii tehnice şi maşini Inst teh mii lei 5999180 5999180
Alte instalaţii, utilaje şi mobilier Inst mii lei 2634600 6101478
Avansuri şi imobilizări
corporale în curs Aicurs mii lei 3864253 365095
Ponderea Ter în Ai Ter/Aic % 1,65 1,66
Ponderea Inst teh în Ai Inst teh/Aic % 47,21 47,33
Ponderea Inst în Ai Inst/Aic % 20,73 48,13
Ponderea Aicurs în Ai Aicurs/Aic % 30,41 2,88
Indice de creştere a Ter Iter % 100 100
Indice de creştere a Inst teh Iinst teh % 100 100
Indice de creştere a Inst Iinst % 100 231,59
Indice de creştere a Aicurs Iaicurs % 100 9,45
2.1.1.3. Analiza ratei imobilizărilor financiare
Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe

care societatea le-a stabilit cu alte unităţi, precum şi gradul de implicare a unităţii în activităţi
financiare de plasare a capitalului excedentar, în finanţarea activităţii altor firme.
Im obilizari _ financiare
Rif= * 100
Rata imobilizărilor financiare
Simbo
2004 2005
mii
Imobilizări financiare If lei 56795 58645
mii
Rata imobilizărilor financiare Rif % 0,64 0,47
Indice de creştere a If Iif % 100 103,26
Indice rata imobilizări financiare Irif % 100 74,20
Nivelul ratei situat sub 1% şi tendinţa de reducere a acesteia denotă faptul că

societatea nu este interesată de plasamente financiare, nu tranzacţionează titluri ale altor
întreprinderi pe piaţa de capital şi nici nu face parte dintr-o formă de organizare de tip
holding.
Rata a înregistrat o evoluţie descrescătoare pe întreaga perioadă analizată, ceea ce
înseamnă o reducere a imobilizărilor financiare în activ total.
5
Nivelul ratei imobilizărilor financiare este strâns legat de mărimea firmei şi de politica
sa financiară.
2.1.2. Analiza ratei activelor circulante
Rata activelor circulante arată ponderea activelor cu caracter temporar în total activ.
Active _ circulante
Rac= * 100
Activ _ total
Rata activelor circulante

2004 2005
mii
Active circulante Ac lei 24952502 23157033
mii
Activ total At lei 33888133 35591680
Rata activelor circulante Rac % 73,63 65,06
Valoare minimă acceptabilă % 40 40,00
Indice de creştere a Ac Iac % 100 92,8
Indice de creştere a AT Iat % 100 105,03
Indice rata active circulante Irac % 100 88,36
Pe întreaga perioadă analizată nivelul ratei activelor circulante se situează cu mult

peste valoarea minimă acceptabilă. În anul 2005 rata înregistrează o scădere cu 8,57 puncte
procentuale, datorită creşterii activelor totale ( 105,03%) într-un ritm mai accentuat decât
creşterea activelor circulante ( 92,8%). Totuşi nivelul ratei activelor circulante se situează în
ambii ani analizaţi peste valoarea optimă de 60%. Societatea trebuie să adopte măsuri de
scădere a ponderii activelor circulante în total active, deoarece există un dezechilibru între
activele imobilizate prea mici şi activele circulante prea mari. Ponderea stocurilor în activele
circulante este mult prea mare, existând o problemă a blocării disponibilului în stocuri şi o
blocare parţială a activităţii societăţii, care atrage o scădere a cifrei de afacere. Trebuie mărită
viteza de rotaţie a stocurilor pentru a spori disponibilul societăţii şi valoarea creanţelor
comerciale. Societatea se confruntă deci cu două probleme în ceea ce priveşte activele
circulante: ponderea prea mare a activelor circulante în total activ şi ponderea excesivă a
stocurilor în total active circulante, la care se adaugă şi un nivel prea scăzut al disponibilului
din casă şi conturi la bănci. Aici intervine politica de marketing a firmei,deoarece societatea
are mare nevoie de o creştere a cifrei de vânzare, departamentul de marketing fiind
responsabil cu promovarea vânzărilor.
Dacă comparăm ritmul de creştere al activelor circulante (92,8%) cu cel al cifrei de
afacere (114%) se observă o îmbunătăţirea a vitezei de rotaţie a activelor circulante pentru
anul 2005.
Pentru o analiză mai aprofundată a activelor circulante vom calcula în continuare

ratele complementare ale ratei activelor circulante:
 rata stocurilor
 rata creanţelor
6
 rata investiţiilor financiare pe termen scurt
 rata disponibilităţilor
2.1.2.1.Analiza ratei stocurilor
Rata stocurilor reflectă ponderea stocurilor în total active circulante.
Stocuri _ totale
Rst= * 100
Active _ circulante
Rata stocurilor
Simbo
2004 2005
mii
Stocuri St lei 20338558 21166151
mii
Rata stocurilor Rst % 81,51 91,40
Indice de creştere a St Ist % 100 104,07
Valoare maximă acceptabilă % 50 50
Indice rata stocurilor Irst % 100 112,14
Societatea înregistrează o rată mult prea mare a stocurilor, ceea ce îi poate crea mari
probleme în viitor. În prezent ritmul de creştere al cifrei de afacere (114%) este superior celui
de creştere al stocurilor (104,07%), ceea ce înseamnă că, cel puţin momentan, creşterea
stocurilor este justificată. În viitor însă o cantitate prea mare a stocurilor poate crea
disfuncţionalităţi în activitatea întreprinderii.
În dinamică, creşterea stocurilor ( cu 9,58 puncte procentuale) se datorează ritmului de
creştere mai accentuat al stocurilor (104,07%) faţă de ritmul de creştere al activelor circulante
(92,8%).
Societatea trebuie să găsească cât mai repede modalităţi de sporire a vitezei de rotaţie
a stocurilor, una dintre ele putând fi un plan de marketing bine conceput, având în vedere
faptul că principala activitate a societăţii este aceea de comercializare a produselor electrice şi
electrocasnice.
În cadrul structurii stocurilor, ponderea cea mai mare o deţin, pe toată perioada
analizată, stocurile de produse finite şi mărfuri, fapt normal datorită activităţii principale a
societăţii, urmate de stocurile de materii prime şi materiale consumabile. Societatea nu deţine
stocuri de producţie în curs de execuţie în perioada analizată.
7
Structura stocurilor
Simbo
2004 2005
Total stocuri S mii lei 20338558 21166151
Stocuri de materii prime şi
materiale consumabile Smp mii lei 430765 455046
Stocuri de produse în curs de
execuţie Spc mii lei 0 0
Stocuri de produse finite şi
mărfuri Spm mii lei 19907793 20711105
Rata stocurilor de materii
prime şi materiale consumabile Rsmp % 2,12 2,15
Rata stocurilor de produse în
curs de execuţie Rspc % 0,00 0,00
Rata stocurilor de produse
finite şi mărfuri Rsmp % 97,88 97,85
Indice de creştere a Smp Ismp % 100 105,64
Indice de creştere a Spc Ispc % 0 0
Indice d creştere a Spm Ispm % 100 104,04
2.1.2.2. Analiza ratei creanţelor
Rata creanţelor reflectă ponderea creanţelor pe care le are societatea în total active
circulante. Această rată mai reflectă şi politica de credit comercial a societăţii şi este
influenţată, pe lângă domeniul de activitate ( comercializare) şi de termenele de plată
practicate.
Creante _ totale
Rcr= * 100
Active _ circulante
Rata creanţelor

2004 2005
Creanţe Cr mii lei 3218475 1246189
Active circulante Ac mii lei 24952502 23157033
Rata creanţelor Rcr % 12,90 5,38
Indice de creştere a Cr Ist % 100 38,72
Indice rata creantelor Ircr % 100 42
În perioada analizată, ponderea creanţelor a înregistrat o scădere accentuată ( cu 7,52

puncte procentuale), situându-se la un nivel foarte scăzut, comparativ cu profilul societăţii,
adică acela de comercializare de produse electrice şi electrocasnice.
8
În dinamică, scăderea ponderii creanţelor se datorează creşterii într-un ritm mai lent a
creanţelor ( 38,72%) faţă de ritmul de creştere al activelor circulante ( 92,8%).
Chiar dacă tendinţa ratei creanţelor este de scădere pe întreg intervalul analizat,
compararea ritmului de creştere al creanţelor (38,72%) cu ritmul de creştere a cifrei de afacere
(114%) reflectă o îmbunătăţire a situaţiei încasărilor.
Societatea trebuie să măsuri de creştere rapidă şi accentuată a vânzărilor pentru a evita
o înrăutăţire a situaţiei financiare în viitor.
2.1.2.3. Analiza ratei invetiţiilor financiare pe termen scurt
Rata investiţiilor financiare pe termen scurt reflectă ponderea investiţiilor financiare

pe termen scurt pe care le are societatea în total active circulante.
Investitii _ financiare _ pe _ termen _ scurt

Rifts= * 100
Active _ circulante
Rata investiţiilor financiare pe termen scurt

2004 2005
Investiţii financiare pe termen
scurt Ifts mii lei 0 0
Active circulante Ac mii lei 24952502 23157033
Rata Ifts Rifts % 0 0
Indice de creştere a Ifts Iifts %
Investiţiile financiare pe termen scurt, la fel ca şi imobilizările financiar, nu constituie

o preocupare pentru societate, ceea ce înseamnă că este nevoie de o reconsiderare a strategiei
generale a societăţii. Pentru a realiza investiţii financiare societatea are nevoie de capital, iar
la momentul actual societatea stă destul de prost la capitolul disponibilităţi băneşti existente în
casă şi în conturile deschise la bănci.
În momentul actual prioritatea societăţii trebuie să fie creşterea vânzărilor şi eventual
în viitor efectuarea de investiţii financiare.
2.1.2.4. Analiza ratei disponibilităţilor
Rata disponibilităţilor reflectă gradul de lichiditate al activului, respectiv ponderea

disponibilităţilor băneşti în patrimoniul societăţii.
Disponibilitati
Rdb= * 100
Active _ circulante
9
Rata disponibilităţilor

2004 2005
mii
Disponibilităţi Db lei 1395469 744693
mii
Rata disponibilităţilor Rdb % 5,59 3,22
Indice de creştere a Db Idb % 100 53,37
Valoare optimă % 10 10
Indice rata disponibilitatilor Irdb % 100 57,50
Rata disponibilităţilor înregistrează, în perioada analizată, valori mult sub valoarea

optimă (10%) , mai mult chiar, ea înregistrează o scădere cu 2,37 puncte procentuale.
Scăderea disponibilităţilor se datorează creşterii într-un ritm mai lent a disponibilităţilor
(53,37%) faţă de ritmul mai accentuat de creştere al activelor circulante (92,8%).
Valoarea scăzută a disponibilităţilor se datorează pe de o parte investiţiilor făcute de
societate în achiziţionarea de mărfuri destinate comercializării, iar pe de altă parte ponderii
scăzute a creanţelor comerciale, fapt din care rezultă o necesitate acută de creştere a
vânzărilor pentru recuperarea investiţiilor făcute.
2.2. Analiza structurii pasivului
Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a societăţii,

evidenţiind modul de structurare a surselor de finanţare în funcţie de provenienţă şi de gradul
de exigibilitate al acestora.
Principalele rate de structură ale pasivului sunt:
 rata stabilităţii financiare

 rata autonomiei financiare
 rata îndatorării
2.2.1. Analiza ratei stabilităţii financiare
Rata stabilităţii financiare arată ponderea resurselor permanente, aflate la dispoziţia

societăţii.
Capital _ permanent
Rsf= * 100
Pasiv _ total
10
Rata stabilităţii financiare
Simbo U
Specificaţie l .M. Perioada de analiză
2004 2005
mii
Capital permanent Cpm lei 14490266 18464984
mii
Pasiv total PT lei 33888133 35591680
Rata stabilităţii financiare Rsf % 42,76 51,88
Indice de creştere a Cpm Icpm % 100 127,43
Indice de creştere a PT Ipt % 100 105,0
Valoare minimă acceptabilă % 50 50
Indice rata stabilităţii financiare Irsf % 100 121,331
În perioada analizată valoarea stabilităţii financiare a societăţii se situează în jurul

valorii minime acceptabile. Ea înregistrează o tendinţă de creştere semnificativă (cu 9,12
puncte procentuale), fapt care se datorează ritmului de creştere mai accentuat al capitalului
permanent (127,43%) faţă de ritmul de creştere al pasivului total (105%).
În prezent situaţia este satisfăcătoare, cu tendinţe de îmbunătăţire. Creşterea
capitalului permanent se datorează creşterii rezervelor legale, lichidării unor datorii pe termen
scurt, ceea ce este foarte bine pentru întreprindere. De asemenea a scăzut şi cuantumul
datoriilor pe termen mediu şi lung. Alte modalităţi de creştere a capitalului permanent ar
putea fi creşterea profitului nerepartizat şi constituirea de provizioane, mai ales că societatea
nu dispune de nici un fel de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
2.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare
2.2.2.1. Analiza ratei autonomiei financiare globale
Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul întreprinderii este finanţat
pe seama resurselor proprii.
Capitalul _ propriu
Rafg= * 100
Pasiv _ total
Rata autonomiei financiare globale
Simbo
2004 2005
mii
Capital propriu Cpr lei 11812378 17423586
mii
Rata automoniei financiare
globale Rafg % 34,86 48,95
Indice de creştere a Cpr Icpr % 100 147,50
Indice rata autonomiei Irafg % 100 140,44
financiare
11
globale
Pe întreaga perioadă analizată societatea înregistrează o rată a autonomiei financiare

globale satisfăcătoare, deoarece depăşeşte valoarea minimă acceptabilă. Mai mult chiar,
această rată înregistrează o tendinţă clară de creştere, cu 14,09 puncte procentuale, fapt
îmbucurător pentru societate.
În dinamică, creşterea ratei autonomiei financiare globale se datorează ritmului mai
accentuat de creştere al capitalului propriu (147,5%), comparativ cu ritmul de creştere al
pasivului total (105%). Creşterea capitalului propriu se datorează mai ales creşterii valorii
rezervelor.
2.2.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare la termen
Rata autonomiei financiare la termen reflectă corelaţiile dintre elementele capitalului

permanent şi se calculează în două variante:
Capital _ propriu
Raft= * 100
Capital _ permanent
Rata autonomiei financiare la termen
Simbo
2004 2005
mii
mii
la termen Raft % 81,52 94,36
Indice de creştere a Cpm Ipt % 100 127,4
Indice Raft Iraft % 100 115,75
Rata autonomiei financiare la termen înregistrează, în perioada analizată, valori mult

peste valoarea minimă acceptabilă, ceea ce evidenţiază o situaţie foarte favorabilă pentru
societate. Mai mult chiar, rata înregistrează o evidentă tendinţă crescătoare, cu 12,84 puncte
procentuale.
Tendinţa crescătoare se datorează creşterii într-un ritm mai rapid a capitalului propriu
(147,50%) faţă de creşterea înregistrată de capitalul permanent (127,4%).
Acest lucru se datorează scăderii datoriilor pe termen mediu şi lung, scădere corelată
cu creşterea capitalului propriu.
12
Capital _ propriu
Raft= * 100
Datorii _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung
Rata autonomiei financiare la termen
Simbo
2004 2005
mii
Datorii pe termen mediu şi mii
lung DTML lei 2677888 1041398
la termen Raft % 441,11 1673,10
Indice de creştere a DTML Ipt % 100 38,9
Indice Raft Iraft % 100 379,29
Pe întreaga perioadă de analiză nivelul ratei este foarte mare, mult superior valorii
minime acceptabile. Aceasta înseamnă că societatea dispune de o autonomie financiară la
termen foarte bună. Tendinţa este clar una de creştere accentuată a ratei, cu 1231,99 puncte
procentuale.
Creşterea ratei autonomiei financiare la termen se datorează creşterii într-un ritm mult
mai rapid al capitalurilor proprii (147,5%) faţă de ritmul de creştere al datoriilor pe termen
mediu şi lung (38,9%). Aceasta înseamnă că societatea are suficiente resurse proprii pentru a-
şi acoperi împrumuturile efectuate. Din acest punct de vedere societatea nu trebuie să îşi facă
probleme.
2.3. Analiza ratei îndatorării
Rata îndatorării reflectă nivelul datoriilor întreprinderii în total resurse utilizate.
2.3.1. Analiza ratei îndatorării globale
Rata îndatorării globale măsoară ponderea datoriilor totale faţă de terţi, indiferent de
natura lor, în totalul surselor de finanţare.
Datorii _ totale
Rîg= * 100
Pasiv _ total
Ponderea datoriilor totale în pasivul total oscilează în jurul valorii maxime acceptabile
în primul an, iar apoi înregistrează o scădere accentuată, cu 14,09 puncte procentuale.
Scăderea se datorează scăderii datoriilor pe termen mediu şi lung, dar şi a celor pe termen
scurt.
13
În dinamică, scăderea ratei îndatorării globale se datorează creşterii într-un ritm mai
scăzut a datoriilor totale (82,30%), faţă de ritmul de creştere al pasivului total (105%).
Rata îndatorării globale
Simbo U
2004 2005
mii
Datorii pe termen scurt DTS lei 19397867 17126696
lung DTML lei 2677888 1041398
mii
Datorii totale Dt lei 22075755 18168094
mii
Rata îndatorării globale Rîg % 65,14 51,05
Indice de creştere a Dt Idt % 100 82,30
Indice de creştere a DTS Idts % 100 88,3
Indice de creştere a DTML Idtml % 100 38,9
Indice Rîg Irîg % 100 78,36
Scăderea gradului de îndatorare s-a datorat scăderii ponderii creditelor pe termen

scurt, a datoriilor către furnizori, a altor datorii, cât şi a datoriilor pe termen scurt, după cum
se poate observa din tabelul de mai jos:
Structura datoriilor
Simbo U
2004 2005
mii
Total datorii pe termen scurt DTS lei 19397867 17126696
mii
Credite pe termen scurt Cts lei 7458234 6895121
mii
Furnizori Fz lei 4125877 3582113
mii
Efecte de comerţ de plătit Efc lei 0 0
Sume datorate societăţilor mii
din cadrul grupului Sgr lei 0 0
mii
Alte datorii Ad lei 7813756 6649462
Rata creditelor pe termen
scurt Rcts % 38,45 40,26
Rata furnizorilor Rfz % 21,27 20,92
Rata efectelor de comerţ
de plătit Refc % 0,00 0,00
14
Rata sumelor datorate
societăţilor din cadrul grupului Rsgr % 0,00 0,00
Rata altor datorii Rad % 40,28 38,8
Indice de creştere a DTS Idts % 100 92,4
Indice de creştere a Cts Icts % 100 86,8
Indice de creştere a Fz Ifz % 100 86,8
Indice de creştere a Efc Iefc % 0 0,0
Indice de creştere a Sgr Isgr % 0 0,0
Indice de creştere a Ad Iad % 100 85,1
2.3.2. Analiza ratei îndatorării la termen
Rata îndatorării la termen se calculează în două variante.

În prima variantă, rata îndatorării la termen arată măsura în care datoriile pe termen
mediu şi lung participă la formarea resurselor permanente .

Rît= * 100
Capital _ permanent
Rata îndatorării la termen
Simbo U
2004 2005
lung DTML lei 2677888 1041398
mii
Rata îndatorării la termen Rît % 18,48 5,64
Indice de creştere a Cpm Icpm % 100 127,4
Indice Rît Irît % 100 30,52
Pe perioada analizată societatea a beneficiat de un grad redus de îndatorare la termen,

aflându-se cu mult sub limita maximă acceptabilă, ca urmare a scăderii ponderii datoriilor pe
termen mediu şi lung în capitalul permanent. Mai mult chiar, se manifestă o tendinţă de
scădere şi mai mare a acestei rate, cu 12,84 puncte procentuale.
Scăderea s-a datorat creşterii într-un ritm mult mai accentuat al capitalului permanent
(127,4%) faţă de ritmul de creştere al datoriilor pe termen mediu şi lung (38,89%).
A doua variantă a ratei îndatorării la termen reflectă raportul în care se află datoriile pe
termen mediu şi lung faţă de capitalurile proprii.
15
Rît= * 100
Capital _ propriu
Rata îndatorării la termen
Simbo U
2004 2005
lung DTML lei 2677888 1041398
mii
Rata îndatorării la termen Rît % 22,67 5,98
Indice Rît Irît % 100 26,36
Şi în cazul acestei variante a ratei îndatorării la termen societatea beneficiază de un

grad redus de îndatorare la termen, aflându-se cu mult sub limita maximă acceptabilă.
Se observă o tendinţă accentuată de scădere a ratei, cu 16,69 puncte procentuale,
scădere datorată diminuării valorii datoriilor pe termen mediu şi lung, dar şi creşterii valorii
capitalurilor proprii.
În dinamică, scăderea ratei îndatorării la termen se datorează ritmului mai accentuat de
creştere al capitalurilor proprii (147,5%) faţă de ritmul de creştere al datoriilor pe termen
mediu şi lung (38,89%).
Capitolol III.Analiza echilibrului financiar al înterprinderii
În cadrul bilanţului financiar elementele de activ sunt ordonate în funcţie de gradul de

lichiditate în ordine crescătoare,iar elementele de pasiv în funcţie de gradul de exigibilitate tot
în ordine crescătoare.Această ordonare permite evidenţierea pricipalelor reguli ale finanţării:
• nevoile permanente de alocare a fondurilor băneşti se vor acoperi din capitaluri
permanente;
• nevoile temporare se vor acoperi din resurse temporare şi permanente.
.3.1.Analiza fondului de rulment
3.1.1.Nivelul şi dinamica fondului de rulment
Fondul de rulment net (Frn) reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă
în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit
16
pentru finanţarea activelor curente.Practic,fondul de rulment reprezintă partea din capitalul
permanent degajată pentru finanţarea activelor circulante (excedentul de capital permanent
faţă de activele imobilizate) sau surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile
temporare (partea activelor circulante nefinanţate de datoriile pe termen scurt).
Există două modalităţi de determinare a fondului de rulment:
 FRN=Capital permanent – Active imobilizate nete

 FRN=Active circulante – Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment net
Simbo U
2004 2005
mii
Capital permanent Cprm lei 14490266 18464984
Indice de creştere a Cprm Icprm % 100 127

mii
Indice de creştere a Ain Iain % 100 139,1580181
mii
mii
Datorii pe termen scurt DTS lei 19397867 17126696
mii
Fond de rulment net FRN lei 5554635 6030337
Indice FRN % 100 108,5640551
Fondul de rulment e pozitiv pe întreaga perioadă analizată,ceea ce înseamnă că sursele

permanente reuşesc să finanţeze integral alocările permanente,precum şi o parte din activele
circulante.Situaţia rezultată e un echilibru financiar.
Se observă chiar o creştere a fondului de rulment net cu 475.702 mii lei în anul 2005
faţă de 2004 care se datorează faptului că,deşi activele imobilizate nete cresc într-un ritm mai
ridicat decât capitalurile permanente (Iain=139,16%,iar ICprm =127%),acestea din urmă îşî
menţin o valoare superioară valorii activelor imobilzate nete.Din acest motiv,creşterea
fondului de rulment net nu e semnificativă.Creşterea activelor imobilizate s-a datorat realizării
unor investiţii,iar creşterea capitalurilor permanente s-a datorat creşterii nivelului capitalului
propriu,pe câan datoriile pe termen mediu şi lung au scăzut considerabil.Astfel,va scădea
gradul de îndatorare al societăţii,care duce la scăderea cheltuielilor cu dobânzile.
Pentru că fondul de rulment net e pozitiv şi crescător,capitalurile permanente acoperă
în întregime activele imobilizate şi o parte din activele circulante,astfel e posibilă reducerea
datoriilor pe termen scurt într-un ritm mai mare decât a activelor circulante,ceea ce va avea
efecte benefice asupra gradului de lichiditate al societăţii.
3.1.2.Analiza structurii fondului de rulment
Fondul de rulment e format din:

 Fond de rulment propriu,care pune în evidenţă gradul în care echilibrul pe
termen lung se asigură prin capitalurile proprii şi reprezintă excedentul
17
capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.Se determină pe baza
relaţiilor:
• FRP=Capital propriu – Active imobilizate nete
• FRP=Fond de rulment net – Datorii pe termen mediu şi lung
 Fondul de rulment străin,care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi
lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării
activelor circulante.Se determină pe baza relaţiilor:
• FRS=Capital permanent – Capital propriu
• FRS=Fondul de rulment net – Fond de rulment propriu
Fondul de rulment propriu
Simbo
2004 2005
mii
Indice de creştere a Cpr Icpr % 100 148
mii
Indice de creştere a Ain Iain % 100 139,1580181
mii
Fond de rulment propriu FRP lei 2876747 4988939
Indice FRP % 100 173,42
Fondul de rulment propriu este pozitiv şi înregistreză o tendinţă de

îmbunătăţire,datorită creşterii capitalului propriu într-un ritm mai accentuat decât creşterea
activelor imobilizate nete.Această situaţie rezultă din creşterea nivelului imobilizărilor
acoperite din resurse proprii şi nu din credite pe termen mediu sau lung.
Fondul de rulment străin
Simbo U Perioada de
Specificaţie l .M. analiză
2004 2005
mii
mii
Fond de rulment propriu FRP lei 2876747 4988939
mii
Fond de rulment străin FRS lei 2677888 1041398
Indice de creştere a FRS IFRS % 100 38.88
Fondul de rulment străin a scăzut în cel de-al doilea an aproape de trei ori faţă de
primul an de analiză şi totuşi,împreună cu capitalurile proprii,care au crescut în schimb,a
18
reuşit să acopere nivelul activelor imobilizate nete.Scăderea fondului de rulment străin s-a
datorat scăderii nivelului datoriilor pe termen mediu şi lung,investiţiile fiind acoperite din
resurse proprii.
3.2.Analiza necesarului de fond de rulment
Necesarul de fon de rulment (NFR) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare

rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie
acoperite din resurse permanente.Practic,reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie
finanţate din resurse stabile.
Necesarul de fond de rulment se determină cu ajutorul formulelor:

 NFR=Active curente – Resurse curente
 NFR=(Active circulante – Disponibităţi şi plasamente) – (Obligaţii pe termen
scurt – Credite curente – Soldul creditor la bănci)
Necesarul de fond de rulment
Simbo U
2004 2005
mii
Stocuri St lei 20338558 21166151
Indice de creştere a St Ist % 100 104

mii
Creanţe Cr lei 3218475 1246189
Indice de creştere a Cr Icr % 100 38,71985956
mii
Active curente Ac lei 23557033 22412340
mii
Pasive curente Pc lei 11939633 10231575
Indice de creştere a Pc Ipc % 100 85,6942169
mii
Necesar de fond de rulment NFR lei 11617400 12180765
Indice NFR % 100 104,85
19
Pe parcursul ambilor ani de analiză,necesarul de fond de rulment a fost
pozitiv,înregistrând chiar o tendinţă de creştere cu 563365 mii lei în anul 2005 faţă de
2004.Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică existenţa activelor circulante de natura
stocurilor şi creanţelor care ar fi trebuit să fie finanţate din fondul de rulment
pozitiv.Totuşi,creşterea necesarului de fond de rulment nu e mare,deoarece activele curente au
scăzut într-un ritm mai redus decât pasivele curente.Astfel,s-a putut înregistra o creştere nu
semnificativă a necesarului de fon de rulment,chiar dacă,au scăzut atât activele
curente,datorită scăderii creanţelor(adică s-a redus durata creditului client),cât şi pasivele
curente,datorită scăderii datoriilor comercial şi altor datorii pe termen scurt(adică s-a redus şi
creditul furnizor,dar nu în aceeaşi măsură ca şi creditul client).
3.3.Analiza trezoreriei nete
Trezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei

rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar.
Trezoreria se poate determina prin următoarele formule:
 Tn=Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment net
 Tn=Disponibilităţi şi plasamente – Credite de trezorerie(inclusiv soldul
creditor al conturilor curente la bănci)
Trezoreria netă
Simbo
2004 2005
mii
mii
Necesar de fond de rulment NFR lei 11617400 12180765
mii
Trezoreria netă Tn lei -6062765 -6150428
Indice TN % 100 101,45
Trezoreria netă este negativă pe ambii ani supuşi analizei.Rezultă un dezechilibru

financiar,care se evidenţiază mai mult în cel de-al doilea an.Nevoia de fond de rulment nu
poate fi finanţată în întregime din resurse permanente,dar şi datoriile pe termen scurt şi
20
disponibilităţile scad.Acestea din urmă reducându-se într-un ritm mai alert decât
primele,conduc la menţinerea unei trezorerii negative,care în plus,este în scădere uşoară.
Analiza structurii funcţionale a trezoreriei
Trezoreria de activ (Ta) sau disponibilităţile şi plasamentele firmei sunt compuse din:
 Trezoreria netă (Tn)
 Trezoreria de pasiv (Tp)
Trezoreria netă se obţine astfel:

 Tn=Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv
Trezoreria netă
Simbo U Perioada de
Specificaţie l .M. analiză
2004 2005
mii
Disponibil în casă şi conturi bancare Disp lei 1395469 744693
mii
Titluri de plasament Titlp lei 0 0
mii
Trezorerie de activ Ta lei 1395469 744693
mii
Credite curente Crc lei 7458234 6895121
mii
Sold creditor la bancă lei 0 0
mii
Trezorerie de pasiv Tp lei 7458234 6895121
mii -606276 -615042
Trezorerie netă Tn lei 5 8
Indice TN % 100 101,45
Trezoreria de pasiv este atât în 2004 cât şi în 2005 superioară trezoreriei de

activ,datorită faptului că societatea dispune de disponibilităţi cu mult mai reduse faţă de
creditele curente angajate pentru finanţarea activităţii curente.Trezoreria înregistrează în 2005
o scădere faţă de 2004,deoarece,chiar dacă trezoreria de pasiv scade,se reduce şi trezoreria de
activ într-un ritm mai accelerat.
Capitolul IVAnaliza ratelor de finanţare
Pentru analiza echilibrului prin ratele de finanţare apelăm la următoarele rate:rata

finanţării stabile,rata finanţării activelor imobilizate din capitaluri proprii,rata finanţării ciclice
şi rata finanţării globale.
4.1.Rata finanţării stabile
Rata finanţării stabile (Rfs) arată gradul în care activele stabile sunt finanţate din
pasivele stabile şi reflectă în mărimi relative,echilibrul financiar pe termen lung.
21
Capital _ permanent
Rfs= * 100
Rata finanţării stabile
Simbo U
2004 2005
mii
Capital permanent Cprm lei 14490266 18464984
Indice de creştere a Cprm ICprm % 100 127

mii
Indice de creştere a Ain IAin % 100 139.16

Rata finanţării Ain prin
Cprm Rfs % 162.16 148.49
Indice de creştere a Rfs IRfs % 100 91.57
Valoare minim admisibilă - % 85 85
Valoare maxim admisibilă - % 150 150
Nivelul indicatorului în perioada analizată arată că nevoile cu caracter permanent au

fost acoperite integral din surse permanente,rezultând un fond de rulment pozitiv.Totuşi
nivelul rate scade cu 13,67% în anul 2005 faţă de anul 2004,datorită creşterii într-un ritm mai
alert al activelor imobilizate nete faţă de capitalul permanent(IAin=139,16%,iar
ICprm=127%).
4.2.Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu (Rfp)
Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu arată proporţia în care
capitalul propriu participă la finanţarea activelor imobilizate.
Capital _ propriu
Rfp= * 100
Rata finanţării activelor imobilizate din capital propriu
Simbo U
2004 2005
mii
22
Indice de creştere a Cpr ICpr % 100 148
mii
Indice de creştere a Ain IAin % 100 139.16

Rata finanţării Ain prin
Cpr Rfp % 132.19 140.12
Indice de creştere a Rfp IRfp % 100 105.99
Rata finanţării activelor imobilizate nete din capitalul propriu se situează pe întreaga
perioadă de analiză peste 100%,ceea ce indică faptul că resursele proprii acoperă nevoile
stabile,adică resursele proprii sunt suficiente pentru finanţarea pe termen lung.Acest fapt s-a
datorat creşterii într-un ritm mai accentuat al capitalului propriu faţă de activele imobilizate
nete(ICpr=148%,pe când IAin=139,16),care duce la duce la obţinerea unui indice al Rfp mai
mare de 100%.
4.3.Rata finanţării ciclice
Rata finanţării ciclice (Rfc) reflectă măsura în care resursele financiare grupate în
capitalurile temporare acoperă utilizări grupate în activele temporare
Surse _ ciclice
Rfc= * 100
Active _ ciclice
Rata finanţării ciclice
Simbo U
2004 2005
mii
Surse ciclice Pc lei 11939633 10231575
Indice de creştere a Pc IPc % 100 85.69

mii
Active ciclice Ac lei 23557033 22412340
Indice de creştere a Ac IAc % 100 95.14
Rata finanţării Ac prin Pc Rfc % 50.68 45.65
Indice de creştere a Rfc IRfc % 100 90.07
Valoare minim admisibilă - % 50 50

Valoare maxim
admisibilă - % 115 115
Din valorile obţinute,care pe întreaga perioadă sunt sub 100%,rezultă ca activele

ciclice sunt acoperite doar în proporţie de 50,68 în primul an şi de 45,65 în cel de-al doilea an
din sursele ciclice,adică sursele cu caracter temporar nu acoperă integral nevoile cu caracter
23
temporar.Chiar dacă nevoile cu caracter temporar s-au redus,s-au redus de asemenea şi sursele
cu caracter temporar chiar într-un ritm mai accentuat,de aceea a scăzut şi gradul de acoperire
al activelor ciclice din surse ciclice.
4.4.Rata finanţării globale
Rata finanţării globale (Rfg),care se mai numeşte şi rata finanţării necesarului de fond de
rulment din fon de rulment,arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente
acoperă nevoile ciclice neacoperite.Rata măsoară proporţia în care necesarul de fond de
rulment este acoperit pe seama fondului de rulment.
Fond _ de _ rulment _ net

Rfg= * 100
Necesar _ de _ fond _ de _ rulment
Rata finanţării NFR din FRN
Simbo U
2004 2005
mii
Necesar de fond de mii
rulment NFR lei 11617400 12180765
Rata finanţării NFR din FR Rfg % 48 50
Valoare minim acceptabilă - % 100 100
Pe întreaga perioadă supusă analizei,rata finanţării NFR din FRN înregistrează valori
sub 100%,ceea ce înseamnă că FRN e suficient doar pentru acoperirea a 48% din NFR pe
anul 2004 şi a 50% din NFR pe anul 2005.
Capitolul V Analiza ratelor de gestiune
Ratele de gestiune apreciază nivelul de utilizare e resurselor înterprinderii,respectiv

viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic şi se transformă în venituri.Viteza de
rotaţie a resurselor sa măsoară cu ajutorul a doua mărimi:numărul de rotaţii şi durata în zile a
unei rotaţii.
Numărul de rotaţii arată de câte ori se roteşte elementul analizat prin cifra de
afaceri,pe câand durata în zile a unei rotaţii arată durata medie în care elemental analizat
parcurge întregul ciclu economic şi se reîntoarce în firmă sub forma iniţială bănească.
Prin intermediul ratelor de rotaţie se obţin informaţii calitative în legătură cu
elementele analizate privind comportamentul fiecărei componente pe parcursul unui exerciţiu
financiar.În cazul elementelor bilanţiere de activ,acest comportament se referă la lichiditatea
24
stocurilor şi creanţelor comerciale,iar în cazul elementelor bilanţiere de pasiv,la exigibilitatea
datoriilor de exploatare.
5.1.Viteza de rotaţie a activelor circulante
Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă numărul de rotaţii sau durata medie a
unei rotaţii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.
Cifra _ de _ afaceri
nr=
Active _ circulante
Active _ circulante
dz= * 360
Viteza de rotaţie a activelor circulante
Simbo U
2004 2005
mii
Cifra de afaceri CA lei 55661591 63511247
mii
Număr de rotaţii nr Rot 2.23 2.74
Durata în zile a unei
rotaţii dz Zile 161.38 131.26
Indice de creştere a CA ICA % 100 114.1

Valoare minimă
acceptabilă - Rot 6 6
Eliberări(-) sau mii
imobilizări(+) - lei - -5314386.7
În al doilea an de analiză,activele circulante se roteau prin cifra de afaceri de 2,74

ori,recuperându-se sub formă iniţială bănească într-un termen de 131,26 zile.Faţă de anul
precedent,numărul de rotaţii a crescut cu 0,51 rotaţii,iar durata medie în zile a unei rotaţii a
scăzut cu 30,12 zile.Acest lucru înseamnă că a crescut eficienţa utilizării activelor
circulante,respectiv a scăzut durata medie de recuperare a lor sub formă bănească
iniţială(eliberare financiară de peste 5 miliarde lei).Modificările sunt datorate sporirii într-un
ritm mai mare a cifrei de afaceri faţă de ritmul de creştere a activelor circulante.Aceasta e de
fapt condiţia esenţiala pentru creşterea activelor circulante:ICA≥Iac,condiţie respectată în
acest caz.
5.1.1.Viteza de rotaţie a stocurilor
25
Viteza de rotaţie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurilor trec prin toate stadiile
activităţii până se reîntorc în formă bănească iniţială.O situaţie favorabilă este o valoare cât
mai mare a vitezei de rotaţie a stocurilor,efectul fiind creşterea eficienţei utilizării lor şi
eliberarea de resurse financiare.
Şi în acest caz se utilizează doi indicatori:număr de rotaţii într-o perioadă şi durata în
zile a unei rotaţii.Ei ne arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile materiale trec
succesiv prin fazele de aprovizionare şi vânzare,respectiv durata în zile a unei rotaţii
complete.
nr=
Stocuri _ totale
Stocuri _ totale
dz= * 360
Valoare minimă a numărului de rotaţii care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii

stocurilor e de 8 rotaţii,adică un termen mediu de 45 de zile de revenire sub formă bănească.
Efectele modificării vitezei de rotaţie sunt eliberările sau imobilizările de resurse
financiare.Eliberările reprezintă disponibilizarea de resurse materiale şi financiare,iar
imobilizările reprezintă un necesar suplimentar de resurse materiale şi financiare şi se
calculează cu următoarele formule:
E(-)
=(dz2005-dz2004)*CA2005/T=(∆dz)*St2005/dz2005
I(+)
Viteza de rotaţie a stocurilor
Simbo U
2004 2005
mii
mii
Stocuri totale St lei 20338558 21166151
Număr de rotaţii nr Rot 2.73 3
Durata în zile a unei
rotaţii dz Zile 131.54 119.97
26
Indice de creştere a St Ist % 100 104.07
Valoare minimă
acceptabilă - Rot 8 8
Eliberări(-) sau mii
imobilizări(+) - lei - -2040644.9
În anul 2005,stocurile se roteau de 3 ori,pe când în anul 2004 se roteau de doar 2,73
ori,ceea ce înseamnă ca în anul 2005 stocurile totale parcurgeau ciclul economic şi se
recuperau sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de 119,97
zile,faţă de anul 2004,când acelaşi ciclu era parcurs în 131,54 zile.Astfel,se observă o creştere
a numărului de rotaţii cu 0,27 în anul 2005 faţă de 2004 şi o scădere a duratei medii în zile cu
11,57 zile în anul 2005 faşă de 2004.Şi în cazul stocurilor totale se remarcă faptul că,datorită
modificărilor favorabile a celor doi indicatori,se măreşte eficienţa utilizării
stocurilor,respectiv reducerea duratei medii de recuperare a lor sub formă iniţială bănească
prin cifra de afaceri(eliberări de peste 2 miliarde lei).
Pentru aprofundarea analizei stocurilor se folosesc şi vitezele de rotaţie a următoarelor

elemente:
• stocuri de materii prime şi materiale
• stocuri de produse finite.
Deoarece stocurile de producţie în curs de execuţie au valoarea 0,societatea analizată
desfăşurându-şi activitatea în sfera comerţului,nu este relevant calculul vitezei de rotaţie a
acestora.
Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale arată eficienşa activităţii de
exploatare.
nr=
Stocuri _ materiale _ medii
Stocuri _ materiale _ medii

dz= * 360
Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale
Simbo U
2004 2005
mii
Stocuri materii prime şi mii

materiale Smp lei 430765 455046
Durata în zile a unei rotaţii dz Zile 2.78 2.58
27
Indice de creştere a Smp ISmp % 100 105.63

mii
Eliberări(-) sau imobilizări(+) - lei - -36467.48
Cum numărul de rotaţii a stocurilor de materii prime şi materiale creşte cu 10,36

rotaţii,numărul de zile a unei rotaţii scade cu 0,2 zile,acest lucru semnificând o eficientizare a
activitaţii de aprovizionare,prin creşterea cifrei de afaceri într-o mai mare proporţie decât
stocurile de materii prime şi materiale(ICa=114,1%,iar ISmp=105,63%)Acest lucru se poate
demonstra şi prin luarea în calcul a faptului că se realizează o eliberare de resurse la nivelul
firmei de peste 36 milioane lei.
Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite şi mărfuri arată eficienţa activităţii

comerciale.Se calculează cu formulele:
nr=
Stocuri _ de _ produse _ finite _ si _ marfuri
Stocuri _ de _ produse _ finite _ si _ marfuri

dz= * 360
Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite şi mărfuri
Simbo U
2004 2005
mii
Stocuri produse finite şi mii
mărfuri Spm lei 19907793 20711105
Durata în zile a unei rotaţii dz Zile 128.7 117.4
Indice de creştere a Spm Ispm % 100 104.03

mii
Eliberări(-) sau imobilizări(+) - lei - -2004177.4
Şi în cazul stocurilor de produse finite şi mărfuri,se observă o îmbunătăţire a

situaţiei din anul 2005 faţă de 2004,deoarece numărul de rotaţii creste cu 0,3 rotaţii,iar durata
în zile scade cu 11,3 zile,adică produsele finite şi mărfurile se recuperează mai repede decât în
anul precedent.Chiar dacă nivelul stocurilor de produse finite şi mărfuri creşte cu
4,03%,nivelul cifrei de afaceri creşte mai mult,cu 14,1%,obţinându-se astfel o eliberare de
resurse la nivelul firmei de peste 2 miliarde lei,deci eficienţa activităţii de comerţ a crescut.
Pentru analiza vitezei de rotaţie a stocurilor pe baza unui model,vom utiliza durata în zile a
unei rotaţii:
28
Stocuri _ totale
dz= * 360
Am determinat nivelul şi dinamica duratei în zile a unei rotaţii a stocurilor totale şi
modelul utilizat,iar acum urmează determinarea factorilor de influenţă care duc la modificarea
duratei în zile.Aceştia sunt:cifra de afaceri şi soldul stocurilor totale,dar,stocurile totale sunt
influenţate la rândul lor de modificare soldului stocurilor de materii prime şi materiale şi de
stocul de produse finite şi mărfuri.
Relaţia prin care se stabileşte modificarea rotaţiei de la o perioadă la alta este:
St1 St 0
∆dz=dz1 – dz0= * 360 - * 360
CA1 CA0
Această modificare se datoreză mai multor factori:

1) modificarea soldului mediu al stocurilor totale:
St1 St 0
∆dz(∆St)= * 360 - * 360
CA0 CA0
Dar,şi această modificare e determinată la rândul său de:

a) modificarea soldului mediu al stocurilor de materii prime şi materiale:
( Smp1 − Smp0)
∆dz(∆Smp)= * 360
CA0
b) modificarea soldului mediu al stocurilor de produse finite şi mărfuri:
( Spm1 − Spm0)
∆dz(∆Spm)= * 360
CA0
2) modificarea cifrei de afaceri:
St1 St1
∆dz(∆CA)= * 360 - * 360
CA1 CA0
Indicatori utilizaţi în analiza factorială
Simbo U
2004 2005
mii
mii
Stocuri totale St lei 20338558 21166151
Stocuri materii prime şi mii
materiale Smp lei 430765 455046
29
mii
Stocuri produse finite şi mărfuri Spm lei 35323033 42345096
Durata în zile a unei rotaţii a St dz zile 131.54 119.97

Durata în zile a unei rotaţii a
Smp dz zile 2.78 2.57
Durata în zile a unei rotaţii a
Spm dz zile 128.75 117.39
Analiza factorială a vitezei de rotaţie a stocurilor
Perioada de
Specificaţie U.M. analiză
2004/2005
Modificarea duratei rotaţiei
stocurilor: zile -11.56
1.pe seama modificării St: zile 5.35
-datorită Smp zile 0.15
-datorită Spm zile 5.19
2.pe seama modificării CA zile -16.91
Pentru perioada analizată,se observă o îmbunătăţire a vitezei de rotaţie a stocurilor

totale,adică scăderea duratei în zile a unei rotaţii cu 11,56 zile,situaţie favorabilă pentru
firmă.Factorii de influenţă a acestei modificări sunt:
1. modificarea soldului stocurilor totale,care prin creşterea cu
4,07% determină creşterea duratei în zile a unei rotaţii a
stocurilor totale cu 5,35 zile.Dar,această modificare s-a
realizat datorită următoarelor modificări:
- creştereea stocurilor de materii prime şi materiale cu 5,63%,care a
condus la creşterea duratei în zile a stocurilor totale cu 0,15 zile;
- creşterea stocurilor de produse finite şi mărfuri cu 4,03%,care a
condos la creşterea duratei în zile a unei rotaţii a stocurilor totale
cu 5,19 zile.
2. cifrei de afaceri faţă de anul precedent cu 14,1%,care are un
efect pozitiv asupra duratei în zile a unei rotaţii a stocurilor
totale,determinând scăderea acesteia cu 16,91
zile.Astfel,modificarea semnificativă a cifrei de afaceri a
neutralizat acţiunea nefavorabilă a creşterii stocurilor totale
şi a elementelor componente şi,în plus,mulţumită creşterii
mai rapide faţă de nivelul srocurilor,a Indus şi reducerea
duratei în zile pe ansamblu.Această evoluţie a vitezei de
rotaţie a stocurilor a avut loc deoarece ISt=104,07% pe
când ICA=114,1%,adică cifra de afaceri a crescut într-un
ritm mai mare decât stocurile,inducând reducerea
numărului de zile în care stocurile se rotesc prin cifra de
afaceri,deci numărul de zile în care acestea revin în starea
iniţială bănească.
30
5.2.Analiza gestiunii clienţilor şi furnizorilor
Analiza gestiunii clienţilor şi furnizorilor
Simb U Modificar
Specificaţie ol .M. Perioada de analiză e Indice
2004 2005 absolută
Cr mii 38,6356
Creanţe comerciale com lei 3216017 1242530 -1973487 8
Dat mii 86,8206
Datorii comerciale com lei 4125877 3582113 -543764 4
mii 114,102
Cifra de afaceri CA lei 55661591 63511247 7849656 5
Număr de rotaţii rotaţ 17,30761 51,114457 33,80684 295,329
(clienţi) nr(cli) ii 72 6 04 3
Durata în zile 20,80009 7,0430171 -13,75707 33,8605
(clienţi) dz(cli) zile 03 21 3 1
Număr de rotaţii rotaţ 13,49085 17,730107 4,239256 131,423
(furnizori) nr(fz) ii 08 06 27 2
Durata în zile 26,68475 20,304445 -6,380305 76,0900
(furnizori) dz(fz) zile 14 92 5 7
a). Analiza numărului de rotaţii
 Nivel şi dinamică
Δnr(cli) = nr(cli)2005 – nr(fz)2004 = 33,80 rotaţii
Δnr(fz) = nr(fz)2005 – nr(fz)2004 = 4,23 rotaţii
 Factori de influenţă
ΔCr_com ΔDat_com
Δnr(cli) Δnr(fz)
ΔCA ΔCA
 Influenţa modificării factorilor
Δnr(cli)_(Cr_com) = CA0/Cr_com1 – CA0/Cr_com0 = 44,79 – 17,30 = 27,49 rotaţii
Δnr(cli)_(CA) = CA1/Cr_com1 – CA0/Cr_com1 = 51,11 – 44,79 = 6,32 rotaţii
Δnr(cli) = Δnr(cli)_(Cr_com) + Δnr(cli)_(CA) = 33,80 rotaţii
Δnr(fz)_ (Dat_com) = CA0/Dat_com1 – CA0/Dat_com0 = 15,53 – 13,49 = 2,04 rotaţii
Δnr(fz)_(CA) = CA1/Dat_com1 – CA0/Dat_com1 = 17,73 – 15,53 = 2,2 rotaţii
Δnr(fz) = Δnr(fz)_(Dat_com) + Δnr(fz)_(CA) = 4,23 rotaţii
31
În perioada analizată a avut loc o creştere atât a numărului de rotaţii a clienţilor cât şi a
furnizorilor cu 33,8 rotaţii, respectiv 4,23 rotaţii. Această modificare a fost determinată de
modificarea CA ( a crescut cu 114,1%) , de modificarea creanţelor comerciale ( cu 38,63 %) şi
a datoriilor comerciale (cu 86,82%). Situaţia societăţii nu este cea optimă, deoarece creanţele
comerciale au scăzut faţă de datoriile comerciale. Scăderea creanţelor comerciale se datorează
fie achitării unei părţi a lor de către clienţi, deoarece cifra de afaceri a crescut, deci nu se pune
problema scăderii vânzărilor societăţii. Creşterea numărului de rotaţii a clienţilor faţă de
furnizori este un aspect pozitiv pentru societate, deoarece înseamnă că dispune de un termen de
încasare a creanţelor mai mic decât termenul de plată a datoriilor, acest lucru aducându-i
resurse financiare.
În ceea ce priveşte influenţa factorilor asupra numărului de rotaţii a clienţilor şi

furnizorilor, scăderea creanţelor comerciale ( cu 1973487 mii lei) a determinat creşterea
numărului de rotaţii cu 27,49 de rotaţii, iar creşterea cifrei de afaceri creşterea cu 6,32
rotaţii. Pe de altă parte, scăderea datoriilor comerciale (cu 543764 mii lei) a
determinat creşterea numărului de rotaţii a furnizorilor cu 2,04 rotaţii, iar creşterea
cifrei de afaceri creşterea cu 2,2 rotaţii .
b). Analiza duratei în zile a unei rotaţii
Δdz(cli) = dz(cli)2005 – dz(fz)2004 = -13,75 zile
Δnr(fz) = nr(fz)2005 – nr(fz)2004 = -6,38 zile
 Factori de influenţă
ΔCr_com ΔDat_com
Δdz(cli) Δdz(fz)
ΔCA ΔCA
 Influenţa modificării factorilor
Δdz(cli)_(Cr_com) = (Cr_com1/CA0)*360 – (Cr_com0/CA0)*360 = -12,76 zile
Δdz(cli)_(CA) = (Cr_com1/CA1)*360 – (Cr_com1/CA0)*360 = -0,99 zile
Δdz(cli) = Δdz(cli)_(Cr_com) + Δdz(cli)_(CA) = -13,75 zile
Δdz(fz)_ (Dat_com) = (Dat_com1/CA0)*360 – (Dat_com0/CA0)*360 = -3,51 zile
Δdz(fz)_(CA) = (Dat_com1/CA1)*360 - (Dat_com1/CA0)*360 = -2,86 zile
Δdz(fz) = Δdz(fz)_(Dat_com) + Δdz(fz)_(CA) = -6,38 zile
În perioada analizată a avut loc o diminuare atât a duratei în zile a unei rotaţii a
clienţilor cât şi a furnizorilor cu 13,75 zile, respectiv 6,38 zile. Această modificare a fost
determinată de modificarea CA ( a crescut cu 114,1%) , de modificarea creanţelor comerciale
( cu 38,63 %) şi a datoriilor comerciale (cu 86,82%). Situaţia societăţii este cea normală,
32
deoarece creanţele comerciale au scăzut faţă de datoriile comerciale. Scăderea creanţelor
comerciale se datorează fie achitării unei părţi a lor de către clienţi, deoarece cifra de afaceri a
crescut, deci nu se pune problema scăderii vânzărilor societăţii. Scăderea duratei în zile a unei
rotaţii a clienţilor faţă de furnizori este un aspect pozitiv pentru societate, deoarece înseamnă
că, clienţii se rotesc mai repede decât furnizorii degajând un excedent de resurse pentru
societate.
În ceea ce priveşte influenţa factorilor asupra duratei în zile a unei rotaţii a clienţilor şi
furnizorilor, scăderea creanţelor comerciale ( cu 1973487 mii lei) a determinat scăderea
duratei în zile a unei rotaţii cu 12,76 de zile, iar creşterea cifrei de afaceri scăderea cu 0,99
zile. Pe de altă parte, scăderea datoriilor comerciale (cu 543764 mii lei) a determinat scăderea
duratei în zile a unei rotaţii a furnizorilor cu 3,51 zile, iar creşterea cifrei de afaceri scăderea
cu 2,86 zile .
Capitolul VI Analiza ratelor de rentabilitate
6.1. Analiza ratei rentabilităţii economice
Analiza rentabilităţii economice (Re) reprezintă remunerarea brută a capitalurilor

investite. Capitalu investit este alcătuit din capitalul propriu şi împrumuturile pe termen
scurt,mediu şi lung angajate de societate.Astfel,pentru ca situaţia să fie favorabilă,rata
rentabilităţii economice trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu rata medie
dobânzii,pentru ca opţiunea de a apela la credite să fie rentabilă pentru societate.Intervine şi
efectul de levier,de care societatea beneficiază în cazul în care rentabilitatea economică are o
valoare mai ridicată decât rata dobânzii la împrumuturi.
Determinarea nivelului şi dinamicii ratei se determină prin următoarea relaţie:
Re zultatul _ exp loatarii

Rre= * 100
Active _ totale
Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească 2 condiţii:

- să fie cel puţin la nivelul ratei medii a dobânzii practicate pe piaţă
şi al riscului economic şi financiar asumat de către furnizorii de
capital(acţonari şi creditori).
- să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru aputea păstra valoarea
economică a unităţii.
Rata rentabilităţii economice
Simbo U
2004 2005
mii
Rezultatul exploatării RE lei 7715208 5230223
mii
Active totale AT lei 38384627 36500324
Rata rentabilităţii
economice Rre % 20.1 14.32
33
Indice creştere a ratei IRre % 100 71.3
Variţia ratei ∆Rre % - -5.77
Indice creştere a RE IRE % 100 67.8
Indice de creştere a AT IAT % 100 95.1
Nivelul ratei a înregistrat o scădere cu 28,7% în anul 2005 faţă de anul

2004,datorită scăderii rezultatului exploatării (IRE=67,8%) şi în acelaşi timp datorită scăderii
mai reduse a activelor totale (IAT=95,1%).Nivelul ratei se situează sub valoarea recomandată
de 20% în decursul celui de al doilea an datorită scăderii într-un ritm mai alert a rezultatului
exploatării faţă de activele totale.
Alegerea modelului pentru analiza ratei rentabilităţii economice:
Re zultatul _ exp loatarii Cifra _ de _ afaceri Re zultatul _ exp loatarii

Rre= * 100 = * *100
Active _ totale Active _ totale Cifra _ de _ afaceri
Determinarea factorilor de influenţă a modificării ratei rentabilităţii economice:
RE1 RE 0
∆Rre= * 100 - * 100
AT 1 AT 0
CA1 RE1 CA0 RE 0

∆Rre= * *100 - * *100
AT 1 CA1 AT 0 CA0
1.modificarea vitezei de rotaţie a activelor totale:
CA CA1 RE 0 CA0 RE 0
∆Rre( )= * *100 - * *100
AT AT 1 CA0 AT 0 CA0
2.modificarea cifrei de afaceri:

RE CA1 RE1 CA1 RE 0
∆Rre( )= * *100 - * *100
CA AT 1 CA1 AT 1 CA0
Indicatori utilizaţi în analiza factorială
Simbo
2004 2005
mii
mii
Active totale AT lei 38384627 36500324
mii
34
Număr de rotaţii a AT nr rotaţii 1.45 1.74
comerciale Rv % 13.86 8.24
Indice de creştere a RE IRE % 100.00 67.8
Indice de creştere a Rv IRv % 100.00 59.41
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice
U Perioada de
Specificaţie .M. analiză
2004/2005
Modificarea ratei rentabilităţii economice: % -5.77
1.pe seama modificării vitezei de rotaţie a AT: % 4.02

datorită AT % 0.91
datorită CA % 3.11
2.pe seama modificării ratei rentabilităţii
comerciale % -9.79
Rata rentabilităţii economice scade cu 5,77%.Factorii de influenţă induc modificări în

sensuri opuse:
1.Modificarea vitezei de rotaţie a activelor totale determină creşterea ratei de rentabilitate
economică cu 4,02%,mulţumită creşterii vitezei de rotaţie a activelor totale prin creşterea
cifrei de afaceri (ICA=114,1%) şi reducerea activelor totale (IAT=95,1%).Prin creşterea cifrei
de afaceri la acest nivel al activelor totale s-ar realize o îmbunătăţire a ratei sau printr-o
scădere mai mare a activelor totale,deci a elementelor componente,darn u pe baza scăderii
activelor totale ci a acelor circulante.
2.Modificarea ratei rentabilităţii comerciale,care scade cu 40,59% determină scăderea ratei de
rentabilitate economică cu 9,79%,prin scăderea rezultatului exploatării (IRE=67,8%) şi
creşterea cifrei de afaceri (ICA=114,1%).Rata rentabilităţii comerciale ar putea creşte prin
majorarea rezulatului exploatării la 1 unitate cifră de afaceri.
Analiza rentabilităţii economice presupune calculul şi analiza a două rate:

• Rata rentabilităţii economice brute
• Rata rentabilităţii economice nete
Rentabilitatea economică brută (Rreb) reprezintă remunerarea brută a capitalurilor
investite.Ea reprezintă cât excedent brut de exploatare revine unei unităţi de capital
investit,calculându-se astfel:
35
Excedent _ brut _ de _ exp loatare
Rreb= * 100
Capitaluri _ investite
Rata rentabilităţii economice brute
Simbo U
2004 2005
mii
Excedent brut de exploatare EBE lei 9354814 8920138
mii
Capitaluri investite Cinv lei 38329802 36412661
brute Rreb % 24.4 24.49
Indice creştere a ratei IRre % 100 100.37

Variţia ratei ∆Rreb % - 0.09
Indice creştere a EBE IEBE % 100 95.35
Indice de creştere a Cinv ICinv % 100 95
Rata rentabilităţii economice brute înregistrează o tendinţă de creştere cu 0,37% faţă

de anul precedent,datorită scăderii EBE (IEBE=95,35%) şi scăderii mai accentuate a
capitalurilor investite (ICinv=95%).
Rentabilitatea economică netă (Ren) reprezintă remunerarea prin profitul brut al

exploatării a capitalurilor investite,arătând cât profit brut revine unei de capital investite:
Re zultatul _ exp loatarii

Ren= * 100
Capitaluri _ investite
Rata rentabilităţii economice nete
Simbo U
36
2004 2005
mii
mii
Capitaluri investite Cinv lei 38329802 36412661
nete Rren % 20.13 14.36
Indice creştere a ratei Irren % 100 71.36
Variţia ratei ∆Rreb % - -5.76
Rata medie a dobânzii rd %
Indice creştere a RE IRE % 100 67.8
Indice de creştere a Cinv ICinv % 100 95
Rata rentabilităţii economice nete înregistrează o tendinţă de scădere cu 38,64%,fapt

datorat scăderii rezultatului exploatării (IRE=67,8%) şi scăderii mai reduse a capitalurilor
investite (ICinv=95%).În anul 2004,nivelul ratei se situează peste valoarea minimă de
20%,dar în decursul anului 2005,datorită înregistrării unei scăderi mai reduse a capitalurilor
investite decât a rezultatului exploatării,rata scade la 14,36%.
6.2.Analiza rentabilităţii financiare
CA
Re x
rf = Cpr *
CA
Analiza rentabilităţii financiare
Simbo Modificar
Specificaţie l Perioada de analiză e Indice
2004 2005 absolută
52,39233
Rezultatul exerciţiului Rex 3809286 1995774 -1813512 8
Cifra de afaceri CA 5566159 6351124 7849656 114,10246
37
1 7
1626281 1825859
Capitalul propriu Cpr 9 3 1995774 112,27201
45,91692
Rata marjei comerciale rv 0,07 0,03 -0,04 1
Viteza de rotaţie a
capitalului
propriu nr(Cpr) 3,42 3,48 0,06 101,63
financiare rf 23,94% 10% -13,94 46,67
Δrf = rf1 – rf0 = 10%-23,94% = -13,94
 Factorii de influenţă CA
CA
Cpr
Δrf Cpr
Re x
CA
 Influenţa modificării factorilor de influenţă
Δrf(CA/Cpr) = (CA1/Cpr1 – CA0/Cpr0)*(Rex0/CA0) *100 = 0,3%
Δrf(Cpr) = (CA0/Cpr1-CA0/Cpr0)*(Rex0/CA0) *100= - 2,28%
Δrf(CA) = (CA1/Cpr1-CA0/Cpr1)*(Rex0/CA0) *100= 2,58%
Δrf(Rex/CA) = (CA1/Cpr1)*(Rex1/CA1-Rex0*CA0) *100= -14,24%
Δrf = Δrf(CA/Cpr) + Δrf(Rex/CA) = -13,94
În perioada analizată rata rentabilităţii financiare a înregistrat o scădere, mai ales

datorită scăderii rezultatului exerciţiului cu 13,94%. Această scădere s-a datorat scăderii marjei
comerciale cu 45,91%, datorită scăderii rezultatului exerciţiului cu 52,39%. Cifra de afaceri a
înregistrat o creştere cu 114,10%. Viteza de rotaţie a capitalului propriu a crescut
nesemnificativ, cu 101,63%, datorită creşterii cifrei de afacere şi a capitalului propriu ( cu
112,27%).
Capitolul VII Analiza riscului
7.1.Analiza lichidităţii întreprinderii
7.1.1.Lichiditatea generală
38
Lichiditatea generală (Lg) arată măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe
seama activelor circulante.
Active _ circulante
Lg=
Pasive _ circulante
Lichiditatea generală
Simbo U
2004 2005
mii

mii
Pasive circulante Pc lei 19397867 17126696
Lichiditatea generală Lg - 1.28 1.35
Indicele de creştere ILg % 100 105.1113

Valoare minim
acceptabilă - - 1 1
Valoare maxim
Pe întreaga perioadă de analiză,indicatorul se încadrează între valorile de minim şi

maxim acceptabile,ceea ce demonstrează faptul că firma reuşeşte să-şi acopere integral
pasivele circulante pe seama activelor circulante,deci nu se găseşte în pericol de a-şi plăti
datoriile pe termen scurt din activele pe termen scurt.Mai mult,în cel de-al doilea an,rata se
îmbunătăţeşte chiar.Acest lucru se datorează scăderii într-un ritm mai lent a activelor
circulante decât a pasivelor circulante(IAc=92,8 iar IPc=88,29).
7.1.2.Lichiditatea redusă
Lichiditatea redusă (Lr) exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe,investiţii pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti,eliminându-se stocurile deoarece
acestea se transformă cel mai lent în lichidităţi.
Active _ circulante − Stocuri Creante + Ifts + Disponibilitati

Lr= =
Pasive _ circulante Pasive _ circulante
Lichiditatea redusă
Simbo U
2004 2005
39
Active circulante fără mii
stocuri Ac lei 4613944 1990882

mii
Lichiditatea redusă Lr - 0.23 0.11
Indicele de creştere Ilr % 100 48.87
Valoare minim
acceptabilă - - 0.6 0.6
Valoare maxim
Nivelul indicatorului este sub nivelul acceptabil ca minim în acest caz,apropiindu-se

chiar de 0 şi reducându-se cu peste 50% în cel de-al doilea an faţă de primul.Riscul există
astfel la firmă,de a nu-şi putea onora datoriile pe termen scurt doar pe baza creanţelor şi a
disponibilităţilor,deoarece investiţii financiare nu există.Activele circulante au înregistrat o
scădere pe ansamblu,la fel ca şi pasivele circulante de la un an la altul,dar nu în acelaşi ritm
(IAc=43,15,iar IPc=88,29)dar în ceea ce priveşte creanţele şi disponibilităţile,acestea au
scăzut foarte mult.Datorită acestei scăderi periculoase,nivelul indicatorului s-a redus la
jumătate din valoarea iniţială.
Lichiditatea curentă (Lc) se referă la capacitatea înterprinderii de a-şi acoperi datoriile pe
termen scurt din investiţii financiare pe termen scurt si din disponibilităţi.
Investitii _ financiare _ pe _ termen _ scurt + Disponibilitati

Lc=
Pasive _ circulante
Valorile între care trebuie să se încadreze acest indicator sunt de 0,4 şi 0,6.
În cazul de faţă,deoarece întreprinderea nu are înregistrate investiţii financiare pe termen
scurt,lichiditatea curentă va avea acelaşi nivel ca şi lichiditate imediată.
Disponibilitati
Li=
Pasive _ circulante
Lichiditatea curentă(în cazul nostru Lc=Lichiditatea imedită
Simbo U
2004 2005
40
Investiţii financiare pe termen mii
scurt Ifts lei 0 0
Indice de creştere a Ifts Ilfts % - -

mii
Disponibilităţi Disp lei 1395469 744693
Indice de creştere a
disponibilităţilor IDisp % 100 53.36
mii
Lichiditatea curentă Lc - 0.07 0.04
Indicele de creştere Ilc % 100 60.44
Valoare minim acceptabilă - - 0.4 0.4
Valoare maxim acceptabilă - - 0.6 0.6
Lichiditatea imediată Li - 0.07 0.04
Indicele de creştere Ili % 100 60.44
Valoare maxim acceptabilă - - 0.3 0.3
Ambele valori,atât pe anul 2004 cât şi pe anul 2005,se situează sub valorile minim
acceptabile,fiind foarte apropiate de 0.În cazul lichidităţii curente s-au obţinut asemenea
valori mici datorită inexistenţei investiţiilor financiare pe termen scurt.Totuşi,nici în cazul
lichidităţii imediate nu s-au obţinut valori mai bune acestea continând săm scadă de la un an
la altul,datorită scăderii valorii disponibilităţilor băneşti cu 46,64% faţă de primul an.Aceste
două rate sunt influenţate de aceiaşi factori,adică disponibilităţile baneşti şi pasivele
circulante.Valorile ambilor factoriude influenţă scad de la un an la altul,dar scăderea într-un
ritm mai accentuat a nivelului disponibilităţilot decât a datoriilor pe termen scurt a determinat
şi reducerea valorilor ratelor.Astfel,firma nu poate asigura plata datoriilor pe termen scurt din
disponibilităţile sale băneşti.Dacă ar exista investiţii financiare pe termen scurt,poate ar fi
posibil,dar având în vedere faptul că nici măcar dacă scădem din activele circulante doar
stocurile,acest lucru nu se realizează,firma se găseşte într-o situaţie de risc ridicat de
incapacitate de plată a datoriilor pe termen scurt.
7.2. Analiza solvabilităţii întreprinderii
Prin determinarea ratelor de solvabilitate se evaluează capacitatea firmei de a-şi achita

obligaţiile totale pe baza resurselor totale.
41
Solvabilitatea patrimonială globală (Gspg) reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi
rambursa datoriile pe termen mediu şi lung pe baza capitalului social.
Capital _ social
Gspg =
Datorii _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung + Capital _ social
Solvabilitatea patrimonială la termen (Gspt) reprezintă capacitatea întreprinderii de a-

şi onora obligaţiile totale pe baza activului total.
Total _ activ
Gspt=
Datorii _ totale
Solvabilitatea patrimonială la termen
Simbo U
2004 2005
mii
Activ total AT lei 33888133 35591680

mii
Datorii totale DT lei 22075755 18168094
Indice de creştere a DT IDT % 100 82.29
Solvabilitatea patrimonială la
termen Gspt - 1.53 1.95
Indice de creştere a Gspt IGspt % 100 127.61
In anul 2005, nivelul rate se situează sub minimul recomandat,datorită faptului că

datoriile totale înregistrează valori mai mari decât cele recomandate la un asemenea nivel al
activului total,sau datorită faptului că activele totale nu se ridică la nivelul recomandat la
asemenea valori ale datoriilor totale. În anul 2005 se înregistrează o îmbunătăţire a
situaţie,deoarece activele totale cresc cu 5,02%,iar datoriile totale se reduc cu 17,71%,astfel
gradul de solvabilitate patrimonială la termen creşte cu 27,61%,urcând peste valoarea minim
acceptabilă. În mare parte,această situaţie se datorează scăderii semnificative a datoriilor pe
termen mediu şi lung şi într-o mai mică măsură,scăderii datoriilor pe termen scurt,prin
reducerea tuturor elementelor componente ale acestora din urmă.
Anexe
BILANŢ CONTABIL
42
< mii lei >
EXERCIŢIUL
ELEMENTE FINANCIAR
2004 2005
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 34789 65077
1. Cheltuieli de constituire 0 0
2. Cheltuieli de dezvoltare 0 0
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi
şi voturi similare şi alte imobilzări necorporale 34789 65077
4. Fondul comercial 0 0
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs 0 0
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 12708300 12676020
1. Terenuri şi construcţii 210267 210267
2. Instalaţii tehnice şi maşini 5999180 5999180
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 2634600 6101478
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 3864253 365095
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 56795 58645
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din
cadrul grupului 0 0
2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului 0 0
3. Titluri sub formă de interese de participare 0 0
4. Creanţe din interese de participare 0 0
5. Titluri deţinute ca imobilizări 12456 13897
6. Alte creanţe 44339 44748
7. Acţiuni proprii 0 0
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 12799884 12799742
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 20338558 21166151
1. Materii prime şi materiale consumabile 430765 455046
2. Producţia în curs de execuţie 0 0
3. Produse finite şi mărfuri 19907793 20711105
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri 0 0
II. CREANŢE 3218475 1246189
1. Creanţe comerciale 3216017 1242530
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul
grupului 0 0
3. Sume de încasat din interese de participare 0 0
4. Alte creanţe 2458 3659
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat 0 0
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 0 0
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din
cadrul grupului 0 0
2. Acţiuni proprii 0 0
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 0 0
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 1395469 744693
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 24952502 23157033
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 632241 543549
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ DE UN AN 19389095 17112670
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit 7458234 6895121
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0
4. Datorii comerciale 4125877 3582113
5. Efecte de comerţ de plătit 0 0
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 0 0
43
7. Sume datorate privind interesele de participare 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii
pentru asigurările sociale 7804984 6635436
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII
CIRCULENTE NETE 6140823 6500249
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 18940707 19299991
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 2677888 1041398
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit 1187451 521489
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0
4. Datorii comerciale 0 0
5. Efecte de comerţ de plătit 0 0
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului 0 0
7. Sume datorate privind interesele de participare 0 0
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii
pentru asigurările sociale 1490437 519909
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 0 0
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare 0 0
2. Alte provizioane 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS 54825 87663
1. Subvenţii pentru investiţii 0 0
2. Venituri înregistrate în avans 54825 87663
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL, din care 3608025 3608025
capital subscris nevărsat 0 0
capital subscris vărsat 3608025 3608025
patrimoniul regiei 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE
Sold creditor 0 0
Sold debitor 0 0
IV. REZERVE 8845508 12654794
1. Rezerve legale 5872140 7521458
2. Rezerve pentru acţiuni proprii 0 0
3. Rezerve statutare sau contractuale 0 0
4. Alte rezerve 2973368 5133336
V. REZULTATUL REPORTAT
Sold creditor 3809286 1995774
Sold debitor 0 0
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Sold creditor 3809286 1995774
Sold debitor 0 0
Repartizarea profitului 3809286 1995774
TOTAL CAPITALURI PROPRII 16262819 18258593
Patrimoniul public 0 0
TOTAL CAPITALURI 16262819 18258593
BILANŢ FINANCIAR INTERMEDIAR

< mii lei >
ELEMENTE Bilanţ contabil Modificări Bilanţ financiar

2004 2005 2004 2005 2004 2005
IMOBILIZĂRI NECORPORALE 34789 65077 34789 65077
cheltuieli de constituire (-)0 (-)0
cheltuieli de dezvoltare (-)0 (-)0
44
avansuri pentru imobilizări
necorporale (-)0 (-)0
IMOBILIZĂRI CORPORALE 12708300 12676020 8844047 12310925
corporale (-)3864253 (-)365095
IMOBILIZĂRI FINANCIARE 56795 58645 56795 58645
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 12799884 12799742 (-)3864253 (-)365095 8935631 12434647
STOCURI 20338558 21166151 20338558 21166151
CREANŢE 3218475 1246189 3218475 1246189
INVESTIŢII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT 0 0 0 0
DISPONIBILITĂŢI 1395469 744693 1395469 744693
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 24952502 23157033 24952502 23157033
CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN
AVANS 632241 543549 0 0
cheltuieli înregistrate în avans (-)632241 (-)543549
TOTAL ACTIV 38384627 36500324 (-)4496494 (-)908644 33888133 35591680
CAPITALURI PROPRII 16262819 18258593 (-)4450441 (-)835007 11812378 17423586

cheltuieli de constituire (-)0 (-)0
cheltuieli de dezvoltare (-)0 (-)0
necorporale (-)0 (-)0
corporale (-)3864253 (-)365095
cheltuieli înregistrate în avans (-)632241 (-)543549
provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli (+)0 (+)0
venituri înregistrate în avans (+)54825 (+)87663
subvenţii pentru investiţii (+)0 (+)0
impozit pe profit (-)8772 (-)14026
DTML 2677888 1041398 2677888 1041398
CAPITAL PERMANENT 18940707 19299991 (-)4450441 (-)835007 14490266 18464984
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
ŞI CHELTUIELI 0 0 0 0
provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli (-)0 (-)0
VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN
AVANS 54825 87663 0 0
venituri înregistrate în avans (-)54825 (-)87663
subvenţii pentru investiţii (-)0 (-)0
DATORII PE TERMEN SCURT 19389095 17112670 19397867 17126696
impozit pe profit (+)8772 (+)14026
TOTAL PASIV 38384627 36500324 (-)4496494 (-)908644 33888133 35591680
BILANŢ FINANCIAR
< mii lei >
EXERCIŢIUL
ELEMENTE FINANCIAR
2004 2005
Imobilizări necorporale 34789 65077
Imobilizări corporale 8844047 12310925
Imobilizări financiare 56795 58645
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 8935631 12434647
45
Stocuri 20338558 21166151
materii prime şi materiale consumabile 430765 455046
producţia în curs de execuţie 0 0
produse finite şi mărfuri 19907793 20711105
Creanţe 3218475 1246189
Investiţii financiare pe termen scurt 0 0
Disponibilităţi 1395469 744693
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 24952502 23157033
TOTAL ACTIV 33888133 35591680
Capitaluri proprii 11812378 17423586

Datorii pe termen mediu şi lung 2677888 1041398
Capital permanent 14490266 18464984
Datorii pe termen scurt 19397867 17126696
sume datorate instituţiilor de credit
(credite pe termen scurt) 7458234 6895121
datorii comerciale (furnizori) 4125877 3582113
efecte de comerţ de plătit 0 0
sume datorate instituţiilor din cadrul
grupului 0 0
alte datorii 7813756 6649462
TOTAL PASIV 33888133 35591680
CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

< mii lei >
Realizări în perioada de
Denumirea indicatorului raportare
2004 2005
I. Cifra de afaceri netă 55661591 63511247
Producţia vândută 12633451 13888599
Venituri din vânzarea mărfurilor 43028140 49622648
46
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 0 0
2. Variaţia stocurilor Sold C 0 0
Sold D 0 0
3. Producţia imobilizată 0 0
4. Alte venituri din exploatare 2060664 318917
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 57722255 63830164
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile 430765 455046
Alte cheltuieli materiale 392353 168919
b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă) 1581832 1665494
c) Cheltuieli privind mărfurile 38495608 44083112
6. Cheltuieli cu personalul 5406219 8218538
a) Salarii 4059351 6402791
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 1346868 1815747
7.a) Amortizări şi provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor corporale şi necorporale 685216 608167
a.1) Cheltuieli 685216 608167
a.2) Venituri 0 0
b) Ajustarea valorii activelor circulante 0 0
b.1) Cheltuieli 0 0
b.2) Venituri 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare 3015054 3400665
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 2415545 2761640
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate 284874 406411
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele
cedate 314635 232614
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli 0 0
Cheltuieli 0 0
Venituri 0 0
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL 50007074 58599941
REZULTATUL DIN EXPLOATARE - PROFIT 7715208 5230223
- PIERDERE 0 0
9. Venituri din interese de participare 0 0
din care în cadrul grupului 0 0
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe
care fac parte din activele imobilizate 0 0
11. Venituri din dobânzi 8265 2965
Alte venituri financiare 29612 65835
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 37877 68800
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a
investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 0 0
Cheltuieli 0 0
Venituri 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile 2636819 2716180
Alte cheltuieli financiare 13014 29669
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 2649833 2745849
REZULTATUL FINANCIAR - PROFIT 0 0
- PIERDERE 2611956 2677049
14. REZULTATUL CURENT - PROFIT 5103252 2553174
- PIERDERE 0 0
47
15. Venituri extraordinare 0 0
16. Cheltuieli extraordinare 0 0
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - PROFIT 0 0
- PIERDERE 0 0
VENITURI TOTALE 57760132 63898964
CHELTUIELI TOTALE 52656880 61345790
18. REZULTATUL BRUT - PROFIT 5103252 2553174
- PIERDERE 0 0
19. IMPOZITUL PE PROFIT 1293966 557400
20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în
elementele de mai sus 0 0
21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR -
PROFIT 3809286 1995774
- PIERDERE 0 0
48

Studiu de Caz1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Caz1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Întreprinderea analizată, SC AMADEUS SA, este persoană juridică română, societate

Capitolul II Analiza ratelor de structură ale bilanţului

2.1. Analiza structurii activului

Ratele de structură ale activului oferă informaţii privind destinaţia economică a

2.1.1. Analiza ratei activelor imobilizate urmăreşte evoluţia ponderii

Rata activelor imobilizate

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză

 rata imobilizărilor necorporale (Rin)

2.1.1.1. Analiza ratei imobilizărilor necorporale

Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor intangibile în total

Rata imobilizărilor necorporale

Rata imobilizărilor necorporale, pe întreaga perioadă analizată, înregistrează valori

2.1.1.2. Analiza ratei imobilizărilor corporale

Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor corporale în total

Rata imobilizărilor corporale

Societatea analizată înregistrează un nivel ridicat al ratei imobilizărilor corporale. Faţă

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză

2.1.1.3. Analiza ratei imobilizărilor financiare

Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe

Rata imobilizărilor financiare

Nivelul ratei situat sub 1% şi tendinţa de reducere a acesteia denotă faptul că

2.1.2. Analiza ratei activelor circulante

Rata activelor circulante

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză

Pe întreaga perioadă analizată nivelul ratei activelor circulante se situează cu mult

Pentru o analiză mai aprofundată a activelor circulante vom calcula în continuare

2.1.2.1.Analiza ratei stocurilor

Rata stocurilor reflectă ponderea stocurilor în total active circulante.

2.1.2.2. Analiza ratei creanţelor

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză

În perioada analizată, ponderea creanţelor a înregistrat o scădere accentuată ( cu 7,52

2.1.2.3. Analiza ratei invetiţiilor financiare pe termen scurt

Rata investiţiilor financiare pe termen scurt reflectă ponderea investiţiilor financiare

Investitii _ financiare _ pe _ termen _ scurt

Rata investiţiilor financiare pe termen scurt

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză

Investiţiile financiare pe termen scurt, la fel ca şi imobilizările financiar, nu constituie

2.1.2.4. Analiza ratei disponibilităţilor

Rata disponibilităţilor reflectă gradul de lichiditate al activului, respectiv ponderea

Specificaţie Simbol U.M. Perioada de analiză

Rata disponibilităţilor înregistrează, în perioada analizată, valori mult sub valoarea

2.2. Analiza structurii pasivului

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a societăţii,

 rata stabilităţii financiare

2.2.1. Analiza ratei stabilităţii financiare

Rata stabilităţii financiare arată ponderea resurselor permanente, aflate la dispoziţia

În perioada analizată valoarea stabilităţii financiare a societăţii se situează în jurul

2.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare

2.2.2.1. Analiza ratei autonomiei financiare globale

Rata autonomiei financiare globale

Pe întreaga perioadă analizată societatea înregistrează o rată a autonomiei financiare

2.2.2.2. Analiza ratei autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen reflectă corelaţiile dintre elementele capitalului

Rata autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen înregistrează, în perioada analizată, valori mult

Rata autonomiei financiare la termen

2.3. Analiza ratei îndatorării

Rata îndatorării reflectă nivelul datoriilor întreprinderii în total resurse utilizate.

2.3.1. Analiza ratei îndatorării globale

Rata îndatorării globale

Scăderea gradului de îndatorare s-a datorat scăderii ponderii creditelor pe termen

2.3.2. Analiza ratei îndatorării la termen