Sunteți pe pagina 1din 4
itor SILYIU DRAGOMIR \VASILE DEM. ZAMFIRESCU Reactor: DANIELA STEPANESCU Cope cole: DINU DUMBRAVICIAN ‘Tehoredactares computerizas: (CRISTIAN CLAUDIU COBAN Covet: GABRIELA MASEK Dscreres CUP a Biblotect Naionle sRomdnit WINNICOTT, DONALD Ww. ‘Opere/D.W. Wine: tad. din engess de Clwdia Alec, lane Laake Calin Popes coord, intros. de Cain Popes. Bare tur Te 2003 ‘a ISBN s73200394 LoL 5: Sutnere pl interpretare / trad: Alexarce Bot. -208.- blog SBN S7S 07400 1. Alo, Cauda (wad) 1 Laz fama) Ii Popescu atin (coed pret. tad) Wry Aranda) ‘ 1599082 Aceats carte a fost traduss dps Houoonc AND INTERPRETATION Fragment of mais, de DAW. Winnicott, Kamae Books and the Institute of Psycho-Analysis, Text © Donald W. Winnie 1872, 1986 Tntrducere © Masud Khan, 1985 ij in imba roming © ara Te, 2008 Cr. 27-0490, Bucuest “Teffax 44031 2945825 mal ofice edna ‘wsedurael so 1350 975-201-104 188 973,707.26 Cuprins Introducere de M. Masud R. Khan .. Fragment de analizs . ‘Anexd.Lzolare i regresie Bibliografie 26 D.W. Winnicott zentate prin ginduri, dar nici oexperien3 sau persoans nu ste interiorzas Pacentulinsui observ: comentarile sunt © conversate fara partener”(p. 202 mai os). Inc dela inceput Winnicott consienizatc8 maniera de susfnere a une conversa ide elafionace cu acest pacient determina in ansambl oreacieterapeutich negativ inrin- sect Pcientul sa pus singurdiognosicuk.Nu am ajuns nic codatd om. Am rata oazia (p19) Fe scut, problema mea este cum si gasese o lupta care nu a avut loc niciodata”(p. 236) Acste lucari nu bau sperat pe Winnicot. $i anaistal nici nu $-a propus si le vindece. A permis existenja simpto- rmelor a o conde necesar xine acrtuipacent in cad efi, deoaree acest paient rareri depisea condita deexis- tens pasivi. Mai mult, dupa ce Winnicott «realest c8trava- Hal sdu minal starea de spn izolatd i fab a acestuipa- cient nu ave la baz o intenfe ost fai de lca aralist a simpit provocat de paraderulacceptari totale a acest pacient pentru situa gi spatiul lini, cu refuzul paralel de relajo- ‘are interpersonal si de comportament luc generat de un mpuls spontan. Am folosit in cunogtnté de catzs cuvantal paradox. Prezentarea situaiel in termenitconfitual ai am- bivalenge arf fost ofalst suprasimplificare.Tocma fri ss- sinereaacestui paradox timp de 13 ani in care a relajionat ca Pacientul (nu trebuie 38 uitam cd pentru Winnicot aceasta nal a durat 13 ani sau chiar mal mult; Winnicott pistrase paciental vu in memore in tt acest imp), Winnicott a putt ‘serv flu n care acest pacent se raportesz la propria pet- soand si caractersticileacestui mod de raportare. Era picts tor nu picts! A fi plictist este o dispozti psihicd statics, inert. Afi plictistor esto posturd existeniald activa, meni. nut prin Wavalia minal perpetuu, De aii gi obosela reals fs las pe care o intdlnim la acest pacient si care i permite [tt de ufor sf schimbe nivelile de canting I orice amme- ningare sau posibilitate de stabilrea une! telat eae eu Win nicot, ssf alunece intr somn profund, ‘Acest,somn pe canapea” (a ofeit pacientului cele mai atentie irri personale a roprezentat un spaia secret de- Opere 5 Susfnre gi interpretare a spre care nici chiar vise lui nu ofereas nici o explicate sau indiciu, Winnicott avea o capacitate monumentala de a sus- fine intuitiv: Lisa Iucruriles8 se petreacS. Pacientul se ingr joreazi:,Totl este si mi trezes... Ag viea sh mi trezesc, adi- ‘chsh mi scol gis plec” (p. 240). Dar nu va reusi acest lucra niciodatd. Va riméne in inchisoarea stiri sale de spirit, Deci ‘nu poate avea nici un scop. Unde nu exists drum, nu exist scopuri. Cind pacientl aridicat ,problema vagi a scopului” (p. 241), Winnicot i-a reamintit prompt c& ni a fost capabil nici macar si vind singur la el pentru a doua sa analiza sia adiugat: ,A trebuit si vin eu si te cau” (p, 242). In cel mai bun caz, acest pacient putea si ajunga in stadiul in care si existe izolat in apropierea Sinelui sau real, dar nu putea ris- ‘a nici un moment si trliasei prin el. De aceea, se plictseste singur cu tehnicile sale de autoingrjire si autovindecare toa 18 viata Cand Winnicott a decs s plaseze acest material in cadrl pozitei depresive, a avut motive intemelate si faci acest I ru, Pozifia depresiva este o conotate a unel stat intrapsihi ce, implicind capactaf fective specifceg alte funcfil ale Eu- Iu, Poate ed nua fost ointémplare cf, la Scurt timp de la pr mma relatare a analizei acestui pacient in lucrareaTnolare gi re- {gresie, urmatoarea lucrare a lui Winnicott a fast Poztiadepre- ‘Sin dezcotareaemofionald normald (The Depresive Position in ‘Normal Emotional Development, 1954). Pentru Wincott, po- Ziia depresivi consttuie 0 relizare in dezvoltarea emotiona- 1g, Pasajle crucial in argumentarea acestei poz la Winn cott sunt: -Copil(sau adult) care a ajuns la acea capitate de a in- treine reli interpersonae care caracteizeaz8 seit stad lui eprimilor pase in dezvoltarea phil sSnstoas§ spent care ‘este posbilé 0 analizs obignuté a variajilr infinite ale relapilor ‘umane runghiulare«parcur lst arm poaiia depresiva Pe de alta part, copill (su adultul) are este preocupat cel mat ‘mult de problemele nnascute ale integra personaliti in me- iu nu a atin ine positia depress n dezvoltarea personals i 28 D.W, Winnicott Ince priveste medial copitlflat in stad eprimilor pas teint. situa familial constuind-o vat netinctua telaileinterpersonale gi bebelupul este fnut in braje de mama care se adapteazi la neveile Eu intr acest dous pits a bebelupl sau copii mic ere aba intr in pia depresiva este tinut in braje de mam, dar mai mult decit ait, nut in braje pe parcursul une integietape de vai Observai ck acum aimee: enti itoral inp iar mama sustine (nls) statin pentru ca be- Delupl sabi jansa de a parcurge consecinee experieneor i stinctuale; dupa cum vom vedea, aceasta parcurgere este foarte asemnitoare cu proces digest comparails din punet de ‘vedere al complexitsi. Mama contoleazt stuata gi ace acest lucr de nenumérate rs pe parcursul ureipericadecrtice in viaja bebelusulu. Con sin est fh ceva se pote fae in legaturd cu ceva. Tehnica ma- ‘mel permite ca sentimentele conflctale coexistente ale copilu- Jui, jubie pura 8 se clarifies deving interconetate, ind lueptat aduse sub contolul instanfelor interne, inten mos care stein esena sndtos” Concepteleeseryjale pentru inflegrea flu in care acest pacient fa folosit pe Winnicot reid in expresile mama de- fine controll situa” si tehniea mamei”-Dact se analiea- 24 cu atene relat de transfer a acestu pacient, se observa 6 tassturd foarte pregnant sirguinfa cu care cient ob- serv8 tenica lui Winnicott de analiz8s faptul eo intodu- ce imediat in limbajul su uzual. Tt timp acest refs neagd obiectul obiectv Winnicott, pentru a izola tence de analiza a lui Winnicot ia so insusi Lui Winnicot i lash Soar controll asuprasituafe! i spafului cline. Mai mult, limba fer acestuipacient toate barierele de care are ne- vie pentru a ine la distanjs pe Winnicot. Ori de cate ori procesul clinic fl impinge cite o relaie mutual, pacientul ‘doarme.,Cererie” verbal de contact fizi constituie doar ‘nou sinetenie a mingi pentru a insupiprecoce 0 nevoie si/sau 0 doris urgent sa asain seama limbsjuls unde poate continua sa aman pietificatd inert. Winnicot i i= (Opere 5 Sustnee si interpretare 2 ripest in aceast privina: Eu cred c@ ointerpretare core te cut la timp este int-un fel ca un contact fzic (p. 29). Winnicott simi dinttdeauna cat de precar est seutul pro- tector interior al acestut pacient. Orice influx acidental de toe cristalizaté intro relajie mutuals de afectiune sau gr- ji fa}3 de celalalt arf put extrem de usor si dea peste cap jocul perpetuu, strategia aparatlsi mental al acest birbat. “Astfl, Winnicott rimane in zona semnificailor deliberate ale limbajula ca mod exclusiv de lucru cu acest pacient. Din acest motv, pacental ni ajunge niciodata in contact cu capa- Gitatea sa luicd. Aceastaramane o posbilitate nostalgic la nivelal gindurilr. Winnicott este profund constent de con- "edngerilecu cae tebuie 58 teBiasc8 acest pacient. i spune cesta cd este blocat de capacitatea sa reparatore” (p46), ji ch aceasta confine un percol de eu augur deoarece ,sati- Facjia anitileazs obiectl pente el” (p. 48). Inte acestelimi- te, pacientul il poate los! pe Winaicott numai inteun mod foarte specalizat si distant in esena fell in care I olosey- te pe Winnicott este pentru a gsi un spaiu personalzat ‘ate sig poataetala ganduile sl obseroill sale despre tri- file propria permit ointeracfune cu tila experimental {inte ele. Dar chi aici somnul este att refugiul, ct i sin- ura sa experien{a de dependen. Winnicott interpreteazd Glupa o perioada in care pacientul a adormit:,Aveai nevoie 38 fi fnut in bre, sla pe lteneva s8 prea control stua- fie in timp ce dormeai”(P. 232). Folosirea persistent lai Winnicott de cite acest pacient este cea a unei anuite ret cen a anaist, Pacientul ye 8 Winvicotcunoase mai mul- te despre el decitexprim’ in interpretiile sale. Acesta este ‘unl dine secreele mutuale. Cellet secret comun este fap- tulcd Winnicott lua notie ‘Acum ajung la ultima problema pe cate doresc so discut: prezentarea pe care o face Winnicott feul in care dozeazs “uportulofeit pacientl In lucrarea sa Dlinoenaca sem sl perantei (Delinquency as a Sign of Hope, 1973), discutind ten- dinfele antisocial ale uns copil care poate fura un stilou de Jn.un magazin, Winnicott postleazi: 30 D.W, Winnicott sl] mu obectl era ler pe care Il eutacopiulorcum co- pl tua capt de ag ns ra obec concrete (sublinie- rea autorulu" Cred c4 Winnicott simi ned dela inceput acest pa- cient chuta 3 gisemc nel capaci, no relafie cu un bet. Si acest luena La Fut pe Winnicot 38 dea o ana direct reli salecspaientul Ca i pacentl sic deve- nitin parte un ebserator al procesulu cnc La eobservafia 2 at forma noifelo. Into alts lcrae perience ila mand sco (The Moter-lfat Experience of Mutat, 1970), cae discal eerie eciprcii, Winnicot aim {= Aceast epoca aparfine capaci mame de ae adap- {nevoilor copula tcezvolt dees in ermeni proces lide dup cum uemencs Analg care au 0 moralitate ana rig, ce nu perm te atingorea, pierd 0 mare parte din lcrurile pe are le voi de serie acum De exemplu un lucru pe care nut consientizeaza dlciodats este c& analistl are o mied tesfree ori de cite ort ‘adoarme pentru osecunds sau clnd minteslpoart in alt par- te (cum se poate foarte bine ntémpla)int-a fantete propre. ‘Aceastdtresrie este ecivalentul une! incapactat de a pasta contactul in termeni relaiei mami-copil Mintea apindut con- tactul cu paient” Cred cf notarea discufillor avute in analiza a inde, pentru Winnicott sio alts funcfie, aceea de a-l menfine treaz si constient in timpul hungilor pauze sat in momentele cind pacientul adormea, chiar $i in timpul asaltuilorretorciior- ganizate gi dense a pacientului care eliminau reciprocitates prin insisi metoda ei. Rlatareascrisd imprumultaintru citva lun fas tempo schimburilor verbale care au avut lo inte pa-

S-ar putea să vă placă și