Capitolul 1.

Utilizarea durabilă a energiei

Capitolul 1. UTILIZAREA DURABILĂ A ENERGIEI

Consumul de energie a crescut de-a lungul secolelor, de la începutul revoluţiei industriale cu 250 de
ani în urmă, la consumul din zilele noastre pentru transport şi alte utilităţi. În acelaşi timp, populaţia
lumii a crescut în mod dramatic. Rezultatul este presiunea asupra resurselor pământului, în mod
special combustibilii fosili şi asupra ecosistemelor pământului precum şi climei.

Acest capitol examinează pe scurt principalele impacturi şi de ce este nevoie ca fiecare persoană să
adopte un stil de viaţă mai durabil. Acolo unde a fost posibil, au fost incluse activităţi practice la
sfârşitul fiecărei secţiuni, astfel încât elevii, lucrând în grupuri mici, să poată discuta şi explora
subiectele introduse de către profesor.

1.1 Impactul consumului de energie

Energia poate fi definită ca fiind capacitatea de a efectua lucru mecanic. De-a lungul a cel puţin 5000
de ani, omul a dezvoltat maşini pentru a efectua lucru mecanic şi a descoperit căi de transformare a
diverselor surse de energie în forme de energie utile pentru a pune în funcţiune aceste maşini.
Energia este folosită de asemenea pentru gătit şi încălzire.

Consumul de energie a crescut în mod semnificativ de la începutul revoluţiei industriale când maşinile
au fost dezvoltate pentru a efectua lucrul pe care anterior oamenii îl efectuau cu mâinile. Aceasta a
fost urmată de invenţia maşinii cu ardere internă care a condus la motorizarea transportului sub forma
automobilelor, trenurilor şi avioanelor.

Apariţia calculatorului electronic în anii 40 ai secolului trecut a condus la o nouă generaţie de produse
şi la schimbările ulterioare ale stilului de viaţă nu numai acasă dar şi la muncă şi în domeniul
comunicaţiilor.

1.2 Obstacole în dezvoltarea combustibililor fosili

În ultimii 250 de ani, au fost utilizate în mod crescând resursele fosile de energie: cărbunele, petrolul şi
gazele naturale care au fost depozitate cu milioane de ani în urmă când diverse forme de plante şi
animale au murit. Aceste surse sunt limitate şi nu sunt regenerabile în intervalul de timp în care sunt
folosite, adică sunt folosite într-un interval de timp mult mai scurt decât cel în care s-au format. Figura
1.1 arată de unde provine energia utilizată în lume şi marea proporţie de energie generată de
combustibilii fosili.

Figura 1.1 Sursele de energie ale omenirii

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

Activitatea: 1.1: Cum a crescut consumul de energie în ultimii 100 ani

Activitatea 1.1: Cum a crescut consumul de energie în ultimii 100 ani

Lucru în grupuri mici, discuţii cu fiecare despre modul în care s-a schimbat viaţa în ultimii 100
ani.
 Identificaţi maşini şi activităţi care consumă energie
 Cum diferă acestea de ceea ce era disponibil şi cum se făceau lucrurile acum 100 ani?
 Cât de diferite vor fi lucrurile în 50 de ani?
Completaţi în tabelul următor exemplele date.
Activitatea Acum 100 ani În prezent Peste 50 de ani
transport calul şi căruţa automobilul vehicul electric

Discutaţi ceea ce aţi descoperit cu alte grupuri din clasă.

Observaţii pentru profesori:

Cunoştinţe de bază: Această activitate are drept scop înţelegerea importanţei surselor de energie în
viaţa de zi cu zi. Casele noastre sunt pline de aplicaţii electrice pe care bunicii noştri nu le-au avut.
Elevii vor fi încurajaţi să se gândească la ce este energia şi la diferitele forme de energie si cum pot fie
le utilizate. Elevilor li se va cere să le vorbească rudelor mai vârstnice pentru a afla cum trăiau acestea
când erau tinere şi să colecţioneze articole şi fotografii din anii 50 şi de asemenea, cum va fi viaţa în
viitor.
Scop: a observa tipurile diferite de energie şi unde sunt folosite.
Materiale: masă, ziare şi articole
Cuvinte cheie: energie, forme de energie, folosirea energiei
Abilităţi: comunicare, observare, investigare şi strângerea informaţiilor
Materii din curriculum naţional: ştiinţă, educaţie cetăţenească, geografie, PSHE
Grupa de vârstă: 9 - 12, Ciclu: II - III

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

Este inevitabil ca cele mai mari zăcăminte de petrol şi gaze naturale să fie primele descoperite şi
exploatate în condiţiile în care sunt relativ uşor de găsit. În prezent devine din ce în ce mai greu de
găsit cele mai mici zăcăminte care sunt dificil de localizat în apele din zonele de coastă, pe platourile
continentale. Acest fapt este ilustrat în figura 1.2 care prezintă prin contrast tendinţa descrescătoare a
descoperirilor faţă de tendinţa crescătoare a producţiei.

Figura 1.2 Asigurarea şi cererea de combustibili fosili

Sursa: Asociaţia pentru studierea vârfului de resursă de petrol ş gaz - www.peakoil.net

Consecinţa este că asigurarea lumii cu petrol a ajuns la momentul în care producţia va începe să
descrească din lipsă de rezerve petroliere (figura 1.3). Aceasta a determinat o triplare a preţului
petrolului în ultimii trei ani de la o medie de 18€/baril în 2003 la o medie de 56€/baril în 2006.

Figura 1.3 Lichidităţile de petrol şi gaze (scenariu 2004)

Sursa: Asociaţia pentru studierea vârfului de resursă de petrol ş gaz - www.peakoil.net

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

De aceea există o limită a creşterii continue şi va fi necesară o adaptare la regimul de scădere a

resurselor.

Cu creşterea populaţiei şi consumul tot mai mare de energie, utilizarea din prezent nu este sustenabilă
nici măcar pentru încă o generaţie. Procesul de utilizare mai eficientă a energiei şi trecerii de la
utilizarea resurselor energetice fosile la cele regenerabile ar trebui să înceapă cât mai curând cu
putinţă.

Activitatea 1.2: Informaţia despre utilizarea combustibililor fosili

Activitatea 1.2: Colectarea informaţiei despre utilizarea combustibililor fosili – temă de
casă
Sarcină:
- Căutaţi articole şi fotografii despre folosirea combustibililor fosili în ziare, reviste sau pe
internet, pe care să le puteţi aduce la şcoală pentru discuţii în clasă.

Observaţii pentru profesori:

Cunoştinţe de bază: Această activitate este una de colectare a informaţiei cu privire la utilizarea
combustibililor fosili; tipuri de combustibili fosili, unde se găsesc, cum sunt extraşi, utilizarea
combustibililor fosili. Elevii trebuie să găsească şi să aducă articole şi fotografii din ziare şi reviste şi de
pe internet dacă au posibilitatea. S-ar putea să fie necesară asistenţa părinţilor pentru asigurarea acestor
resurse.
Scop: a găsi informaţii despre combustibilii fosili
Materiale: articole, fotografii din ziare şi reviste
Cuvinte cheie: combustibili fosili, scăderea resurselor
Abilităţi: Observare, înţelegere şi interpretare, stabilirea legăturilor şi schimbul de
informaţii
Materii de curriculum naţional: ştiinţă, educaţie cetăţenească, geografie, PSHE
Grupa de vârstă: 9 - 12, Ciclu: II - III

1.3 Impactul utilizării energiei asupra mediului

Arderea combustibililor fosili conduce la poluarea mediului la fel ca şi producerea energiei necesare
efectuării de activităţi utile. Aceşti poluanţi cuprind variate emisii de gaze ca dioxidul de carbon,
monoxidul de carbon, dioxidul de sulf şi alte particule ca hidrocarburile şi cenuşile.

Tipurile specifice şi cantităţile de poluanţi depind de originea combustibilului fosil şi de procesul de

ardere utilizat. De exemplu, arderea benzinei în motoarele autovehiculelor dă naştere unei foarte
diferite proporţii de poluanţi faţă de combustia motorinei. Unii dintre aceşti poluanţi, în special
particulele de hidrocarburi şi monoxidul de carbon, sunt periculoase pentru om şi alte vieţuitoare,
dioxidul de sulf şi oxizii azotului se combină cu apa de ploaie şi formează ploile acide care sunt
periculoase pentru sol.

1.4 Schimbarea climei şi ciclul carbonului

Producerea dioxidului de carbon ca parte a arderii combustibililor fosili are impact global şi local.
Procesul de ardere transformă elementul carbon din stare lichidă, solidă sau gazoasă în care se află
combinat cu alte elemente, în dioxid de carbon, un gaz care se acumulează în atmosferă. Procesul
prin care carbonul a fost transformat în diverse forme se numeşte ciclul carbonului şi acest ciclu a fost
implicat în multe schimbări climatice de-a lungul erelor geologice. Ciclul carbonului este ilustrat în
figura 1.4.

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

Figura 1.4 Ciclul carbonului

Dioxidul de carbon poate fi absorbit de plante şi arbori şi folosit în procesul de fotosinteză. Din acesta
rezultă oxigenul de care au nevoie oamenii şi animalele pentru a respira. Dioxidul de carbon este
absorbit şi de mări şi oceane unde este folosit de fitoplancton, organism situat la începutul lanţului
trofic al ecosistemului oceanic.

Carbonul este un important constituent al materiei vii, ca şi a celei moarte. Este de asemenea, prezent
ca un amestec în formă solidă în roci şi în formă gazoasă în atmosferă, în principal ca dioxid de
carbon. Acest gaz, ca şi un număr de alte gaze cu efect de seră permite luminii solare să pătrundă
prin atmosfera terestră până la nivelul solului. Totuşi, aceste gaze au proprietatea de a absorbi o parte
din radiaţia infraroşie reflectată inducând încălzirea globală.

Dacă o cantitate de dioxid de carbon absorbită este mai mare decât cea de dioxid de carbon emisă în
atmosferă, atunci nivelul de dioxid de carbon va scădea în atmosferă şi aceasta a fost asociată cu
condiţia trecutelor ere glaciare în care temperatura globală a scăzut. Calotele glaciare din Groenlanda
şi Antarctica ca şi gheţarii alpine sunt amintiri ale acelei ere. Dimpotrivă, dacă mai mult dioxid de
carbon este emis decât absorbit, atunci concentraţia acestuia în atmosferă va creşte şi există dovezi
clare că de-a lungul erelor geologice au existat perioade de încălzire globală. Astfel de schimbări în
temperatură sunt de multe ori inegale, unele ţări suferind schimbări mai mari decât altele. Când
oamenii erau puţini ca număr, ei au putut migra pentru a reduce influenţa schimbărilor de temperatură.
Totuşi aceasta nu mai poate fi o opţiune în condiţiile în care populaţia pământului a crescut enorm în
cei 10000 ani de la ultima eră glaciară. Schimbările în temperatură induc schimbări asociate în nivelul
ploilor; aceasta are impact asupra vegetaţiei şi vieţii animalelor. Dacă în trecut procesele schimbării au
fost treptate şi ca urmare ecosistemele au avut timp să se adapteze, creşterea fără precedent a
poluării asociată consumului actual de energie determină o rată a schimbării mult mai rapidă. Figura
1.5 arată creşterea nivelului de dioxid de carbon în atmosferă în ultima mie de ani.

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

părţi/
milion

an

Figura 1.5 Nivelurile de dioxid de carbon în atmosferă, măsurate în părţi pe milion pe 1000 ani

Activitatea 1.3: Informare asupra schimbărilor climatice

Activitatea 6.2: Colectarea informaţiei
Sarcină
- Colectarea de articole şi fotografii din ziare, reviste şi internet cu privire la poluarea mediului
şi schimbările climatice şi aducerea lor la şcoală pentru lecţia viitoare

Observaţii pentru profesori:

Cunoştinţe de bază: Această activitate constă în colectarea de informaţii cu privire la încălzirea globală;
definiţie, cauze, consecinţe. Elevii trebuie să găsească şi să aducă articole şi fotografii din ziare şi
reviste şi de pe internet, dacă este posibil. Asistenţa părinţilor poate fi necesară pentru asigurarea
acestor resurse.
Scop: găsirea informaţiei despre încălzirea globală
Materiale: articole, fotografii din ziare şi reviste
Cuvinte cheie: efectele încălzirii globale, creşterea nivelului mărilor, secetă, creşterea temperaturii, val
de căldură, topirea stratului de gheaţă
Abilităţi: observare, înţelegere şi interpretare, stabilirea de legături şi schimb de informaţii
Materii din curriculum naţional: ştiinţe, educaţie cetăţenească, geografie, PSHE
Grupa de vârstă: 9 - 12, Ciclu: II - III

1.5 Gazele cu efect de seră şi încălzirea globală

Arderea combustibililor fosili generează atât emisii dăunătoare mediului cât şi forme de energie
necesare. Unii din aceşti poluanţi gazoşi, dintre care dioxidul de carbon este în cea mai mare proporţie
se concentrează în atmosferă. Aceste gaze sunt numite gaze cu efect de seră deoarece deşi permit
trecerea luminii solare să penetreze atmosfera terestră ele reflectă o parte din căldura acumulată la
nivelul solului – înapoi spre acesta inducând încălzirea globală.

Observaţiile asupra temperaturii globale datând cu 100 de ani în urmă sau chiar mai mult arată că
creşterea temperaturii cu 1º C poate fi asociată cu creşterea concentraţiei în dioxid de carbon a
atmosferei. Diferenţa faţă de creşterile de dioxid de carbon din trecut constă în faptul că acestea sunt
induse de umanitate mult mai rapid decât în trecutele perioade de schimbări climatice.

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

La primul summit al Pământului care a avut loc la Rio de Janeiro în 1992, acest impact al omului a fost
recunoscut şi participanţii au fost de acord să semneze Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite cu privire
la Schimbările Climatice.

“Obiectivul final al acestei convenţii este stabilizarea concentraţiei de gaz cu efect de seră la un
nivel care să prevină interferenţa antropică periculoasă cu sistemul climatic. Un astfel de nivel va fi
realizat într-un interval de timp suficient de mare pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în
mod natural la schimbarea climei şi să asigure că producţia de alimente nu este ameninţată şi să
întărească capacitatea de a asigura o dezvoltare economică durabilă.”

Urmare unei întâlniri a părţilor la Kyoto în 1997, s-a stabilit să se demareze sarcina reducerii gazelor
cu efect de seră.

UE şi statele membre au întreprins deja acţiuni prin care au demonstrat hotărârea lor de a reduce
gazele cu efect de seră conform tratatului Kyoto de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi au
stabilit o limită a creşterii temperaturii cu 2º C peste nivelul preindustrial; o creştere cu 0.7º C s-a
produs deja. Figura 1.6 arată variaţia temperaturii în grade Celsius de la nivelul anului de bază 1860 al
erei pre-industriale. Ţinta iniţială pentru UE ca întreg este o reducere cu 8% a emisiilor de gaze cu
efect de seră până la 2012 chiar dacă reduceri ulterioare pot fi cerute; posibil, cu până la 60% până în
2050 pentru a preveni creşteri viitoare ale temperaturii la mai mult de 2º C.

Deviere
de la
linia de bază
(ºC)

Linia de
bază

Anul

Figura 1.6 Variaţia temperaturii (ºC) din 1860 (începutul erei preindustriale)

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

Cum principala cauză a încălzirii globale sunt emisiile de gaz cu efect de seră sunt gazele cu efect de
seră concentrate în atmosfera terestră, principala strategie este de a folosi mai puţină energie, în
special din cea derivată din combustibili fosili. Întrucât 40% din toată energia este folosită în casă este
evident locul din care se poate porni pentru ca fiecare să folosească mai eficient energia.

Activitatea 1.4: Consecinţele încălzirii globale

Activitatea 1.4: Consecinţele încălzirii globale
Schiţaţi şi realizaţi un poster, care să ilustreze efectele încălzirii globale.
Sarcină:
Discută cu grupul tău care articole şi fotografii vei folosi pentru realizarea posterului tău.
Vei avea nevoie de resursele de la activitatea anterioară (colectarea informaţiei) sau
profesorul va asigura informaţia necesară. Fiecare membru al grupului trebuie să selecteze
două sau trei poze sau articole. Aranjaţi acestea pe poster lăsând spaţiile necesare pentru
scris şi pentru propriile desene.
Nu începe cu lipirea pozelor şi părţilor scrise imediat ci aranjează-le mai întâi pentru a obţine
un poster atrăgător.
Este la latitudinea ta modul de organizare şi proiectare a posterului, darn u uita, trebuie ca
acesta să fie despre efectele încălzirii globale.

Observaţii pentru profesori:

Cunoştinţe de bază: Aceasta este o activitate de grup pentru a evidenţia consecinţele încălzirii globale
şi pentru a încuraja:
 Înţelegerea a ce este încălzirea globală şi cum apare ea
 Înţelegerea consecinţelor şi impacturile încălzirii globale
 Înţelegerea relaţiei cauză-efect între consumul de energie şi impacturile încălzirii
globale
Dacă elevii nu au putut aduce propriile materiale, va trebui să le asiguraţi dvs.
E important ca elevii să fie încurajaţi să dezvolte propriile idei, desene şi titluri.
Ei vor conştientiza unele dintre consecinţele încălzirii globale. Ei nu trebuie să citească toate articolele
ci doar să le parcurgă rapid şi să le înţeleagă la modul general. Fiind o activitate de grup complicată,
este necesară o muncă echilibrată în grup şi o bună împărţire a sarcinilor. De aceea grupurile trebuie
formate cu atenţie.
Scop: înţelegerea efectelor încălzirii globale
Materiale: articole, fotografii, carton, creioane colorate, lipici, foarfece.
Cuvinte cheie: efectele încălzirii globale, creşterea nivelului mărilor, secetă, creşterea temperaturii,
val de căldură, topirea calotelor glaciare
Abilităţi: Observaţie, lucru în grup, înţelegere şi interpretare, stabilire legături şi managementul
informaţiei
Materii de curriculum naţional: ştiinţe, educaţie cetăţenească, artă şi proiectare, geografie
Grupa de vârstă: 9 - 12, Ciclu: II - III

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

1.6 Energia regenerabilă şi dezvoltarea durabilă

Spre deosebire de combustibilii fosili, sursele de energie regenerabilă sunt abundente, distribuite pe
largi suprafeţe şi disponibile la nivel local. Acestea provin direct sau indirect de la soare şi cuprind
lumina căldura şi vântul.

Încălzirea constituie cca. 40% din nevoile energetice ale locuinţei, atât pentru încălzirea spaţiului cât şi
pentru apa caldă. Sursele de energie regenerabilă pot fi folosite pentru a produce căldură direct, fără a
mai fi nevoie de vreun proces de conversie, ex. încălzirea solară a apei. Este de asemenea, posibil să
se folosească astfel de surse pentru a produce electricitate, ex. celulele fotovoltaice care convertesc
lumina solară în electricitate.

Folosirea surselor regenerabile presupune emisii reduse sau egale cu zero. Introducerea surselor de
energie regenerabilă poate asigura o soluţie pe termen lung şi sustenabilă pentru a întruni cererea de
energie care va lăsa generaţiilor următoare o lume cu mai puţină poluare şi mai multe resurse.

Generarea căldurii sau a electricităţii din surse locale regenerabile evită pierderile asociate transmiterii
şi distribuţiei care poate fi de până la 25%. Un alt câştig bazat pe eficienţă poate fi realizat prin
utilizarea directă a căldurii fără a mai fi nevoie de convertirea energiei dintr-o formă în alta, cum ar fi
utilizarea căldurii solare pentru încălzirea apei.

Caracteristicile energiei regenerabile sunt prezentate mai jos.

Sursele de energie regenerabile au următoarele caracteristici:
 Sunt din abundenţă 1.7
 Sunt disponibile local A
 Produc poluare redusă sau zero t
 Pot fi utilizate direct în clădiri i
 Nu este necesar să fie mutată energia de la sursă la punctul de utilizare
t
 Necesită un grad redus de transformare sau de loc ex. căldură în căldură
 Au costuri scăzute u
 Există variaţii zilnice şi sezoniere d
i
ni, valori şi sustenabilitate
Epuizarea resurselor, poluarea mediului, încălzirea globală şi schimbările climatice sunt fenomene
interdependente şi interrelaţionate. Atâta vreme cât populaţia pământului a fost mică, impactul
oamenilor asupra ecosistemului natural a fost redus. Acum, cu creşterea consumului de energie,
impactul este mult mai mare şi nu există sustenabilitate nici măcar pentru încă o generaţie. Atitudinile
privind folosirea energiei trebuie să se schimbe şi e necesar ca energia să fie preţuită ca fiind puţină şi
cu valoare foarte mare. Acest lucru poate fi reflectat în viaţa de zi cu zi; de exemplu, când drumul
până la şcoală este făcut cu piciorul, pe bicicletă, cu autobuzul sau cu automobilul.

Definiţia sustenabilităţii: este dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului fără a

compromite nevoile generaţiilor viitoare.

Această propoziţie acoperă toate impacturile pe care omul le exercită asupra mediului terestru şi este
mult mai largă decât un simplu indicator care arată direcţia ce trebuie urmată pentru a reduce
consumurile de energie. UE a adoptat sustenabilitatea ca unul din criteriile cheie la adoptarea de noi
directive şi reglementări şi la dezvoltarea răspunsului European la schimbările climatice.

La cel de-al doilea summit al pământului de la Johannesburg în 2002, s-a căzut de acord că e nevoie
urgentă de informare şi educare a persoanelor cu privire la adoptarea de stiluri de viaţă sustenabile şi
decada 2005-2015 fost declarată de UNESCO ca deceniu al Educaţiei pentru Dezvoltare Durabilă
(sau EDD).

Acest manual, împreună cu pagina web asociată, este un răspuns care încurajează persoanele să
facă ceea ce le stă în putinţă pentru a limita schimbările climatice.

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

Activitatea 1.5: Să ne descurcăm fără energie

Activitatea 1.5: Descurcă-te fără energie
Locuieşti într-o casă şi înveţi într-o şcoală care sunt dotate cu electricitate, apă şi încălzire
centrală. Imaginează-ţi acum că ai trăi fără aceste servicii ca rezultat al unui accident care a
provocat o serioasă pană de energie.
Sarcini:
- Consideră-ţi ziua fără servicii de electricitate şi căldură din momentul în care te-ai trezit şi
până mergi din nou la culcare.
- Înşiruie activităţile care necesită energie şi comentează în grupul din care faci parte.
- Găseşte soluţii la dificultăţile pe care le întâmpini datorită lipsei energiei. Vei fi capabil să vii
la şcoală fără să te mai aducă părinţii cu maşina (deoarece nu mai este petrol)? Ai putea folosi
o bicicletă în locul automobilului sau pur şi simplu ai putea veni pe jos? Cum ar diferi o astfel
de zi faţă de una normală?

Observaţii pentru profesori:

Cunoştinţe de bază: Această activitate este planificată să facă posibilă înţelegerea importanţei surselor
convenţionale de energie în viaţa de zi cu zi. Casele noastre sunt pline de echipamente electrice pe care
bunicii noştri nu le-au folosit niciodată. Progresul tehnologic, cum ar fi cazul proceselor industriale
maşinile sofisticate şi computerele cer energie suplimentară. În consecinţă folosim mai multă energie
decât a fost folosită vreodată. Mai mult decât atât, cu cât creşte populaţia va creşte şi cererea de
energie?
Scop:
 De a înţelege rolul şi importanţa energiei şi consumului de electricitate în viaţa de zi cu zi,
 De a studia atitudinile faţă de utilizarea energiei,
 De a studia modul în care ne putem reduce dependenţa faţă de energie.
Materiale: Fişă de lucru cu tabele pentru completat
Cuvinte cheie: echipamente, consum de energie, electricitate, valori, atitudini
Aptitudini: comunicare, interpretare şi rezolvare de probleme, observare, investigare, analiză, comparare
şi colectare de date.
Materii din curriculum naţional: ştiinţă, educaţie cetăţenească, ştiinţe sociale, matematici, economia
casnică, PSHE
Grupa de vârstă: 9-14, Ciclu: II – VII

Activitatea 1.5: Fişa de lucru pentru a trăi fără energie

Activitate Ce tip de echipament folosim Tip de energie folosit Alternative

Trezire Radio Electricitate Le spun părinţilor să

mă trezească

KITH - Manual pentru şcoli

 Capitolul 1. Utilizarea durabilă a energiei

1.8 Formatul manualului

În următoarele două capitole sunt descrise cele două principale căi de limitare a schimbărilor
climatice: folosind energia într-un mod mai eficient şi trecând de la sursele de combustibili fosili la cele
regenerabile. Capitolele următoare descriu tehnologiile individuale şi cuprind activităţi practice pentru
a ilustra modul în care aceste tehnologii pot fi aplicate în clădiri.

KITH - Manual pentru şcoli