Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prepozitia
Prepozitia
Prepoziția este o parte de vorbire neflexibilă ( nu își schimbă forma) care ajută la
stabilirea relațiilor dintre părțile de propoziție secundare ( atributul și complementul) și
cuvintele determinate de acestea ( substantive, verbe etc.)
Obs:
1. Prepozițiile nu îndeplinesc funcții sintactice, având doar rol de legătură.
Clasificare:
a). prepoziții simple: a, cu, de, la, de, pe, în, din, prin, lângă, după, între, până, spre, pentru
etc
b). compuse: de la, de pe la, de pe, de după, de sub, până la, de lângă, de pe lângă, despre,
înspre, dinspre, de-a, de către etc
acuzativ, majoritatea prepoziţiilor (către, cu, din, de, după, în, la, pe, prin etc.) și
locuţiunile prepoziţionale care au ca ultim termen o prepoziţie de acuzativ (faţă de, în
loc de, în afară de, conform cu etc.);
genitiv, prepoziţiile asupra, contra și cele provenite din adverbe prin articulare
(deasupra, dedesubtul, înaintea, înăuntrul etc.) și locuţiuni prepoziţionale ca în faţa, în
spatele, în mijlocul, în urma, în jurul, în preajma etc.;
dativ, prepoziţiile datorită, mulţumită (provenite din participii), graţie (provenită din
substantiv).
Cuvintele asemenea, aidoma, așijderea, conform, contrar, potrivit sunt adverbe și nu pot
fi încadrate în clasa prepozițiilor.
Într-o enumerare de substantive în cazul genitiv cerute de o prepoziţie sau de o locuţiune
prepoziţională specializată, articolul genitival apare înaintea fiecărui termen: Ninsoarea s-a
abătut asupra satelor, a orașelor, a câmpiilor. În felul acesta, prepoziţiile care cer genitivul
se pot deosebi de cele care cer dativul.