Sunteți pe pagina 1din 52

1.

DESEURI
1.1. Introducere
Termenul deseuri se refera la materialele rezultate din activitati umane si la
reducerea efectului lor asupra sanatatii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.
Gestionarea deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea
partilor recuperabile. Deseurile gestionate pot fi atat solide, cat si lichide sau gazoase,
precum si cu diverse proprietati (de exemplu radioactive), necesitand metode de tratare
specifice fiecarora.
Inca din 1970 s-a constientizat opinia ca deseurile constituie o problema si ca
metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfacatoare. De asemenea, s-
a pus problema reciclarii materialelor care intra in componenta acestora. Oamenii sunt
obisnuiti sa recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii arheologice au aratat ca, in
perioadele cand resursele de materii prime se diminuau, [gunoi|gropile de gunoi]] ale
oraselor antice contineau mai putine deseuri cu potential pentru reciclare (unelte,
ceramica etc).
1.2. Legislatie
Legislatia privind gestionarea deseurilor este bogata. In februarie 2008 la nivel
european acquis-ul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene. Pentru
aderarea la Uniunea Europeana Romania a trebuit sa implementeze in legislatia sa aceste
directive. Principalele directive sunt:
Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie
2006 privind deseurile
Directiva Consiliului 91/689/CEE privind de seurile periculoase (modificata prin
Directiva Consiliului 94/31/CE)
Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje (modificata de
Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2004/12/CE)
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea de seurilor
Directiva 2000/76/CE privind incinerarea de seurilor
Directiva Consiliului 2002/96/CE privind de seurile de echipamente electrice si
electronice
Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restric tionarea utilizarii anumitor
substante periculoase In echipamentele electrice si electronice
Directiva Parlamentului European si Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele
scoase din uz
Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificat a de Directiva
Consiliului 87/101/CEE)
Directiva 2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si
acumulatori
Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor
Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor si trifenililor
policlorurati (PCB si PCT)
Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protec tia mediului si in particular a
solurilor cand se utilizeaza namoluri provenite din epurare In agricultura
1.3. Tipuri de deseuri
Dupa provenienta, pot fi deosebite urmatoarele tipuri de deseuri:
A. Deseuri municipale si asimilabile, care sunt deseuri generate in mediul urban si rural.
Ele sunt grupate in:
A1 - Deseuri menajere, provenite din activitatea casnica, magazine, hoteluri,
restaurante, institutii publice.
A2 - Deseuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hartii, mase plastice, frunze,
praf).
A3 - Deseuri din constructii si demolari, provenite din activitatea de constructii si
modernizarea si intretinerea strazilor.
A4 - Namol orasenesc, rezultat din statiile de tratare a apelor uzate si menajere.
B. Deseuri sanitare, provenite din spitale, dispensare si cabinete medicale.
C. Deseuri de productie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.
C1 Deseuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifica in:
o Clasa 1 Deseuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.
o Clasa 2 Deseuri industriale nepericuloase si netoxice.
o Clasa 3 Deseuri inerte, de exemplu cele provenite din constructii.
o Clasa 4 Deseuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.
o Clasa 5 Deseuri industriale produse in cantitati foarte mari, de exemplu
cenusile produse de termocentralele care functioneaza pe carbune.
C2 Deseuri agro-zootehnice, provenite din agricultura si, in special, din
zootehnie.
C3 Deseuri speciale, categorie in care intra explozibilii si substantele radioactive.
1.4. Colectarea si transportul deseurilor
Omul ordonat, simbol al civilizatiei.
Precolectarea deseurilor se refera la adunarea lor in diferite recipiente: cosuri de
gunoi, pubele (pentru deseurile menajere) si containere (pentru deseurile stradale si cele
produse de agentii economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deseurilor care
contin materiale refolosibile se face separat in recipiente de culori diferite. Culorile
recipientelor disponibile sunt: galbena, rosie, verde, albastra, maro si negru antracit.
Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deseuri sunt: rosu
(portocaliu) - materiale plastice, galben - metale, verde - biodegradabile, albastru - hartie,
carton si sticla, maro - electrice si electronice, negru - nereciclabile, insa acestea nu sunt
respectate intotdeauna. Pe recipente exista etichete care precizeaza exact ce fel de deseuri
se pot pune in recipientul respectiv.
Exemple de recipiente pentru precolectare selectiva

Pentru precolectarea deseurilor stradale, comerciale si industriale sunt folosite


containere tipizate de 1,1 m, 4 m sau mai mar.Containerele de 1,1 m pot fi din tabla
zincata sau din plastic. Pentru deseuri in canititati mai mari, sau pentru deseuri industriale
si din constructii sunt folosite containere de constructie metalica, de tip cupa de 4 m sau
mai mari, de tip Abroll.
Recipente pentru deseuri stradale, comerciale si industriale
Container de 1,1 m din plastic

Colectarea propriu-zisa a deseurilor din aceste containere este efectuata de catre


servicii specializate, cum sunt REBU la Bucuresti . Aceste servicii dispun de utilaje
speciale pentru colectari. Colectarea deseurilor din pubele si recipiente de pana la 1100 l
este efectuata cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a
pubelelor si containerelor si cu instalatie de compactare. Deseurile colectate in cupe de
4 m sunt transportate cu tot cu containerul de catre autospeciale prevazute cu instalatie
de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasandu-se pe rolele proprii.
Utilaje pentru colectarea deseurilor
Autogunoiera tipica
Incarcarea unei pubele
Autogunoiera cu incarcator frontal
Autospeciala pentru cupe
Transportul deseurilor se poate face pe cale rutiera, feroviara sau navala. Din
cauza problemelor care apar la transbordari, transportul feroviar sau naval se justifica
doar pentru cantitati mari (de obicei deseuri industriale), transportate pe distante foarte
lungi, de sute sau mii de km.
1.5. Metode de tratare ale deseurilor
Odata colectate, urmeaza etapa de tratare a deseurilor. Metodele de tratare ale
deseurilor sunt variate, la fel ca deseurile in sine si locul lor de provenienta. In principiu,
deseurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse in circuit
(recuperate).
Metode de eliminare
Eliminarea deseurilor trebuie facuta prin metode care nu pericliteaza sanatatea
oamenilor si fara utilizarea unor procese sau metode care pot fi daunatoare pentru mediu.
1.6. Depozite
In functie de tipul deseurilor acceptate depozitele se clasifica in depozite pentru
deseuri periculoase (clasa a), depozite pentru deseuri nepericuloase (clasa b), depozite
pentru materiale inerte (clasa c) si depozite pentru un singur fel de deseuri
(monodeponie). Depozitele trebuie sa dispuna de sisteme de paza, echipamente de
cantarire, laboratoare de analiza, instalatii de recuperare a gazului de depozit si de tratare
a levigatului, de utilaje (buldozere, Incarcatoare, compactoare, screpere, excavatoare) si
de servicii de intretinere a acestor utilaje.
Operatiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE[11]
Simbol Tip operatiune
D1 Depozitare pe sol si in sol (de exemplu, depozite de deseuri etc.),
D2
Tratarea in sol (de exemplu, biodegradarea deseurilor lichide sau a namolurilor
depozitate in sol)
D3
Injectare la adancime (de exemplu, injectare a deseurilor care pot fi pompate in
puturi, domuri de sare sau falii geologice naturale etc.)
D4
Descarcare pe suprafete (de exemplu, descarcarea de deseuri lichide sau de
namoluri in puturi, iazuri sau lagune etc.)
D5
Loc de descarcare special amenajat (de exemplu, dispunerea in celule etanse
separate, acoperite si izolate unele de altele si de mediul Inconjurator etc.)
D6 Evacuare in mediu acvatic, exceptand marile si oceanele
D7 Evacuarea in mari si oceane, inclusiv ingroparea in subsolul marin
D8
Tratare biologica, nespecificata in alta parte in prezenta anexa, avand ca rezultat
compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricareia dintre
operatiunile numerotate D1-D7 si D9-D12
D9
Tratare fizico-chimica, nespecificata in alta parte in prezenta anexa, avand ca
rezultat compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul
oricareia dintre operatiunile numerotate D1-D8 si D10-D12 (de exemplu,
evaporare, uscare, calcinare etc.)
D10 Incinerare pe sol
D11 Incinerare pe mare
D12 Depozitare permanenta (de exemplu, amplasarea de containere intr-o mina etc.)
D13
Amestecare sau mixare inainte de efectuarea oricareia dintre operatiunile
numerotate D1-D12
D14 Reambalare inainte de efectuarea oricareia dintre operatiunile numerotate D1-D13
D15
Stocare in asteptarea oricareia dintre operatiunile numerotate D1-D14 (excluzand
stocarea temporara, pana la colectare, in locul unde se produc deseurile)
Eliminarea deseurilor prin depozitare in rampe (gropi) de gunoi fara vreo masura
ulterioara este actual o practica care nu mai este acceptata. Conform Directivei
Consiliului 75/442/CEE aceste depozite trebuiau inchise pana in anul 2007, insa Romania
nu s-a putut conforma in acest termen. Ca urmare, Romaniei i s-a acordat o perioada de
tranzitie, care este pana la sfarsitul anului 2009 pentru deseurile periculoase industriale,
pana la sfarsitul anului 2011 pentru deseurile provenite din industria miniera, pana la
sfarsitul anului 2013 pentru deseurile provenite din industria energetica, chimica si
metalurgica si pana In 16 iulie 2017 pentru deseurile municipale. Esalonarea inchiderii
depozitelor neconforme este reglementata prin HG 349/2005.
Compactarea deseurilor Intr-un depozit.
Actual, depozitarea in rampe de gunoi presupune la sfarsit inchiderea depozitului
prin acoperire cu pamant (Ingropare) si este o practica curenta in multe tari. Astfel de
rampe se organizeaza in cariere in care exploatarea s-a incheiat sau in mine abandonate.
O rampa de gunoi realizata si exploatata corect este o metoda relativ ieftina si care
satisface criteriile ecologice de eliminare ale deseurilor. Vechile rampe,
necorespunzatoare, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi imprastierea de gunoaie,
atragerea daunatorilor (insecte, rozatoare) si poluarea aerului, a apelor si a solului.
Poluarea aerului se produce prin miasme si prin degajarea unor gaze rezultate in urma
fermentarii, cum ar fi dioxidul de carbon si metanul, care produc efect de sera si
contribuie la incalzirea globala. Poluarea apei si a solului se face prin levigat (lichidul
scurs in urma proceselor biochimice), care, in lipsa unui strat izolator se infiltreaza in sol
si polueaza apele panzelor freatice. Aceste poluari pot fi asa de puternice ca impiedica
cresterea plantelor deasupra acestor rampe. In mod normal, pe rampa deseurile sunt
compactate pentru a le mari densitatea si stabilitatea, si acoperite cu folii si cu pamant.
1.7. Incinerare
Incinerarea este o metoda de eliminare a deseurilor prin arderea lor. Este una din
metodele de tratare termica a deseurilor. In urma incinerarii se obtin caldura, gaze, abur si
cenusa.
Incinerarea poate fi practicata in instalatii mici, individuale, sau la scara
industriala. Pot fi incinerate atat deseurile solide, cat si cele lichide sau gazoase. Metoda
este preferata in locurile unde nu se dispune de teren pentru rampe, de exemplu in
Japonia, si la eliminarea anumitor deseuri periculoase, cum sunt cele biologice provenite
din activitati medicale, insa la nivel industrial este controversata, din cauza poluantilor
gazosi, in special dioxine (dibenzodioxine policlorinate PCDD si benzofurani
policlorinati PCDF) produsi prin ardere.
Instalatiile de incinerare sunt cuptoare prevazute cu focare cu gratar cu impingere
directa sau rasturnata, cuptoare rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere in strat
fluidizat, sau cu ardere in suspensie. Ele pot trata (arde) deseuri cu putere calorifica mica,
de doar 10 MJ/kg.
In ultima perioada se discuta despre coincinerarea deseurilor. In acest caz
deseurile sunt arse n focarele marilor cazane energetice sau in cuptoarele de ciment, in
amestec cu combustibilul uzual al acestora. Ponderea deseurilor n amestecul combustibil
este de cca. 10 %. Termenul de coincinerare se aplica in cazul in care arderea
amestecului combustibil care contine si deseuri nu deturneaza instalatia de ardere de la
utilizarea sa obisnuita. Daca intr-o asemenea instalatie scopul principal devine
incinerarea deseurilor, procesul va fi considerat incinerare, nu coincinerare, iar conditiile
de autorizare a functionarii In acest caz vor fi mai stricte, adica cele pentru incineratoare.
1.8. Reciclarea deseurilor in Romania
Cantitatea de gunoaie care se aduna de la romani este de 8 milioane de tone intr-
un an.
In anul 2003 s-au folosit:
210,5 mii tone de sticla
235,2 mii tone de hartie si carton
236,5 mii tone de plastic
104,7 mii tone de metal
In Romania, in anul 2007, deseurile de ambalaje proveneau in proportie de
aproximativ 60% de la populatie, regasindu-se in deseurile menajere, si 40 % de la
agentii economici. In anul 2005, cantitatea de ambalaje pusa pe piata a fost de 1.140.000
tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deseuri de ambalaje, cu un procent total
de valorificare de 26,6%, si reciclate 265.000 tone deseuri de ambalaje, cu un procent de
reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificata a crescut in anul 2006 la 525.000 de
tone.
2. PROCESUL DE MARUNTIRE AL DESEURILOR
2.1. Consideratii generale
Intr-o serie de procese ce se intalnesc in industria chimica, cocso-chimica,
miniera, alimentara si industrii similare se impune ca materiile prime, produsele finite sau
produsele intermediare, sa fie maruntite fie pentru accelerarea unei faze tehnologice, fie
pentru obtinerea unui anumit produs din materia prima, fie chiar si numai pentru
realizarea comercializarii produselor. Intensitatea multor procese depinde de marimea
suprafetei materialului solid caruia i se aplica. Aria suprafetei are o mare importanta
pentru vitezele de reactie, randamentele proceselor tehnologice si calitatea produsului
final. In unele cazuri prin maruntire se urmareste modificarea dimensiunilor si
granulozitatii materialelor, ceruta de faza tehnologica care urmeaza in cadrul procesului
tehnologic.
Studierea proceselor de maruntire si a utilajelor aferente este deosebit de
importanta datorita faptului ca operatia de maruntire este energointensiva si se urmareste
scaderea consumului de energie necesar reducerii dimensiunilor materiilor prime la
dimensiuni necesare prelucrarii ulterioare.
Generic, maruntirea poate fi definita ca operatia care are ca obiect reducerea
dimensiunilor materiilor prime sau materialelor sub actiunea unor forte mecanice.
Materialele solide supuse maruntirii au initial forme si dimensiuni geometrice foarte
variate si proprietati fizico-mecanice specifice naturii acestora.
Procesul de maruntire sau reducere a dimensiunii se bazeaza pe studii
probabilistice. Atat alimentarea unui utilaj cat si produsul rezultat se defineste cu ajutorul
functiei de distributie a dimensiunilor particulelor, ceea ce exprima probabilitatea ca o
particula de o anumita marime sa fie prezenta intr-un esantion de material de macinare.
Scopul proiectarii unui utilaj de maruntire. este acela de a determina conditiile necesare
pentru cresterea probabilitatii de maruntire a particulelor cu anumite dimensiuni si pentru
obtinerea unei distributii a dimensiunilor dorite la produsul final. Procesul de maruntire
trebuie sa se realizeze in asa fel incat materialul prelucrat sa nu sufere modificari
nedorite, cum ar fi impurificarea sau incalzirea excesiva.
Maruntirea materialelor solide se realizeaza prin operatii tehnologice de
concasare, macinare, granulare, taiere.
Concasarea este operatia de sfaramare a unui material dur in bucati mai mici, cu
ajutorul utilajelor speciale numite concasoare.
Macinarea este operatia de maruntire fina a materialelor. Ea se efectueaza cu
ajutorul morilor.
Granularea este operatia de sfaramare a unui material dur, in bucati marunte,
avand forme geometrice rotunjite.
Taierea este operatia de detasare sau desprindere a unei portiuni dintr-un material
solid, prin strivire locala (ceea ce constituie taierea propriu-zisa), forfecare, despicare sau
aschiere.
Maruntirea poate avea urmatoarele scopuri:
- facilitarea sau grabirea operatiilor fizico-chimice prin cresterea suprafetei de
contact intre fazele care participa la transferul de caldura sau de materie, cum
este cazul dizolvarii unor substante, uscarii;
- separarea constituentilor unui produs pana la limita in care fiecare particula
reprezinta un component, acestia putand fi apoi separati prin cernere, flotatie;
- necesitatea omogenizarii amestecurilor eterogene;
- obtinerea finetii necesare pentru a conferi produselor caracteristicile cerute.
Operatia de maruntire este influentata de o serie de factori care sunt prezentati in
tabelul 2.1.
Tabelul 2.1 Factorii care influenteaza maruntirea
Proprietatile
fizico-mecanice
ale materialului
de maruntit
Caracteristicile
constructive si
functionale ale utilajelor
de maruntire
Proprietatile fizico-
mecanice ale
materialului maruntit
Factori economici
- marimea, forma,
structura materia-
lului;
- umiditatea;
- rezistenta meca-
nica la compre-
siune, intindere,
forfecare;
- duritate;
- elasticitate;
- plasticitate;
- adezivitate;
- abrazivitatea;
- sensibilitatea
termica.
- modul si durata de
actiune asupra mate-
rialului de maruntit;
- uzura organelor active;
- gradul de maruntire;
- temperatura de lucru;
- tipul mecanismului
maruntirii;
- riscul de impurificare
a produsului final.
- granulatia finala;
- marimea, forma si
structura particu-
lelor maruntite;
- reactivitatea chimi-
ca a particulelor;
- suprafata specifica
finala;
- greutatea specifica a
materialului in vrac;
- numarul trep-telor
de marun-tire;
- utilizarea sitelor
pentru cernerea
intre treptele de
maruntire si la
final;
- consumul spe-cific
de energie necesar;
- alimentarea si
evacuarea pro-
dusului;
- functionarea
continua sau
discontinua.
Mecanismele maruntirii sunt diferite functie de constructia masinii in care aceasta
este efectuata conform figurii 2.1:
In figurile 2.1, a, b se reprezinta schematic procesul de maruntire prin compresie
si frecare, a unei particule sau a unui colectiv de particule. Suprafetele de lucru pot fi
netede sau cu nervuri avand forma geometrica plana sau curba. Mecanismul de maruntire
este specific concasoarelor cu falci, cu con si cu valturi. Maruntirea prin contact cinetic
cu o suprafata dura (fig. 2.1, c) este intalnita la concasoarele cu ciocane fixe. In cazul
concasoarelor cu ciocane articulate si a morilor cu bile sau bare, maruntirea se produce
prin contact cinetic si frecare pe o suprafata dura, cum ar fi blindajul concasorului sau
corpurile de macinare (figura 2.1, d). Granulele pot fi maruntite si prin ciocnire intre ele
(fig. 2.1, e) asa cum se intampla in cazul morilor cu jet. Mecanismul maruntirii prin
taiere, forfecare sau desprindere (fig. 2.1, f) se aplica materialelor solide cu rezistenta la
forfecare mai mica de
7
0, 4 10 Pa . Pentru domenii bine precizate, se folosesc mecanisme
pentru maruntirea materialelor solide prin solicitari in medii gazoase sau lichide, in care
sunt introduse aceste materiale.
Operatia de maruntire este evaluata prin gradul de maruntire definit de relatia:
D
i
d

(2.1)
unde: D- dimensiunea medie a materialului alimentat;
d - dimensiunea medie a materialului maruntit.
In functie de valoarea gradului de maruntire operatiile de maruntire pot fi
impartite in doua grupe mari: sfaramare, cu ajutorul concasoarelor si macinare, cu
ajutorul morilor. Termenul de macinare se foloseste si atunci cand materialul de maruntit
este procesat impreuna cu un mediu de macinare in camere rotative sau oscilatoare. Acest
lucru presupune contactul maxim intre mediu si material intre care au loc procese
abrazive si de impact. Mediul de macinare poate fi format din bile de otel, bare de otel,
Fig. 2.1
Mecanismele mrunirii
bucati de material ceramic sau chiar bucati de material de macinat, caz in care macinarea
se numeste autogena. Tabelul 2.2 prezinta clasificarea operatiilor de maruntire.
Tabelul 2.2 Clasificarea operatiilor de maruntire
Denumirea operatiei
Dimensiunile maxime ale bucatilor
[mm]
Gradul de
maruntire
Materialul
alimentat (D)
Materialul
rezultat (d)
D
i
d

Concasare
Grosier
a
1300-200 250-40
5
Mijloci
e
200-50 40-10 5
marunta 50-20 10-1 5-20
Macinare 25-3
0, 4 15
Macinare coloidala
0, 75 < 0,1 m
Metoda optima de maruntire variaza in functie de material. De aceea alegerea ei
tinand cont si de costul operatiei, presupune experienta, intelegerea practica a modului de
utilizare a energiei precum si uzura partilor ce sunt in contact direct cu materialul de
maruntit.
2.2. Teoriile maruntirii
Datorita faptului ca operatia de maruntire este una dintre cele mai costisitoare
operatii, pentru rationalizarea procesului si implicit reducerea costurilor, au fost elaborate
numeroase studii referitoare la determinarea factorilor care influenteaza maruntirea sau la
perfectionarea utilajelor.
Fundamentele teoriei moderne a maruntirii au aparut in secolul al XIX-lea in
Germania unde Rittinger in 1867 si Kick in 1885 au propus modele de calcul bazate pe
aria suprafetei si respectiv pe volumul particulei de material. In 1951 Bond a dezvoltat o
noua teorie numita a treia, care este larg utilizata si in zilele noastre.
2.2.1. Fenomenul ruperii
La maruntirea corpurilor solide, starea lor se modifica sub aspecte multiple. Ele
sunt solicitate mecanic si chiar termic. In ele se dezvolta o stare de deformatii si o stare
de eforturi unitare. La depasirea locala a rezistentei materialului, apar fie alunecari, fie
rupere fragila, fie o reactiune combinata. Alunecarea rezulta datorita eforturilor unitare de
forfecare si ruperea fragila se datoreaza eforturilor unitare de intindere. In caz ca structura
materialului supus maruntirii este neomogena, alunecarea poate duce la eforturi unitare
locale de intindere care declanseaza ruperea fragila. Pot aparea, concomitent, fenomene
electrice si chimice si poate avea loc schimbul unor cantitati importante de energie
termica. Se observa modificari de structura, indeosebi la suprafetele nou formate.
Problemele cele mai importante sunt cele referitoare la modul in care au loc fisurarea si
ruperea.
Trebuie urmarita realizarea ruperii fragile, cu consum cat mai redus de energie.
Intereseaza de asemenea spectrul granulometric al materialului obtinut ca rezultat al
maruntirii si aria suprafetelor nou create.
La alegerea schemei de maruntire si a tipului de masini de maruntit, trebuie avute
in vedere starile de solicitare dezvoltate de aceasta, temperaturile si conditiile de mediu
ambiant. La fel de importante sunt caracteristicile fizico-mecanice ale materialului.
Dintre acestea se mentioneaza: rezistenta (la compresiune, intindere, forfecare si
incovoiere), duritatea, fragilitatea, capacitatea de deformare plastica, elasticitatea,
structura si umiditatea. Sub aspectul structurii, conteaza atat micro- cat si macro-
structura. Fisurile si crapaturile din structura nativa a materialului, constituie
concentratori de eforturi unitare si amorse de rupere, favorizeaza maruntirea; ele
influenteaza si forma particulelor rezultate din maruntire.
2.2.2. Energia necesara pentru maruntire
In principal, consumul de energie pentru maruntire depinde de proprietatile fizico-
mecanice, de tipul de solicitare in procesul de maruntire si de gradul de maruntire. Cu cat
gradul de maruntire este mai mare, cu atat energia necesara pentru maruntire este mai
mare.
Energia consumata la maruntire este numai in parte utila, restul se pierde prin
producerea deformatiilor elastice si plastice, la frecarea bucatilor de material intre ele si
de organele active ale utilajului, precum in transformarile mecanice interne ale utilajului
respectiv. In vederea realizarii unor consumuri reduse de energie, la executarea operatiei
de maruntire trebuie sa se tina seama de stabilirea stricta a dimensiunilor pana la care sa
se faca maruntirea si alegerea corespunzatoare a schemei cinematice a utilajului functie
de proprietatile fizico-mecanice a materialului de maruntit.
In decursul timpului au fost propuse numeroase teorii ale maruntirii si,
corespunzator, relatii pentru determinarea energiei necesare pentru procesul de maruntire.
Aceste teorii nu au, insa, o fundamentare stiintifica satisfacatoare. Aceasta, pentru ca nu
este posibil ca fenomenele fizice complexe de amorsare si apoi de dezvoltare a ruperii sa
fie exprimate prin relatii simple. Este insa posibil sa se indice tendinta randamentelor
energetice la maruntirea particulei individuale si la maruntirea industriala, indeosebi ca
functii ce depind de marimea suprafetelor nou create.
3. MASINI SI UTILAJE PENTRU MARUNTIRE
3.1. Clasificare
Masinile si utilajele pentru maruntirea materialelor se pot clasifica in trei grupe
mari in functie de gradul de maruntire:
1. masini si utilaje pentru sfaramare, concasoare, la care in timpul procesului de
maruntire se formeaza volume noi si este aplicabila ipoteza Kick. La aceste masini
materialul brut este maruntit prin aplicarea unor presiuni asupra bucatilor de material;
2. masini si utilaje pentru macinare, mori, la care in timpul procesului de maruntire se
formeaza suprafete noi si este aplicabila ipoteza Rittinger. La aceste masini materialul
brut este maruntit prin contact cinetic;
3. masini zdrobitoare-desciorchinatoare, care se folosesc in industria vinificatiei pentru
maruntirea strugurilor. La aceste masini materialul de maruntit nu este solid si nu se
aplica legile de maruntire.
3.1.1. Concasoare
Dupa modul de functionare se pot distinge urmatoarele tipuri de concasoare: cu
falci, cu con girator, cu valturi.
Concasoare cu falci
a) Masini cu miscare simpla a falcii mobile (figura 3.1, a) - in acest caz
sfaramarea bucatilor de material se face prin compresiune intre falca fixa si falca mobila
care are o miscare de oscilatie in jurul axei de suspendare.
b) Masini cu miscare complexa a falcii mobile (figura 3.1, b) in acest caz
sfaramarea bucatilor de material se face prin compresiune si frecare intre falca fixa si
falca mobila care are o miscare complexa.
Fig. 3.1, a
Concasor cu falci cu miscare simpla a
falcii mobile
Fig. 3.1, b
Concasor cu falci cu miscare
complexa a falcii mobile
Concasoare cu con girator
Se executa in doua variante: cu con inalt (figura 2.2, a) sau cu con plat (figura 2.2,
b) in acest caz sfaramarea bucatilor de material se face prin compresiune intre un con
exterior fix si un con interior mobil care are o miscare giratorie, axa conului mobil
descriind in timpul miscarii o suprafata conica sau cilindrica.
Fig. 3.2, a
Concasor girator cu con inalt
Fig. 3.2, b
Concasor girator cu con plat
Concasoare cu valturi
In functie de natura materialului de maruntit pot avea cilindri netezi ( figura 2.3,
a) sau dintati (figura 2.3, b). In acest caz sfaramarea bucatilor de material se face prin
comprimare intre doi cilindri netezi respectiv prin comprimare si forfecare intre doi
cilindri dintati, care se rotesc in sensuri contrare.
Fig. 3.3, a
Concasor cu valturi netede
Fig. 3.3, b
Concasor cu valturi dintate
3.1.2. Mori
Dupa modul de functionare se pot distinge urmatoarele tipuri principale de mori:
cu ciocane, cu bile sau bare.
Mori cu ciocane
In acest caz sfaramarea bucatilor de material se face prin lovirea lor de catre
ciocane (fixe sau articulate), prin impactul dintre fragmentele rezultate si placile de
blindaj si prin forfecarea materialului maruntit intre capetele ciocanelor si barele
gratarului de calibrare (figura 2.4).
Fig. 3.4 Variante constructive ale morii cu ciocane
Mori cu bile sau bare
In acest caz sfaramarea bucatilor de material se face datorita contactului cu bilele
sau barele (figura 3.5) din otel sau material ceramic
aflate in interiorului unui tambur rotativ. Materialul
raspandit printre bile sau printre bare (mediul de
macinare) sufera loviri repetate. La efectul
loviturilor se adauga si cel al frecarii dintre mediul
de macinare si materialul de prelucrat, precum si
frecarea cu tamburul.
Masinile exemplificate mai sus sunt
cele mai reprezentative dar in anumite conditii
unele concasoare pot functiona ca mori, cu conditia
unor modificari constructive.
3.2. Scheme de maruntire
In majoritatea cazurilor materialul cu care este alimentata o masina de maruntire
nu are o granulatie uniforma. El poate cuprinde particule ce au marimea egala cu
dimensiunea ce rezulta dupa maruntire.
Introducerea unor astfel de particule in masina de maruntit ar insemna un consum
de energie inutil cu implicatii asupra debitului masinii. Este, de aceea, indicata o ciuruire
preliminara a materialului, astfel incat materialul marunt sa fie separat, urmand sa fie
reunit cu restul materialului dupa ce
acesta a fost maruntit. O astfel de
schema poarta numele de circuit
deschis (figura 3.6, a). Schema in
circuit deschis furnizeaza un produs cu
spectru granulometric extins, ceea ce
poate constitui un neajuns pentru
anumite tehnologii. Spectrul
granulometric poate fi uniformizat in
cazul schemei cu circuit inchis (figura
3.6, b) in care materialul ce nu trece la
ciuruirea finala se intoarce la concasor
sau moara. Cele doua scheme pot fi
combinate si astfel circuitul inchis poate fi precedat de o ciuruire preliminara.
In cazul maruntirii in circuit inchis, materialul trece prin concasor de mai multe
ori. Sarcina de recirculatie, care incarca masina suplimentar, reprezinta 200-300% fata de
cantitatea de materie prima alimentata in unitatea de timp. Cu toate acestea, pe ansamblu,
debitul instalatiei in circuit inchis creste, iar uniformitatea granulatiei produsului este mai
mare.
Ca realizare, schema inchisa implica, pe langa ciururi si masini de transportat
corespunzatoare. Se ajunge astfel la instalatii de maruntire, complexe.
Fig. 3.6
Scheme de mrunire
a - n circuit deschis; b - n circuit
nchis;
A concasor; B ciur; C
alimentare; D produs mrunit.
Fig. 3.5
Moar cu bile
4. CONCASOARE CU FALCI
4.1. Caracterizare generala
Concasoarele cu falci se caracterizeaza prin prinderea bucatilor de material intre
doua piese robuste de masa mare, ale caror suprafete prin apropiere exercita o forta de
compresiune asupra materialului.
Concasoarele se folosesc in cazul cand, in urma unei singure trepte de maruntire,
trebuie sa se obtina un amestec destul de bine dispersat de particule maruntite.
Concasoarele maruntesc foarte bine materialele casante si sunt mai putin eficiente in
cazul produselor umede sau a celor care contin o cantitate mare de grasime. Concasoarele
cu falci sunt folosite in special la maruntirea grosiera dar in anumite cazuri si la cea
mijlocie. Cel mai ades sunt intalnite in industria miniera, a materialelor de constructie dar
si in industria alimentara, in special a zaharului, pentru maruntirea pietrei de var ce intra
in procesul tehnologic de fabricare a zaharului.
Gradul de maruntire variaza intre 2 si 6 la bucatile mari si dure si intre 5 si 10 la
bucatile de marime mijlocie.
Dupa modul de constructie exista mai multe tipuri de concasoare cu falci dar cel
mai frecvent utilizate sunt:
- concasorul cu miscare simpla, oscilanta a falcii (figura 4.1),
- concasorul cu miscare complexa a falcii (figura 4.2).
Fig. 4.1 Concasor cu falci cu articulatie
dubla
si miscare oscilanta a falcii
Fig. 4.2 Concasor cu falci cu
articulatie simpla si miscare
complexa a falcii
La ambele variante amplasarea suspensiei falcii mobile este la partea superioara a
masinii pentru a facilita evacuarea materialului maruntit prin fanta rezultata la partea
inferioara intre falca fixa si cea mobila. La concasorul din figura 4.1 notatiile au
urmatoarele semnificatii: 1- falca fixa, 2- falca mobila, 3- excentric, 4- biela, 5- placa de
presiune fata, 6- placa de presiune spate, 7- suspensia falcii mobile, A- alimentare, B-
evacuare. Acest concasor este actionat cu ajutorul unei articulatii duble, astfel incat
fiecare punct al falcii mobile descrie o traiectorie circulara, cu centrul pe axa geometrica
a suspensiei.
La concasorul din figura 4.2 notatiile reprezinta: 1- falca fixa, 2- falca mobila,
3- excentric si suspensie, 4- placa de presiune, n - sensul rotatiei excentricului, A-
alimentare, B- evacuare,

< 90
o
la concasare grosiera si

90
o
la concasare fina. La
rotirea excentricului, falca executa o miscare oscilanta si in acelasi timp, o miscare plana
complexa, plan-paralela. Acest concasor este actionat de o articulatie simpla astfel incat
fiecare punct de pe suprafata activa a falcii mobile descrie cate o curba inchisa. La acest
concasor sensul de rotatie figurat ajuta la evacuarea materialului maruntit datorita
componentei descendente a miscarii in timpul cursei active. In faza de sfaramare rezulta o
frecare suplimentara intre material si falca.
La fiecare rotatie, sensul fortelor care incarca lagarele masinii cu articulatie
simpla se schimba. Pe masura ce uzura lagarelor creste, scade debitul concasorului si
fenomenele de uzura se accentueaza.
Concasoarele cu falci au urmatoarele avantaje:
- constructie si intretinere simpla,
- siguranta in functionare mare,
- masa redusa si cost scazut,
- gabarit redus.
Printre dezavantajele principale trebuie mentionate:
- functionare ciclica, cu mase mari in oscilatie, care nu pot fi echilibrate pe
deplin si determina functionarea trepidanta cu zgomot mare,
- necesitatea unui volant greu si a unei fundatii costisitoare.
In ciuda acestor dezavantaje concasoarele cu falci sunt cele mai raspandite pentru
maruntirea materialelor, urmate de concasoarele giratorii.
4.2. Constructia concasorului cu falci si materiale folosite
In figura 4.3 este prezentat un ansamblu de concasor cu dubla articulatie.
Falcile fixa 1 si mobila 2, sunt organele de lucru ale masinii. Falca fixa face corp comun
cu batiul masinii, iar cea mobila oscileaza in jurul axului 3 care este rezemat prin
intermediul lagarelor in batiu. Spatiul de lucru al masinii este delimitat de cele doua falci
si de peretii laterali 6 ai batiului, protejati de blindaje. Cele doua falci sunt de asemenea
protejate impotriva uzurii de placile de blindaj 4. Pana 5 impiedica deplasarea placilor de
blindaj spre axul falcii. Miscarea oscilanta a falcii este realizata cu ajutorul mecanismului
biela-manivela format din arborele cu excentric 7 ce se reazema pe batiu. La ambele
capete ale acestui arbore se afla volantii, dintre care unul este utilizat ca roata pentru
transmisia prin curele trapezoidale. Prin intermediul cuzinetului 10 placa de presiune fata
este legata de falca mobila. Cuzinetul 11 face legatura dintre placa 10 si biela 12.
Cuzinetul 13 al placii de presiune spate 9 este montat pe batiu si poate fi deplasat cu
ajutorul unui dispozitiv cu pana, pentru modificarea fantei de evacuare. Tirantii 14
prevazuti cu arcurile 15 impiedica desfacerea articulatiilor sistemului.
La proiectarea concasoarelor se recomanda o anume repartitie a masei totale pe
partile componente. Se recomanda urmatoarea repartitie a masei :
- batiul impreuna cu falca mobila 45-50%;
- falca mobila impreuna cu axul 13-18%;
- lagarul excentric impreuna cu biela 8-13%;
- roata de antrenare si volantul 20-25%;
- placi de presiune, arcuri, etc. 3-5%.
Batiul concasoarelor cu falci se executa din turnat, din otel, sau sudat, din placi de
otel laminat. Constructia sudata se utilizeaza la concasoare unicate sau cu gabarit foarte
mare. La concasoarele mici, cand batiul este monobloc se foloseste constructia turnata. In
ambele cazuri se practica nervurarea pentru asigurarea rigiditatii necesare a peretilor
batiului.
Falcile se executa din otel in constructie turnata, nervurata. Partea activa a falcilor
si peretii laterali ai batiului sunt captusite cu placi de blindaj striate pentru a fi protejate la
uzura. Placile de blindaj sunt executate din otel manganos, cu 12- 14% Mn, turnat si calit.
Acest otel nu poate fi prelucrat prin aschiere si din acest motiv gaurile pentru suruburile
de prindere trebuie prevazute la turnare.
Biela se executa turnata din otel la concasoarele mici sau asamblata din mai multe
parti constituente in cazul concasoarelor mari. Datorita ciclurilor de functionare
pulsatoare biela este solicitata la oboseala si trebuie proiectata corespunzator.
Fig. 4.3 Ansamblul constructiv al concasorului cu flci i dubl articulaie
5.CONCASOARE CONICE
5.1. Caracterizare generala
Concasoarele conice sunt folosite pentru concasarea grosiera, mijlocie si marunta
a materialelor de duritate mare si medie. Ele sunt intalnite cu preponderena in industria
materialelor de construcii. Denumirea se datoreaza formei conice a organelor active,
conul exterior fix 2 si conul interior mobil 1 (fig. 5.1). Conul interior, mobil, poate avea o
miscare circulara excentrica sau o miscare de translaie in plan orizontal astfel incat
materialul care se afla in spaiul dintre cele doua
conuri este marunit continuu.
Procesul de marunire se
desfasoara analog celui din concasorul cu falci:
datorita micsorarii continue a fantei dintre cele
doua conuri, de la cota maxima, b , ce
corespunde zonei de alimentare 4, la cota minima,
s
, materialul este comprimat si zdrobit.
Descarcarea are loc in zona 3, unde cota radiala a
fantei de descarcare este ( ) s e +
ce
corespunde dimensiunii maxime a
materialului marunit. Rezulta ca produsul
concasarii are aici un spectru granulometric larg,
intre dimensiunile
s
si ( ) s e +
, adica este
caracterizat printr-un coeficient de supradimensiune,
s e
k
s
+

(5.1)
Pentru concasare mijlocie si marunta se utilizeaza concasoare conice cu arbore in
consola.
In comparaie cu concasoarele cu falci, concasoarele conice au urmatoarele
particularitai:
a) avantaje:
- consum de energie mai mic pe tona de material concasat;
- debite mai mari;
- funcionare mai linistita;
- lipseste mersul in gol si nu este necesar volantul;
- concasarea se face continuu;
Fig. 5.1
Schema concasorului conic
- alimentarea se poate face din orice direcie.
b) dezavantaje:
- dimensiunile maxime ale materialului alimentat sunt mai mici decat la
concasoarele cu falci;
- din spaiul de lucru pot scapa bucai plate, lungi;
- in cazul alimentarii cu materiale cu plasticitate ridicata exista pericolul
infundarii;
- construcie mai complicata;
- preul de cost este mai ridicat si sunt mai greu de intreinut decat concasoarele
cu falci.
Clasificarea concasoarelor conice se poate face dupa mai multe criterii:
a) Dupa poziia arborelui sau axei geometrice verticale:
- concasoare cu arborele suspendat intr-un lagar superior (fig. 5.2);
- concasoare cu arbore rezemat intr-un lagar inferior (fig. 5.3);
- concasoare cu arbore fix in jurul caruia se roteste un arbore tubular cu
excentric (fig. 5.4).
b) Dupa felul miscarii conului mobil:
- concasoare cu miscare rotativa, oscilanta, excentrica faa de conul fix (fig. 5.2
si fig. 5.3);
- concasoare cu miscare de translaie in plan orizontal (fig. 5.4 si fig. 5.5).
Fig. 5.2
Concasor cu arbore suspendat in lagar
superior, cu miscare rotativa a conului
interior, acionare din doua pari, fara
sistem de amortizare, pentru concasare
Fig. 5.3
Concasor cu arbore rezemat in lagar
inferior, cu miscare rotativa a conului
interior, acionare dintr-o parte, cu sistem
de amortizare cu arcuri
grosiera
Fig. 5.4
Concasor cu arbore fix, in jurul caruia se
roteste arborele tubular cu excentric; conul
interior are miscare de translaie in plan
orizontal; acionare dintr-o parte; fara
sistem de amortizare; pentru concasare
grosiera
Fig. 5.5
Concasor cu miscare de translaie in plan
orizontal a conului interior, cu sistem
hidraulic de amortizare la capatul inferior al
arborelui
c) Dupa felul acionarii:
- cu acionare dintr-o parte (fig. 5.4);
- cu acionare din doua pari (fig. 5.2).
d) Dupa tipul sistemului de amortizare utilizat:
- fara sistem de amortizare (conul fix se imbina rigid cu batiul, fig. 5.2 si fig.
5.4);
- cu sistem de amortizare cu arcuri (fig. 5.3);
- cu cilindri hidraulici/pneumatici sau cu sistem hidraulic la capatul inferior al
arborelui (fig. 5.5).
e) Dupa anumite particularitai tehnologice:
- concasoare pentru concasare grosiera, dimensiunea maxima a materialului
alimentat
max
300 1200 D mm
(fig. 5.2 si fig. 5.4);
- concasoare pentru concasare mijlocie, max
60 300 D mm
(fig. 5.3);
- concasoare pentru concasare marunta, max
80 110 D mm
.
Concasoarele pentru concasare grosiera se caracterizeaza prin:
grad de marunire
7 i
;
spaiul de lucru este format intre tronconul exterior cu baza mare sus si tronconul
interior, cu baza mare jos;
unghiul la varf al conurilor este relativ mic.
Concasoarele pentru concasare mijlocie si marunta se caracterizeaza prin:
grad de marunire
10 i
;
spaiul de lucru format intre tronconuri scurte cu inclinare relativ mica, ambele cu
baza mare jos;
unghiul dintre generatoarele conurilor, in partea dinspre varf, este relativ mic, iar in
partea inferioara generatoarele sunt paralele, ceea ce asigura un produs marunt,
constant;
alimentarea se face cu bucai mici de material.
6. CONCASOARE CU VALURI
6.1 Caracterizare general
Concasoarele cu valuri sunt maini destinate mrunirii mijlocii i fine.
Dimensiunea materialului la alimentare variaz n funcie de mrimea mainii, ntre 30 i
80 mm, iar cele ale materialului prelucrat ntre 1 i 10 mm. Datorit dimensiunii reduse a
materialului prelucrat aceste utilaje sunt folosite i ca mori, n special n industria
morritului. n principiu, partea activ este alctuit din doi cilindri, netezi sau striai,
care se rotesc n sens contrar, comprim bucile de material i astfel le mrunesc (fig.
6.1). Vitezele periferice ale cilindrilor pot fi egale sau diferite. n al doilea caz, cilindri
striai, la efectul de compresiune se adaug i efectul de forfecare, favorabil n cazul
materialelor
moi.
Pentru
a preveni
avarierea
mainii din
cauza
ptrunderii
n spaiul
de lucru a
unor
corpuri
strine,
lagrele unuia dintre cilindri se construiesc astfel nct s poat aluneca n cadru,
nvingnd rezistena unor arcuri calculate pentru preluarea apsrilor n regim de lucru
Fig. 6.1 Schema concasorului cu valuri
a - cu un cilindru mobil; b cu ambii cilindri mobili;
1 cilindri; 2 cadru; 3 lagr fix; 4 lagr mobil; 5 arc.
normal (fig. 6.1, a). Practic, datorit variaiei dimensionale i de duritate a materialului
alimentat, n timpul funcionrii cilindrul mobil oscileaz n jurul poziiei sale de mijloc.
Rezult astfel fore de inerie pe care maina le transmite fundaiei i care trebuie preluate
de aceasta. Concasorul cu ambii cilindri mobili nu mai prezint acest neajuns deoarece
construcia este astfel echilibrat. Maina este ns mult mai complicat i de aceea mai
puin utilizat. Prin folosirea unui separator magnetic pe traseul alimentrii, adic
naintea concasorului, acesta poate fi protejat de materiale cu dimensiuni i duriti foarte
mari.
Acionarea concasoarelor cu valuri, cu un singur cilindru mobil se poate face n
urmtoarele variante:
- prin curea, cu angrenaj intermediar i cu angrenaj ntre cilindri (fig. 6.2, a);
- prin roat de curea separat, pe fiecare cilindru, adic cu dou motoare electrice fig.
6.2, b);
- prin intermediul arborilor cardanici, de la un reductor (fig. 6.2, c).
n funcionare, datorit oscilaiilor pe direcie orizontal a cilindrului mobil,
distana dintre axele cilindrilor variaz. n consecin, roile dinate (6 i 7, fig. 6.2, a) se
construiesc cu dini de nlime mai mare dect cea normal, care asigur angrenarea
pentru orice poziie a cilindrului mobil. Construcia din figura 6.2, c, nu necesit dini cu
nlime mai mare dect cea normal care, prezint unele neajunsuri, cum ar fi
determinarea scderii randamentului, a uzurii accentuate i care ridic probleme de
ungere.
Fig. 6.2 Acionarea concasoarelor cu valuri
a cu un motor; b cu dou motoare; c cu reductor i arbori cardanici;
1, 2 cilindri; 3 roi de curea; 4, 5 angrenaj intermediar; 6, 7 angrenaj
ntre cilindri; 8 arcuri; 9 motor electric; 10 reductor; 11 cuplaje
cardanice
n general concasoarele cu valuri netede sunt utilizate pentru materiale dure, pn
la
2
1300 /
rc
kgf cm cu dimensiuni maxime de 80 mm. Concasoarele cu valuri striate
sunt folosite la concasarea materialelor cu maximum
2
700 /
rc
kgf cm i dimensiuni
mai mari de 80 mm deoarece striaiile asigur prinderea lor ntre cilindri. Dac cilindrii
sunt lungi atunci ei se uzeaz inegal i relativ repede. De aceea trebuie s existe un
anumit raport ntre lungimea i diametrul cilindrilor, astfel:
- pentru materiale dure
/ 0, 3...0, 7 l D
;
- pentru materiale moi
/ 1, 25...1, 5 l D
.
La concasoarele cu valuri gradul de mrunire variaz ntre valorile 3...4 i la
materiale dure i 10...15 i la materiale moi. Debitul masic variaz ntre 3 i 100 tf/h n
funcie de mrimea concasorului.
Pentru ca funcionarea concasorului cu valuri s se fac n bune condiii este
necesar ca alimentarea cu material s se fac uniform pe toat lungimea cilindrilor prin
intermediul unor alimentatoare.
Concasoarele cu valuri sunt maini simple, sigure n exploatare i durabile. Nu
este necesar deservirea de ctre personal cu calificare nalt. Dei consumul lor specific
de energie este mai mic dect cel al concasoarelor conice, acestea din urm sunt mai
utilizate datorit debitului mai mare i a gradului de mrunire mai ridicat.
6.3 Construcia concasorului cu valuri
Figura 6.17 prezint ansamblul unui concasor cu valuri. Partea activ, cilindrul,
se execut n construcie sudat. Pe arbore 2 se caleaz corpul 1, din font cenuie. Pe
corp se monteaz bandajul 3, executat din oel manganos sau font dur, turnat n
cochilie. mbinarea bandajului cu corpul este astfel fcut nct s fie asigurate att
centrarea corect ct i transmiterea momentului de rsucire de la arbore prin corp. Acest
lucru se realizeaz pe suprafee conice. n acest scop, corpul i suprafeele de aezare ale
bandajului se prelucreaz corespunztor i se utilizeaz inele cu dubl conicitate 4, care
se strng cu tiranii 5. Inelele 4 sunt, n fapt, pene inelare. Este necesar ca fiecare val s
fie echilibrat static i dinamic.
Lagrele sunt echipate cu rulmeni cu role conice 15, montai perechi. ncrcarea
lagrelor este egal cu ncrcarea arcurilor, 11.
Alimentarea concasorului se face prin gura de alimentare 21, iar reglarea distanei
dintre cilindri se efectueaz cu ajutorul piuliei de reglaj 13.
Cadrul concasorului se execut din laminate de oel, n construcie sudat. Dei
concasoarele cu valuri nu au mase n micare alternativ, este recomandat s se prevad
volani, care contribuie la uniformizarea procesului de concasare. n cazul n care maina
are roi de curea pe arborii cilindrilor, ele pot fi construite astfel nct s ndeplineasc i
rolul de volani.
Fig.6.17.
Micarea de rotaie este transmis de la motorul electric, printr-o transmisie prin
curele trapezoidale, la arborele 20. De la arbore, prin intermediul angrenajului cilindric
format din roile dinate 16 i 17 micarea este transmis cilindrului 1. Cilindrul 6 este
pus n micare de rotaie de angrenajul cu roile dinate cu dini nali 18 i 19.
Lagrele 8 ale cilindrului 1 sunt solidare cu cadrul concasorului i deci fixe n
timpul micrii. Lagrele 10 ale cilindrului 6 sunt montate pe glisierele 9 i permit astfel
deplasarea pe orizontal a cilindrului n cazul ptrunderii n spaiul de lucru a unui corp
cu duritate foarte mare.
7. MORI CU CIOCANE
6.1. Consideraii generale
La morile cu ciocane mrunirea materialului se produce n urma ocului la
impactul cu ciocanele i cu pereii camerei de lucru. Elementele caracteristice acestor
utilaje sunt ciocanele montate n rotorul mainii.
n funcie de modul de asamblare dintre ciocane i rotor se disting urmtoarele
dou mari categorii:
- mori cu ciocane articulate, la care mrunirea are loc n principal datorit energiei
cinetice a ciocanelor, caz n care viteza periferic a ciocanelor poate atinge valori
de 25 60 m/s (fig. 7.1, a-d);
- mori cu ciocane fixe, la care rotorul contribuie cu ntreaga sa mas n procesul de
mrunire; mrunirea materialului se produce prin lovirea acestuia de ctre
ciocane, prin lovirea bucilor ntre ele i prin lovirea de pereii camerei de lucru;
viteza periferic a rotorului este de 40 80 m/s, iar n cazul mrunirii fine la care
predomin efectul autogen viteza poate ajunge pn la 300 m/s (fig. 7.1, e-h).
Morile cu ciocane se folosesc pentru mrunirea materialelor fragile, fibroase,
semidure i cu umiditate redus cum ar fi: crbune, calcar, ghips, azbest, clorur de sodiu,
ngrminte chimice, oase, coaj de lemn etc.
Clasificarea morilor cu ciocane se face dup urmtoarele criterii:
1. Dup numrul de rotoare:
- cu un singur rotor (fig. 7.1, a, b, e, f);
- cu dou rotoare (fig. 7.1, c, d, g, h).
2. n funcie de existena grtarului:
- cu grtar din bare profilate n zona de alimentare i/sau evacuare (fig. 7.1, b-d);
- fr grtar (fig. 7.1, e);
- cu fant reglabil, prin modificarea distanei dintre vrful ciocanelor i plcile de
blindaj (fig, 7.1, f-h).
3. n funcie de poziia gurii de alimentare:
- excentric (fig. 7.1, b, e, f, h);
- centrat (fig. 7.1, d, g).
4. n funcie de forma constructiv a ciocanelor, numrul i aranjamentul acestora pe
rotor.
Morile cu ciocane au urmtoarele avantaje: principiu de funcionare i construcie
simpl; posibilitate de utilizare la mrunire grosier, mijlocie i fin; dimensiuni de
gabarit mici, mase mici; grad de mrunire mare, i=10 200 i chiar mai mare; consumul
de energie variaz aproximativ liniar cu debitul morii.
Printre dezavantaje cele mai importante sunt: uzura rapid a ciocanelor, grtarelor i
blindajelor la mrunirea materialelor abrazive; materialele cu umiditate ridicat i
plasticitate mare se lipesc de grtare.
7.2. Mori cu ciocane articulate
Fig. 7.1.
Tipuri constructive de mori cu ciocane
Fig. 7.2.
Schema pentru determinarea fantei
grtarului
Procesul de mrunire a materialelor n aceste mori se realizeaz prin lovire cu
ajutorul unor ciocane mobile care se rotesc cu vitez mare. Efectul de mrunire este dat
de energia lor cinetic, care este cu att mai mare cu ct viteza periferic i greutatea lor
sunt mai mari.
Cnd greutatea ciocanului este mare i viteza de rotire mic, bucile de material
nu sunt sparte integral i rezult o cantitate mic de material mrunt. Cnd greutatea
ciocanului este mic iar viteza mare, materialul este mcinat fin.
Parametrii de baz ce caracterizeaz funcionarea morilor cu ciocane articulate
sunt:
- granulaia produsului finit;
- dimensiunile rotorului;
- debitul morii;
- puterea de antrenare etc.
7.2.1. Mecanica morii
7.2.2.1 Granulaia produsului finit
Granulaia produsului finit depinde de mrimea fantei dintre barele grtarului,
e
,
msurat pe circumferina interioar (fig. 7.2).
La mrunirea fin fanta trebuie s fie de 3-5 ori
mai mare dect dimensiunea produsului, iar la
mrunirea grosier de 1,5-2 ori mai mare.
Acesta se datoreaz faptului c, la alimentare
particulele ptrund n rotor i se mic n
direcia axului acestuia. Particulele respinse de
plcile de blindaj se mic i ele spre ax. Pe de
alt parte, particulele sunt antrenate de
ciocanele n micare de rotaie. Sub aciunea
forelor centrifuge, viteza radial a particulelor
se micoreaz pn la valoarea zero, cnd
micarea lor radial i schimb sensul, adic
spre periferie. Avnd n vedere notaiile din figur se pot scrie relaiile:
0 1
R r c (7.1)
Unde:
1 max
( )
2
D
c l
(7.2)
n ultima relaie D este dimensiunea materialului alimentat.
Ecuaia (7.1) permite determinarea razei
0
r
. Dac se aplic particulei de mas
m

teorema impulsului atunci se obine:
( )
r
F dt d mv m dv (7.3)
unde
t
- timpul,
r
v
- viteza radial a particulei.
Asupra particulei de material acioneaz fora centrifug,
2
F m r (7.4)
Unde
r
variaz ntre
0
r
i R . Componenta radial a vitezei
r
v
atunci se poate scrie:
r
r
dr dr
v dt
dt v

(7.5)
Dac se fac nlocuirile n relaia (6.3) dup simplificarea cu
m
se obine:
2
r r
r dr v dv (7.6)
Se face integrarea relaiei de mai sus, cu urmtoarele condiii la limit: pentru
0
r r
,
0
r
v
i pentru r R ,
r r
v V
. Astfel:
0
2 2 2 2 2
0
0
1 1
( )
2 2
r
V R
r r r
r
rdr v dv R r V

(7.7)
de unde
2 2
0 r
V R r
(7.8)
Viteza
r
V
este componenta radial cu care particula ce are dimensiunea final d
ptrunde n fantele grtarului. Particula are i o vitez tangenial
t
V
. Condiia ca
particula s intre n fant i s nu sar peste aceasta este:
r
t
V d
V e d

(7.9)
De aici se deduce condiia:
t
r
V d
e d
V

+
(7.10)
Dac viteza tangenial este
t
V R
atunci relaia de mai sus devine
2 2
0
1
R
e d
R r
_
+

,
(7.11)
Se face notaia
2 2
0
1
R
m
R r
+

atunci:
min
e m d (7.12)
Rezult c mrimea
m
are semnificaia unui coeficient de corecie pentru
determinarea fantei minime,
min
e
, a grtarului, necesar pentru obinerea unui produs de
dimensiune d , impus. Granulaia produsului este influenat i de mrimea jocului
dintre capetele ciocanelor i grtar,
j
. Astfel dac
10...15 j mm
atunci
max
5 d mm
i
dac
15...25 j mm
atunci
max
10 d mm
. n general, la creterea jocului, gradul de
mrunire scade, debitul crete i consumul specific de energie al mainii scade. Viteza
tangenial a rotorului influeneaz n mod decisiv granulaia produsului final ca i
debitul morii.
7.2.2.2. Dimensiunile rotorului
Pentru calculul diametrului rotorului
r
D
i a lungimii rotorului
r
L
al unei mori cu
ciocane, se recomand utilizarea relaiilor:
( )
3 550 [ ]
0,8...1, 5 [ ]
r
r r
D D mm
L D mm
+

(7.13)
unde: D - dimensiunea maxim a materialului de mrunit.
7.2.2.3. Debitul morii
Debitul unei mori cu ciocane este n funcie de proprietile de baz ale
materialului de mrunit, dimensiunile i turaia rotorului, numrul, greutatea i forma
ciocanelor, de dimensiunile i caracteristicile constructive ale morii.
Un calcul estimativ al debitului volumetric se poate face pe baza urmtoarelor
relaii:
- pentru
r r
D L >
2 3
100 [ / ]
v r r
Q D L n m h (7.14)
- pentru
r r
D L <
2 3
100 [ / ]
v r r
Q D L n m h (7.15)
unde:
r
D
- diametrul rotorului, m;
r
L
- lungimea rotorului, m;
n
- turaia rotorului, 10
3
rpm.
Debitul real al unei mori cu ciocane poate fi determinat numai pe cale
experimental, deoarece depinde de foarte muli factori.
Debitul masic se poate calcula cu relaia:
( )
2 2
[ / ]
3600 1
r r
m
L D n
Q kg h
i

(7.16)
Unde: - coeficient ce ine seama de gradul de afnare a materialului de mrunit;

- densitatea materialului, kg/m


3
.
i
- gradul de mrunire.
7.2.2.4. Dinamica ciocanelor
Ciocanul este unul din principalele elemente ale morii. De greutatea i
dimensiunile ciocanelor depind calitatea mcinrii , debitul i consumul de energie.
Capacitatea de sfrmare a ciocanului este funcie de energia sa cinetic, care se poate
calcula cu relaia:
2
1
2
c p
E M v
(7.17)
unde:
c
M
- masa ciocanului;
p
v - viteza periferic a ciocanului.
n timpul funcionrii morii,
fiecare ciocan execut o micare
de rotaie n jurul axului rotorului
i o micare de rotaie n jurul
axului bolului de fixare (fig.
7.3).
Variaia momentului cinetic
n raport cu centrul maselor, ca
urmare a percuiei ciocanului
este:
( )
0 1 0 1 2 B D
I H l H l (7.18)
unde:
0
I
- momentul de inerie polar al ciocanului n raport cu axa prin care trece centrul
su de greutate,
2
kgm ;
1

i
0

- vitezele unghiulare ale ciocanului dup, respectiv nainte de percuie,


1
s

;
B
H
- impulsul n punctul B ,
/ Kgm s
;
D
H
- impulsul n punctul D,
/ Kgm s
.
Viteza unghiular a ciocanului este dat de relaia
0
30
n

(7.19)
unde:
n
- turaia motorului,
rpm
.
Fig. 7.3.
Schema pentru studiul dinamicii ciocanului
Teorema impulsului este de forma:
( )
'
0 c c B D
M v v H H
(7.20)
unde:
0
M
- masa ciocanului,
kg
;
'
c
v - viteza liniar a centrului de greutate dup percuie, / m s ;
c
v
- viteza liniar a centrului de greutate a ciocanului nainte de percuie, / m s .
Viteza liniar a ciocanului nainte de percuie este:
( )
1
2
60
c
R l n
v
+

(7.21)
Energia cinetic a rotorului este:
( )
' '
1 0 A B
I zR H
(7.22)
unde:
A
I
- momentul de inerie polar al rotorului morii (fr ciocane) i a rotorului
electromotorului,
2
kgm ;
'
1
i
'
0
- vitezele unghiulare ale rotorului dup, respectiv nainte de percuie,
1
s

;
z
- numrul de ciocane pe un rnd,
0
Z
z
n

, Z - numrul total de ciocane pe rotor;


0
n
- numrul de rnduri de ciocane pe rotor.
Viteza liniar a ciocanului n punctul D, dup percuie este:
'
1 2 D c
v v l + (7.23)
Viteza rotorului dup percuie este
' '
1 1 1 c
R v l (7.24)
Impulsul preluat de ciocan n punctul D este
( )
D D m
H m v v t (7.25)
unde:
m
- masa bucii de material de mrunit,
kg
;
m
v
- componenta vitezei bucii de material dup direcia vitezei
D
v
, component
care poate avea acelai sens sau sens contrar vitezei
D
v
. La alimentarea vertical
0
m
v
.
Viteza centrului de greutate al ciocanului la nceputul percuiei este:
( )
' '
1 0 0 1 0
;
c c
v R l v R l + + (7.26)
De aici rezult
' ' '
0 1 0 0 1 0
R l R l + + (7.27)
adic
'
0 0
(7.28)
Prin rezolvarea relaiilor de mai sus se obin necunoscutele
' '
1 1
, , , , ,
c D B D
v v H H
. Dac se elimin necunoscutele
'
1
, , ,
D B D
v H H rezult sistemul cu necunoscutele
'
1
,
c
v
dup cum urmeaz
2
2 ' 1 0 1 1
1 0 2 2 0 0 2 2 2
' 0 1
0 1 2 0 2 2
A A A
c m
A A A
c c m
I l I l I l
I l m v l m I mv l
zR zR zR
I I I l
v M m ml v M mv
zR zR zR

_ _
+ + + +

,
,
_ _
+ + + + +

, ,
(7.29)
Dup determinarea necunoscutelor
'
1
,
c
v se determin celelalte
'
1
, , ,
D B D
v H H .
Dac se cunoate viteza
D
v
a ciocanului n punctul de percuie atunci se poate
determina raza corespunztoare
60
2
D
p
v
R
n

(7.30)
unde:
n
- turaia rotorului, rpm.
Din figura 6.3. se pot deduce, geometric urmtoarele relaii:
' 2 2 ' 2
'
3
3
'
1 2
cos
2
cos
cos
AD AB BD
AD AB
AE AD
l AE R
l BE
BD l l




+
(7.31)
Dac se cunoate impulsul H , se poate determina fora de percuie P astfel:
H
P
t

(7.32)
unde:
t
- durata percuiei.
Durata percuiei se determin din condiiile de echilibru ale ciocanului:
( )
4 1 2 c p
F l P l l + (7.33)
Unde:
c
F
- fora centrifug ce acioneaz asupra ciocanului
' 2
0
'
c
c
M v
F
AC

;
4
sin l R
,

- se determin din triunghiul


'
ABC .
Relaia (6.33) se poate scrie sub forma
( )
1 4
1 2 1 2
sin
c c
p
F l F l
P
l l l l


+ +
(7.34)
Durata percuiei va fi:
D
p
H
t
P

(7.35)
Fora percutant care se transmite arborelui este:
B
B
H
P
t

(7.36)
Fora percutant care acioneaz asupra rotorului trebuie s fie nul, adic
0
B B
P H
. Dac se consider c la nceputul percuiei viteza centrului de greutate a
ciocanului este nul i dac se scrie teorema cantitii de micare a centrului maselor,
atunci:
0 0 B D
H H M v + (7.37)
unde:
0
v
- viteza liniar a centrului de greutate a ciocanului la sfritul percuiei, n raport
cu axa sa de rotaie
0 1
v I (7.38)

- viteza unghiular a ciocanului, la sfritul percuiei


( )
1 2 D
B
H l l
I

(7.38)
B
I
- momentul de inerie n raport cu axa care trece prin punctul B.
Dac se prelucreaz relaiile de mai sus i se pune condiia ca
0
B
H
atunci se
obine condiia de echilibru a ciocanului n timpul percuiei:
( )
2
0 1 1 2 B
I M l l l +
(7.40)
7.2.2.5. Calculul mrunirii
Pentru calculul sfrmrii, se pornete de la ecuaia lui Hertz n cazul ciocnirii a
dou corpuri:
2
2
M m d
P
M m dt


+
(7.41)
unde: M - masa ciocanului;
m
- masa bucii de material;

- deplasarea centrului de inerie a bucii de material;


P - fora percutant.
Considernd c bucata de material are forma unei sfere, iar ciocanul a unei bare,
fora percutant P are expresia:
3
2
1
P K
(7.42)
unde coeficientul
1
K
este dat de:
1 2
4
3 1
s
E
K R

(7.43)
unde: E - modulul de elasticitate a materialului mrunit;

- coeficientul lui Poisson;


s
R
- raza sferei.
Relaiile de mai sus nlocuite n ecuaia lui Hertz devin:
3 2
2
1 2
d M m
K
dt M m

(7.44)
Dac se face notaia:
2
M m
K
M m
+

(7.45)
Dac se ine seama de
2
2
d dv vdv
dt dt d

atunci relaia (6.44) devine:


3
2
1 2
vdv K K d
(7.46)
Prin integrare:
( )
'
3 5
' 2 2
2 2
1 2 1 2
0
1 2
2 5
v
v
vdv K K d v v K K



(7.47)
Deplasarea

are valoare maxim atunci cnd


'
0 v . n aceste condiii din ultima
relaie se obine:
2
4
5
5
max
1 2
5
2
v
K K

_
_


,
,
(7.48)
Cu

astfel determinat fora maxim percutant va fi:


3
2
5
max 1
1 2
4
5
v
P K
K K
_


,
(7.49)
Lucrul mecanic al forei P atunci cnd se deplaseaz pe distana

va fi:
max max 3 5
1 2 2
1 max
0 0
2
5
p
K
L Pds K d



(7.50)
Dup nlocuirea valorilor
1
K
i
max

conform relaiilor anterioare se obine:


( )
2
2
p
M mv
L
M m

+
(7.51)
n cazul percuiei bucii de material de plcile laterale ale morii, ecuaia lui Hertz
devine:
2
2
d
m P
dt


(7.52)
Deoarece M m >> coeficientul
2
K
devine
2
1
K
m
i lucrul mecanic este:
2
2
p
mv
L
(7.53)
Fig. 7.4.
Schema planului de rupere
Pentru a determina lucrul mecanic consumat pentru mrunirea materialului se
consider c bucata de material are forma unui cub i se rupe dup planul abcd ,
perpendicular pe axa
x
(fig. 7.4).
Tensiunea de rupere n bucata de material va fi:
'
'
F
A

(7.54)
unde:
'
F - fora aplicat bucii de material;
A - aria seciunii transversale,
2
A D , D- latura cubului.
Pentru ca bucata de material s se rup, este necesar ca fora aplicat s
ndeplineasc urmtoarea condiie:
''
F A , unde

este rezistena la rupere a


materialului.
Sub aciunea forei
"
F bucata de material se deformeaz cu cantitatea
h D
E


(7.55)
unde E - modulul de elasticitate al materialului.
Lucrul mecanic necesar pentru mrunirea materialului este:
2 3
''
1
2 2
D
L F h
E


(7.56)
Se face notaia
3
D volumul bucii cubice de material. Atunci lucrul mecanic
necesar pentru ruperea materialului dup direcia perpendicular pe axa Ox va fi:
2
'
2
x
L
E

(7.57)
Dac bucata de material se mrunete dup un numr
i
de suprafee
perpendiculare pe axaOx atunci lucrul mecanic este:
( )
2
1
2
x
L i
E


(7.58)
Acelai lucru mecanic se dezvolt i dup direciile perpendiculare pe axele
Oy
i
Oz , adic:
x y z
L L L (7.59)
Lucrul mecanic total pentru mrunirea materialului n
D
i
buci este:
( )
2
3
1
2
x y z
L L L L i
E

+ +
(7.60)
Dac d este dimensiunea materialului dup mrunire rezult valoarea gradului
de mrunire
D
i
d

(7.61)
Lucrul mecanic calculat cu relaia (6.60) este consumat la mrunirea unui volum
de material egal cu
( )
'
2
2
3 1
p
L E
i

(7.62)
Bucile rmase dup mrunire au volumul:
'
1
(7.63)
Acestuia i corespunde dimensiunea
3
1 1
D
(7.64)
Dup lovirea bucilor de material de ciocanele morii, acestea sunt proiectate de pereii
laterali. Lucrul mecanic de percuie ca urmare a acestei ciocniri este:
2
1 1
1
2
p
m v
L
(7.65)
unde:
1
m
- masa bucii de material, ce face parte din volumul
1

;
1
v
- viteza bucii de material nainte de ciocnire egal cu viteza ciocanului dup
percuie.
Lucrul mecanic 1 p
L
se consum pentru mrunirea unui volum de material
"
dat
de relaia:
( )
1 "
2
2
3 1
p
L E
i

(7.66)
unde:
1
1
D
i
d
este gradul de mcinare corespunztor.
Bucile rmase dup mcinare au volumul
"
2 1
(7.67)
i dimensiunea
3
2 2
D
(7.68)
Dup ciocnirea de pereii laterali ai morii, bucile de material sunt deplasate de-a
lungul grtarului cu bare.
Lucrul mecanic necesar este:
g c g
L F l (7.69)
De unde rezult lungimea necesar a grtarului
g
g
c
L
l
F

(7.70)
unde:

- coeficientul de frecare dintre materialul mrunit i materialul depus pe grtar;


g
L
- lucrul mecanic necesar mrunirii volumului de material
2

rezultat dup
ciocnirea de pereii laterali, avnd gradul de mrunire
2
2
D
i
d

( )
2
2
2
3
1
2
g
L i
E


(7.71)
Fora centrifug ce acioneaz asupra bucilor de material de volum
2

este
2
2 g
c
c
m v
F
R

(7.72)
unde:
2
m
- masa bucii de material de volum
2

;
g
v
- viteza centrului de greutate al bucii de material avnd volumul
2

, de-a
lungul grtarului cu bare;
c
R
- raza arcului reprezentnd traiectoria bucii de material.
Viteza centrului de greutate este
2
2
2 2
60
r
g
D D
v n

(7.73)
unde:
r
D
- diametrul rotorului morii;
2
D
- diametrul bucii de material de volum
2

;
n
- turaia rotorului.
7.2.2.6. Puterea de acionare
n cazul morilor cu ciocane, puterea se consum pentru:
- antrenarea ciocanelor n vederea percuiei cu bucile de material;
- sfrmarea materialului prin deplasarea sa de-a lungul grtarelor cu bare;
- nvingerea frecrilor n lagrele rotorului i n articulaiile ciocanelor;
- deplasarea aerului n interiorul statorului.
Pentru a determina puterea necesar pentru antrenarea ciocanelor, presupunem c
fiecare ciocan n timpul unei rotaii complete, mrunete o parte din cantitatea total de
material, aceast parte avnd greutatea
60
g
Q
G
nz

(7.74)
unde:
Q
- debitul morii, n / daN h .
n
- turaia, n
rpm
.
g
z
- numrul de ciocane montate pe rotor.
Energia cinetic pe care o pierde un ciocan ca urmare a ciocnirii sale de bucile
de material este
( )
2
' 1 0
1 0
2
r
p
v M m
L
M m

+
(7.75)
unde:
r
v
- viteza relativ a ciocanului n raport cu viteza bucilor de material nainte de
percuie, n / m s ;
0
m
- masa bucii de material avnd greutatea G , n
kg
;
1
M
- masa ciocanului, redus la punctul de percuie, n
kg
.
innd seama de relaiile de mai sus, rezult expresia puterii necesare antrenrii
ciocanelor
'
1
[ ]
60 100
p g
L z n
P kW

(7.76)
Pentru a calcula puterea necesar mrunirii materialului prin deplasarea sa de-a
lungul grtarului cu bare, se determin iniial lucrul mecanic necesar
' '
g c g g
L F z l (7.77)
unde:
'
c
F - fora centrifug care acioneaz asupra bucii de material de greutate G , n
daN ;

- coeficientul de frecare dintre materialul mrunit i materialul depus pe


grtar.
Fora centrifug se poate determina cu relaia
' 2
0 '
'
g
c
c
m v
F
R

(7.78)
unde:
'
g
v
- viteza centrului de greutate al bucii de material de greutate G , n / m s ;

'
c
R - distana dintre axa rotorului i centrul de greutate a bucii de material, n
m
.
' '
' ' 2
2
;
60 2 2
c r
g c
R n D D
v R


(7.79)
unde:
r
D
- diametrul rotorului, n
m
;

'
2
D - diametrul bucii de material,
'
3
2
0
G
D

,
0

- greutatea specific a materialului


de mrunit.
Puterea necesar mrunirii materialului prin deplasarea de-a lungul grtarului de bare
este:
'
2
[ ]
60 100
g
L n
P kW

(7.80)
Puterea total necesar pentru mrunire va fi:
1 2 t
P P P + (7.81)
Dac se ine seama de frecrile n lagrele rotorului i n articulaiile ciocanelor
atunci puterea necesar se determin cu relaia:
t
n
P
P

(7.82)
unde:

- coeficient ce ine seama de pierderile de putere prin frecri (


0,80...0,85
).
Pentru calculul puterii electromotorului de antrenare, se pot utiliza i formule
empirice de tipul:
( )
2
7, 5 [ ]
60
0,15 [ ]
0,1...0,15 [ ]
n
P DL kW
P D L n kW
P Q i kW
_


,


(7.83)
unde: D - diametrul rotorului, n
m
;
L - lungimea rotorului, n
m
;
n
- turaia rotorului, n ;
- debitul morii, n h kN / ;
i
- gradul de mrunire.
7.2.2. Construcia morii cu ciocane articulate
n figura 7.5 este prezentat construcia unei mori cu ciocane articulate. Maina este
ne-reversibil deoarece gura de alimentare este amplasat excentric. Discurile 1, calate pe
arborele 2, asigur fixarea ciocanelor plate 3 prin intermediul unor bare cilindrice. Pana
paralel lung, 4, solidarizeaz discurile cu arborele. Distana dintre discuri este
meninut de bucele 5. Discurile i bucele se reazem pe un guler al arborelui i sunt
strnse n direcie axial cu ajutorul unor piulie, care se nurubeaz pe captul arborelui.
ntre dou discuri alturate se afl cte dou rnduri de ciocane, distanate prin inele
montate pe barele port-ciocane. Lagrele 6 sunt prevzute cu rulmeni oscilani necesari
datorit lungimii mari a rotorului i implicit a arborelui.
Arborele este antrenat prin intermediul roii de curea 7 sau prin intermediul unui
cuplaj elastic cu boluri, de ctre un motor asincron, trifazat. Cuplajul elastic sau
transmisia prin curea atenueaz eventualele ocuri ce se transmit de la moar la motorul
electric.
Grtarul este format din barele port-grtar 8 i 9, care se monteaz pe ambele
laturi ale mainii. ntre barele port-grtar se monteaz barele 10 ale grtarului. Seciunea
acestor bare este trapezoidal. Ele sunt distanate ntre ele cu ajutorul pieselor 11. Jocul
dintre grtar i capetele ciocanelor se regleaz cu excentricele 12 prin coborrea-ridicarea
barelor 8, 9 iar blocarea n aceast poziie se face cu ajutorul unor pene, 19.
Corpul mainii este asamblat prin sudare i protejat de blindajele 13,18.
Asamblarea corpului din dou jumti uureaz montajul rotorului. Jumtile sunt
asamblate etan pentru a preveni prfuirea atmosferei din jurul mainii. Corpul este
prevzut cu guri de vizitare n scopul de a efectua controlul rotorului i de a schimba
ciocanele uzate.
Ciocanele morii pot avea forme diferite n funcie de domeniul de utilizare a
morii. La mainile care lucreaz n regim de concasor, ciocanele sunt grele. La morile
care lucreaz cu un singur sens de rotaie capetele ciocanelor se uzeaz pe o singur
parte. Utilizarea complet a acestor piese impune regruparea lor, dup ce uzura a atins un
grad care nu mai asigur granulaia necesar a produsului. Deoarece articulaiile
ciocanelor nu sunt accesibile ungerii regulate se utilizeaz buce din font nodular care
are proprieti de autolubrifiere i rezisten mecanic mare.
Atunci cnd maina lucreaz n regim de concasor este necesar prevederea unui
volant. Dac motorul nu este cuplat direct la rotor prin intermediul unui cuplaj elastic cu
boluri ci prin intermediul unei transmisii prin curea, atunci roata de curea se construiete
i ca volant.
Fig. 7.5
Moar cu ciocane articulate
6.3. Mori cu ciocane fixe
6.3.1. Generaliti
Morile cu ciocane fixe sunt alctuite din unul (fig. 7.1, e, f) sau dou rotoare (fig.
7.1, g, h) pe care ciocanele sunt montate rigid. Din punct de vedere constructiv exist o
mare varietate de mori cu ciocane fixe astfel:
- cu rotoare reversibile (fig. 7.1, e) sau ne-reversibile (fig. 7.1, f);
- cu sau fr grtar;
- cu nicovale (plci de blindaj) reglabile la partea superioar (poz. 8 n fig. 7.1, f, g, h);
- cu nicovale masive (poz. 10 n fig. 7.1, e, f, g, h) sau cu fante longitudinale sau
transversale;
- cu nicovale din bare orizontale.
6.3.2. Mecanica morii
6.3.2.1. Viteza critic
nceputul ruperii bucilor de material depinde de valoarea energiei cinetice
specifice (pe unitatea de volum) a materialului n contact cu nicovala. Atunci cnd
cr c
E E
, unde cr
E
este energia critic corespunztoare ruperii, se produce ruperea i
deci mrunirea materialului are loc sub aciunea forei de percuie
2
max
0
t F
Fdt P
t


unde fora de oc F crete brusc dup care scade liniar n timp pn la valoarea sa
maxim max
F
, corespunztoare ruperii. Timpul t , este durata ocului.
La viteze de
s m/ 40 20
, durata ocului este
ms t 8 , 0 1 , 1
, iar durata dintre
dou ciocniri individuale este
ms t 12 24
.
Pe lng ciocnirea de nicoval, mrunirea este ajutat i de undele elastice de
presiune care se propag n material dup ciocnire, cu viteza:

E
c
(7.84)
unde: E - modulul de elasticitate longitudinal;

- densitatea materialului de mrunit.


Viteza pe care trebuie s o aib materialul pentru a fi mrunit n momentul
ciocnirii cu nicovala, trebuie s fie cel puin egal cu viteza critic dat de relaia:
c
E
E
v
n n
cr cr
1
1
]
1

1
(7.85)
unde:
n
E
- modulul de elasticitate al materialului nicovalei;
n

- densitatea materialului nicovalei;


cr

- deformaia specific a materialului de mrunit, n momentul


ruperii.
Se consider valorile
s m v
cr
/ 40
la mrunirea grosier i
s m v
cr
/ 400
la mrunirea mijlocie i mrunt. Ruperea materialului are loc dup
planele de clivaj i poate fi amorsat i de microfisurile din structur.
7.3.2.2. Energia cinetic transmis bucii de material
Energia cinetic transmis bucii de material,
c
E
, reprezint
diferena dintre energia cinetic a rotorului nainte de ciocnire,
1
E , i energia dup
ciocnire,
2
E , astfel:
2
;
2
;
2
2
2
2
2
1
1
2
1
2 1

r r m
c
c
J
E
J
E
v m
E
E E E


(7.86)
unde: m
m
- masa bucii de material;
R v
1 1

viteza periferic a ciocanelor nainte de ciocnire; R -
raza rotorului;
r
J
- momentul de inerie a rotorului n raport cu axa de rotaie;
2 1
,
- viteza unghiular a rotorului nainte, respectiv dup ciocnirea cu bucata
de material;
Dac se fac nlocuirile rezult:
r
m r
J
R m J
2
1 2


(7.87)
Expresia energiei cinetice devine:
1
]
1

,
_

r
m r r
c
J
R m J J
E
2 2
1
1
2

(7.88)
7.3.2.3. Puterea necesar
Durata de restabilire a vitezei unghiulare ntre dou ocuri consecutive este
nz
t
1

(7.89)
unde:
n
- turaia;
z - numrul de ciocane.
Astfel la arborele mainii trebuie asigurat acceleraia unghiular:
( )
t t dt
d

2 1

(7.90)
Momentul motor necesar este

r
J M
iar puterea necesar a motorului va fi
M N .
7.3.2.4. Viteza periferic a ciocanului
Viteza periferic a ciocanului se determin din condiia ca viteza cu care bucata
de material se lovete de nicoval,
'
1
v , s ndeplineasc condiia
cr
v v
'
1
, unde viteza
critic
cr
v
se calculeaz cu relaia (6.85) iar viteza
'
1
v se determin din condiia
ciocnirii cu ciocanul astfel:
r
m
m
m
k
v v
+
+

1
1
1
'
1
(7.91)
unde: k - coeficient de elasticitate la ciocnire, 0 k la ciocnirea perfect plastic;
1 k la ciocnirea perfect elastic;
45 , 0 k
pentru calcar;
r
m - masa rotorului, redus la centrul ciocanului.
Se deduce urmtoarea relaie pentru viteza
1
v
:

,
_

+
+

r
m cr
m
m
k
v
v 1
1
1
(7.92)
Fixarea rigid a ciocanelor pe rotor face ca ntreaga mas a rotorului s participe
la impact, iar eficiena concasrii bucilor mari este crescut. Viteza periferic necesar
scade invers proporional cu masa rotorului i atunci diametrul rotorului, la aceleai
condiii de lucru, poate fi mai mic dect la morile cu ciocane articulate.
7.3.2.5. Momentul de inerie necesar al rotorului, J
r
Morile cu ciocane fixe necesit montarea unor volani. Dac acionarea morii se
face prin cuplarea direct la motor, atunci valoarea
r
J include i momentul de inerie al
rotorului motorului. n acest caz, pentru motoarele asincrone este necesar considerarea
alunecrii
2 1
s s s corespunztoare variaiei vitezei unghiulare
2 1
.
Valoarea alunecrii admisibile influeneaz valoarea gradului de neuniformitate . Dac
acionarea se face prin intermediul unei roi de curea, momentul de inerie al rotorului
motorului nu influeneaz valoarea
r
J
.
Pentru valori cunoscute ale i
1

, momentul de inerie
r
J
se poate calcula cu
relaia:

1
max
2
D P
J
r

(7.93)
n care percuia maxim, max
P
, la ciocnirea cu o bucat de material cu dimensiunea D.
7.3.3. Construcia morii cu ciocane fixe
Moara cu ciocane fixe este alctuit din carcasa fix 1 (fig. 7.6) realizat n
construcie sudat, cptuit, dac este necesar cu plci de blindaj. Rotorul 2 este
prevzut cu 4-6 ciocane sub forma unor bare longitudinale, care n cazul uzurii
pronunate pot fi rotite la 180
o
. Arborele 9 al rotorului se reazem n lagre cu rulmeni.
n spaiul de alimentare A este montat sita 8, prin care se separ materialul de mici
dimensiuni alimentat odat cu materialul de mrunit. Perdeaua de lanuri 7 mpiedic
ntoarcerea n plnia de alimentare a bucilor de material reflectate de nicovalele 5 i are
rol n uniformizarea alimentrii.
Particulele reflectate de nicovale se
lovesc ntre ele (ceea ce contribuie la
mrunire), ajung din nou n contact cu
ciocanele fixe de unde sunt aruncate iar pe
nicoval. Nicovalele 5 sunt susinute superior
de tijele 6 i inferior de tijele 4 care au rol de
Fig. 7.6
Moar cu ciocane fixe cu un singur rotor
reglare a jocului dintre rotor i nicovale. Montarea pendular a nicovalelor 5 le permite
acestora s se deplaseze la trecerea unor corpuri mari i foarte dure care pot determina
avarierea mainii. n unele cazuri tijele se reazem pe batiu prin intermediul unui sistem
de amortizare cu arcuri. Jocul dintre nicovale i vrfurile ciocanelor este variabil,
descresctor de la intrarea spre ieirea din moar. Ciocanele 3, cu profil I sunt introduse
n canalele cu profil asemntor practicate n rotor i sunt fixate astfel nct s nu se
deplaseze axial. n alte cazuri fixarea ciocanelor se poate face prin intermediul penelor.
Atunci cnd nicovalele sunt alctuite din bare, bucile de material care sunt
destul de mici trec printre bare i se lovesc de blindaje unde sufer o nou mrunire.
Dac n partea inferioar a morii se monteaz un grtar atunci produsul final va
avea dimensiuni mai uniforme.
Pentru dimensiunile rotorului se recomand urmtoarele valori:
Diametrul
( )
( )

'

a
a
a
D
D
D
D
1 0
1 0 3
0 , 3 5 , 1
Lungimea
( )D L 5 , 1 5 , 0
, unde
a
D
- dimensiunea maxim a materialului
alimentat.
Observaii:
- raportul
D L/
nu influeneaz granulometria produsului;
- pentru a asigura un moment de inerie mare al rotorului, la mas mic, este necesar ca
1 / < D L pentru mrunire grosier i 1 / D L pentru mrunire medie i fin.
- n general, este necesar ca a
D L 5 , 1
.
- pentru mrunire grosier;
- pentru mrunire mijlocie;
- pentru mrunire fin.
Numrul de ciocane se alege conform relaiei
z
m
D
z
, unde
z
m , prin analogie
cu roile dinate, se numete modul al rotorului. Valoarea
z
m
reprezint distana
msurat circumferenial ntre dou ciocane succesive. Se recomand valorile
500 300
z
m
mm, pentru concasare grosier i
300 170
z
m
mm, pentru concasare
medie i fin.
Cu ct bucile de material alimentat sunt mai mari, cu att
z
m
este mai mare i
cu ct gradul de mrunire este mai mare cu att
z
m este mai mic. Din punctul de vedere
al echilibrrii rotorului se recomand alegerea unui numr par de ciocane, pentru c n
cazul unui numr impar echilibrarea este dificil.
8. MORI CU BILE
8.1. Caracterizare general
Procesele de mrunire se realizeaz n mai multe trepte atunci cnd este necesar
obinerea unui grad de mrunire ridicat. De cele mai multe ori, operaia final este
mcinarea i ea se execut n mori. n categoria morilor mecanice intr i morile cu bile.
n principiu, o moar cu bile (fig. 8.1) este format dintr-un tambur rotativ 1,
caracterizat prin diametrul interior D i lungimea L, fusurile 2 i 3, lagrele 4 i 5 precum
i o acionare periferic sau central. Tamburul este cptuit la interior cu plci de blindaj
executate din oel, font, silex, porelan, ceramic, n funcie de natura materialului supus
mcinrii. n interiorul tamburului se afl corpurile de mcinare, bile sau bare 8 i este
alimentat, continuu sau discontinuu cu material de mrunit, 6. Corpurile de mcinare
sunt executate din acelai material cu blindajul.
Mrunirea se realizeaz att prin impactul materialului de mrunit (a) cu bilele i
cu pereii tamburului ct i prin frecarea cu blindajul. Astfel, n timpul rotirii tamburului,
bilele mpreun cu materialul de mrunit sunt ridicate pn la o anumit nlime H < D,
de unde cad i sunt ridicate din nou la urmtoarea rotaie. Materialul din imediata
apropiere a blindajului alunec (b) i mrunirea se produce prin frecare. Materialul
mrunit este, apoi, evacuat prin gura de evacuare 7.
Morile cu bile au cteva avantaje importante cum ar fi construcia simpl,
sigurana n exploatare, asigurarea unui grad de mcinare ridicat. De asemenea,
mcinarea poate fi combinat n acest caz cu operaii de uscare sau sortare.
Printre dezavantaje pot fi menionate: volumul camerei de lucru este folosit n
proporie de 3545%, consumul ridicat de energie este ridicat, produc un zgomot
puternic.
Morile cu bile sau bare sunt folosite pe scar larg pentru o gam variat de
materiale n industriile chimic, minier, a materialelor de construcii, alimentar. Aceste
mori pot avea dimensiuni ntr-o gam foarte larg, de la modelele folosite pentru uz de
laborator pn la dimensiuni ale tamburului de 4 metri diametru.
Tabelul 8.1 prezint principalele tipuri constructive de mori cu bile sau bare.
Tabelul 8.1 Clasificare morilor cu bile sau bare
Criteriul Tipul
1 Funcionarea a) periodic
b) continu
2 Forma camerei de lucru a) cilindric
b) cilindric i conic
3 Forma corpurilor de
mrunire
a) bile
b) bare
4 Tipul de alimentare i
descrcare
a) alimentare/descrcare prin fusuri
tubulare
b) descrcare prin diafragm frontal
c) descrcare periodic prin sit
d) ncrcare/descrcare pe operaii
e) descrcare periferic
Fig. 8.1 Schema de principiu a unei mori cu bile