Sunteți pe pagina 1din 81

INTRODUCERE Ulcerul duodenal este boala preponderent a barbatilor de varsta tanara.

Cauza este alimentatia neregulata, fumatul, excesele in consumarea bauturilor alcoolice, dereglarile neuro-psihice, trairile emotionale, atmosfera tensionanta la serviciu si in familie, stresurile emotionale. Bolnavii prezinta dureri care pot aparea imediat dupa luarea hranei, peste 2-3 ore dupa masa sau seara tirziu, noaptea (asa numitele boli flamande), de asemenea greturi si voma. Nu de putine ori se semnalizeaza pierderi in greutate. Bolnavii in perioada acutizarii bolii pierd capacitatea de munca. Adresarea la timp la medic si tratamentul stationar si ambulatoriu, in majoritatea cazurilor duc la insanatosire si restabilirea capactatii de munca. Cu toate acestea foarte des apar recidive, acutizari care deseori apar primavara si toamna. Frecventele acutizari ale bolii duc la complicatii, deseori necesita interventii chirurgicale. Ulcerul reprezinta o eroziune profunda, o excavatie la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale. Exista asadar 2 feluri de ulcer: gastric (UG) sau duodenal (UD). Aproximativ 10% din populatia globului sufera sau a suferit de ulcer. UD este de 4-5 ori mai frecvent decat UG. Incidenta este mai mare la sexul masculin pentru ambele tipuri de ulcer. UG apare mai frecvent in mediul rural, intre 50-60 ani. UD apare in special in mediul urban, intre 30-40 ani. Profesiunea de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile acordate sunt privite ca sarcini distincte efectuate in serie. In consecinta in loc sa repartizam sarcini , repartizam ingrijiri. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita.Asistenta medicala isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala.Scopul este restabilirea starii normale a pacientului. Pentru aceasta pacientul va fi ajutat sa isi regaseasca modul de functionare normal, ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se ingrijeasca complet pe sine insusi, suportul medical ramane insa in cazul pacientilor cronici. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc in general nursele sunt: reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine avem de-a face, este vorba de ingrijire, de fiecare data luam o decizie. Este u n adevarat proces de judecata, deci de nursing.

PARTEA GENERALA

CAPITOLUL I

1.1.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA DUODENULUI

Duodenul este prima portiune a intestinului subtire cuprinsa ntre pilor si flexura duodeno jejunala . Configuratie : Duodenul are de obicei forma de potcoava sau a literei ,, U , iar atunci cnd este scurt a literei ,, V , mulndu-se n jurul capului pancreatic . Lungimea duodenului este de circa 20-30 cm. Calibrul duodenului nu este uniform pe toata ntinderea sa , fiind mai larg n portiunea initiala . Duodenului i se descriu patru portiuni : Prima portiune denumita si portiunea superioara sau bulbul duodenal , are o lungime de aproximativ 5 cm si este mobila . Se ntinde de la pilor pna la genunchiul sau flexura superioara si se termina subhepatic n dreptul colului veziculei biliare , la acest nivel duodenul facnd o curba accentuata pentru a lua apoi o directie descendenta . Portiunea descendenta coboara de-a lungul flancului drept al coloanei vertebrale pna la marginea inferioara a rinichiului drept .La acest nivel se curbeaza din nou formnd flexura duodenala inferioara . Lungimea duodenului descendent este de aproximativ 10 cm . Este lipsit de mobilitate fiind fixat posterior de peritoneul parietal . n unghiul dintre capul pancreasului si portiunea descendenta a duodenului se plaseaza artera pancreaticoduodenala superioara . Portiunea a treia numita portiunea orizontala datorita orientarii pe care o are , prezinta o lungime de 10 12 cm . Traiectul acestei portiuni este de la dreapta spre stnga , napoia vaselor mezenterice . Portiunea ascendenta reprezinta cel de al patrulea segment al duodenului lunga de circa 5 6 cm si continua portiunea orizontala pana la flexura duodeno jejunala . Anterior ea vine in raport cu ansele jejunale. Segaseste in firida colica stanga.

Situatia duodenului Raportat la coloana vertebrala se poate spune ca att extremitatea initiala ct si cea terminala se gasesc n vecinatatea vertebrei L1 si L2 . Raportat la peretele anterior al abdomenului , , duodenul este proiectat n epigastru, hipocondrul drept si regiunea ombilicala . n profunzime este fixat la peretele abdominal exterior fiind n cea mai mare parte retroperitoneal .

Raporturile duodenului . Duodenul este traversat de mezenter si mezocolonul transvers care mparte portiunea descendenta a duodenului n : etajul supramezolic etajul submezolic Prima portiune a duodenului vine n raport : pe fata anterioara cu vezicula biliara si ficatul pe fata posterioara , n vecinatatea pilorului se insinueaza un vestibul al bursei omentale Lateral fata posterioara este traversata perpendicular de canalul coledoc , vena porta si artera gastro duodenala . pe fata superioara se insera omentul mic . Fata superioara delimiteaza n jos hiat ul lui Winslow pe fata inferioara cu capul pancreasului si cu o portiune din omentul mare Portiunea a doua a duodenului vine n raport : pe fata posterioara cu fata anterioara a rinichiului drept , bazinet , ureter , vasele renale si vena cava inferioara anterior cu fata inferioara a ficatului unde se observa amprenta duodenala n portiunea supra mezocolica, fata anterioara se mai nvecineaza cu vezicula biliara , iar dedesubtul acesteia cu extremitatea dreapta a colonului transvers Portiunea inframezocolica vine n raport cu ansele intestinului subtire: medial cu capul pancreasului si la acest nivel penetreaza ductul pancreatic si cel biliar lateral n etajul supramezocolic vine n raport cu colonul ascendent .

Portiunea orizontala trece pe fata anterioara a vertebrei L4 si este ncrucisata anterior aproape vertical de insertia mezenterului n care se gasesc vasele mezenterice superioare . Posterior prin intermediul fasciei retroduodenopancreatice vine n raport cu vena cava inferioara si aorta abdominala . n sus aceasta portiune a duodenului vine n raport cu capul pancreasului , iar n jos cu intestinul subtire . Portiunea ascendenta vine n raport cu : fata posterioara a corpului gastric si a vestibulului piloric prin intermediul colonului transvers (pe fata anterioara) vasele renale si cele spermatice (ovariene) n partea posterioara procesul uncinat , aorta si radacina mezenterului (la dreapta) vena mezentarica inferioara si artera colica stnga (n partea stnga) Flexura duodeno jejunala, aflata la stnga , ntre vertebrele L1 L2 este situata imediat sub radacina mezocolonului transvers si sub fata inferioara a corpului pancreasului . Vascularizatia si inervatia duodenului Arterele care irig duodenul provin din artera pancreatico-duodenal superioar (ramur din artera gastroduodenal) i din artera pancreatico-duodenal inferioar (ramur din artera mezenteric superioar). Venele dreneaz sngele ctre vena port, iar limfaticele duc limf ctre ganglionii regionali i mai deprate spre canalul toracic. Nervii provin din sistemul nervos vegetativ simpatic i parasimpatic care formeaz plexurile: submucos (Meisner) situat la nivelul tunicii submucoasei i mezenteric (Auerbach), la nivelul tunicii musculare.

PERZENTAREA BOLII 1.2. ULCERUL DUODENAL


1.2.1. DEFINITIE: Ulcerul duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unor ulceratii cu sediul pe portiunea superioara a duodenului, avand o forma rotunda sau ovala localizata pe suprafata mucoasei, produsa de actiunea digestiva a secretiei gastrice acide. Ulcerul duodenal este mai frecvent la varsta adulta (30-40ani) predominand la sexul masculin in proportie de 3/1 si este mai frecvent in Europa. Ulcerul duodenal este mai frecvent la persoanele cu conditii de munca si viata stresante, pe fondul unei suprasolicitari psihice. Ulcerul poate sa fie acut sau cronic. El evolueaza 3-6 saptamini, apoi se poate croniciza, insotindu-se de o proliferare a tesutului conjunctiv, cu retractie cicatriciala si pereti grosi. Ulcerul duodenal este localizat de predilectie pe peretele posterior al bulbului. In ordinea frecventei urmeaza curbura mica si fata anterioara.Ulcerul bulbar se observa pe partea concava a portiunii a II-a a duodenului. Mai rare sunt ulcerele duble situate fata in fata pe ambele curburi ale bulbului duodenal.Nisa are forma rotunda sau ovala , inconjurata de un halo clar, datorita edemului din jurul ulcerului.Cand ulcerul este situat pe margine, nisa apare ca un pinten.Din punct de vedere histopatologic pot fi cu localizari unice sau multiple.

1.2.2.

ETIOLOGIA Apariia ulcerului este dezechilibrului dintre factorii de agresiune i cei de

rezistent ce acioneaz la nivelul mucoasei duodenale, produs prin efectul prin efectul unor ageni numeroi dar diferii ca pondere. n acest sens conceptul de factori etiologici nu poate avea o semnificaie absolut, ci numai condiii cu valoare favorizant sau predispozant n apariia ulcerului duodenal. S-au elaborat, de-a lungul vremii, numeroase concepii privind etiologia ulcerului gastroduodenal care au fost prsite, reluate i reconsiderate n funcie de observaiile clinico-experimentale moderne, care au conferit bolii un mecanism integrativ general plurifactorial. Exista numeroase cazuri de ulcer familial, ceea ce ridica problema factorului genetic . Factori favorizanti: 1. Factori de mediu Alimentaia Fumatul Consumul de buturi alcoolice Factori meteorologici Factori profesionali 2. Factori genetici 3. Ageni medicamentoi Acid acetilsalicilic Fenilbutazon, indometacin Cincofenul Reserpina, beta-blocante Cofeina

10

4. Factori endocrini Hipersecreia de hormoni glucocorticoizi Hiperparatiroidismul i adenomul paratiroidian Sindromul Ellison-Zollinger Hiperaciditatea gastric Helicobacter pylori majoritatea celor cu ulcer duodenal au mucoasa piloric colonizat cu Helicobacter pylori. 1.2.3. SIMPTOMATOLOGIA

Tabloul clinic al ulcerului este caracteristic, permitind uneori stabilirea diagnosticului din istoric.Debutul este insidios, cu simptome dispeptive vagi: jena si senzatie de presiune in epigastru dupa mese, constipatie, fenomene deseori trecute cu vederea atat de bolnav cat si de medic. Arsurile retrosternale, considerate ca simptom de ulcer sunt datorite regurgitarii sucului gastric acid in esofag. Semnele indirecte de ulcer duodenal sunt sensibilitatea la presiune pe bulb,peristaltism exagerat cu trecerea rapida a bariului si umplere neregulata a bulbului.Dupa tratament sau in perioada de acalmie, nisa dispare. In ulcerele cronice, bulbul ramine uneori deformat , prin reducerea lumenului, bulbul se retracta si se micsoreaza. Simptomul care atrage atentia este durerea care prezinta anumite caractristici: Ritmicitate Periodicitate Intensitatea durerilor Sediul durerii Iradierea durerii

Ritmicitatea in ulcerul duodenal survin tardiv, la 2-4 ore dupa mese, cand stomacul este evacuate ( foame dureroasa ) si noaptea trezind bolnavul din somn. Acest orar nu este obligatoriu in toate cazurile, se intilnesc ulcere gastrice cu dureri tardive si ulcere duodenale cu dureri precoce. O caracteristica importanta este disparitia durerilor la cateva minute dupa ingerarea de alimente sau alcaline.

11

Periodicitatea in ulcer are o evolutie ciclica. Faze dureroase scurte de cateva zile, alterneaza cu perioade lungi de acalmie.Pe masura ce boala evolueaza, perioadele dureroase devin mai frecvente si mai lungi, iar fazele de remisiune mai scurte. Recidivele survin mai ales toamna si primavara, pot aparea si in cursul iernii, sau provocate de greseli alimentare, tensiuni nervoase, oboseala, infectii, abuz de alcool. Intensitatea durerilor este la inceput mica, dupa care se accentueaza odata cu evolutia boli. Durerile. Sindromul ulceros tipic al bolnavului cu ulcer duodenal se caracterizeaz prin dureri care au anumite caractere, o anumita localizare, anumite relaii temporale.

Caractere. Durerile au cel mai des un caracter de cramp, de torsiune, dar pot fi descrise de bolnavi ca o senzaie de arsur, de presiune, de greutate, de foame; durerile variaz n intensitate atingnd un maximum, ce nu dureaz dect cteva minute, rareori mai mult; durerea nu este agravat de micrile corpului. Dificultatea unor bolnavi de a descrie caracterul durerilor tine de originea sa visceral.

12

Localizare. Durerile sunt localizate n epigastru, n apropierea liniei mediane; uneori durerea este strict localizat, bolnavul aratnd-o ntr-un anumit punct, cu un singur deget; n ulcerul duodenal necomplicat durerea nu iradiaz ( iradierea posterioara traduce penetratia ulcerului n pancreas ) Relaii temporale, factori ce influneaz durerea. n sindromul ulceros tipic din ulcerul duodenal durerea apare n strans legatur cu orarul meselor ( ritmicitate zilnic) i cu anumite perioade ale anului (periodicitatea sezonier). Exista si ulcere asimptomatice , prima manifestare fiind hemoragia, perforatia sau stenoza pilorica, aceste forme sunt considerate acute. Sediul dureii este de obicei limitat pe o suprafata de 2-3 cm., pe care bolnavul o indica cu degetul. In ulcerele duodenale, durerea se proiecteza in punctul duodeno-vezicular, sau in partea dreapta a epigastrului, mai rar in stinga liniei mediene. Uneori durerile sint localizate in flancul drept, sub falsele coaste. Iradierea durerii se remarca mai ales in ulcerul penetrant. La bolnavii cu ulcer duodenal durerea se extinde sub falsele coaste drepte, in spate si in torace. Alte simptome - Greaa se observ la cei cu gastrit i duodenit supra-adugate; - Vrsturile apar n ulcerele duodenale din cauza obstruciei pilorului prin spasm sau prin edem al mucoasei; - Bolnavii cu ulcer i pstreaz pofta de mncare i pierd n greutate numai n fazele ulceroase din cauza restriciei alimentare, a vrsturilor i a greurilor prelungite. n perioadele de acalmie revin la greutatea normal. - Constipaia se ntlnete des n perioadele dureroase i este secundar tulburrilor neurovegetative cu excitabilitate vagal; - Diareea este rar ntlnit.

13

1.2.4.

EXAMENUL OBIECTIV

Examenul obiectiv al bolanavului cu ulcer duodenal este foarte srac n date, el poate fi negativ sau poate evidenia o sensibilitate n epigastru pe linia mediana sau puin n dreapta ei. In faza activa se constata sensibilitate la presiune in punctul duodeno-vezicular sau la 2 degete in dreapta liniei xifoombilicale . n cadrul examenului obiectiv se realizeaz un bilan general prin care se cerceteaz o patologie asociat ( ciroza hepatic, emfizem pulmonar sau alt boala, ce poate favoriza apariia ulcerului duodenal, se evideniaza unele perturbari endocrine ( hiperparatiroidism, hipercoticism) i se studiaz terenul vascular, ateroscleroza putnd constitui explicaia unui ulcer cu nisa giganta, la bolnavul varstnic. 1.2.5. EXAMEN DE LABORATOR leucocitoza accentuata cu predominanta neutrofilelor tinere; amilazemia creste moderat; azotemia se poate instala tardiv; hipertensiunea evidentiaza hemoconcentratia, care este preludiul socului septic hipovolemic; Analiza sucului gastric Concentratia acidului clorhidric liber. Valorile sunt usor crescute in ulcerele duodenale ,volumul secretor bazal este crescut , de asemenea acidul clorhidric liber, la femei valorile sunt mai mici. In cazul in care bolnavul nu tolereaza sondajul gastric se poate determina excretia urinara a pepsinei ( uropepsina ) , care in ulcerele duodenale este crescuta.

14

Eliberarea HCL si a Pepsinei

1.2.6.

EXAMEN RADIOLOGIC SI ENDOSCOPIC

In diagnosticul leziunii ulceroase, indiferent care ar fi localizarea ei, explorarea radiologica este un examen capital. El singur permite stabilirea diagnosticului, pe care semnele clinice doar il presupun. In acelais timp, insa, lipsa de vizualizare a nisei(semnul direct) nu infirma existenta leziunii, dupa care vizualizarea semnelor indirecte poate fi rezultatul unor deformari morfologice cauzate de alte leziuni ale mucoasei sau de periviscerita. Rezulta ca examenul radiologic are limitele sale In general semnele radiologice sunt de doua tipuri: a) Semne directe: Este cea mai important metod de diagnostic al ulcerului. Simptomul radiologic caracteristic este nia care corespunde craterului ulcerului umplut cu bariu.Ulcerul duodenal este caracterizat cu predilecie pe peretele posterior al bulbului. n ordinea frecvenei urmeaz curbura mic i faa anterioar. Ulcerul bulbar se observ pe faa concav a posiunii a-IIa a duodenului. mai rare sunt ulcerele situate fa n fa (ulcere n oglin) pe ambele curburi ale bulbului duodenal. Nia are form rotund sau oval nconjurat de un halou clar datorit edemului
15

din jurul ulcerului. Plicele mucoasei converg ctre ni. Cnd ulcerul este situat pe margine nia apare ca un pinten.

b) Semne indirecte
Semnele indirecte ale ulcerului duodenal sunt: sensibilitatea la presiune a bulbului, peristaltismul exagerat cu trecerea rapid a bariului i umplerea neregulat a bulbului. Dup tratament sau n perioada de acalmie, nia dispare. n ulcerele cronice bulbul rmne uneori deformat n form de ciocan, tub, trifoi sau stea. Prin reducerea lumenului bulbul se retract i se micoreaz. Datorit retraciei curburii mici, pilorul ia o poziie excentric. Ulcerul postbulbar determin rigiditatea peretelui duodenal i poate evolua cu stenoz piloric. Pentru un diagnostic corect al ulcerului duodenal se recomand efectuarea radiografiilor n serie, repetate. Cu toate c examenul radiologic este fcut n cele mai bune condiii nu sunt descoperite toate ulcerele. Exist medici care nu stabilesc diagnosticul pozitiv de ulcer fara ca examenul radiologic sa confirme. Este o greseala deoarece ulcerele mici si superficial nu se vad intodeauna la examenul radiologic 10 15 %. Explorarea tubului digestiv i a anexelor: Endoscopia cu biopsia mucoasei din zona ulceraiei. Biopsia se face pentru diagnosticul diferenial cu cancerul gastric. Endoscopia gastro-duodenal este cel mai important examen pentru diagnostic. Uneori numai laparatomia stabileste diagnosticul topografic pozitiv sau diferential cu un alt tip de leziune. Gastroscopia si gastrografia sunt metode valoroase de diagnosticare, mai ales in ulcerul gastric si cel postoperator.

16

Gastroscopie procedura

1.2.7. Diagnostic si evolutie Concluziile studiului chimic si a celui paraclinic conduc suficient la stabilirea diagnosticului leziunilor duodenale. Este cunoscuta triada simptomatica a lui Ewald, compusa din: - durere, cu caracteristicile tipice ale leziunii ulceroase - hiperaciditate clinica - hemoragie microscopica(oculta) sau macroscopica. La aceste semne se adauga semne radiologice si(sau) endoscopice. Diagnosticul pozitiv anamneza atent si corect facuta; semne clinice si de laborator(chimisme, hemoragii oculte,etc.); este impus de examenul radiologic si(sau) endoscopic; Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential se face prin compararea semnelor principale, clinice si paraclinice, pentru a elimina alte leziuni duodenale.

17

Evolutie Evolutia leziunilor ulceroase recente are loc spre vindecare spontana in multe cazuri; de asemenea, in conditiile unui tratament medical corect condus si sustinut, in care participarea bolnavului este esentiala, ulcerul se poate vindeca definitiv. Se poate croniciza si evolua in mod continuu, in pusee sucesive, pana la aparitia complicatiilor. Diateza ulceroasa se intinde pe perioade lungi de timp, de ani de zile, uneori pe toata viata. 1.2.8. COMPLICATIILE ULCERULUI Ulcerul perforat Ulcerul stenozat Ulcerul hemoragic Ulcerul penetrant

Ulcerul perforat Ulcerul perforat este cea mai acuta si mai frecventa complicatie, pana la 65% din decesele prin ulcer fiind, inca, datorate acestei complicatii. Ulcerul duodenal furnizeaza procentul cel mai mare de perforatie, uneori asociate cu hemoragie sau chiar cu stenoza. In functie de localizarea ulcerului si de tipul de evolutie, perforatia poate avea loc in: peritoneul liber? peritonita generalizata punga peritoneala?peritonita localizata intr-un organ vecin?perforatie inchisa sau oarba Prima eventualitate declanseaza peritonita generalizata si constituie sindromul clasic de perforatie ulceroasa. Durererea este primul si cel mai constant sindrom. Este intensa, survine brusc si brutal(in lovitura de cutit) si imobilizeaza bolnavul, fiecare miscare sau respiratie profunda exacerband durerea. Sediul initial al durerii este epigastrul sau parailiacul drept si fundul de sac Douglas, urmand drumul de scurgere al lichidului prin firida parieto-colica dreapta sau spre micul bazin. Curand, durerea se generalizeaza si poate iradia uneori spre omoplat. Vomismentele sunt inconstante. Ulcerul stenozat Stenozarea-reprezinta ingustarea lumenului duodenului, datorita proceselor cicatriciale. Se manifesta prin varsaturi, regurgitarii, eructatii. Varsaturile,uneori sunt provocate de bolnav cu scopul diminuarii imediate a durerilor.
18

Aceste sunt insa tipice pentru ulcerele insotite de hiperaciditate marcata.Aparitia varsaturile de staza constituie semnul caracteristic al stenozelor in formare. Nutritia bolnavului este deficitara el slabeste in greutate epigastrul este bombat cu contractii peristaltice. Bolnavul prezinta sete prin deshidratare si alcaloza, prin pierderea acidului clorhidric. La examenul abdominal se evidentiaza clapotajul gastric. Examenul baritat este foarte important. Substanta de contrast se depune la fund, aspect de farfurie: peristaltismul stomacului este viu, iar prezenta antiperistaltismui este considerate un semn sigur de stenoza. Ulcerul hemoragic Hemoragia, atunci cand insoteste perforatia, survine dupa episodul acut, peritoneal si este unica. Examenul clinic: bolnavul palid cu transpiratii abundente si reci, cu respiratie superficiala si cu tahicardie;tensiunea arteriala se mentine normala in primele ore. Examenul obiectiv al abdomenului evidentiaza net sindromul de iritatie perito neala: abdomenul imobil, care nu urmeaza miscarile respiratorii contractura peretelui abdominal la palpare perete de lemn palparea este foarte dureroasa toate semnele peritonitei acute sunt, de obicei prezente Contractura abdominala generalizata este, totusi, de intensitate maxima in etajul supraombilical (epigastru si hipocondru drept). Dupa 20-30 de minute de la perfo ratie, in pozitie semisezanda, se poate observa la percutie disparitia matitatii hepatice explicata de gazele care au invadat cavitatea peritoneala si se impun intre perete si ficat(pneumoperitoneu pus in evidenta pe radiografie abdominala pe gol). La tuseul rectal se poate observa o bombare si\sau declansaza durere la nivelul fundului de sac Douglas. Daca nu se iau masuri terapeutice se instaleaza progresiv starea de soc, in timp ce la nivelul abdomenului, contractura este treptat inlocuita cu distensia peretelui, iar semiologia de abdomen acut se estompeaza.

19

Ulcerul penetrant Penetratia se produce de obicei in pancreas, mai rar in ficat sau colon, este sugerata de durerea continua, necalmata de alcaline.

1.2.9.

INFECTIA CU HELICOBACTER PYLORI Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand

incep sa simta arsuri gastrice inghit cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau seama ca ulcerul poate deveni o boala foarte grava. Acum zece ani a fost descoperit un nou germen patogen, si anume,

Helicobacter pylori

20

Actiunea Helicobacter pyilori. S-a descoperit ca acest microb este un cofactor de prima importanta in dezvoltarea ulcerului. Tratamentul cu o asociatie adecvata de antibiotice poate distruge microbul mentionat, sterilizand astfel mucoasa gastrica si determinand cura radicala a ulcerului. Datorita faptului ca medicii au aflat mai multe amanunte despre rolul acestui microorganism, se pare ca, numerosi bolnavi de ulcer pot fi vindecati o data pentru totdeauna si tinuti sub control. Cunostintele si intelegerea mecanismelor de producere a ulcerului au capatat o extindere rapida si este de presupus ca in urmatorii cativa ani vom fi martorii unei noi revolutii in terapia antiulceroasa. Helicobacter pylori a fost observat pentru prima oara in 1906, dar, pentru ca nu a fost inteleasa semnificatia lui, el a fost uitat pana in primii ani ai deceniului al noualea, cand doi medici australieni, Barry Marshall si Robin Warren, i-au descoperit importanta. H. pylori este un microorganism in forma de spirala, gasit in
21

mucoasa stomacului si duodenului, supravietuind in acest mediu acid deoarece secreta o mare cantitate de enzima numita ureaza. La randul ei, ureaza converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si amoniac. Aceste doua substante conlucreaza la neutralizarea aciditatii gastrice, facand ca mediul stomacului sa devina alcalin, extrem de favorabil pentru supravietuirea microbului. Un alt mecanism prin care H. pylori alcalinizeaza mediul gastric consta in distrugerea structurii mucoasei protectoare a stomacului. Aceasta permite ca microbul sa migreze in mucusul mai putin acid sau chiar in stratul submucos. Isi gaseste astfel o mica nisa, in care este ferit de acizii gastrici. O data instalat in mucoasa, H. pylori poate produce, cu usurinta, mai multa ureaza. Datorita formei sale spiralate si modului de deplasare, microorganismul penetreaza mucoasa protectoare a stomacului, la acest nivel producand substantele care slabesc actiunea mucusului si facand ca celulele peretelui gastric sa fie mai susceptibile fata de efectele agresive ale acidului clorhidric si ale pepsinei. Excesul de acid si alti factori iritanti din stomac provoaca inflamatia capatului superior al duodenului (bulbul duodenal). La unii oameni, o asemenea inflamatie de lunga durata determina transformarea celulelor duodenale in celule de tip gastric (asa-numita metaplazie duodeno-gastrica). Intrucat H. pylori are o deosebita atractie pentru celulele gastrice, el ataca zonele de metaplazie, intensificand leziunile celulare si procesul inflamator, cu aparitia ulterioara a unui ulcer. Descoperirea rolului jucat de H. pylori a modificat radical teoriile privitoare la cauza ulcerului, conceptia actuala fiind ca acest microb este cauza principala la aproximativ 95% din cazurile de ulcer duodenal si 75% din cele de ulcer gastric. Totusi, el nu este singurul factor implicat in geneza ulcerului.

22

Cercetarile de gastroenterologie in tara noastra s-au desfasurat intre anii 19441970, in clinicile de medicina interna din centrele universitare Bucuresti, Cluj, Iasi. Dezvoltarea si diversificarea explorarilor radiologice, endoscopice, histologice, biochimice au determinat noi posibilitati de cunoastere si mai ales de adancire a fiziologiei si fiziopatologiei digestive.Un real progres in clinica si patologia gastrointestinala a fost realizat prin cercetarea chimica a secretiilor normale si patologice ale stomacului si intestinului, prin utilizarea sondelor stomacale si duodenale. Folosita inca din secolul al XVI-lea in scopuri terapeutice (spalaturi gastrice, introducere de medicamente), sondele gastro-intestinale capata in a doua jumatate a sec. al XIX-lea si inceputul sec.XX un rol important in examinarea in scop diagnostic a tubului digestiv. In anul 1909, Max Einhorn cu ajutorul sondei care-i poarta numele, reuseste sa cerceteze sucul duodenal prin colectarea acestuia prin aspiratie. In ultimele decenii, cercetarile au fost indreptate spre folosirea mijloacelor moderne de explorare a tubului digestiv, de mare utilitate in diagnosticul precoce si in aplicarea unui tratament eficient. Explorarea radiologica minutioasa cu substanta baritata, endoscopia sau endobiopsia au intrat tot mai des in cercetarile gastroenterologice.

23

1.2.10.

TRATAMENT

In ultimele decenii introducerea unei medicatii antisecretorii eficiente, la care sa asociat in ultimii ani tratamentul de eradicare al germenului HP a indus cresterea ratei de vindecare , scaderea recurentelor si complicatiilor majore, concomitent cu scaderea indicatiilor tratamentului chirurgical. Principiile de baza ale tratamentului constau in protejarea mucoasei fata de actiunea peptica a sucului gastric, neutralizarea acidului clorhidric determinand un pH alcalin. Tratamentul trebuie instituit precoce, sa fie intens si de durata.Repausul la pat timp de 3 saptamini este prima conditie de tratament in faza acuta. Este preferabila spitalizarea, pentru a avea liniste completa, alimentatie si terapie corespunzatoare.
24

Tratamentul medical Tratamentul medicamentos. medical const n msuri igienico-dietetice i tratament

Msuri igienico-dietetice. Dieta constituie unul din mijloacele importante de tratament. Hrnirea bolnavului trebuie asigurat prin administrarea unor prnzuri mai mici, dar n numar mai mare (5-6/zi), la intervale mici de timp; prin aceasta metoda se asigura o utilizare mai bun i de mai lunga durat a secreiei gastrice acide, evitndu-se disconfortul produs de mesele mari. Asupra acestei probleme nu exist unanimitate, unii autori susinnd ca alimentele nu trebuie utilizate ca antiacide, pentru c neutralizarea produsa de alimente este urmat totdeauna de o cretere a secreiei. n primele zile ale unui puseu ulceros este bine s se indice un regim lactat, pe baza de lapte i de crme; nu este necesar administrarea ndelungat de lapte i crme, care poate constitui chiar consecinte neplacute: sindromul lapte-alcaline, acclerarea aterosclerozei. Regimul alimentar trebuie s fie echilibrat i suficient de larg, neexistnd argumente categorice n favoarea dietelor restrictive. Sunt cteva recomandri a cror valabilitate nu poate fi contestat i anume aceea de a exclude alcoolul, cafeaua, buturile ce conin cofein, de a evita condimentele i alimentele greu digestibile ( sosuri, rantasuri, prajeli) i de a interzice cu desavarsire fumatul . Repausul la pat, n condiii de spitalizare sau la domiciliu, nu este necesar n ulcerul duodenal, cu excepia formelor hiperalgice;n general activitatea va fi limitatea, fr a trece la un repaus fortat, greu suportat de subiecii activi. Rareori, n cazul unor bolnavi obosii i stresai, spitalizarea poate fi util, scotandu-i din mediul familial i social. Psihoterapia este bine s fie fcuta, mai ales n afara episodului dureros. Tratamentul medicamentos Medicatia care anuleaza sau diminua factorii agresivi: a. Medicatia antisecretoie: prin blocarea receptorilor de membrana pentru stimulii secretiei acide.
25

- blocarea receptorilor gastrici - blocarea receptorilor histaminei H2: Cimetidina, Ranitidina, Famotidina. - blocarea receptorilor muscariniei M3 b. Blocarea mesagerilor secunderi - blocarea pompei de protoni: Omeprazol - blocarea mecanismelor centrale: Antidepresive triciclice c. Tratamentul antihelicobacter pilorii: Antibiotice: Amoxicilina, Doxiciclina, Claritromicina Chimioterapie: Metronidazol, Furazolidon

Compusii de bismut: De-Nol Medicatia antisecretorie: Omeprazol. d. Medicatia antiacida

Neutralizarea H+secretat in lumen: Bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu, Hidroxid de magneziu, Hidroxid de aluminiu. Monoterapia infectiei HP are rezultate nemultumitoare in ceea ce priveste rata de eradicare, in schimb asocierea dubla si tripla se insoteste de rate mari de eradicare. Tratamentul de UD cuprinde doua etape: - tartamentul fazei acute sau de scurta durata - tratamentul de intretinere sau de lunga durata Tratamentul fazei acute sau de scurta durata Pentru majoritatea bolnavilor, terapia medicamentoas nu este recomandat n afara puseelor, dar este reluat cu promptitudine, la primele semene ale unui nou puseu ulceros. Obiectivele tratamentului de scurta durata sunt urmatoarele:
26

Indepartarea durerii si crearea unei stari de confort al bolnavului Favorizarea conditiilor de epitelizare rapida a nisei Prevenirea complicatiilor majore: hemoragia si perforatia. Tratamentul de intretinere sau de lunga durata Acest tratament se realizeaza n afara puseelor dureroase. Dup ameliorarea obinuta prin tratamentul de atac al puseului dureros, tratamentul igenico-dietetic i medicamentos trebuie continuate inca 2-3 luni. n afar puseelor dureroase, se menin prescripiile igienico-dietetice, fcunduse interdiciile privind alcoolul, tutunul, condimentele, ca i medicamentele ulcerogene. Tratamentul medicamentos de obicei nu este continuat n afara puseelor, dar poate fi recomandat preventiv, n perioadele stresante ( unor bolnavi crora perioade similare le-au declanat crize dureroase) sau primvara i toamna ( unor bolnavi care fac frecvent pusee acute n aceste anotimpuri). Obiectivele tratamentului de intretinere sau de lunga durata: - prevenirea recidivelor - prevenirea complicatiilor majore:hemoragia,perforatia,sindromul de stenoza pilorica - prevenirea indicatiilor chirurgicale. Tratametul chirurgical Are indicatii clinice mai rare dataorita eficientei crescute a tratamentului medical dupa introducerea medicatiei antisecretorii si anti HP. Tratamentul chirurgical indicatiile acestuia sunt: esecul tratamentului medical corect administrat: persistenta durerii abdominale, semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenta hiperaciditatii, persistenta infectiei cu H.pylori; ulcere duodenale agresive (post-bulbare, se recomanda interventie chirurgicala radicala pentru aceste doua situatii vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului); tratamentul
27

chirurgical ca o alternativa a celui medical (exista o categorie de pacienti care sunt greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare laparoscopica). vagotomie supraselectiva

Gastroduodenostomie
28

1.2.11.

PROGNOSTIC

Prognosticul ulcerului este grevat de tendinta de recurenta a afectiunii si de aparitia frecventa a hemoragiilor in timpul evolutiei. Prognosticul este rezervat la persoanele peste 65 de ani care folosesc aspirina, antiinflamatoare nesteroide si/sau corticosteroizi. 1.2.12. PROFILAXIE

Pentru ulcer profilaxia inseamna suprimarea sau neutralizarea factorilor de risc: bolnavul ulceros trebuie sa isi asigure 5-6 mese/zi, la ore regulate, in liniste; evitarea de condimente sau produse iritante(acrituri, usturoi, ceapa); fumatul e contraindicat; interzicerea bauturilor alcoolice si a cafelei, nu numai in fazele dureroase, ci si in perioadele cu risc crescut de recidiva; stari de suprasolicitare psihica, eforturi intense, conflictele si enervarile vor fi pe cat posibil evitate; programul de viata trebuie sa fie ordonat, cu respectarea orelor de odihna.

29

PARTEA SPECIAL

30

CAPITOLUL II

31

2.1 MOTIVATIA LUCRARII


Ulcerul duodenal continua sa fie o problema medicala majora. El provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ 10 % din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in urma unor complicatii severe, ca de exemplu hemoragia, pot constitui, chiar in zilele noastre, cauza unei morti premature. Dat fiind numarul mare de ulcerosi deja existenti cat si aparitia altora noi, boala creeaza, atat prin incapacitatea temporara de munca cat si prin tratamentul pe care il presupune, costuri sociale deosebit de importante. Prin aceasta lucrare incerc sa realizez o vedere de ansamblu a conduitelor cadrelor medicale medii in cadrul ingrijirilor globale ale pacientilor cu ulcer duodenal si prevenirea aparitei complicatiilor bolii. O asistenta devine din ce in ce mai mult un consilier pentru toate activitatile umane care pot afecta sanatatea, un consilier al sanatatii. Sfatul sau va trebui ascultat in toate problemele care privesc mediul inconjurator si unde pot aparea factori de risc pentru sanatatea omului. Sanatatea este mai mult decat o problema pur medicala: ea angajeaza raspunderea intregii societati. Activitatea noastra, a asistentilor medicali este stiinta vietii si a mortii, este o intalnire dintre o incredere si o constiinta , cere vocatie, daruire, respect, sacrificii, empatie, profesionalism. Scopul final al pregatirii noastre este imbunatatirea calitatii vietii pacientilor nostrii, evident fiind aplecarea spre latura umana a actului medical, principiul urmat fiind: noi vindecam oameni bolnavi . Studiul relizat si prezentat in aceasta lucrare aduce clarificari legate de tehnicile si practicile ingrijirii bolnavilor cu ulcer duodenal, fiindu-mi de un real folos in activitatea desfasurata. De asemenea, impactul fizic si psihic al acestei boli, precum si necesitatea formarii unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor, m-au determinat sa analizez, sa studiez si sa aprofundez cunostintele legate de aceasta, pentru o mai buna educare a bolnavilor aflati in tratament si sub ingrijirea mea.

32

Partea speciala a lucrarii este impartita in doua subcapitole bine distincte. Primul subcapitol prezinta un studiu statistic retrospectiv al cazurilor clinice internate in perioada 01.01. 2006 31.12. 2010. in spitalul judetean de urgenta Satu Mare in sectia interne cu diagnosticul de UD. Al doilea subcapitol cuprinde un studiu clinic pe trei bolnavi internati in spitalul judetean de urgenta Satu Mare, sectia interne, cu diagnosticul de UD. la care s-au studiat si aprofundat diagnosticele de nursing si le-au fost aplicate ingrijirile speciale si generale .

Subcapitolul I
2.2 MATERIAL SI METODA Am efectuat un studiu retrospective pe un lot de 793 bolnavi internati in perioada 01.01.2006 31.12.2010 in spitalul judetean de urgenta Satu Mare, cu diagnosticul de UD., la care au fost studiati urmatorii parametrii: - incidenta inbolnavirilor pe o perioada de 5 ani, intre anii 2006- 2010 - raportul dintre numarul pacientilor cronici si acuti - cazurile din punct de vedere al varstei repartitia in mediul urban si rural raportul dintre sexul feminin si masculin

- repartitia in functie de etiologia privind prezenta bacteriei H.P.

33

NUMARUL TOTAL AL BOLNAVILOR CU ULCER DUODENAL INTRE ANII 2006 2010

2006 2010
132

173 2006 2007

148 169 161

2008 2009 2010

DATE GENERALE A BOLNAVILOR CU ULCER DUODENAL ULCER DUODENAL CRONICI 83 ( 81,50% ) 101 ( 78,70% ) 120 ( 74,53% ) 133( 68,24% ) 141( 66,94% ) ULCER DUODENAL ACUTI 41 ( 18,50% ) 47 (21,30 %) 41( 25,47% ) 36 ( 31,76% ) 32 ( 33,06% )

ANUL 2010 2009 2008 2007 2006

TOTAL U.D. 132 148 161 169 173

34

90,00 80,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00

81.50%

Cronici

Acuti

78.70%

74.53% 68.24% 66.94%

25.47% 18.50% 21.30%

31.76%

33.06%

2006

2007

2008

2009

2010

Din tabelul si graficul de mai sus se evidentiaza numarul pacientilor cu ulcer duodenal cronici si acuti intre anii 2006-2010 din spitalul judetean de urgent Satu Mare. Se observa ca numarul bolnavilor cronici este mai mare decat a celor acuti cu 63% in anul 2006, 57,4 % in anul 2007, 49,06% in anul 2008, 36,48% in anul 2009 si 33,88% in anul 2010.

PACIENTI CU ULCER DUODENAL INTRE ANII 2006 2010 IN FUNCTIE DE VARSTA ANUL 2010 2009 2008 2007 2006 TOTAL 132 148 161 169 173 5 -14 ANI 5 7 9 11 12
35

15 64 ANI 117 132 141 139 140

PESTE 65 DE ANI 10 9 11 19 21

100,00 90,00 80,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00 2006 2007 5 14Ani 6.94% 12.14% 6.51% 11.24% 5.59% 2008 15 64Ani 80.92% 82.25% 87.58% 89.19% 88.64%

6.83% 4.73%

6.08% 3.79% 2009 Peste65Ani

7.58%

2010

120,00 12.14% 100,00 82.25% 87.58% 89.19% 88.64% 11.24% 6.83% 6.08% 7.58%

80,00

80.92%

60,00
Peste65Ani 15 64Ani 5 14Ani

40,00

20,00

6.94% 6.51%

5.59% 4.73% 3 4 5 3.79%

0,00 1 2

Din tabelul si graficele de mai sus rezulta ca repartitia pacientilor cu UD in perioada 2006-2010 in functie de varsta este urmatoarea: intre 5 -14 ani este de 5,51%, intre 15 - 64 ani este de 85,71%, peste 65 de ani este de 8,75% , rezultand un procent mai mare intre varsta de 15 64 de ani.
36

NUMARUL PACIENTILOR CU ULCER DUODENAL DUPA DOMICILIU SI SEX NUMARUL TOTAL PACIENTI 132 148 161 169 173 DOMICILIU RURAL - URBAN 56 73 63 68 51 76 75 98 101 122

ANUL 2010 2009 2008 2007 2006

GRAFIC DUPA MEDIUL URBAN SI RURAL


57.58% 50.68% 49.32% 39.13% 40.24% 29.48% 0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 60.87% 59.76% 70.52%

2010 2009 2008 2007 2006

42.42%

Urban

Rural

70,00

80,00

Din graficul de mai sus reiese ca numarul bolnavilor din mediul urban este cu 19,78% mai mare decat numarul bolnavilor din mediul rural.

37

GRAFICUL ULCERULUI DUODENAL PE SEXE

ANUL

NUMARUL TOTAL DE PACIENTI 132 148 161 169 173

SEX FEMININ 29 38 41 45 33

SEX MASCULIN 103 110 120 124 140

2010 2009 2008 2007 2006

2010

78.03% 21.97% 74.32% 25.68% 74.53% 25.47% 73.37% 26.63% 80.92% 19.08% 0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00

2009

2008

M F

2007

2006

Din tabelele si graficele de mai sus, rezulta ca bolnavii cu ulcer duodenal sex masculin este cu 50,88 % mai mare decat sexul feminin.
38

de

Infectia cu HP in ulcerul gastric si duodenal studiat pe un lot de 160 de pacienti


TOTAL NR. ULCERE TOTALE ULCERE DUODENALE ULCERE GASTRICE Ale micii curburi Ale marii curburi 160 132 % NR. 100 116 100 98 HP+ % NR. HP% 27,5 25,8

72,5 44 74,2 34

28 22 6

100 18 100 15 100 3

64,3 10 68,2 7 50 3

35,7 31,8 50

GRAFIC CU INCIDENTA INFECTIEI CU HP

39

Pe ansamblul lotului din cele 160 de ulcere studiate, infectia cu HP a fost prezenta la 116 cazuri, ceea ce corespunde unui grad de infectare de 72,5%. In cazul UG. din cele 28 de cazuri studiate la 18 pacienti a fost prezenta infectia cu HP, ceea ce corespunde unei incidente a infectiei de 64,3% Infectia cu HP este prezenta la ulcerele gastrice ale micii curburi la 68,2% din pacienti, iar la cele localizate pe marea curbura la 50,0% din pacienti. In cazul UD din cele 132 de cazuri studiate, la 98 s-a facut remarcata prezenta infectiei cu HP,ceea ce corespunde unui grad de infectare la 74,2% din pacienti.

2.3.REZULTATE SI DISCUTII Din studilul statistic efectuat rezulta urmatoarele concluzii: numarul bolnavilor cronici este mai mare decat a celor acuti cu 63% in anul 2006, 57,4 % in anul 2007, 49,06% in anul 2008, 36,48% in anul 2009 si 33,88% in anul 2010. repartitia pacientilor cu UD in perioada 2006-2010 in functie de varsta este urmatoare: intre 5 14 ani este de 5,51%, intre 15 64 ani este de 85,71%, peste 65 de ani este de 8,75% , rezultand un procent mai mare intre varsta de 15 64 de ani.

- incidenta bolnavilor din mediul urban este cu 19,78% mai mare decat numarul bolnavilor din mediul rural. - cazurile de bolnavi cu ulcer duodenal de sex masculin este cu 50,88 % mai mare decat sexul feminin. - numarul bolnavilor cu ulcer duodenal in spitalul judetean de urgenta Satu Mare este de 74,3% , apropiata de cea din Europa de Est, corespunzand cu evaluarile efectuate pana in prezent in Romania. - incidenta infectiei cu bacteria HP din lotul de 160 de pacienti, sunt reprezentate de 132 de cazuri clinice cu UD., ceea ce corespunde unui grad de infectare de 74,2% din totalul pacientilor.

40

Subcapitolul II
Prezinta un studiu efectuat pe trei cazuri clinice de bolnavi internati in spitalul judetean de urgenta Satu Mare , sectia interne cu diagnosticul de ulcer duodenal la care s-au studiat si aprofundat diagnosticele de nursing clinic si la care au fost aplicate masurile de nursing speciale si generale.

2.3.a. CAZUL I
DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL G. S. CULEGEREA DE DATE Date fixe: - numele si prenumele G. S. - varsta: 59 ani - sex: masculin - data si locul nasterii: 1951..21.08. Satu Mare Caracteristici individuale - nationalitatea: romana - limba vorbita: romana - cetatenia: romana - religia: romano-catolica - ocupatia: pensionar - stare civila: casatorit

41

Retoric: - in antecedente neaga boli infecto-contagioase in familie - este hipertensiv sub tratament medicamentos - ulcer duodenal de 10-15 ani - colecistectomie in urma cu 2 ani - nu este alergic la medicamente sau alimente. Elemente fiziologice si reactionale - grup sanguin: OI, Rh pozitiv - deficiente senzorile nu are Date variabile legate de starea fiziologica: - hidratare: prezenta, ceaiuri din plante , cantitatea de lichide ingerate aproximativ 1500 ml/zi. - obiceiuri alimentare: neglijeaza orarul meselor si dieta impusa, de aproximativ 3 luni. Se alimenteaza des pentru a i se calma durerea din regiunea epigastrica. - tranzit: constipatie - T: 36,5 C, - TA: 160/70mmHg, - P :70 pulsatii/minut, - R:18r/min. Date legate de starea psiho-sociala Pacientul G. S. traieste impreuna cu sotia lui, in conditii bune de viata, intr-o casa particulara cu 2 camere in Apateu, bine luminata si aerisita.

42

Antecedente Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca G.S.a mai fost internat in anul 2004 pe sectia cardiologie a spitalului judetean de urgenta Satu Mare cu diagnosticul de HTA, iar in 2007 a fost internat cu diagnosticul de ulcer duodenal. Motivele internarii actuale In dimineata zilei de 21.03.2010. pacientul se prezinta la medicul de familie cu urmatoarele simptome: durerere la nivelul epigastrului, de obicei dupa 2-3ore postprandial,senzatia de arsura(pirozis) greturi ,varsaturi postprandiale tardive, eructatii acide, cefalee, transpiratii reci, insomnie, anxietate moderata, astenie. Este trimis la un medic specialist, care indica examen radiologic baritat si gastroscopie,iar in urma examenelor clinice si paraclinice se pune diagnosticul de ulcer duodenal si se decide internarea pe sectia de interne a Spitalului Judetean de urgenta Satu Mare pentru tratament si supraveghere medicala. Diagnostic medical: ulcer duodenal cronic in puseu acut dureros, cu nisa. Observatiile asistentei medicale Pacientul G.S. se interneaza in 21.03..2010 , se constata ca pacientul G.S. are alterate urmatoarele nevoi: Nr. Crt. 1. NEVOIA MANIFESTRI DE INDEPENDEN Aparat respirator intergru Greturi si varsaturi repetate Diaforeza Constipatie DEPENDEN Satisfacut Lipsa poftei de mincare Transpiratii abundente SURSA DE DIFICULTATE Satisfacut

DE A RESPIRA DE A BEA I MNCA

2.

Risc de deshidratare Diminuarea peristaltismului

3.

DE A ELIMINA

Absenta scaunelor Durere la efort fizic si de mai multe zile defecatie

43

4.

DE A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR DE A DORMI I A SE ODIHNI DE A SE MBRCA I DEZBRCA DE A PSTRA TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE DE A FI CURAT I A AVEA TEGUMENTELE NGRIJITE DE A EVITA PERICOLELE DE A COMUNICA DE A TRI DUP PROPRIUL SISTEM DE VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA DE A SE AUTOREALIZA

Pacientul are o postura incomoda din cauza durerii Dificultate de a se odihni Pacientul nu se poate imbraca si dezbraca singur Mentinerea constanta a temperaturii corpului Pacientiul nu-si poate asigura singur igiena corporala Durere epigastrica Pacientul nu poate comunica are un facies anxios Consider c triete conform propriului sistem de valori

Evit micrile brute Se misca cu dificultate Ore de repaus insuficiente Pacientul se misca cu dificultate din cauza durerii

Durere epigastrica

5.

Durere , anxsietate, spitalizare, boala Mobilitate limitata

6.

7.

Satisfacut

Satisfacut

8.

Se misca greu din cauza durerii intense, a greurilor si varsaturilor Diaforeza

Slabiciune, oboseala continua

9.

Ulcer Imposibilitatea comunicarii

10.

Anxietate, frica

11.

Citesc pacientului un fragment ditr-o carte religioasa

Pacientul mentine echilibrul psihic

12.

Se consider realizat

Satisfacut

Satisfacut

44

13.

DE A SE RECREEA

Consider c se recreeaz citind s-au Satisfacut uitandu-se la televizor Insuficienta cunoastere a masurilor preventive a bolii, a tratamentului

Satisfacut

14.

DE A NVA

Durere epigastrica Scadere ponderala

Lipsa de informatie, de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii

Diagnostic de ingrijire: disconfort din cauza durerii, greturilor, varsaturilor. Stabilirea prioritatilor: - calmarea durerii - combaterea greturilor si varsaturilor - corectarea pozitiei incommode - asigurarea odihnei - combaterea anxietatii - alimentarea si hidratarea corespunzatoare. PLAN DE NGRIJIRE DIAGNOSTIC NURSING 1.Disconfort, durere abdominala Cauza: - alterarea integritii mucoasei gastro-duodenale OBIETIV - pacientu l s prezinte o diminuare a durerilor - evaluare zilnica INTERVENII - asigur cond iii de microclimat cu salon curat, aerisit i temperatura optim - asigur p acientului repausul fizic i psih ic - manifest nelegere fa de suferina pacientului; - evaluez caracteristicile durerii: debut i durat,
45

EVALUARE 22.03.2010 -dup administrarea analgezicelor, antisp asticelor se observ o uoar ameliorare a durerilor. 23.03.2010

DIAGNOSTIC NURSING Manifestri: - dureri colicative n epig astru, neperiodice, ce apar la 1-2 ore postprandial i n oaptea i care di minu la ingestia alimentelor - pirozis -foa me dureroas 2. Deficit de volum lichidian Cauza: - alterarea mucoasei digestive Manifestri: - greuri - vrsturi de origine periferic, cu coninut alimentar i bilios, 200ml

OBIETIV

INTERVENII localizare, iradiere, intensitate - sftuiesc pacien tul s se relaxeze - n ziua internrii, administrez la indicaia medicului, med icamentele in doza si calea de admin istrare prescrisa - observ efectul medicaiei asupra organismului

EVALUARE -dup disp ariia efectului medicaiei durerile s-au accentuat. Se admin istreaz din nou analgezice. 24.03.2010 -pacientul prezint dureri suportab ile. -durerile epigastrice redu se. 25.03.2010 -pacientul nu mai acuz dureri. 21.03.2010 -pacientul prezint greuri i vrsturi i i se admin istreaz antiemetice. 2 3.03.2010 -pacientul nu mai prezinta varsaturi ci doar o usoara greata 25.03.2010 -pacientul prezinta o stare de bine fara greturi si fara varsaturi

- pacientu l s fie menajat fizic i psihic n timpul vrsturii. -pacientul sa prezinte o stare de bine -pacientul sa nu prezinte greturi, varsaturi

- menajez fizic i psihic pacientul n timp ul vrsturii - aez pacientul n decubit dorsal cu capul ntr-o parte aproape de marginea patului -ii asez su b barbie o tavita renala, cand apare varsatura sustin fruntea bolnav ului -dupa incetarea varsaturii ii ofer un pahar cu apa pentru clatirea cavitatii bucale -apreciez macroscopic aspectul si cantitatea varsaturii si in formez medicul -supraveghez functiile vitale si le no tez in foaia de obervatie

46

DIAGNOSTIC NURSING 3. Deficit de alimentatie: Cauze: - greuri -vrsturi alimentare i bilioase postprandiale tard ive - inapeten Manifestri: - astenie fizico-psihic progresiv -paloarea tegu mentelor

OBIETIV

INTERVENII

EVALUARE 21.03.2010 -pacient alimentat parenteral cu so luie electrolitic, ser glucozat, vitami ne. 22.03.2010 -pacient alimentat per os cu alimentaie hidric, respectnd regimul impus de boal. 23.03.2010 -pacientul prime te o alimentaie hid ro-lactozaharoas. 24.03.2010 -pacientul revin e la alimentaia obinuit

-pacientul - aerisesc salonul n aintea s rectige fiecrei me se apetitul - ajut pacientul s adopte o trep tat. poziie comod -pacientul - pe timpul vrsturilor s aib o suprim alimentaia pe cale alimentaie oral i alimentez parenteral corespunzt oare canti- - dup n cetarea vrsturilor, tativ i rehidratez pacientu l treptat cu calitativ. cantiti mici de lichide reci oferite cu linguria - evaluare la 2 zile. - regimul alimen tar este un regim etapizat - fracionez necesarul caloric n trei mese principale i dou gust ri - nu insist pentru a consuma ntreaga cantitate de alimente - fac bilanul ziln ic ntre alimentele ingerate i eliminri - ad ministrez la indicatia medicului: medicaia antiemetica nainte de mese, fermeni digestivi n timpul me sei,-restul medicaiei post alimentar
47

DIAGNOSTIC NURSING 4. Inapetenta

OBIETIV

INTERVENII - depistarea gustului bolnavului referitor la alimente preferate - evitarea alimentelor ce provoaca repulsie - servesc pacientul cu alimente preferate, bogate in vitamine -il servesc in fiecare dimineata cu o cana de lapte cald, indu lcit -ii spun sa manance alimente usor digerabile, sa faca plimbare -administrez 1tb. de Bisacodil

EVALUARE

-mentinerea starii nutritionale -prevenirea scaderii in greutate -asigurarea unui tran zit intestinal corespunzat or

24.03.2010 -dupa cateva zile apetitul ii revine

5.Constipatie

- tranzitul intestinal se normalizeaza

6. Diaforeza Cauza: - dureri colicative n regiunea epigastric Manifestri: - transpiraii reci, abundente, localizate la nivelul ax ilei, palmelor.

-pacientul s prezinte tegu mente i mu coase curate.

- observ obiceiurile pacientului n legtur cu cunoa terea i respectarea normelor de igien - observ modul n care pacientul i efectueaz toaleta zilnic - asigur temperatura camerei de 20-22C i a ap ei 37-38C efecturii toaletei ziln ice -contientizez importan a meninerii toaletei pentru prevenirea mbolnvirilor

-in urma interveniilor curente, pacientul prezint tegu mente i mucoase curate. -obiectiv realizat.

48

DIAGNOSTIC NURSING 7. Tulburari ale ritmului de somn: Cauze: - nelinite - cefalee -dureri epig astrice Manifestri: - ore insuficiente de so mn calitativ i cantitativ 8. Usoara dependenta in satisfacere a nevoilor 9. Anxietate moderat Cauza: - necu noterea prognosticului bolii Manifestri: - nelinite - agitaie - team - cefalee frontal

OBIETIV -pacientul s prezinte un so mn calitativ i cantitativ n limite fiziologice 7-8 ore pe noapte.

INTERVENII - menin condiiile necesare somn ului - nltur sti mu lii externi: auditivi, vizu ali ce ar putea perturba somnul pacientului - observ i n otez calitatea, orarul somnului - la indica ia mediculu i administrez:Fenobarbital 1f intramuscular ora 2 1 - observ efectul medicaiei

EVALUARE 22.03.2010 -pacientul a avut un so mn agitat 24.03.2010 -pacientul a beneficiat de 7-8 ore de somn calitativ, fr treziri noctu rne, odihnitor. -obiectiv realizat -nevoile bolnavului sunt satisfacute 23.03.2010 -pacientul este echilibrat din punct de vedere psihic i anxietatea a disprut.

satisfacerea -ajut bolnavul in satisfacerea nevoilor nevoilor personale -pacientul s fie echilibrat psihic - favorizez adaptarea pacientului la noul mediu - asigur u n climat de calm i securitate - pregtesc pacientu l din punct de vedere psihic pentru investigaiile paraclinice i pentru admin istrarea tratamen tului - ncurajez relaia pacientului cu familia - la indica ia mediculu i ad ministrez Hidroxizin 1d g/zi - observ efectul medicaiei

49

DIAGNOSTIC NURSING 10. Neliniste in legatura cu posibilitatea aparitiei unor complica tii 11.Sentiment de neputinta

OBIETIV -sa nu prezinte complicatii

INTERVENII -favorizez un climat de liniste, ii vorbesc despre prognosticul bolii

EVALUARE -pacientul se linisteste

-mentinerea -pun pacientul in legatura cu personele dorite i magin ii pozitive fata de sine -pacientul s beneficieze de modaliti de practicare a religiei pe perioada spitalizrii - determin pacientu l s-i exprime p ropriile convingeri i valori - planific mpreun cu pacientul activiti religioase - apreciez importana credinei n v iaa pacientului i sentimentul pacientului fa de bo al - caut modaliti d e practicare a religiei citirea unor documente religioase

-pacientul este linistit psihic

12. Dificultatea de a participa la activiti religioase Cauza: - spitalizarea Manifestri: i mposibilitate a de a participa la activitile grupului religios de care aparine 13. Deficit de cunotine despre boala

-obiectiv realizat

-pacientul s acu muleze cunotine su ficiente desp re boal pe toat durata spitalizrii

- stimulez dorin a de cunoa tere a pacientului i motivez importana acumulrii de noi cun otine - contientizez pacientul asupra propriei responsabiliti privind sntatea sa

24.03.2010. -pacientul a recepionat noile informaii, este dornic sa afle cat mai mu lte lucruri noi cu privire la boala sa

50

DIAGNOSTIC NURSING 14. Nu cunoaste regimul de viata in general dupa externare si riscul cronicizarii bolii

OBIETIV -sa duca un regi m de viata sanatos -sa primeasca informatiil e necesare

INTERVENII - i explic pacientului necesitatea,importanta respectarii regimu lui alimentar -evitarea stresului,alcoo lului, fu matului -sa se prezinte la controalele medicale periodice

EVALUARE -pacientul promite ca va respecta ind icatiile primite

INVESTIGATII CLINICE, PARACLINICE SI DE LABORATOR EFECTUATE PE PERIOADA INTERNARII INCESTIGATII CLINICE SI INVESTIGATII DE LABORATOR PARACLINICE - hemograma, VSH, glicemie, - s-a recoltat sange pentru determinarea TGP,TGO, grupului sanguin Rh - examen de urina, VSH dupa 1 ora, Ht 48mg%, Leucocite - endoscopie, Rx abdominal cu 5200, PH 6, Glicemia 85mg%, TGP substante de contrast ( bariu ) 10ui, TOG 17 ui,Uree 50mg%, Ts 3 min., Tc 10min., Urina flora mixta Tratamentul pe perioada spitalizarii - repaus la pat - Algocalmin 1 fi/zi - Scobutil 3x1 tb/zi - Papaverina 3x1 tb/zi - Glucoza 5% 500ml/zi iv. - Ser fiziologic 500ml 2fl./zi - Ranitidine 3x1tb/zi - Metoclopramid 3x1tb/zi - Zantac 3x1fi/zi im - Vit C 200mg 3x1tb/zi - Glubifer 3x1tb/zi - Fenobarbital 1fi seara - Hidroxizin tb/zi
51

Evaluare finala In urma investigatiilor clinice si paraclinice medicul specialist pune diagnosticul de ulcer duodenal si decide internarea pe sectia interne a spitalului de urgenta Satu Mare, unde ramane pentru tratament si supraveghere medicala Dupa 24 h varsaturile, durerea in intensitate scade iar pacientul ramane internat o saptamana pentru tratament si supravegere medicala. Pacientul se externeaza in 27.03.2010 restabilit , stare generala buna cu: - durere ameliorate, varsaturi absente, apetit recastigat - stare de confort cu acceptarea bolii, a regimului igieno- dietetic si a tratamentului medicamentos - pacientul isi poate indeplini singur nevoile fundamentale - este consiliat privind respectarea regimului de viata, igieno dietetic. Recomandari la externare: - repaus fizic relativ - evitarea efortului fizic si psihic - evitarea stresului, alcoolului, tutunului si cafelei care sunt factori favorizanti ai ulcerului duodenal - urmarea tratamentului prescris de medic: pansamente gastrice, Scobutil 3x10mg/zi, Pirenzepina 2x50mg/zi, Ranitidina 2x150mg/zi - masuri igieno-dietetice: evitarea pranzurilor neregulate, abundente, evitarea prajelilor, condimentelor, a grasimilor, dulciurilor, evitarea medicamentelor ulceroase - revenirea la control periodic de specialitate la interval de 2 saptamani

52

2.3.b. CAZUL II DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL A. B. CULEGEREA DATELOR Date fixe: - nume si prenume: A. B. - data nasterii: 03.07.1948 - varsta: 62 ani - sex: masculine

Caracteristicile individuale: - nationalitate: maghiara - cetatenia: romana - religia: reformat - ocupatia: somer - starea civila: necasatorit Elemente ciografice legate de sanatate: - boli anterioare UD,BPOC, ICVB, CICD, hepatita cronica. - alergii pacientul nu este alergic la medicamente sau alimente Date variabile legate de starea fiziologica: - hidratare: prezenta , prefera sucuri natural, cafea, cantitatea de lichide ingerate aproximativ 1500ml/zi. - alimentatie: neglijeaza orarul meselor, prefera mese copioase, ciorbe condimentate, mezeluri, prajeli, carne de porc, sosuri,slanina. -Tranzit: constipatie - TA 140/70mmHg - P 90 pulsatii/min - R 14 r/min. Date legate de starea psiho-sociala Pacientul A.B. traieste impreuna cu mama, in conditii bune de viata, intr-un apartament cu doua camere , bine luminate si aerisite. Este consumator cronic de alcool ( 500 ml/zi ) si tutun ( 20 tigari/zi ) ,nu respecta regimul alimentar pentru hepatita, UD.
53

Antecedente In discutiile purtate cu pacientul reiese ca A.B. a mai fost interant la sectia interne in anul 2006, la boli contagioase in anul 2007 si in 2009 la sectia interne a spitalului judetean de urgenta Satu Mare cu ulcer duodenal. Motivele internarii actuale In dimineata zilei de 02. 02.2010 pacientul se prezinta la medicul de familie cu urmatoarele simptome: de aproximativ o saptamana acuza dureri epigastrice cu caracter de arsura, greturi, varsaturi postprandiale, stare de oboseala, ameteli.Medicul de familie il indruma la un medic specialist fiind cunoscut cu antecedente de ulcer duodenal. Dupa examenul radiologic si gastroscopic se pune diagnosticul de ulcer duodenal si se interneaza la spitalui judetean de urgent Satu Mare sectia interne. Observatiile asistentei medicale Pacientul se interneaza in 02.02. 2010 cu diagnosticul de ulcer duodenal. La anamneza reiese ca , pacientul acuza de cateva zile durei intense in regiunea epigastrica, greturi, varsaturi postprandiale, pirozis , inapetenta, dispnee, tuse, trnspiratii abundente si reci, cefalee, anxietate, astfel incat asistenta constata ca pacientului A.B. ii sunt alterate urmatoarele nevoi: Nr. Crt . 1. MANIFESTRI DE NEVOIA INDEPENDEN DEPENDEN Dispnee Greturi si varsaturi repetate Diaforeza 3. DE A ELIMINA Constipatie Sete permanenta Durere Lipsa poftei de mancare Transpiratii abundente Absenta scaunelor de mai multe zile SURSA DE DIFICULTATE Calmarea dispneei Usurarea respiratiei Alimentatie insuficienta Diminuarea peristaltismului Durere la efort fizic si defecatie

DE A RESPIRA

2.

DE A BEA I MNCA

54

4.

DE A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR

Pacientul are o postura incomoda din cauza durerii

Evit micrile brute Se misca cu dificultate Ore de repaus insuficiente Somn agitat Pacientul se misca cu dificultate din cauza durerii

Durere epigastrica

5.

DE A DORMI I A SE ODIHNI

Dificultate de a se odihni

Durere , anxietate, spitalizare, boala

6.

DE A SE MBRCA I DEZBRCA DE A PSTRA TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE DE A FI CURAT I A AVEA TEGUMENTELE NGRIJITE DE A EVITA PERICOLELE

Pacientul nu se poate imbraca si dezbraca singur Mentinerea constanta a temreraturii corpului Pacientul nu-si poate asigura singur igiena corporala

Mobilitate limitata

7.

Dispnee

Temperaura constanta

8.

Se misca greu din cauza durerii intense, a greurilor si varsaturilor Diaforeza

Slabiciune, oboseala continua

9.

Durere epigastrica Pacientul nu poate comunica are un facies anxios

Ulcer Imposibilitatea comunicarii

10. DE A COMUNICA

Anxietate, frica

DE A TRI DUP PROPRIUL SISTEM 11. DE VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

Citesc Consider c pacientului un triete conform fragment ditr-o propriului sistem de carte religioasa valori
55

Pacientul mentine echilibrul psihic

12.

DE A SE AUTOREALIZA

Se consider realizat Consider c se recreeaz citind sau uitandu-se la televizor Insuficienta cunoastere a masurilor preventive a bolii, a tratamentului

Satisfacut

Satisfacut

13. DE A A SE RECREEA

Satisfacut

Satisfacut

14. DE A A NVA

Durere epigastrica Scadere ponderala

Lipsa de informatie, de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii

Diagnostic medical:ulcer duodenal in criza,BPOC. Diagnostic de ingrijire:discomfort din cauza durerii, a greturilor si varsaturilor, alterarea ritmului respirator, obstructia cailor respiratorii, alimentatie inadecvata. Stabilirea prioritatilor: - calmarea durerii - combaterea greturilor si varsaturilor - corectarea pozitiei incomode - asigurarea odihnei - evitarea alcoolului, a fumatului - respectarea regimului alimentar PLAN DE INGRIJIRE DIAGNOSTIC NURSING 1.Disconfort,dur ere abdominala Cauza: - alterarea mucoasei duodenale OBIECTIV -pacientu l s prezinte o diminuare a durerilor INTERVENII - manifest intelegere fata de suferinta pacientului -evaluez caracteristicile durerii:debut,durata,localiza re,iradiere,intensitate -sfatuiesc pacientul sa se
56

EVALUARE -dup administrarea analgezicelor, antispasticelor se observ o ameliorare a

DIAGNOSTIC NURSING Manifestri: - dureri intense n epigastru, neperiodice, ce apar i no cturn i su nt calmate de ingerarea de alimente - pirozis 2. Deficit de volum lichidian Cauza: - alterarea mu coasei digestiv e Manifestri: - greuri - vrsturi de origin e periferic, cu coninut alimentar i bilios, 200ml

OBIECTIV

INTERVENII relaxeze -ad ministrez la indicatia medicului med icamentele prescrise -observ efectul medicatiei asupra organismu lui

EVALUARE durerilor. 03.02.201 0 -durerile au diminuat dar nu n totalitate. 04.02.201 0 -pacientul nu acuz dureri. 02.02.201 0 -dupa administrarea antiemeticu lui greata si varsaturile au disparut 03.02.201 0 - pacientu l nu mai prezinta varsaturi ci doar o usoara greata 05.02.201 0 - pacientu l prezinta o stare de bine fara greata si varsaturi

-pacientu l sa fie menajat fizic si psihic in timp ul varsaturii -pacientu l sa prezinte o stare de bine fara greturi si varsaturi

- menajez fizic i psihic pacientul n timp ul vrsturii - aez pacientu l n decubit dorsal cu capul ntr-o parte aproape de marginea patului - i aez sub brbie o tvi renal,cu o mana iar cu cealalt susin fruntea bolnavului - dup ncetarea vrsturii ofer pacientului un pahar cu ap pentru cltirea cavitii bucale - apreciez aspectul i cantitatea vrsturii i informand medicul - admin istrez medicatia prescrisa - observ efectul medicaiei

57

DIAGNOSTIC NURSING 3. Alterarea ritmului respirator Cauza: - disfuncie respiratorie de tip obstructiv Manifestri: - dispnee expiratorie de tip bradipneic - cianoza feei i a extremitilor

OBIECTIV -pacientu l sa prezinte o respiratie ampla, supla, libera p e nas

INTERVENII

EVALUARE

-asigur aerisirea salonului si 03.02.201 0 improspatez aerul de mai -dispneea multe ori pe zi. persista - asigur pacientului o 04.02.2010 pozitie sezand sau semisezand pentru a -dispneea si fav oriza resp iratia cianoza sunt in regres - masor zilnic functiile vitale si vegetative aco rdand 05.02.2010 o importanta deosebita -dispne resp iratiei usoara,ciano za - observ aspectul absenta tegu mentelor si mucoaselor T.A=120/80mmH -pregatesc psihic pacientul g pentru administrarea P=74/min oxigenului si administrez oxigenul in debit indicat de R=17/min medic. T=36,4C - observ raspunsul 06.02.200 9 terapeu tic al ad ministrarii oxigenului -dispneea a - la ind icatia medicu lui pentru combaterea in fectiei bronsice ad ministrez Amoxicilina 2gr/zi cps. disprut, pacientul respir liber pe nas

58

DIAGNOSTIC NURSING 4.Obstrucia cilor respiratorii Cauza: - procesul infecios Manifestri: - tuse rar cu expectoraie mucoas 5. Alimentaie inadecva t n deficit Cauze: - inapetena Manifestri: - astenie fizic - paloarea tegu mentelor

OBIECTIV -pacientu l s prezinte ci respiratorii permeabile

INTERVENII - nv pacientul s ndeprteze secreiile nazale, s tueasc i s expectoreze, s colecteze sputa n scuiptoare curat i dezinfectat - recoltez sputa pentru examenul bacteriologic

EVALUARE

04.02.201 0 -tuse rar, ci respiratorii semipermeabile 06.02.2010 -respiratie normala 03.02.201 0. -pacientul respect regimu l alimentar i primete un regi m hidric.

- aerisesc salonul nain tea -pacientu l s rectige fiecrei mese apetitul - prezint men iul atractiv pe treptat. o tav protejat cu un ervet curat -pacientu l s aib o alimentaie - ajut pacientul s adopte o corespu nzt poziie comod oare canti- - urmresc pacientu l pentru tativ i ca- ca aceasta s consu me litativ numai alimentele cuprin se n regim -evaluare zilnic. - fracionez necesaru l calo ric n trei mese principale i dou gustri - nu in sist pentru a con suma ntreag a cantitate de alimen te - fac bilanul zilnic ntre alimen tele ingerate i eliminri - menin interveniile cu rol propriu i delegat i-n zilele urmtoare
59

04.02.20 10. -pacientul primete o alimentaie corespunztoare cantitativ si calitativ, innd cont de regi mul alimentar i mpus de boal.

DIAGNOSTIC NURSING 6. Diaforeza Cauza: - dureri intense n regiunea epigastric Manifestri: - transpiraii reci, abundente, localizate la nivelul axilei, palmelor.

OBIECTIV -pacientu l s prezinte tegu mente i mucoase curate.

INTERVENII - planific un program de igien cu pacientul adaptat la starea sa fizic - observ mod ul n care pacientul i efectueaz toaleta zilnic

EVALUARE -in urma interveniilo r curente, pacientul prezint tegu mente i mucoase curate.

- asigur temperatura ca merei -obiectiv i a apei favorabil realizat. efecturii toaletei zilnice - educ pacientul s-i menin igiena riguroasa -pacientu l s prezinte un so mn calitativ i cantitativ n limite fiziologice - menin condiiile necesare somnului - observ dac perioadele de relaxare, odihn su nt n raport cu necesitile organismului - nltur sti mulii externi: auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul pacientului - observ i notez calitatea, orarul somnului - la ind icaia medicu lui admin istrez:diazepam 1cp ora 21 - observ efectul medicaiei 03.02.201 0. -pacientul a beneficiat de un so mn me dicamentos. 05.02.201 0 -pacientul a beneficiat de 78 ore de so mn calitativ, fr treziri nocturne, odihnitor.

7. Tulburri ale ritmului de so mn: Cauze: - durerile intense epigastrice - cefalee frontal - anx ietatea Manifestri: - ore insuficiente de so mn calitativ i cantitativ - treziri frecvente nocturne

8. Usoara dependenta in sa tisfacere a nevoilor

satisfacerea - ajut bolnavul in satisfacerea nevoilor nevoilor personale

- nevoile bolnavului sunt satisfacute

60

DIAGNOSTIC NURSING 9. Anxietate moderat Cauza: - necunoterea prognosticu lui bolii Manifestri: - nelinite - agitaie - team - cefalee

OBIECTIV -pacientu l s fie echilibrat psihic n decurs de 2 zile.

INTERVENII - fav orizez adaptarea pacientului la noul mediu

EVALUARE 03.02.201 0.

-anxietatea pa- asigur un climat de calm i cientului s-a securitate. dimi nuat dar este nc - pregtesc pacien tul din prezent. punct de vedere psihic 04.02.201 0. pentru investigaiile paraclinice -pacientul este - ncurajez pacientul pentru echilibrat din punct de vedere a-i nltu ra anxietatea cauzat de sp italizare psihic i anxietatea a disprut - ncurajez relaia pacientului cu familia -pacientul se linisteste psihic -pacientul se linisteste

10. Sentiment de neputinta 11. Neliniste in legatura cu po sibilitatea aparitiei unor complicatii 12. Dificultatea de a participa la activiti religioase Cauza: - spitalizarea Manifestri: - imposibilitatea de a participa la activitile grupului religios de care aparine

-mentin erea -pun pacientul in legatura cu persoanele dorite imag inii pozitive fata de sine -sa nu prezinte complicatii -favorizez un climat de liniste,ii vorbesc despre prognosticul bolii

-pacientu l s beneficieze de mod aliti de practicare a religiei pe perioada spitalizrii

- planific mpreun cu pacientul activiti religioase - apreciez imp ortana credinei n viaa pacientului i sentimentul pacientului fa de boal - informez pacientul asupra posibilitii de participare la serviciul religios din capela sp italului
61

05.02.201 0 - obiectiv realizat.

DIAGNOSTIC NURSING

OBIECTIV

INTERVENII - exp lorez nivelul de cunotine al pacientului cu privire la afeciun e - informez pacientul cu privire la mijloacele i resu rsele de in formaie pe care le pot asigura: brouri, cri, reviste - contien tizez pacientul asupra propriei resp onsab iliti privind sntatea sa

EVALUARE 05.02.201 0 -pacientul a recepionat noile informaii, este dornic sa afle cat mai mu lte lucruri noi cu privire la boala sa.

13. Deficit de cu- -pacientu l notine n leg- s acu mutur cu boala sa leze cunotine noi, suficiente desp re boal, pe toat du rata spitalizrii

14. Cunoasterea insuficienta a regimului de via ta specific bolii dupa externare si riscul cronicizarii bolii

-sa primeasca informatiil e necesare

- i exp lic pacientului care sunt alimentele p ermise i interzise - evitarea stresulu i, alco olu lui, tutunu lui - sa se prezinte la contro lul periodic

- pacientu l promite ca va respecta indicatiile primite

62

INVESTIGATII CLINICE ,PARACLINICE SI DE LABORATOR PE PERIOADA INTERNARII INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE -VSH , hemoleucograma -glicemie -uree sangvina -creatinina -TGP, TGO -Rx abdominal cu substanta de contrast ( bariu ) -examen bacteriologic al sputei -MRF -examen de urina INVESTIGATII DE LABORATOR -s-a recoltat sange pentru determinarea de gup sangvin , Rh -VSH 25mm/h , hematocrit 48mg% -leucocite 5600 -glicemie 102mg% -uree 43mg% -0,68mg% -11ui. 17ui. -mucus in cantitate mica, prezinta leucocite, neutrofile - nu sunt leziuni pleura pulmonare - flora mixta.

Tratamentul pe perioada spitalizarii: - Piafen 500mg 3x1cp/zi - Amoxicilina 500mg 4x1cp/zi - Papaverina 100mg 3x1cp/zi - Ranitidina 150mg 3x1cp/zi - Diazepam 10mg 1tb. Seara.

63

Evaluare finala Avand in vedere antecedentele bolnavului si in urma investigatiilor clinice si paraclinice,pacientul ramane internat in sectia de interne al spitalului judetean de urgent Satu Mare. Dupa acordarea ingrijirilor si administrarea medicamentelor starea pacientului se imbunatateste cu ameliorarea simptomatologiei: - dureri ameliorate varsaturi absente

- apetit inbunatatit - consiliat privind respectarea regimului de viata, igieno-dietetic - devine cooperant in acordarea ingrijirilor de nursing si a informatiilor privind boala. Pacientul se externeaza in data de 11 cu o stare generala buna. Recomandari la externare: - suprimarea alcoolului , tutunului si cafelei - respectarea tratamentului prescris de medicul specialist - masuri igieno-dietetice:evitarea meselor neregulate,abundente,evitarea prajelilor,condimentelor,a grasimilor - evitarea medicamentelor ce provoaca recaderi ulceroase - control la aparitia simptomelor alarmante.

64

2.3.c. CAZUL III DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL S. P. CULEGEREA DATELOR Date fixe: - nume si prenume: S.P. - varsta 36 ani - sex: masculin - data nasterii: 15.05.1974 Caracteristici individuale: - nationalitate: romana - cetatenia: romana - religia: romano-catolic - ocupatia: inginer - stare civila: casatorit Elemente biografice legate de sanatate: - boli anterioare: ulcer duodenal de 2 ani, anemie - nu este alergic la medicamente sau alimente. Elemente fiziologice si reactionale: - grup sangvin: 0.I., rh pozitiv - deficiente senzoriale: nu are Date variabile legate de starea fiziologica: - hidratare: prezenta, bauturi carbo-gazoase, cafea. - alimentatie: neglijeaza orarul meselor, consuma alimente nedietetice - tranzit:constipatie - T 36,7 C, T.A. 120/65 mmHg, P 72 pulsatii/min, R 18r. /min. Date legate de starea psiho-sociala Pacientul S.P.traieste impreuna cu sotia lui,in conditii bune de viata, intr-o casa particulara cu 4 camere si anexe,bine luminate si aerisite, ducand o viata echilibrata. Este consummator de tutun ( 20 tigari /zi )

65

Antecedente Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca S.P. a mai fost internat in anii 2008, 2009 pe sectia interne a spitalului judetean Satu Mare cu diagnosticul de ulcer duodenal. Motivele internarii actuale In dimineata zilei de 08.05.2010. pacientul se prezinta la medicul de familie cu urmatoarele simptome: durere la nivelul epigastrului, de obicei dupa 2-3 ore postprandial, senzatie de arsura ( pirozis ), greturi, varsaturi postprandiale, stare de oboseala, cefalee, ameteli, insomnie, anxietate moderata. Medicul de familie il trimite la un medic specialist, care indica examen radiologic baritat si gastroscopie, iar in urma examenelor clinice si paraclinice, medicul specialist pune diagnosticul de ulcer duodenal si decide internarea pacientului pe sectia interne a spitalului judetean Satu Mare pentru tratament si supraveghere medicala. Obiectivele asistentei medicale Pacientul S.P. se interneaza in 08.05.2010 de medicul specialist cu diagnosticul de ulcer duodenal. La anamneza reiese ca a avut dureri epigastrice, pirozis, greturi si varsaturi cu stare de slabiciune de 14 zile, astfel incat asistenta constata ca pacientul S.P. ii sunt alterate urmatoarele nevoi: Nr. Crt. 1. 2. NEVOIA DE A RESPIRA DE A BEA I MNCA MANIFESTRI DE SURSA DE INDEPENDEN DEPENDEN DIFICULTATE Aparat respirator intergru Satisfacut Satisfacut Greturi si varsaturi repetate Diaforeza Constipatie Pacientul are o postura incomoda din cauza durerii Lipsa poftei de mancare Transpiratii abundente Absenta scaunelor de mai multe zile Evit micrile brute Se misca cu dificultate Risc de deshidratare Diminuarea peristaltismului Durere la efort fizic si defecatie Durere epigastrica Durere , anxietate, spitalizare, boala

3.

DE A ELIMINA

4.

DE A MICA I A AVEA O BUN POSTUR DE A DORMI I A SE ODIHNI

5.

Ore de repaus Dificultate de a se odihni insuficiente


66

6.

Pacientul nu se poate DE A SE MBRCA imbraca si dezbraca I DEZBRCA singur DE A PSTRA TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE DE A FI CURAT I A AVEA TEGUMENTELE NGRIJITE DE A EVITA PERICOLELE DE A COMUNICA DE A TRI DUP PROPRIUL SISTEM DE VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA DE A SE AUTOREALIZA DE A SE RECREEA Mentinerea constanta a temperaturii corpului Pacientul nu-si poate asigura singur igiena corporala Durere epigastrica Pacientul nu poate comunica are un facies anxios Consider c triete conform propriului sistem de valori Se consider realizat Consider c se recreeaz citind s-au uitandu-se la televizor

Pacientul se misca cu dificultate din cauza durerii Satisfacut Se misca greu din cauza durerii intense, a greurilor si varsaturilor Diaforeza Anxietate, frica Citesc pacientului un fragment ditr-o carte religioasa Satisfacut Satisfacut

Mobilitate limitata

7.

Satisfacut

8.

Slabiciune, oboseala continua Ulcer Imposibilitatea comunicarii Pacientul mentine echilibrul psihic Satisfacut Satisfacut Lipsa de informatie, de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii

9. 10.

11.

12. 13.

14.

DE A NVA

Durere Insuficienta cunoastere a epigastrica masurilor preventive a Scadere bolii, a tratamentului ponderala

Diagnostic medical:ulcer duodenal,anemie. Diagnostic de ingrijire:discomfort din cauza durerii, greturilor, si a varsaturilor, tulburari de somn, anxietate.
67

Stabilirea prioritatilor: - calmarea durerii - combaterea greturilor si varsaturilor - combaterea pozitiei incommode - asigurarea odihnei. - combatere anxietatii - alimentarea si hidratarea corespunzatoare. PLAN DE NGRIJIRE DIAGNOSTIC NURSING 1.Disconfort,du rere abdominal Cauza: -alterarea integritii mucoasei gastrice Manifestri: - dureri intense n epigastru, periodice, ce apar la o or postprandial i dureaz circa 2 ore - pirozis - eructa ii -balonare postprandial OBIECTIV -pacien tul s prezinte o dimin uare a durerilor n decurs de 2-3 zile. INTERVENII - asigur salon curat,aerisit cu u miditate corespunztoare a aerului, temperatura o ptim de 18-22C, - asigur pacientului repausul fizic i p sihic n perioad a durero as i obligatoriu postprandial EVALUARE 08.05.2010 -pacientu l acuz dureri intense la nivelul epigastrului

-dup administrarea analgezicelor, antispasticelo r se - man ifest nelegere fa observ o uoade suferina pacientului r ameliorare a durerilor. - evaluez caracterul d urerii, durat, 09.05.2010 localizare, iradiere, -durerile epiintensitate i factorii care o declaneaz sau o gastrice s-au redus mult n agraveaz intensitate. -la ind icatia md icului 10.05.2010 administrez medicatia p rescrisa -pacientu l nu acuz dureri. O- observ efectul biectiv realizat. med icaiei asupra o rganismului
68

DIAGNOSTIC NURSING 2. Deficit de volum lichidian Cauza: - alterarea mucoasei gastrice Manifestri: - greuri - vrsturi precoce, cu coninut alimentar 300 ml.

OBIECTIV -pacien tul s fie menajat fizic i psihic n timpu l vrsturii. -pacien tul s prezinte o stare de bine fr greuri i vrsturi

INTERVENII - menajez fizic i p sihic p acientul n timp ul v rstu rii - aez pacientul n decubit dorsal cu capul ntr-o parte apro ape de marginea patului - i aez sub brbie o tvi renal,cu o mana iar cu cealalt susin fruntea bolnavului - dup ncetarea v rstu rii ofer p acientului un pahar cu ap pentru cltirea cavitii bucale - apreciez aspectu l i cantitatea vrsturii i info rmez medicul - administrez medicatia p rescrisa - observ efectul med icaiei

EVALUARE 08.05.2010 -dupa ad ministrarea antiemeticului greata si varsaturile au disparut 09.05.2010 -pacientu l nu mai prezinta varsaturi, doar o usoara greta 10.05.2010 -pacientu l prezinta o stare de bine fara greata si varsaturi -ob iectiv realizat

69

DIAGNOSTIC NURSING 3.Alimentaie inadecvat n deficit Cauze: - greuri -vrsturi alimentare postprandiale precoce - dureri epig astrice aprute dup ingerarea alimentelor Manifestri: - astenie fizicopsihic progresiv - paloarea tegu mentelor

OBIECTIV -pacien tul s aib o alimen taie corespunzt oare cantitativ i calitativ. -evaluare zilnic.

INTERVENII - aerisesc salonul naintea fiecrei me se - prezint meniul p acientului - ajut pacientul s adopte o p oziie comod - pe timpul vrsturilor suprim alimentaia pe cale o ral i ali mentez p arenteral cu glucoz vitamine, - dup ncetarea v rstu rilor, rehidratez p acientul treptat cu cantiti mici de lichide reci oferite cu linguria, - fracionez necesarul caloric n 5-6 mese/zi, mese - nu insist pentru a consuma ntreaga cantitate de alimente - fac bilanu l zilnic ntre alimentele ingerate i eliminri - menin interveniile cu rol propriu i delegat in zilele urmtoare
70

EVALUARE 08.05.2010. -pacient alimentat parenteral cu soluie electrolitic, ser glucozat, vitamine. 09.05.2010. -necesarul caloric al pacientului a fost asigurat prin alimen taie parenteral cu glucoz i vitamine. 10.05.2010. -pacientu l prime te o alimen taie hidric, respectnd regimul impus. 12.05.2010. -pacientu l este alimentat per oral nutriional.

DIAGNOSTIC NURSING 4.Inapetenta

OBIECTIV

INTERVENII

EVALUARE -dupa cateva zile apetitul ii revine

-mentinerea -dep istarea gustului starii p acientului referitor la nutritionale alimentele preferate -prevenirea scaderii in greutate -il servesc cu alimente b ogate in calorii si vitamine -evitarea alimentelor ce p rovoaca repulsie, greata

5.Constipatie

-asg urarea unui tranzit intestinal corespunza - tor

-il servesc in fiecare d imineata cu o cana de lapte cald, indulcit-ii spun sa manance alimente usor digerabile, sa faca plimbare -admin istrez 1tb Bisacodil

-tranzitul se normalizeaza

6. Diaforeza Cauza: - dureri intense n regiunea epigastric Manifestri: - transpiraii reci, abundente, localizate la nivelul ax ilei, palmelor, regiunii frontale.

-pacien tul s prezinte tegu mente i mu coase curate

- observ modul n care p acientul i efectueaz toaleta zilnic - asigur temperatura camerei de 20 -22C i a apei 37-38C favorabil efecturii toaletei zilnice - educ pacientul s-i menin igiena riguro as

-in urma interveniilor curente, pacientul prezint tegu mente i mucoase curate. -ob iectiv realizat.

71

DIAGNOSTIC NURSING 7. Tulburari ale ritmului de somn Cauze: - durerile intense epig astrice - cefalee - anxietatea moderat Manifestri: - ore insuficiente de so mn calitativ i cantitativ

OBIECTIV -pacien tul s prezinte un so mn calitativ i cantitativ n limite fiziologice

INTERVENII - menin condiiile n ecesare somnului, respectnd dorinele i d eprind erile pacientului - observ dac perioadele d e relaxare,od ihn sunt n raport cu necesitile o rganismului

EVALUARE 09.05.2 010. -pacientu l a prezentat un so mn medicamentos. 10.05.2010.

-pacientu l a - nltur stimulii externi: beneficiat de 78 ore de so mn auditivi, vizuali ce ar calitativ, fr putea perturba somnul treziri no cturp acientului ne, odihnitor. - observ i notez calitatea, orarul somnului - la indicaia medicului administrez:Fenobarbital 1 f intramu scular ora 21 - observ efectul med icaiei

8.Usoara dependenta in satisfacere a nevoilor

satisfacerea -ajut pacientul in satisfacerea nevoilo r nevoilor personale in limite admise

-nevoile pacientului sunt satisfacute

72

DIAGNOSTIC NURSING 9.Anxieta te moderata Manifestari: - nelinite - agitaie - team - cefalee Cauza: - necu noterea prognosticului bolii

OBIECTIV -pacien tul s fie echilibrat psihic n decurs de 2 zile.

INTERVENII - favorizez adaptarea p acientului la nou l med iu - identific cauzele anxietii - asigur un climat de calm i securitate - pregtesc pacientul din p unct de v edere psihic p entru investigaiile p araclinice i pentru administrarea tratamentului - ncurajez relaia p acientului cu familia p ermind acesteia s fie ct mai mult posibil alturi de pacient - la indicaia medicului administrez Hidroxizin 1 dg/zi - observ efectul med icaiei

EVALUARE 09.05.2010. -anxietatea pacientului s-a diminuat dar este nc prezent. 10.05.2010. - pacien tul este echilibrat din punct de vedere psihic i anxietatea a disprut. - obiectiv realizat

10.Sentiment de -mentinerea -pun pacien tul in imaginii legatura cu persoanele neputinta d orite pozitive fata de sine 11. Neliniste in lega tura cu posibilitatea aparitiei unor complicatii -sa nu prezinte complicatii -fav orizez un climat de liniste, ii vo rbesc despre p rogno sticul bolii

-pacientu l se linisteste psihic

-pacientu il se linisteste

73

DIAGNOSTIC NURSING 12.Dificultate de a participa la activitati religioase

OBIECTIV -pacien tul sa beneficieze de modalitati de practicare a religiei p e perioada spitalizarii -pacien tul s acu muleze cunotine noi, suficiente despre boal, pe toat durata spitalizrii.

INTERVENII -planific i mpreuna cu p acientul activitati religioase -caut mdalitati de p racticare a religieicitirea unor documente

EVALUARE -obiectiv realizat

13. Deficit de cunotine n legtur cu boala sa

-pacientu l a - stimulez dorina de recepion at cunoatere a pacientu lui noile i motivez importana in formaii,este acu mulrii de noi dornic sa afle cunotine cat mai multe lucruri noi - verific dac pacien tul a despre boala sa neles correct mesajul corect - i explic pacientului care sunt alimentele permise i interzise -sa evite stresul,alcoolul,tutunul -sa se prezin te la contoalele medicale p eriodice -pacientu l promite ca va respecta indicatiile primite

- explorez nivelul de cunotine al pacientului

08.05.2010.

14.Nu cunoaste regimul de viata specific bolii la externare si riscul cronicizarii bolii

-sa duca un regim de viata sanato s -sa primeasca informatiil e necesare

74

INVESTIGATII CLINICE , PARECLINICE SI DE LABORATOR EFECTUATE PE PERIOADA INTERNARII

INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE -hemograma, leucocite,glicemie, VSH, uree sangvina, creatinina, TGP, TGO, Rx. abdominal cu substanta de contrast (bariu ), examen de urina.

INVESTIGATII DE LABORATOR -s-a recoltat sange pentru determinarea grupei sanguine,Rh. -VSH 8 dupa 1h, Ht 49mg%, Leucocite 10300mm cubi, PH 6, Glicemie 93mg5, Uree 34mg%, cretinina 0,73mg%.TGP 10ui, TGO 16ui. -Urina flora mixta.

Tratamentul pe perioada internarii: Ser fiziologic 500ml 2fl/zi Scobutil10mg tb. 3x1/cpzi Papaverina 100mg 3x1cp/zi Glucoza 5% 500ml/zi 1fl/zi Metoclopramid 10mg. 3x1cp/zi Zantac 2ml 1i/zi im Ranitidina 150mg 3x1cp/zi Fenobarbital 10mg 1 tb seara Vit C 200mg 3x1cp/zi Vit B1 2ml 1fi/zi Vit B 6 2 ml 1fi/zi

75

Evaluare finala Dupa acordarea ingrijirilor si administrarea medicamentelor starea pacientului se inbunatateste cu: varsaturi absente durere ameliorata apetit recastigat stare de confort restabilita acceptarea bolii, regimului si tratamentului medicamentos devine cooperant in acordarea ingrijirilor de nursing si a informatiilor privind boala.

Pacientul se externeaza in 18.05.2010 restabilit si cu stare generala buna. Recomandari la externare: - repaus fizic relativ - evitarea efortului fizic si psihic - evitarea stresului, alcoolului, tutunului, a cafelei care sunt factori favorizanti ai ulcerului duodenal - urmarea tratamentului prescris de medic - masuri igieno-dietetice: evitarea pranzurilor neregulate,abundente, evitarea condimentelor, prajelilor, a grasimilor, a dulciurilor si a medicamentelor ce pot provoca ulcer duodenal. - sa se prezinte la control.

76

2.4. EDUCAIA PENTRU SNTATE A PACIENTULUI IN ULCERUL DUODENAL Pentru a preveni UD trebuie acordat o atenie deosebit urmtoarelor reguli de prevenie prin: - regim igieno-dietetic - tratament medicamentos profilactic. n cazul apariiei bolii, acesta trebuie tratat corect i urgent medical i chirurgical pentru a evita apariia complicaiilor. Dieta trebuie s protejeze mucoasa gastric din toate punctele de vedere: - protecie mecanic (alimente bine mestecate, bine frmiate, pireuri rase sau tocate) - protecie chimic (s nu fie iritante, s nu excite secreia clorhidripeptic, s nu staioneze mult n stomac) - protecie termic (alimentele s nu fie prea fierbini sau prea reci). Tot n perioada dureroas se mai pot da ou fierte, smntn, fric, puin unt proaspt, brnz de vaci, ca proaspt. Pe msur ce suferinele se amelioreaz se adaug biscuii, superioare creme de cartofi, pireuri moi. Se adaug i pine alb prjit slab, papanai fieri, zarzavaturi fierte, morcovi, spanac, mere rase, pere coapte, creme de lapte i ou. Alcoolul, cafeaua i fumatul sunt interzise. Se pot folosi condimente neiritante (cimbru, vanilie). Mesele trebuie s fie mici i frecvente (aproximativ 5/zi) i servite la ore regulate. Medicametele folosite n tratamentul ulcerului duodenal trebuie s protejeze mucoasa gastric, s stimuleze secreia de mucus protector, s tamponeze pepsina, s atenueze motilitatea antropiloric. Tratamentul medicametos al ulcerului gastric i duodenal utilizeaz o gam larg de droguri, pansamente gastrice i antiacide. Trebuie evitate medicametele ulcerogene: AINS, corticosteroizi. Modul de via temperat poate evita apariia ulcerului duodenal.

77

CONCLUZII
1. Din studiul statistic efectuat rezulta faptul ca: - frecventa acestei afectiuni este de 15% din populatia adulta studiata; - raportul intre UG si UD este de 1/3; - cazurile de bolnavi cu UD de sex masculin este cu 50,88% mai mare decat sexul feminin; - UD are un procent mai mare intre varsta de 15-64 ani,fiind de 85,71%, cu o frecventa in crestere la adolescent. 2. S-a observant ca numarul de pacienti cu boala ulceroasa internati in spital a fost mai mic, cu aproximativ 3,8%.. Aceasta evolutie este consecinta aparitiei noilor medicamente, precum si extinderii terapiei de eradicare a infectiei cu Helicobacter pylori. Diagnosticul infectiei cu HP este extrem de important, si necesar vindecarii rapide si reducerea numarului de recurente. Patogenia conform datelor noastre este prezenta la peste 52,58% din pacientii cuprinsi in studiu. Hiperaciditatea, din cauza histaminemiei crescute, ca si tulburarile trofice ale mucoasei gastrice, determinate de hipertensiunea portala, explica aparitia mai frecventa a ulcerului la acesti bolnavi. Scaderea secretiei de bicarbonat are ca rezultat mentinerea unei hiperaciditati in duoden cu actiune intens ulcerogena. Rolul asistentei medicale pe o sectie de gastroenterologie sau interne, unde se trateaza UD, este cunoasterea indicatiilor si contraindicatiilor medicamentelor, sa cunoasca semnele si simptomele in caz de complicatii, sa anunte medicul si sa intervina atunci cand este nevoie pana la aparitia medicului. Asistentii medicali trebuie sa incurajeze si sa sprijine masurile medicale de promovare a sanatatii , insa nimeni nu trebuie sa astepte cadrele medicale
78

3. 4. 5.

6. 7.

8.

sau pe altcineva pacientului. 9.

sa schimbe modul de viata si obiceiurile nocive ale

Influenta comportamentului alimentar si inlaturarea unor factor de risc, chiar in mica masura pot avea beneficii enorme, prin scaderea incidentei unor boli, deoarece se adreseaza intergii populatii. Se acorda atentie deosebita la modul de alimentelor. preparare si pastrare a

10. 11. 12.

Fumatul creste riscul de UD , intirzie vindecarea ulcerului si creste frecventa recaderilor. Apreciind nevoile persoanei si pledand nu numai pentru satisfacerea nevoilor ci si pentru protectia drepturilor sale, asistenta medicala practica rolul de avocat al pacientului. Aceasta impune o pregatire solida nu numai in ceea ce priveste ingrijirea pentru satisfacerea nevoilor somatice , psihice, spirituale ci si in ceea ce priveste drepturile fundamentale ale fiintei umane si modul de pledoarie / negociere pentru protectia acestora.

79

BIBLIOGRAFIE
1. Atlasul corpului omenesc editura Aquilq 93 Oradea

2. Alimentatia rationala a omului sanatos si bolnav Mincu Iulian, Ed. Medicala, Bucuresti 1975. 3. Breviar de explorari functional si de ingriliri speciale acordate bolnavilor Lucretia titirca, Ed. Viata Medicala romaneasca, 1994 4. Bolile digestive-Prof. Dr. Doc. Ion Gherman-Ed. Bucuresti 1996. 5. Chirurgie Mircea Constantinescu, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1996 6. Ghid de nursing - sub redactia Lucretia Titirca, Ed. Viata romaneasca, Baia Mare 1995 7. Glid de nursing-Nicolae Gheorghe,Gherghina Viorel,Timofte Mircea,Iordache Liliana--OAMMR 8. Gastroenterologie practic, Carol Stanciu Editura Junimea, Iasi, 1976 9. Manual de medicina interna pentru cadre medii Borundel C. Ed. Bucuresti 1974. 10. Medicina pentru familie Voiculescu M. Ed Medicala, Bucuresti, 1986. 11. Mic enciclopedie de boli interne, Gheorghe Mogos Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1983. 12. Practica urgentelor medicale Vlaicu R., Macovei E., Muresan I., Ed Dacia, Cluj Napoca, 1978. 13. Patologia chirurgical a abdomenului,Eugen Proca Editura Bucureti, 1986 Medical,

14. Primul ajutor n urgene medico-chirurgicale Cafri A., Bucur A., Ed. Militar, Bucureti, 1979 15. Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase si bolnave Virginia Henderson 16. Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor Balta G., Stanescu, Titirca Lucretia si colaboratorii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983.

80

17. Terapia intensiva in urgentele medico- chirurgicale Filipescu Z. + colectivul, Ed. Stiintifica si Enciclopedica 1979. 18. Terapeutica Medicala-Gabriel Ungureanu,Maria Covic-Ed.sympozion-Iasi 1993. 19. Urgente in medicina interna Mogos Gh., Ed., Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983 20. Urgente medico chirurgicale Lucretia Titirca, Ed., Medicala Bucuresti, 2002.

81