Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Boja Gheorghe

    Încărcat de

    Laura Lau
    12 vizualizări148 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări148 pagini

    Boja Gheorghe

    Încărcat de

    Laura Lau

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 148
    Asa cum am anti- cipat in peste 100 de articole publicate in presa local gi centrala, inclusiv in revistele de specialitate — “Tribu- na Invagémintulut” si “Examene’, invatimin- tul nostra este din ce in ce mai deficitar, ca- uzele sint mult mai multe si mai comple- xe; legate de continut, de organizare, coor- donare, indrumare gi control, majoritatea subordonate politic. La toate acestea se adaugit sistemul defici- tar de pregitire a tine- relor cadre didactice {a se vedea slabele re- zultate la examenele de titularizare), unde prin invatamintal uni- Yyersitar particular nu se asigur’ o pregitire stintificd, metodica si psiho-pedagogici co- respunzatoare, iat sa- Jarizarea, printre cele mai joase dintre ramu- rile economiei de stat, Indepirteazi _absol- ventié invatamintului pedagogic de stat cu 0 pregitire superioari. Cind la examenul de bacalaureat pic’ sau ia note miei elevi - olim- pici, cind procentele Citeva consideratii despre Starea invatamintului romanesc de promovabilitate sint intre 13-30% in ambele sesiuni, inseamnd c& este 0 problema legata mu numai de prezenta “camerelor de luat ve- deri” din sala. Daca ma refer numai Ja objectul matematica, specialitatea mea de baz, ag putea compune citeva variante si sint sigur ci nu tofi profe- sorii lear rezolva in intregime. Am analizat variantele de la obiectul matematici din acest fan siam constatat ci au fost mult mai difcite ca fn alfi ani; consider c& nu era necesar si se fac acest experiment pe seama elevilor, pentru a afla “un adevar” deja stiut. ine compune ase- menea variante de su- biecte ar trebui si stie ca examenul de baca- Jaureat nu este un con- curs ca si reuseasca cei ‘mai buni, ci un examen de verificare a cunos- tintelor generale legate de aplicabilitatea lor in viaga de toate zilete Cind ministrul inva- tamintului si echipa sa din minister, impreund nstructiv- educativi ai inspec- toratelor scolate, straint de problematica tavi- famintului romanese, marginalizeaza profe- sorii cu experienti, a caror contributie este recunoscuta de recul- tatele de exceptie obti- nute cu elevii gi studen- fii lor, nvatamintal na se va revigora aga de curind, Invatamintul preuniversitar - incotro?! De multe orl micam pus intrebarile: Este bine s& scot in evident anumite nereguli? Se merits? Sint sigur c& ele vor fi eliminate intr-un vitor oft mai apropiat, spre binele invatamintului? Cu tiscul c& repet anumite ide ci articolele publicate in prealabi! reamintim citeva: smestecul politicului in problematiga coli: promovatile tn funcfi, detasdrile, suplinirie, titularizérile neavind la baz’ ciiterile de competenta inscrise in lege si statut influenteaz& nefast at ‘organizarea, planificarea, conducerea cit $i desfagurarea procesului instructiv - educativ + Indepartarea de invatémint a tineritor sbsolventi de facuitate cu o bund Pregatire stiintiica si psiho-pedagogica pentru c& bugetul nu permite o salerizare <" Scoala nua finut searia de nele principii ale politic edu. cationale cum ar fi: principiul Cootenie ogeiilGli sansoloy lo 2a Gti saurprincipinl econ ‘educulicilusocial vluborale de MEN inca din 1999. Din tematica ‘orelor de diigentie: Ce sf cievin? Hyofeaiu Licluic de dur; espro comportareacizatasirespect fata de semenii nos; Munca, necesttate vitals penty om si societate,..nic|50%nuse dezbot; nele ore sunt transformatetn oe de cledleala plictisitoore fare efecte psiho-pedagogice sicon- luz convingtoare bazate pe ‘exemple concrete dn viatasauih oreinspeciaitatea diigintelui Nuin toate scolle sliceele se esfogoard ore de consiiere psho- edagogica cuspriinul CAPPin roctiaorientél cctiereieleviorsau elimina uno deficiente pstice sau vicli ca: furnatul, béutura, Gonsumul de drogut etc., nici entruelevi,nici pentrupérintisau chicator Cu exceptia unor postuticn: Discovery, Roulluiea IV, care contin emisiunipe teme slintiice. psiho-pedagogice si patiotice {inela. putin| tinotl lo urmarese, mojotitatea celorialte posturl V contin mal mut flme de groaza, Cumafiotls trafleantide crogut, telenovele de chagoste combhiaie « cuctime, iar presa pentru tineret estecasinexstenta, Ceeragrestdaccinainte de 1989fimele ercuviionatepe closé: saupe scoaiéin uma cérora se fixau unele concluall pozitive In ditectia compsortari anumitor Persoane cu s)xjinul profesorlior insotitorisau flmete pedagogice tulate’n scoala, seratele literare urmate de reuniuni in prezenta dirigintilor (numat asa se putea evitascandoluile de pin dscoieci, consumu de bautués! drogui? Inconckale: ectucatiase poate roabilla cand vemelmina tactort care au general degradaroa old vorn fl constien|i ca realizarea idealului educationc! revine in primulrGnd scoll, ciaiwiide familie siceleiatte instuti care au acetosi ro easton E.ducatia, jolor'de curbetintec jucaschimbari si la nivel ait prea Ea set of se lfeseze nu.nitumal gindinit cf g¥sinntiri Nationale are scoala, aleturi de file, capable $8 decide rapid si islentincelemaivarate condi “aul de ecutate oe pont sas1 sre gtoa sete oe acestla ined n era pins asa concrete ener WA}StTINte pari Bf sustinatol agall ‘at elevilor: ‘ofganizatile uvernamentate §/ Jndgatul $i-aulorsfle centrale 51 oeale. ree si Injelegerea - tor schimbati “sein crane? ania! éementelortadijonaie au elemente edite generate de nol real soo onomice detefmin& odversiicare a ‘mille go. mulipicare evident. a ‘walilor considerate anterior atipce. entry a alrage famiiaca element ieriatelor one erento dopa enum are. ate. greveaz® parteneratl ante ‘coals pari elevr,"webuie. surat ca poi ered navel Sook zareastragerea tailor, ~ elaborarea’ si aplicared sislemalicd @-unor proieto centrale se pavtenoratlcupavig 4 ransformarea comer: de patna ssc ative si dnamioe In sens Legile educatiei, in dezbatere Nu este prima dati cand participim la dezbaterea unor proiecte propuse de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT), legate de problematica scolii, Cu prilejul aparitiei proiectelor ,Statutul Personalului Didactic” si a Legii fnvatimantului, s4du facut propuneri pertinente de cAtre profesori si invatatori cu experienfi in dezbaterca acestora, legate de Grepturile gi indatoritile dascalilor si elevilor, dar, pana la uma proiectele au devenit acte normative, fri a se mai fine seama de nici o propunere, find publicate in forma initial’. Multe prevederi inserise in aceste documente in legatura cu miscarea personalului didactic, promovarile in functii didactice si alte multe drepturi au fost incdileate de nenumirate ori, chiar de MECT, subordonat politic guvemelor de dupa 1989. Au fost si s- au schimbat multi ministri, unii Sr8 a fi profesori de meserie, 51 s- au propus multe proiccte legate de reforma scolar, fir a mai putea fi puse in practic; s-au ficut multe experimente in legatura cu examenele finale la schimbari de ciclu, gimnazial si liceal, toate conducdnd la lipsa de interes gi slaba pregitire a elevilor, aici, puteam adauga si admiterea la liceu pe baza notelor de la tezele cu subiect unic, in ciuda faptului cd au aparut si s-au semnalat multe erori in metodologia de organizare si desfigurare a acestora; directori si inspectori de scoala, promovati politic, Pari experienti si competenfi in domeniile: educational, financiar- contabil si administrativ, nu pot urmiri si regla un proces instructiv-educativ-formativ si performant. Indiferent de propunerile din aceste legi ale educafiei, in orice unitate scolara se.poate defigura un invafamant de calitate, dack invavitorli si profesorii dau dovad’ de competent%, prestigiu si daruire. Un dascal este competent, dacd: este devotat elevilor gi misiunii sale; cunoaste disciplina pe care o preda; este responsabil pentru managementul si monitorizarea modului in care invati elevii; se gindeste sistematic la modul in care preda i invata din propria experienti, Meditatiile, aspru criticate in presi, sunt necesare multor elevi rimagi in urma la invatiturd, din diferite motive, si nu o dati am propus ca acestea si facd parte din organigrami sau si se fack la scoala, find platite ca ore suplimentare, indiferent dacd clevii fac parte sau mu din clasele unde profesorul probelor orale si a Educafiei Fizice de la examenul de Bacalaureat ar face s& dispar orice dubiu asupra unor aprecieri subiective sau note plitite. Aparitia legii salarizarii cadrelor didactice in functie de studiu, pregitire, activitate si rezultate cu un salariu decent, apropiat de venitul bugetarilor din alte sectoare de activitate, ar elimina inechitatea sociala si material si ar genera cresterea prestigiului dascalului in societate. Restructurarea programelor si a manualelor scolare in funetie de particularitatile psihice si fizice ale elevilor si de necesitatea aplic&rii cunostintelor teoretice in practica vietii ar conduce la cresterea eficientei si interesului pentru studiu. Inovarea in tnviitimant Adaptarea sistemului educational la schimbirile politice majore ale societafii ar, trebui si implice realizarea unei reforme scolare in consens cu realitatile invéjimantului romanesc gi si corespunda reformei social-economice din fara. Este invatimadntul un factor important al dezvoltirii? Consider ci incd exist’ multé confuzie in luarea unor decizii privind perioadele de scolarizare pe cicluri de invafimént, sia evaluarii, o atitudine de suspiciune asupra oportunitajii reformei, conservarea unei structuri de respingere a oricarei incerc&ri de schimbare, pistrarea conducerii institufiilor de educatie cu mentalitaji comuniste retrograde, de dezinformare gi cramponare pe posturi de conducere, indrumare si control, pe baz de relafii si pile, ignorand competenta profesionala si managerial’. inca din anul 1991, la Colocviul national de pedagogie au fost opinii ce-au avizat probleme tehnice si de confinut, referitoare la arhitectura si construcfii, la profesori si nivelul lor de competenfa, la necesitatea ridic&rii demnitafii sociale a acestora, asupra manualuliii obligatoriu sau pentru supradotali, a manualului pentru profesori, a moralititii reformei etc. Dar céte propuneri s-au realizat in 18 ani? Exist ined unele deficiente ale planului sia programelor scolare ca fiind neadecvate nivelului de cunostinfe, iar in ceea ce priveste manualele gcolare, s-au semnalat deficiente relative la continutul stiintific asupra exercitiilor practice, a aspectului grafic si a calita{ii hartiei pentru unele dintre ele. Desi s-au introdus unele nofiuni si cursuri de drept, de comportament si de finutd, cursuri de cunoastere a credinfelor si ideilor religioase, totusi, sunt foarte mulfi elevi care nu infeleg normele convietuirii in comun, nu sunt sociabili, cooperanti si umanitari iar ordinea si disciplina lasa de dorit. Tnovarea in inva{amant presupune: > 1. Preluarea in mod critic a tot ceea ce a fost bun in inva}imént, atat in latura instructiva, cat si in cea educativa. 2. Formarea de clase cu program si manuale speciale diferentiate, in functie de nivelul aptitudinitor fizice gi psihice ale elevilor. 3.Manualele si contin’ exerciti istractive si cat mai legate de viata. 4, Perfectionarea continu’ a educatoarclor, invatatorilor si a profesorilor prin CCD si CCPP in perioada vacantelor scolare prin intermediul unor teme fixate de ME€ si ISE, sub indrumarea spectoratelor scolare. 5. Atragerea tinerilor cadre didactice cu rezultate deosebite, atat in coordonarea reformei, cat gi in realizarea ei. 6. Popularizarea experientei pozitive a unor cadre didactice in domeniul instruct educatiei,cu prilejul unor consfatuiri didactice gi prin intermediul presei. practice si probleme 7. Educajia s& se realizeze prin jinuta, comportare civicd si ‘horalé desavarsitd, prin puterea exemplului in tere profesorul- diriginte si aiba un rol determinant in implicarea si a celorlalji factori: familia, colectivul de elevi si coleetivat de profesori ai clasei respective, 8. imbunatifirea metodologici pentru obfinerea gradatiei si a Salariului de merit, pundndu-se mai mult accentul pe continutul i Waloarea activititilor, mai deosebite cum arf: publicarea de Programe, manuale, ‘culegeri, articole de specialitate, numérul o, Eliminarea ,balastului de cadre eu experienf&” (care nu ingpeeit la catedtd niciodata) din Inspectorate gi MEC, eu vedeu ‘inguste asupra ‘invapiméntului, ‘ce constituie o frind in tealizarea nei reforme i consens cu dezvoltarea socieii roménesti si europene. = 10. Coordonarea proiectului de reforma de profesori ea Pregitire psiko-pedagogick superioaré (mu de inginer avocafi sau Politicient, cu diferite specializéti pe diploma, neprobate in Practica), \ ‘ Xv Educatia in tranzitie Fandul minorilor, se ideri si sute de cazuri ilizate, dar nu pentru a j 1. Renunjarea, aproape in {otalitate, la tradifiile scofii roménesti in domeniul educatii, 2. Preluarea nectitica a unor experiente pozitive in scoala i in mass-media in acest domeniy, 3. Necolaborarea in mod constant, sistematic a scolii cu familia, dispensarul sanitar si CAPP. 4. Influenta negativé a unor emisiun si Gonfin relatiri si imagini cu multe crime violuri, droguri, fer ca familia Sa intervina in acordare: vizionate sau explicate, 5. Indiferenta nor nonguvernamentale pentru vi i randul tineretului, sanse mininn viitor), din 1999. Din tematica orelor de dirigentie: Ce si devin? Profesia, britara de aur, Despre comportarea civilizats si oe cata far de semenii nostri, Munca, necesitate vitala pentru om ‘si societate... nici 50% tu se dezbat; unele ore sunt tansformate in ore de cicdleali Plictisitoare, Para efecte psiho- 4 'N Concluzie, edu ctorii care lcatia se au generat degrads idealului educational revine, lelalte institugij care au acelasi ro}. Poate reabilita céng Yom elimina ‘area ei si vom ff Constienti ca in primul rand, scolii, aldturi de familie si de cel Educatia, incotro? Js ore, nu sunt ateni la lecii,alfi chiulese, fumeata scold gi chiar in faja profesorilor. Aproape in fiecare siptiman’ se deterioreaza binci, usi, ferestre, perdele, mese, scaune. din cauza efectivelor scdzute care ar conduce Ie desfiinjarea anumitor clase si implicit a posturilor, Multi parin{i sunt plecati la munca in straindtate lasdndu-si copii singuri acasé, transformand-o pe aceasta in club de noapte, cu Daieti si fete, bauturi, tigari gi chiar droguri Nu odaté am intdInit elevi si cleve care, dup anumite jirbitori sau chiar dupa duminicd, mofaie la ore, stau ea capul pe banci, fird a-si lua notite sau si fie atenti la ore. Nota la purtare sau Ia anumite discipline, pe majoritatea nu ii mai intereseaz’, unii athe mana Prin ospriinul” anumitor colegé mai sito, alti care siung into sitatie disperatt se transfera la alte scoli pe diferite Motive, mai mult sau mai putin tntemeiate, : ‘Am observat ei unii dintre elevi devin din ce in ce mai obraznici, mai violenti, fir8 pic de jend sau tusine de colegi, profesori sau paring Educatia este tn dectin, aevenina un tenomen ac masa, Social-politice, moral-civice, M.EG.C., Inspectoratele scolare, directorii de seoli, ar tebui si se implice mai mult im crearea unui climat educativ Ecducafia influenjeaza instructia, dovada este faptul c& cele Iai slabe rezultate Ja invafiturd le ay clevii cu deficiente in comportare, Propun cateva masuri care sunt la indeména oricarui dascai, ditiginte si director: > Teconsiderarea orei educative * feeatura cu familia, sustingtori legati $i psihopedagogi sx fie eficienta ~ implicarea elevilor cu deficiente “te comportare in desfisurarea anumitor activititi educative ~ analiza’ stptdménali in careul elevilor a situatiet disciplinare din enn ey teleormanean, in cumpana (?!). ‘acd. simularea la capacitate 1 3, Goolartyebule sé evité asemenea practio gf An do an, rezuatele la invataturd sint 4 — pregBtrea “suplimentard a. elevik ‘yea din acest an scolar a soos In ”'s8 reazeze ‘un. program do. masur | ol mailabe, i tou rn Genaturrea sf (meditaila-s- consultajile) $8. § 1nd pte cole mai sabe rele cu . concrete dezbatucu oidroior de una f @8cunderea’ a¥evatulu, majortatea. destsoere:In soo, find plate ov of 2nle 68 promovare cuprinse ine 0% —-gplaepentruafiimbundtltgurmatpas | Cleator avzi de laude sf teresa In suplenertare sau s4 fc pare din nom fad Scola Agric! Turd Miguel) i cu pds in destgurarea. st tnalzared | Obfner de salettsadcradatidematisi didacic& ous" se oh ares 1h UUceat Pedagsaic Alexandra's sarcinirfxal. ‘cess dosere ‘yroase cu repoarie de reconsidefarea™ unor actiila ‘Rosi de Vode) peiule! —Considec8,peniruiibinatares autoevaluare. ce’ scot in’ eviderté’ insiuci-edwalive i reel ru xe \prégum grezllee ls concarsuie. - procesuilnstctv educa rebule sé se Preocupatile tor pentru obtinerea indopértat procum: seratele iteren Hiece la deri faze (bra judefean, alba inyedere urmatnarele aspect: progres sole" partciplnd ila dente recerai ce ci, ime diac, nth c ‘pal)sint din ce ince mai stabe denotS . ...- indrumarea i, controlul. procesulu.| Simpozicane pe aceasta tema citnd lungi “oameni-de.shinkS st cuturl ete: (toate t fea vajariniul nosh este in instucti-edeati. 52. nu. fe: anintat i | referee teoretice cu puncte de vedere ale prezétprofesorlon). “3 rican ‘anical in special la soles cesele cu | unorpedagcisipsinoiog romani! stn, -reconsideraea oe dé digene car tafe optévausem mitmat reuteta,sub veld program. sclare, | 2Tule-auaplcainpracic&nicodata, |” ar. webu 8, confi t ‘ul nalznd $i cauzele coroau incheindu-se,cu procese -erbale care si}. Pracicaanun( cin trp a une sal. sentiment itomeazcoratere putes cal. goeastd, Siuate..In_aticlul . confind masuri concrete cu tenons. de | (Sas cclegi) ce vor finspeclate pentru a in desévitsrea personals. ele: iia concepie,elevulut despre. realzare e-lermen. sou. ¢.mediu gi 8¥eatmpsise prebatoasd,ssipuntla deventea lor ca: oament dé lcere"t pl. si invalaturé* apérut-int-un.umérrea indepinsilg. “| Punel docunintele s\poate si-iseleciaze™, socielati deazigidemtina.--— ‘ol din matte, 2005. af zeruyl ‘erunle. age de.ugor ig | aslo (sau chia tev) care urieaza af. mbundtfrea, Regular gol lormenuf’ Apolin dezbaterea lematict pen fe munca care au ayut | ispeclaleesteoarledaundioare. prvi indatorilé. gi dreptusle elev ioctl Evo poorest sicarrezutated excopie sisBsesibainveder | Ineumare2. si convo anunjat tn umnérieaindepinile,. == 38.2006) orgenizat:

    S-ar putea să vă placă și