HEPATITA CRONICA

Termenul de “hepatita cronica” include un spectru larg de modificari patologice cu etiologie,

patogeneza, aspecte clinice si evolutie variate. In sensul cel mai larg, H.C. poate fi definita ca o afectiune
inflamatorie a ficatului initiata de factori diversi (virali, medicamentosi), cu manifestari clinice variate si
alterarea testelor biochimice hepatice si care dureaza de cel putin un an.

Etiopatogeneza

1.Hepatita virala – aproximativ ¾ dintre bolnavii cu H.C. au in antecedente un episod de hepatita virala
acuta, aceasta afectiune reprezentand cel mai important factor etiologic al H.C.
Tipurile de hepatita virala sunt:
-hepatita virala A – transmitere fecal-orala, prin alimente si apa contaminate; incubatia dureaza 2-6
saptamani; poate fi asimptomatica (mai ales in copilarie); nu cronicizeaza
- hepatita virala B – transmiterea se face prin sange sau produsi de sange contaminat, contact sexual si
vertical de la mama la copil, prin laptele matern; incubatia dureaza 2-6 luni si la peste 50% din cazuri
este asimptomatica; purtatorii cronici pot prezenta hepatita cronica activa, ciroza sau cancer hepatic;
- hepatita virala C – se transmite parenteral, de la mama la copil sau pe cale sexuala; incubatia dureaza
6-8 saptamani, infectia fiind asimptomatica in peste 90% din cazuri;
- hepatita virala D – riscul major il constituie abuzurile de medicamente i.v. si multiplele transfuzii
- hepatita virala E – transmitere pe cale fecal-orala, prin contaminarea cu fecale a apei; incubatia
dureaza 2-9 saptamani (in medie 6 saptamani); risc crescut prezinta persoanele cu varsta intre 15-40 ani
si prezinta cca 15-20 % mortalitate la femeia gravida; nu cronicizeaza
2. Etilismul – consumul cronic de alcool este un factor care singur sau in combinatie cu hepatita virala,
poate fi implicat in etiologia a aproximativ 20-25% din cazurile de H.C.
3. Factori toxici – un numar redus de cazuri se datoresc actiunii unor factori toxici care includ:
a)substante chimice cu toxicitate electiv hepatica (tetraclorura de carbon, cloroformul, DDT,
tetracloretanul)
b)toxine vegetale (amanita phaloides); aceste toxine patrund in organism in mod accidental, voluntar
sau in conditii profesionale
c)medicamente (metiltestosteron, clorpromazina, paracetamol, sulfamide, clortetraciclina)
4. Factori imunologici – in favoarea conceptiei imunologice a patogenezei H.C. pledeaza asocierea
acesteia cu alte boli cu mecanism imunologic cunoscut cum sunt poliartrita reumatoida,
lupusul eritematos sistemic si rezultate bune obtinute prin administrarea corticosteroizilor si
imunodepresoarelor.
5. Alti factori:
a)nutritionali – dieta carentata in proteine si factori lipotropi
b)metabolici – diabet zaharat si obezitate
c) endocrini
d) afectiuni ale cailor biliare – angiocolita cronica, litiaza veziculara, diskineziile biliare
Simptomatologie
Hepatita cronica persistenta (HCP)
Tabloul clinic este foarte sarac, in multe cazuri singurul simptom fiind astenia accentuata; la aceasta se
mai pot adauga:
-fenomene dispeptice (greturi, balonari postprandiale)
-scaderea apetitului
-dureri la nivelul hipocondrului drept
- examenul obiectiv poate fi normal sau sa evidentieze o discreta hepatomegalie.
Hepatita cronica activa (HCA)
Tabloul clinic este complex, cuprinzand urmatoarele semne si simptome:
-durerea – are topografie hepatica, apare de obicei dupa efort fizic, postalimentar si la palparea ficatului
- tulburari neuropsihice – astenie fizica si intelectuala, cefalee, somnolenta sau insomnie, anxietate si
“cirozofobie”
- tulburari dispeptice – sunt variate si in general datorate coafectarii digestive extrahepatice (stomac,
intestin subtire, pancreas); constau in scaderea apetitului , greturi, regurgitatii, balonari postprandiale,
tulburari de tranzit (diaree sau constipatie);
- manifestari hemoragice – gingivoragii, epistaxis, echimoze
- manifestari extrahepatice (sistemice) – pot fi :
-cutanate – purpura, urticarie, eritem nodos, facies lupic
-renale – glomerulonefrita, sdr. nefrotic
- articulare – artralgii, artrite
- pulmonare – focare pneumonice, pleurezie
- digestive – RCUH, pancreatita cronica, gastroduodenita cronica
- cardiovasculare – miocardite, pericardite
- hematologice – anemie, leucopenie si/sau trombocitopenie
- neurologice – polinevrita
- psihice – tulburari psihonevrotice variate
Examenul obiectiv
La examenul obiectiv se constata:
-icter sau subicter – la mai putin de 25% din cazuri
-stelute vasculare si eritem palmar
-hepatosplenomegalie moderata
-splenomegalie moderata
-alte semne – hipocratism digital, contractura palmara Dupuytren
Investigatii paraclinice
1.Explorari functional – biochimice – valori in limite normale sau doar usor crescute ale TGO, TGP in HCP,
in timp ce in HCA exista o varietate de modificari: cresterea bilirubinemiei, cresterea transaminazelor,
cresterea sideremiei, TP este scazut, proteinograma evidentiaza scaderea albuminelor si cresterea
globulinelor
2. Explorari etiologice – se fac in vederea determinarii markerilor virali sau ai hepatitei autoimune
3. Explorari imunologice – are loc cresterea IgG, IgM
4. Explorari radioizotopice
5. Explorari imagistice – ecografia este foarte utila pentru diferentierea de ciroza hepatica sau de
formatiunile inlocuitoare de spatiu
6. Explorari morfologice – punctia biopsie hepatica este explorarea esentiala pentru precizarea
diagnosticului si a stadiului evolutiv de H.C.
Tratament
1.Tratamentul hepatitei cronice persistente (HCP)
a)Tratamentul igieno-dietetic este esential:
-evitarea eforturilor fizice epuizante, excesive sau nocturne
-evitarea contactului profesional cu substante hepatotoxice
-alimentatia completa si echilibrata, vitaminizata, administrata in pranzuri mici
-excluderea bauturilor alcoolice
-alimente nerecomandabile: alimente vechi sau conservate, afumaturi si mezeluri afumate, branzeturi
fermentate, vanat, carne grasa, maioneze, prajeli, rantasuri
b)tratamentul medicamentos este inutil si chiar nociv (orice medicament solicita capacitatea hepatica de
detoxifiere).
2.Tratamentul hepatitei cronice active(HCA)
a) tratamentul igieno-dietetic
-repausul la pat in timpul perioadelor evolutive, chiar spitalizare in formele severe
-dieta de crutare hepatica este cea enuntata la HCP, excluderea consumului de etanol fiind cheia intregii
terapii.
3. Tratamentul etiologic si patogenic este functie de cauza, astfel:
a)Hepatita cronica autoimuna: corticoterapia – prednison + azathioprina
b) Hepatita cronica virala C: antivirale – α-Interferon , asociat cu analogi nucleozidici – Ribavirina
c) Hepatita cronica virala B: α-Interferon asociat cu Lamivudina.

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest