Moduri de realizare si stocare a fotografiei digitale

nelegerea esenialului
S spunem c vrei sa realizezi o fotografie i vrei s o trimii unui prieten prin e-mail. Pentru a face asta, trebuie ca imaginea s fie reprezentat intr-un limbaj pe care calculatoarele l neleg bii i byi. Esenialul este c imaginea este doar un lung ir de 1 si 0 care reprezint toate puncte mici colorate sau pixeli care in totalitate formeaz imaginea. Dac vrei s realizezi o fotografie in aceast form, ai dou opiuni:

Poi realiza fotografia folosind o camera cu film conventional, s procesezi chimical filmul, s tipreti pe hrtie fotografic si apoi s foloseti un scanner digital pentru a reda in calculator imaginea (s indici tiparul luminii ca valori de pixeli).
Poi s redai direct in calculator lumina original care ii invadeaza subiectul, imediat desface lumina n serii de valori ale pixelilor cu alte cuvinte poi folosi o camer digital. Camer foto digital

Ca majoritatea nivelelor fundamentale, totul se afl in camera digital. La fel ca o camer conventional are o serie de lentile care focalizeaz lumina pentru a crea imaginea unei scene. Dar n loc sa focalizeze lumina pe o bucat de film o focalizeaz pe un dispozitiv semiconductor care inregistreaz electronic lumina. Un calculator transform apoi informaiile electronice in date digitale. Toata frumuseea si infiarea interesant a camerelor digitale se obine ca un rezultat direct al acestui proces. Diferena dintre o camer digital i o camer bazat pe film este ca o camer digital nu are film. n loc de el are un senzor care transform lumina in sarcini electrice. Senzorii de imagine folosii de majoritatea camerelor digitale se numesc CCD (dispozitive incarcate cuplate). Alte camere, de calitate sczut, folosesc tehnologia CMOS (semiconductor complementar cu oxid metalic). n timp ce senzorii CMOS se vor mbunti aproape sigur i vor deveni mai populari in viitor, ei probabil nu vor nlocui n viitorul apropiat senzorii CCD n camerele digitale. Ceea ce vei nva se va aplica i la camerele CMOS. Senzorii CCD sunt o colecie de diode mici de lumin sensibil, care transform fotoni (lumina) n electroni (sarcini electrice). Aceste diode sunt numite fotosituri. n cateva cuvinte fiecare fotosit este sensibil la lumin cu ct lumina care lovete un singur fotosit este mai puternic cu att se acumuleaz mai mult sarcin pe acea locaie. Unul dintre lucrurile care au dus la scderea preturilor camerelor digitale a fost introducerea senzorilor de imagine CMOS. Senzorii de imagine CMOS sunt mult mai ieftin de creat dect senzorii CCD. Amndou categoriile de senzori, i CCD i CMOS au o baz comun trebuie s transforme lumina n electroni pe fotosituri. Un mod simplu de a nelege senzorul folosit in camera digital este s te gndeti la ea ca avnd o ordine 2D, de mii sau milioane de mici celule solare, fiecare transformnd lumina de pe o mic poriune a imaginii n electroni. Ambele dispozitive CCD si CMOS ndeplinesc aceast sarcin folosind aceeai varietate de tehnologii. Urmtorul pas este s citim valoarea (sarcina acumulat) fiecarei celule din imagine. ntr-un dispozitiv CCD sarcina este transportat prin circuit i citit din fiecare col in ordine. Exista un dispozitiv care transform fiecare valoare a unui pixel n valori
125

digitale. n majoritatea dispozitivelor CMOS exist mai multe tranzistoare la fiecare pixel care amplific i mut sarcina folosind mai multe fire tradiionale. Cile de acces CMOS sunt mult mai flexibile deoarece fiecare pixel poate fi citit individual. Senzorii CCD folosesc un proces de fabricare pentru a crea abilitatea de a transporta sarcina de-a lungul circuitului fr distorsiuni. Acest proces duce la o foarte mare calitate a senzorilor n termeni de fidelitate i la lumin sensibil. Pe de alt parte, circuitele CMOS folosesc procese standard complete de fabricare pentru a crea un circuit acelai proces folosit pentru a crea microprocesoarele. Din cauza proceselor de fabricare diferite, exist cteva diferene notabile ntre senzorii CCD i CMOS: Senzorii CCD, cum am menionat mai nainte, creaz calitate ridicat i distorsiune mica a imaginilor. Senzorii CMOS, tradiionali, sunt mult mai susceptibili la distorsiuni. Deoarece n senzorii CMOS fiecare pixel are mai multe tranzistoare localizate unul lng cellalt, sensibilitatea luminii unui circuit CMOS este mai sczut. Majoritatea fotonilor care lovesc circuitul, lovesc tranzistoarele n locul fotodiodelor. Senzorii CMOS, tradiionali, consum mai puina lumin. Implementnd un senzor n CMOS se produce un senzor de putere mic. Pe de alt parte, senzorii CCD folosesc un proces care consum foarte mult energie. Un senzor CCD consum cam de 100 de ori mai mult energie dect un senzor echivalent CMOS. Senzorii CMOS pot fi fabricai de aproape orice linie de producie standard de silicon, aa c ei tind s fie extrem de ieftini in comparaie cu senzorii CCD. Senzorii CCD au fost produi in mas pentru o lung perioad de timp, deci ei sunt mult mai maturi. Ei tind s aib o calitate mai mare a pixelilor si muli mai muli pixeli. Bazndu-te pe aceste diferene, poi observa de ce senzorii CCD tind s fie folosii in camere care focalizeaz imagini cu muli pixeli i cu o excelent sensibilitate a lumii. Senzorii CMOS au de obicei senzori de o calitate mai slab, rezoluie mai slab i o sensibilitate mai slab. Oricum, camerele CMOS sunt mult mai puin scumpe i au o durat de viat mai lung.

Senzor de imagine CMOS

Rezoluia
Cantitatea de detalii pe care camera o poate primi se numeste rezoluie si se msoar in pixeli. Cu ct camera ta are mai muli pixeli cu att mai multe detalii ea poate captura. Cu ct ai mai multe detalii cu att poi folosi zoom-ul (apropriere) mai mult nainte ca imaginea sa devina neclar . Cteva rezoluii pe care le poi gsi n camerele digitale din ziua de azi: 256x256 pixeli - Vei gsi aceast rezoluie pe camerele foarte ieftine. Aceast rezoluie este att de slab nct calitatea imaginii este mai ntotdeauna inacceptabila. Exist 65000 pixeli. 640x480 pixeli - Aceasta este cea mai sczut calitate la camerele reale. Rezoluia este bun dac vrei s trimii imaginile prin e-mail sau vrei s le afiezi pe o pagin de Web. Exist 307000 pixeli. 1216x912 pixeli - Dac vrei s tipreti imaginile aceasta este rezolutia bun. Exist 1109000 pixeli. 1600x1200 pixeli - Aceasta este una dintre cele mai mari rezoluii. Imagini realizate cu aceasta rezoluie pot fi tiprite i la dimensiuni mai mari (ex. 8x10 inci) cu rezultate bune. Exist 2 milioane de pixeli, dar poi gsi camere i cu 10.2 milioane pixeli.

126

S-ar putea s nu ai nevoie de multe rezoluii, depinde de ceea ce vrei s faci cu imaginile. Dac nu vrei sa faci altceva dect s le afiezi pe o pagin de Web atunci iat cteva avantaje ale rezoluiei 640x480: Camera ta va memora mai multe imagini la aceast rezoluie mai sczut dect la una ridicat. ti va lua mai puin timp s mui imaginile din camer n calculator. Imaginile vor ocupa mult mai puin spaiu n calculatorul tu.

Pe de alta parte, dac scopul tu este s tipreti imagini mai mari, i vrei neaprat s realizezi fotografii cu o rezoluie ridicat atunci ai nevoie de muli pixeli

Ce rezolutie poate oferi calitate maxima pe o imprimanta inkjet

Exista multe tehnologii diferite folosite de imprimantele cu jet de cerneala (inkjet). In general producatorii de imprimante isi comercializeaza produsele in functie de raportul dots(puncte) per inch (~dpi). De altfel nu toate punctele sunt egale, o imprimant poate sa aloce mai multe picaturi de cerneala (neagra , albastra, rosie si galbena) pe un punct decat alta. De exemplu imprimantele Hewlett Packard care folosesc tehnologia PhotoREt III pot picura o combinatie de 29 de picaturi per dot, genernd aproape 3.500 de posibile culori per dot. Asta ar putea insemna mult dar o camera foto digitala poate capta 16.8 milioane de culori per pixel(unitate de masura a suprafetei). Deci aceste imprimante nu pot realiza culoarea exacta a unui pixel folosind un singur dot. In schimb ele trebuie sa creeze un grup de doturi (puncte) care vizualizate de la distan formeaza culoarea unui singur pixel. Regula consta in faptul ca rezolutia imprimantei trebuie divizat la 4 pentru a obine o calitate foto maxim. Deci pentru o imprimant cu 1200 dpi, o rezoluie de 300 de pixeli/inch ar insemna calitatea maxim de care e capabil imprimanta. Asta inseamna ca o imagine de 1200x900 pixeli poate fi printat la calitate maxim la marimea de 4 inch lungime pe 3 inch lime. Pentru a printa rezonabil cu o calitate apropiat de cea a tradiionalelor fotografii, este nevoie de 150-200 pixeli/inch din marimea printat. Recomandarea Kodak: Marimea printrii Portofel 4*5 inci 5*7 inci 8*10 inci Megapixeli 0.3 0.4 0.8 1.6 Rezoluia imaginii 640*480 768*512 1152*768 1536*1024

Captarea culorii
Din pcate fiecare fotosit nu are culoare. El doar memoreaz intensitatea total a luminii care lovete suprafaa. Pentru a obtine o imagine total colorat, majoritatea senzorilor folosesc filtrarea pentru a privi lumina in componetele ei principale de culoare. Odata ce toate trei culorile au fost memorate ele pot fi aduse impreun pentru a crea spectrumul complet de culori de care ne-am obinuit a il vedea pe monitoarele computerelor.

127

Cum se combina cele 3 culori primare pentru a forma multe alte culori Exist cteva ci pentru a memora cele 3 culori cu o camer digital. Cele mai performante aparate folosesc 3 senzori separai, fiecare cu un filtru propriu.Lumina esta condus la diferiii senzori ampasnd un spliter (impritor) de raze in camer. Gandii-va la lumina care intr in camer ca i apa care curge printr-o conduct. Folosind acest spliter ar insemna impartirea apei in mod egal pe 3 conducte dierite. Fiecare senzor primete o privire identic a imaginii; dar datorit filtrelor, fiecare senzor rspunde la numai una dintre culorile principale. Avantajul acestei metode este acela ca aparatul digital inregistreaz fiecare culoare pentru fiecare pixel. Din pcate camerele ce folosesc astfel de de metode sunt fosrte scumpe. O a doua metod este de a roti o serie de filtre roii, verzi si albastre in faa unui singur senzor. Senzorul inregistreaz trei imagini separate intr-o succesiune rapida. Aceast metod ofera informaii despre cele trei culori pe fiecare pixel in parte; dar, deoarece cele trei imagini nu sunt Cum este divizat imaginea initiala (stnga). captate exact in acelai moment, ambele, si camera si inta fotografiat trebuie s fie staionare. O alta metod mai practic si mai economic pentru inregistrarea celor trei culori primare dintr-o singur imagine o constituie plasare unui senzor permanent deasupra fiecarui fotosit. Imprind senzorul intr-o varietate de pixeli roii, verzi si albatrii, este posibil de a conduce suficient informaie in vecintatea fiecrui senzor pentru a se inregistra aproape culoarea adevrat a intei/locaiei. Acest proces care const in verificarea pixelilor din vecintate unui senzor si in bnuial educat a culorilor se numeste interpolare. Cel mai comun model de filtre este modelul de filtre Bayer. Acest model alterneaz un rnd de filtre rou i verde cu un rnd de filtre albastru si verde. Pixelii nu sunt neaprat separai si egali ca numr; exist atia pixeli verzi ct albatrii si roii la un loc; aceasta se datoreaz faptului c sensibilitatea ochiului uman nu este aceeai pentru fiecare culoare. Este necesar s se obin mai mult informaie de la pixelii verzi pentru a se putea forma o imagine pe care ochiul uman s o poat percepe n adevrata culoare~true color. Exist si alte metode de a manevra culorile intr-o camer digital. Unele camere cu un singur senzor folosesc alternative ale modelului de filtre Bayer. O comapnie numit Foveon a dezvoltat un senzor care poate capta cele trei culori prin implementarea foto-detectorilor in silicon. Aceast tehnologie se numete X3 si funcioneaz deoarece lumina roie, galben i albastr pentreaz fiecare siliconul la diferite adncimi. Exist metode care folosesc si doi senzori dar majoritatea camerelor digitale din ziua de azi folosesc un singur senzor ce alterneaz randuri de filtre verde/rou si verde/albastru.

Tehnologia X3
Foveon X3 imbunataeste calitatea imaginii facnd-o mai clar, bogat n culori si mai rezistent la problemele de culoare. Pn acum nu ai ineles nimic. Sau cel puin nu totul. Asta pentru ca Foveon X3 este primul si singurul senzor care capteaz roul, verdele si
128

albastru la orice pixel in parte. Oricare alt senzor de imagine nregistreaz o singur culoare pe fiecare pixel- de aceea senzorul Foveon dispune de claritatea mai mare, culori imbunataite si rezistena la orice problem neateptat. Designul revoluionar al senzorului Foveon X3 conine trei grunduri de pixeli. Grundurile sunt imbrcate in silicon, profitnd de avantajul ca lumina verde, roie si albastr penetreaz siliconul la diferite adncimiformnd primul senzor de imagine direct din ntreaga lume. De la camere digitale profesioniste pn la echipament profesionist, Foveon X3 ofer o mulime de beneficii att cumprtorilor cat si creatorilor. n acelai timp, deschide calea ctre alte inovaii, precum noi tipuri de camere care nregistreaz att video cat i pozeaz fr a aciona negativ asupra calitii imaginii. Pentru a captura culorile pe care ali senzori de imagine le scapa, senzorul de imagine Foveon X3 folosete trei grunduri de senzori pixel mbracate in silicon. Grundurile sunt poziionate pentru a folosi avantajul c siliconul absoarbe diferite lungimi de und de lumin de diferita profunzime, astfel c un grund inregistreaza

roul, altul verdele si cellalt albastrul. Asta inseamn c pentru fiecare pixel la Foveon X3 exist de fapt trei senzori de pixeli, formnd prima si singura imagine senzor. Pn acum, toi ceilali senzori de imagine aveau ncorporat doar un grund de senzori pixel, cu un singur senzor pt fiecare pixel. Pentru a capta culoarea, senzorii sunt organizai intr-o reea sau intr-un mozaic, formnd a tabla de ah cu trei culori. Fiecare pixel este acoperit cu un filtru si reine o singura culoare- rou, verde sau albastru. Aceasta abordare are o ntoarcere inerenta, nu conteaz ci pixeli o imagine de senzor mozaic poate conine. De cnd senzorul mozaic capteaza doar una din trei culori, complexul de procesare e necesar pentru a interpola culorile pe care le rateaz. Interpolarea duce la diferite probleme si la pierderea detaliilor. Filtrele sunt folosite pentru a reduce problemele, dar cu preul claritii si a rezoluiei. Cu procesul su revoluionar de captare a luminii, tehnologia Foveon nu va compromite niciodat calitatea, astfel c vei face poze mai clare, avnd culori adevrate si mai puine probleme. i camerele dotate cu tehnologie Foveon X3 nu se vor mai baza pe puterea de procesare pentru a umple culorile lips, reducand cerinele hardware, simplificnd design-ul si reducnd timpul de asteptare dintre o fotografie si urmatoarea. Pixeli Variabili in tehnologia X3
129

Senzorul Foveon X3 nu conduce doar ctre poze mai bune, ci i camere ma bune, ca rezultat al puternicei proprieti de variaie a marimii pixelilor-culoare (VPS). VPS(variable pixel size) deschide ua ctre un tip nounou de camere, unul care trece foarte uor de la fotografie la camera video digital, fr a deteriora calitatea vreuneia. VPS permite pixelilor alturai s se uneasc n grupuri si s fie citii ca un pixel mai mare. Spre exemplu, un senzor de imagine 2300 x 1500 conine mai mult de 3.4 milioane de locuri pentru pixeli. Dar dac VPS a fost folosit pentru a grupa pixelii n blocuri 4x4, senzorul de imagine ar prea s aib 575 x 375 pixeli, fiecare dintre ei fiind de 16 ori mai mare dect cei obisnuii. Mrimea si configurarea grupului de pixeli sunt variabile- 2x2, 4x4, 1x2, etc.- i sunt controlate prin sofisticate circuite integrate in senzorul de imagine Foveon X3 Gruparea pixelilor mrete raia semnalului-la-distorsiune, permind camerei sa fac poze n ntregime color

in condiii de luminozitate sczut cu zgomot redus. Folosind capabilitatea VPS de a mri pixelii si de a reduce rezoluia i se permite senzorului de imagine s funcioneze la o turaie mai mare, accelernd viteza la care imaginile pot fi captate. Aceasta face posibil filmarea la o calitatea superioar prin intermediul camerei digitale, permind dezvoltarea primelor camere cu funcie dubl. Fr Foveon X3, camerele de acest gen ar trebui s sacrifice una din funcii pentru a funciona cealalt bine. i de cnd schimbarea marimii pixelilor poate fi fcut imediat, un senzor Foveon X3 poate capta o rezoluie mare, dar si fotografia n timpul filmrii video - i aceasta fiind o premier in domeniul camerelor digitale.

Claritate sporit
Abilitatea unic a tehnologiei Foveon X3 de a capta toat lumina la fiecare pixel face ca, pe lnga apariia culorilor adevrate, imaginile sa fie mai clare. Toate culorile, in special verdele, dein semnale luminoase pe care sistemul uman vizual le folosete pentru a discerne si defini detaliile imaginilor. Recunoscnd importana luminii verzi, creatorii sistemului cu senzori mozaic aloc 50% din pixeli pentru capturarea luminii verzi, cu restul de 50% eventual divizat intre rou si albastru. Cu toate acestea, ele capteaz doar pe jumtate din ct poate capta senzorul Foveon X3, care capteaz in proporie de100% orice culoare formnd imagini mai clare. n multe cazuri, diferena n claritate si detalii este compus din folosirea filtrelor de culoare la camerele digitale cu senzori mozaic. Filtrele de culoare au menirea de a minimaliza luminozitatea si problemele de culori. Artefactele sunt produse neprevzute ale complexului de procesare necesare pentru a interpola informaiile ratate
130

de senzorul mozaic. Oricum, filtrele reduc artefactele cu preul rezolutiei si claritaii. Aceste schimburi nu sunt necesare cu Foveon X3. Nu este nevoie s v bazai pe interpolare pentru a reconstrui informaiile lips, deoarece toate informaiile sunt captate de revoluionarul design de aezare in grmezi a pixelilor al tehnologiei Foveon X3.

Efectele filtrelor asupra imaginilor

Camerele ce folosesc senzorul mozaic sunt forate s aleag intre calitatea si claritatea imaginii. Imaginile formate direct cu senzor mozaic au o mai buna rezoluie decat cele formate cu filtre de culoare , dar sufer de interpolarea artefacterlor. Filtrele reduc artefactele, dar cauzeaz o reducere a rezoluiei si a detaliilor imaginii. Mozaic Mozaic Foveon X3 fara filtru cu filtru

Artefacte vizibile far filtru de culoare.

Imagine cu filtru de culoare.

Senzorul X3 far filtru de culoare

Noua tehnologie ce corecteaz automat problema de iluminare a fotografiei digitale

Numele aceste tehnologii este X3 Fill Light (lumina de umplutur); acest nou software imbuntete dramatic calitatea imaginii digitale afectat de codiiile de iluminare. X3 Fill Light simuleaz metoda fotografic de adugare a luminii in zonele umbroase, in timp ce conserv detaliile. Este o metod foarte puternic in care fiecare pixel este ajustat optim in functie de pixelii vecini. Aceasta tehnologie poate fi aplicat foarte uor: mutnd pozitiv cursorul de la valoarea iniiala (0.0) asa cum este ilustrat. In timp ce cursorul este deplasat pozitiv, relaia intre zonele imaginii care conin umbre, tonuri medii si puternic luminate sunt alterate fiecare in raport cu cealalt. Marind cantitatea de lumin, luminozitatea si contrastul umbrelor dintr-o regiune sunt mrite pentru a spori vizibilitatea din respectiva regiune. Simultan contrastul unei regiuni puternic luminate este mrit iar luminozitatea este ajustat pentru a se evita saturarea imaginii. Exempe de situaii in care X3 Fill Light este necesar sunt cele in care sunt fcute fotografii in condiii
131

de luminozitatea medie in care apar zone cu umbre sau lumina directa, scene interioare sau exterioare, fenome naturale dramatice. Rezultatul final este o imagine care arat cat se poate de natural si care pot fi printate la calitate maxima.

Comparatia intre imagini

Tehnologia Foveon X3 mbuntete vizibil calitatea imaginilor, dup cum demonstreaz si aceast paralel. n acest caz, o imagine facut cu un senzor mozaic este comparat cu o imagine facut cu Foveon X3. Captur mozaic Captur Foveon X3

Claritate Mozaic Foveon X3

Dup cum vedei, camera dotata cu tehnologie Foveon X3 face poze mai clare. Aceasta deoarece capteaz de doua ori mai mult verde dect imaginile captate de senzorul mozaic, si lungimile de und ale luminii sunt foarte importante n definirea detaliilor imaginilor. Detaliul culorii

132

Aceste poze dovedesc modul in care tehnologia Foveon X3 imbuntete calitatea culorilor. Diferena este ca senzorul de imagine Foveon X3 msoar intreaga culoare si fiecare pixel, in timp ce senzorul mozaic capteaza 50% din verde si 25% din rou si albastru. Artefacte (distorsiuni)

Dup cum se vede, tehnologia Foveon X3 ofer rezisten la situaiile neprevzute. O imagine a senzorului mozaic este mult mai vulnerabil, deoarece se bazeaz pe un proces complex de a interpola culorile pe care le-a ratat. Nici o cantitate de putere de procesare nu poate inltura complet presupunerile din interpolarea culorilor. In concluzie, dollar pentru dollar, pixel pentru pixel, nimic nu se compar cu tehnologia Foveon X3, ea dovedindu-se a fi foarte bun si exact, singurul lucru care mai rmne de fcut fiind cel al impementrii ei ct mai repde la preuri ct mai mici, accesibile tutror.

Transformarea informaiei analoage in digital

Lumina este transformat in incrcturi electrice, dar aceaste incrcturi construite in CCD nu sunt semnale digitale ce pot fi interpretate de un computer. Pentru a transforma aceste incrcturi in informaie digital semnalul trebuie s treac printr-un convertor analog-la-digital (analog to digital convertor~ADC). Interpolarea este manevrat de un microprocesor dupa ce informaia a fost digitizat. Pentru a inelege mai bine vom face o analogie: considerm fiecar foto-situl o gleat iar fotonii i cosiderm picturi de ploaie. n timp ce picturile cad in gleat, ap se acumuleaz (n realitate se acumuleaz incrcturi electrice). Unele glei au mai mult ap altele mai puin, acesta reprezentnd sectiunile luminoase sau intunecate ale imaginii. Rmnnd la analogie, ADC-ul msoar adncimea apei, care este considerat informaie analoag, apoi aceasta este transformat intr-o form binar.

Este numrul de foto-situri egal cu cel al pixelilor?

Numrul pixelilor unei camere digitale si rezoluia maxim sunt numere care nu prea sunt egale. De exemplu, o camer care are 2.1 megapixeli, este capabil sa produc imagini la o rezoluie de 1600*1200. S calculm matematic: o imagine cu rezoluia de 1600*1200 conine 1.920.000 pixeli. Dar 2.1 megapixeli inseamn c ar trebui sa fie 2.100.000 pixeli. Aceasta nu este o eroare a aproximrii si nici nu este vreo smecherie matematic. Exist o discrepan real intre cele dou numere. Dac in specificaiile unei camere se menioneaz ca aceasta are aproximativ 2.1 megapixeli, atunci ea chiar are aproximativ 2.100.000 foto-situri pe CCD. Explicaia este urmtoarea: unele foto-situri nu sunt folosite pentru crearea imaginii. CCD-ul este un dispozitiv analog, este necesar s existe niste circuite ce pleac de la foto-situri la ADC pentru ca acesta s poat msura incrctura electric. Aceste circuite sunt negre ca s nu absoarba lumina i s nu produc distorsiuni ale imaginii.

Cat de mari sunt senzorii?

133

Generaia curent de senzori digitali este mai mica decat cei al camerlor cu film. Un senzor CCD al unei camere tipice msoar 4.4 mm x 6.6 mm iar al unei camere cu film 24mm x 36mm. Senzori mai mici inseamn si lentile mai mici.

Producerea, Stocarea i Comprimarea

Majoritatea camerelor digitale de pe piaa de astzi au ecran LCD, ceea ce inseamn c putei vedea poza imediat. Acesta este unul dintre marile avantaje ale unei camere digitale: se primeste imediat un feedback (reacie de autocontrol) pentru ceea ce pozai. O dat ce imaginile parasesc senzorul CCD (pe calea ADC si un microprocessor) , este gata sa fie vazuta pe LCD. Binenteles, acesta nu este sfarsitul povestii. Privitul imaginii pe camera i-ar pierde farmecul dac aceasta ar fi tot ce ai putea s facei. Vrei s putei incrca poza pe calculator sau s o trimitei unei imprimante. Sunt diferite metode de stocare a imaginilor pe camera i apoi de transfer pe un calculator.

Stocarea
Primele generaii de camere digitale aveau deposit fixat n interiorul camerei. Trebuie s conectati direct camera la un computer cu ajutorul cablurilor pentru transferul imaginilor. Cu toate ca majoritatea camerelor de astzi se pot conecta la un serial, parallel, SCSI i/sau USB port, de obicei v ofer un fel de mecanism de tergere a pozelor depozitate. Exist un numar de sisteme de stocare n prezent folosite la camerele Crearea fotografiilor haioase digitale: Cu ajutorul editorului de imagini
care il primiti adesea o data cu

Memorie incorporat - Unele camere ieftine au memorie Flash achiziionarea camerei putei face o sumedenie de lucruri. De incorporata.
exemplu: taiai poza pentru a avea doar partea pe care o dorii adaugai text unei imagini reglai gradul de luminozitate al pozei schimbai contrastul si rezoluia aplicai filtre pozei pentru a prea pictata, neclara. modificai mrimea pozei rotii poza lipii mai multe poze pentru a crea impreun un mozaic de imagini creai imagini 3-D pe care le putei roti, mri sau micora.

Carduri SmartMedia - Cardurile SmartMedia sunt mici module cu memorie Flash.

CompactFlash - Cardurile CompactFlash sunt alte forme de memorie Flash, similare, dar mai mari decat cele SmartMedia.

MemoryStick- Memory Stick este o forma de memorie Flash folosita de Sony. Floppy disk- Unele camere stocheaz imaginile direct pe dischete floppy.

Hard disk- Unele camere mai avansate folosesc mici discuri incorporate sau carduri PCMCIA pentru stocarea imaginilor.

CD si DVD iscriptibile- Unele dintre cele mai noi camere folosesc drivere CD si DVD inscriptibile pentru stocarea imaginilor.

134

Pentru a transfera fiierele de memorie Flash pe propriul calculator fr a folosi cabluri, vei avea nevoie de un driver sau de un reader pentru calculator. Aceste mecanisme se aseamn cu driverul floppy i sunt ieftine. Considerati aceste dispozitive de stocare ca un film digital reutilizabil. Cand umplei unul, ori transferai datele, ori punei alt dispozitiv n aparat. Tipurile diferite de memorie Flash nu se pot schimba ntre ele. Fiecare produs conine un dispozitiv sau altul de memorie Flash. Fiecare dispozitiv are nevoie de asemenea de un anume card pentru a transfera datele.

Care este capacitatea imaginii fiecrui tip de memorare ?

In acest moment exist dou tipuri principale de memorare folosite.Unele aparate de fotografiat folosesc floppy-disk-uri de 1,44 MB, iar altele folosesc diverse forme de memorie Flash care au capaciti de la civa megaoctei la 1 gigaoctet. Exist mai multe formate, dar pentru moment le vom discuta pe acestea dou. Principala deosebire dintre tipurile de memorare este capacitatea fiecruia. Capacitatea unui floppy-disk este fix, iar capacitatea dispozitivelor de memorie Flash este n continu cretere. Asta din fericire, pentru c mrimea fotografiilor crete, deasemenea, constant, cu ct aparatele fotografice de rezoluie mare devin disponibile. Principalele dou formate de document folosite de camerele digitale sunt TIFF i JPEG(Joint Photographic Experts Group). TIFF este un format necompresat, iar JPEG este un format copresat. Majoritatea camerelor folosesc formatul JPEG pentru a memora fotografii, i cteodata ofer setri ale calitaii(cum ar fi mediu sau avansat). Urmtorul grafic v va oferi o idee despre mrimea documentelor la care v putei atepta n cazul fotografiilor de diverse mrimi.

Mrimea imaginii 640x480 800x600 1024x768 1600x1200

TIFF JPEG JPEG (necompresat) (calitate avansat) (calitate medie) 1.0 MB 1.5 MB 2.5 MB 6.0 MB 300 KB 500 KB 800 KB 1.7 MB 90 KB 130 KB 200 KB 420 KB

Un lucru evident este acela c un disk de 1,44 MB nu poate reine foarte multe fotografii. De fapt, n cazul anumitor mrimi ale fotografiei, nu este posibil s fixezi nici mcar o fotografie pe disk. Dar floppy-disk-ul are propriile sale ntrebuinri. Pentru publicarea pe Internet a imaginilor sau pentru a le trimite prietenilor prin email, aproape niciodat nu ai nevoie de o fotografie mai mare de 640 x 480, i aproape mereu o vei salva n format JPEG. In acest caz, vei putea fixa cam 16 fotografii pe disk. Dac ncerci s memorezi fotografiile cele mai mari i de cea mai nalta calitate posibil,atunci vei alege cel mai mare mediu de stocare. Un card de memorie Flash de 128 MB, de exemplu, poate memora mai mult de 1400 de fotografii compresate la rezoluii mici sau 21 de fotografii 1600 x 1200 , necompresate. Probabil c nu vei folosi niciodat toi cei 128MB dac memorezi imagini cu rezoluie mic, dar dac le nmagazinezi pe cele mari, este posibil s se ntmple aa. Capacitatea mare poate fi, deasemenea, la ndemna ta dac pleci ntr-o cltorie mai lung i vrei s faci multe fotografii.

Compresia
S memorezi o fotografie cu peste 1,2 milioane pixeli, i ocup mult spaiu din memorie.Aproape toate camerele digitale folosesc anumite tipuri de compresie a datelor pentru a micora documentele.Sunt dou
135

trsturi caracteristice ale imaginilor digitale care fac compresia posibil. Una este repetiia. Cealalt este irelevana. Ii poi imagina c dealungul unei fotgrafii, anumite modele sunt transformate in culori. De exemplu, dac un cer albastru iese pe 30% din fotografie,poi fi sigur c multe nuane de albastru vor aprea n repetate rnduri.Cand rutina compresia profit de modele si nuane de culori ce se repet, nu exist pierdere de informaie, i imaginea poate fi reconstituit exact aa cum a fost nregistrat. Din nefericire,asta nu reduce mrimea documentelor cu mai mult de 50%, i cteodat nici mcar nu se apropie de acest nivel. Irelevana este o problema cu dus-ntors. O camer digital nregistreaz mai multe informaii dect este capabil ochiul nostru s detecteze. Anumite modele de compresie profit de acest fapt pentru a elimina anumite informaii inutile. Dac ai nevoie de documente mai mici, trebuie sa fi dispus sa elimini anumite informaii. Majoritatea aparatelor fotografice ofer mai multe nivele diferite de compresie, dei aceasta se poate numi altfel. Probabil c v vor oferi nivele diferite de rezoluie. Este acelai lucru. Rezoluiile mici nseamn o compresie mare.

Bateriile
Camerele digitale, in special cele ce au sensor CCD si afiaj LCD (afiaj pe cristale lichide), folosesc mult putere ceea ce inseamn c mnnc bateriile. Acumulatorii reduce costurile folosirii unei camere digitale, dar acestea sunt de obicei destul de scumpe. Cteva lucruri la care trebuie sa fii ateni: 1. Dac aparatul folosete baterii reincrcabile standard (ex. AA) sau folosete baterii speciale produse de productorul respectiv. Dac folosete aceste baterii speciale verificai preul unui astfel de pachet. Dac aparatul are baterii reincrcabile pot fi inlocuite sau dac are un acumulator permanent ceea ce inseamn ca odat ce s-a terminat energia acumulatorului nu mai putei folsi camera pana cand nu ajungei la o sirs de energie. Asta poate fi o mare problem daca dorii sa facei multe poze odat.

2.

Vizorul si viteza diafragmei

Este important s fie controlat cantitatea de lumin care ajunge la sensor. Gndindu-ne la analogia cu glei cu ap, dac prea mult lumin lovee senzorul, anumite glei vor fi pline si nu vor mai putea accepta mai mult. Dac aceasta se intmpl, informaii despre intensitatea luminii sunt pierdute. Cuvntul camer vine de la termenul camer obscur. Camer inseamn incpere iar obscure inseamn intunecat. In alte cuvinte aparatul foto este o camer intunecat. Aceasta ine afar toat lumina nedorit. La apsarea unui buton, aceasta las sa intre o cantitate controlat de lumin printr-o deschiztur si indreapt lumina spre un sensor.

Marimea vizorului(aperture)
Aceast deschiztur (vizorul) este situat in spatele lentilelor. Intr-o zi luminoas, lumina reflectat poate fi foarte intens si nu este necesar prea mult lumin pentru crearea unei imagini de calitate. In aceast situaie este necesar o deschidere mic. Dar intr-o zi mai intunecat sau la amurg, lumina nu este aa de intens iar camera are nevoie de mai mult lumin pentru a forma imaginea. Pentru a furniza mai mult lumina deschiderea trebuie marit.
136

Ochiul uman lucreaz exact la fel. Cnd ne aflm intr-o zon intunecat, irisul ochiului dilat pupila. Cnd iesim la lumin, irisul se contract i micsoreaz pupila.

Viteza diafragmei
Tradiional, viteza diafragmei este intervalul de timp in care ii este permis luminii s treac prin deschidere~(aperture). O diafragm mecanic poate fi comparat cu o jaluzea. Este plasat in spatele deschiderii pentru a bloca lumina. Apoi, pentru un interval fixat de timp, se deschide si se inchide. Intervalul de timp cat este deschis diafragma se numete viteza diafragmei. Un mod prin care o cantitate mai mare de lumin poate ptrunde este micsorarea vitezei diafragmei, in alte cuvinte, diafragma trebuie s stea deschis o perioad mai lung de timp. Camerele cu film trebuie s aibe o diafragm mecanic. Odat ce filmul este expus la lumin, nu poate fi refcut din nou cum a fost iniial. De aceea trebuie protejat de surplusul de lumin. Dar senzorul unei camere digitale poate fi resetat si poate fi refolosit. Aceasta poarta numele de diafragm digital. Unele camere digitale prezint combinaii de diafragme digitale si mecanice.

Expunerea senzorului

Aceste dou aspecte ale unei camere, deschiderea si viteza diafragmei, funcioneaz impreun pentru a capta o anumit cantitate de lumin necesar realizarii unei imagini calitative. In termeni fotografici, ele decid expunerea senzorului. Majoritatea camerelor digitale seteaz automat deschiderea si viteza diafragmei pentru o expunere optim. Unele camere ins ofer posibilitatea reglrii acestor setri folosind un meniu de opiuni afiat pe ecranul LCD. Profesionitii si pasionaii de fotografie aleg reglarea manual deoarece le place sa aibe sub control aceste dou aspecte. Asta deoarece le ofer un control creativ asupra imaginii finale. Cu ct urcai in nivelul camerelor digitale si intrai in trmul camerelor profesionale, vei da de controale ce au aspectul i funciile prezente la camerele cu film.

Diafragm digital

Lentilele si lungimea focal

Lentilele unei camere adun lumina disponibil i o concentreaz pe senzor. Majoritatea camerelor folosesc tehnici de concentrare automat. Diferena important dintre lentilele unei camere digitale si lentilele de 35mm unei camere este lungimea focal. Aceasta este distana dintre lentile si suprafaa unui senzor. O camer digital tipic de 1.3 megapixeli are un senzor de ase ori mai mic decat un senzor al unei camere cu film, fiind necesar micsorarea lungimii focale tot de attea ori. Aceast distan este de asemenea informaia critic pentru a determina cu ct se mreste peisajul cand privii printr-o camer. Cu o camer de 35mm , niste lentile de 50mm ofer o imagine in marime natural a subiectului. Dac este marit distana focal se marete marirea iar obiectele par a fi mai aproape Dac se intamp invers, lucrurile par a fi mai departe, dar poate fi captat o imagine mai lat. Exist patru tipuri de lentile la o camer digital: 1. Lentile cu focus~centrare fix si zoom~marire fix Acest tip de lentile sunt inlnite la camerele ieftine; 2. Lentile cu focus automat si zoom optic sunt similare cu lentilele unei camere video; 3. Lentile cu zoom-digital cu zoom-ul digital, camera preaia pixelii din centrul senzorului de imagine si ii interpoleaza pentru a forma imaginea. In funcie de rezoluie aceast apropriere poate crea o imagine mai vag.
137

4. Sistem de lentile nlocuibil dac suntei familiari cu aparatele de top de 35mm atunci suntei familiar cu sistemul nlocuibil de lentile. Camerele digitale superioare pot folosi acest sistem, ele pot chiar folosi un astfel de sistem de la o camer cu film ! Iat un tabel in care putei compara distana focal a unei camere digitale de 1.3 megapixeli si echivalentul su la o camera de 35mm.
Lungimea focal 5.4 mm 7.7 mm 16.2 mm Echivalentul la 35mm 35 mm 50 mm 105 mm Vederea

Obiectele par mai mici si mai indeprtate Obiectele sunt in mrime natural Obiectele sunt mrite si par mai apropiate.

Zoom optic vs. zoom digital

In termeni generali, o lentil de zoom este orice lentil ce ii poate modifica lungimea focal. Dup cum am vzut vederea normala a lumii este cea cu o camer ce are lungimea focal de 7.7mm. Putei micora pentru a vedea lumea mai lat sa putei mri pentru a vedea anumite aspecte. Camerele digitale prezint zoom opic sau zoom digital sau pe amndou. Zoom-ul optic modific lungimea focal a lentilelor. Ca rezultat imaginea este mrit sau micorat de lentile. Cu cat este amplificat zoomul optic, lumina este rspndit pe intregul senzor CCD si toi pixewlii pot fi folosii. V putei gndi la zoom-ul optic ca un adevrat zoom care va imbunti calitatea imaginii. Zoom-ul digital este o mecherie a computerului care mrete o poriune a informaiei care lovete senzorul. S zicem ca facei o poz cu zoom digital 2X. Camera folosete jumtate din pixelii din centrul senzorului CCD i i va ignora pe ceilali. Apoi folosete interpolarea pentru a aduga detalii pozei. Dei pare c ai fcut o poz de dou ori marit, putei obine acelai efect folosind camera normal i apoi s mrii poza cu un software specializat.

Macro
Dac dorii sa facei poze de la distane mici, cutai o camer ce are capabilitti de centrare macro!!. Aceast aspect v las s apropiai lentilele camerei foarte mult de subiect. Un exemplu este poza fcut acestui mic motor electric. Dac nu avei o camer cu capabiliti macro s fii sigur ca nu o sa putei face o astfel de fotografie

Informaii interesante:
-

In Statele Unite exist cel pui o camer digital la fiecare adult; Cu o camer de 3 megapixeli putei face fotografii pe care majoritatea computerelor din ziua de azi nu le pot afia la calitate maxim; Primele camere digitale orientate pieei de consum au fost vndute de Kodak si Apple in 1994; In 1998 Sony a vandut peste 700.000 de camere video ce aveau abiliti limitate de a vedea prin haine; Putei folosi diferite software-uri pentru a combina diferite fotografii digitale;

Formate ntlnite
Pe internet, cu noroc, avem de-a face numai cu 3 principale tipuri de imagini : CompuServeGIF, JPEG i Bitmaps. n acest moment, acestea sunt singurele tipuri ce sunt in mare suportate de majoritatea browserelor. Dar care este diferenta dintre ele? Ce inseamna c o imagine GIF este sau nu interliniara? Este imaginea JPEG progresiv deoarece beneficiaza de art deco? Ofera intr-adevar o imagine Bitmap direcii undeva? Iat cea mai frecvent intrebare:

Cnd folosesc un anumit format de imagine?

138

Imagine sau grafic?

Tehnic, nici una. Daca se dorete strictee, imaginile computerului sunt fiiere, la fel precum documentele WORD sau jocurile Solitaire. Sunt toate o grmad de 1 si 0 inlnuite. Dar trebuie s comunicam unu cu altu aa c trebuie s ne hotrm. Imagine. Vom folosi acest cuvnt deoarece acoper acest subiect. Grafic este mai mult dect un adjectiv , ca n structur grafic. Noi denumim imaginile de pe internet dup structura grafic. GIF nu este numele unei imagini. GIF reprezint factorii compresivi folosii la crearea unui format rapid setat de ctre CompuServe. Deci, sunt toate imagini doar daca nu vorbim de anumite diferene specifice.

44 de formate grafice diferite?

Pare a fi un numr mare nu-i aa? In realitate , nu exist att de multe formate grafice. Multe din ele sunt diferite versiuni ale aceleiai compresii, interliniara sau nu, GIF, de exemplu. nainte de a detalia, s detaliem anumite aspecte pentru moment. Exist de fapt doar dou metode de baz prin care un calculator red, retne sau afieaza o imagine. Cnd se salveaz o imagine intr-un anumit format se creaz fie un format mai rapid fie un meta/vector format.

Rastru
Formatele de imagine rastru (Raster Image Formats~RIF) ar trebui s fie cele mai familiare utilizatorilor de internet. Un format rastru sparge imaginea n serii de puncte colorate numite pixeli. Numrul de 1 sau 0 (bits) folosit la crearea fiecrui pixel denot profunzimea culorii pe care poate fi pus in imagine. Dac pixelul este reprezentat cu 1 bit pe pixel atunci pixelul trebuie sa fie alb sau negru. De ce? Deoarece acel pixel poate fi doar 0 sau 1, inchis sau deschis, alb sau negru.Crescnd numrul la 4 bii pe pixel vom putea s setm acel punct colorat cu 16 culori. Daca numrul mai creste inc la 8 biti pe pixel acel punct colorat se poate salva la 256 de culori diferite. Sun acel numar, 256 familiar cuiva? Acela este nivelul maxim al unei imagini GIF. Cu siguran, acest numr poate descrete dar nu poate crete mai mult de att. De aceea o imagine GIF nu poate suprapune prea bine fotografii si imagini spaioase. Exista n lume cu mult mai multe culori decat 256. Imaginile pot suporta milioane de culori. Dar daca se doresc imagini, icoane mici, GIF-urile sunt cele mai indicate. Imaginile n format rastru pot reine de asemenea 16, 24 si 32 bii pe pixel. La ultimele dou nivele, pixelii inii pot reine pn la 16,777,216 culori diferite. Imaginea arat slendid! Bitmapurile salvate la 24 biti pe pixel sunt
imagini de calitate, dar desigur si ele trebuie rulate la aproximativ 1 megabyte per imagine. Exist ntotdeauna un echilibru, nu-i asa?

Alte formate Rastru

Cele trei formate importante pentru Internet, GIF, JPEG si Bitmap sunt de asemenea formate rastru.
Iat alte formate rastru: CLP DCX DIB FPX IMG JIF MAC MSP PCT PCX PPM PSP Windows Clipart ZOFT Paintbrush OS/2 Warp format Kodak's FlashPic GEM Paint format JPEG Related Image format MacPaint MacPaint New Version Macintosh PICT format ZSoft Paintbrush Portable Pixel Map (UNIX) Paint Shop Pro format 139

RAW RLE TIFF WPG

Unencoded image format Run-Length Encoding (Used to lower image bit rates) Aldus Corporation format WordPerfect image format

Pixeli si Web
Din moment ce am menionat pixelii, ar fi o buna ocazie sa discutm despre pixeli si web. Ct de mult inseamn prea mult? Cat de muli inseamna prea puini? Exista o sensibil egalitate intre contrastana unei imagini i numrul de pixeli necesar afirii ei. S presupunem c avem dou imagini, fiecare avnd 5 inci pe orizontal i 3 inci pe vertical. Una folosete 300 pixeli , cealallt folosete 1500. Logic, aceea cu 1500 folosete pixeli mai mici. Este de asemenea imaginea care ofer o mai mare calitate, privit in detaliu. Cu ct exist mai muli pixeli cu att imaginea va fi mai detaliat. Desigur, cu cat vor fi mai muli pixeli cu att numrul de bii va fi mai mare. Aadar, ct este de ajuns? Acest fapt depinde de imprejurare. Recomandarea noastr este 100 pixeli la un inch. Acest alegere creaz un inch de 10 mii de pixeli ptrati. Am aflat c acest fapt ofer unei imagini calitate fr a mri numrul de biti. De asemenea ofer o anumit deviaie in mrirea sau micorarea imaginii fr a o deregla prea mult. Minimul ar insemna alegerea de 72pixeli per inch, cea mai mic valoare acceptat pe scara imaginilor. In termeni de pixeli pe inch ptrat, inseamn o impresionant pictur pana la 5184 pixeli. Incercati! Vedeti daca v place, dar cred ca vei crede ca rezolutia minima a monitorului a devastat imaginea.

Formate Meta/Vector
Probabil nu ai auzit de aceste tipuri de formate ale imaginii, nu c ai fi auzit mcar de formatul Rastru. Acest format se regsete in proprietatea multor formate, formate create pentru anumite programe. CorelDraw (CDR) , Hewlett-Packard Graphics Language (HGL), i Windows Metafiles (EMF) sunt doar cateva exemple. Formatele Meta/Vector sunt mai folosite dect cele Rastru in programele pretenioase si de specialitate deoarece sunt mai mult dect o reea de puncte colorate. Acolo exista mai degrab vectori actuali de date stocai in formate matematice fa de biii de puncte colorate. Acest fapt ofer ciudate forme de culori si imagini care pot fi strnse pe un arc. O hart ptrat de puncte nu poate reproduce la fel de bine acel arc. Pe langa asta, din moment ce informaia este memorat in vectori , formatele de imagini Meta/Vector pot fi mrite sau micorate (prorietate numita scalabilitate) fara a face imaginea s par crestat sau aglomerat (proprietate numita pixelitate). Exist totui o diferen ntre formatele Meta si Vector. Formatele Vector pot conine numai date\vectori pe cnd fiierele Meta, aa cum sugereaza i numele, pot conine mai multe formate. Adic n centrul fiierului Windows Meta poate exista o superb imagine Bitmap.Nu vei sesiza niciodat diferena dei ea exista.

Ce reprezint o imagine BITMAP?

Acest intrebare este deseori pus. De obicei este urmat de cum se face ca acestea functioneaza numai pe Internet Exlorer? Aceast intrebare are un raspuns foarte simplu. Microsoft a inventat acest format. Este logic s-l includ in browserul lor. De fiecare dat cand deschizi Pc-ul, majoritatea imaginilor folosite in procesare si pe desktop sunt bitmapuri. In contrast cu cele declarate mai sus, bitmapurile vor fi afiate pe toate browserele, nu numai pe familiarele <img src= > formate arhicunoscute. Se observ c bitmapurile folosite cel mai des ca imagini din PERL Common Gateway Interfaces (CGIs). Un contor este exemplul perfect. Paginile numerotate care au acel efect al contorului de parcurs sunt bitmapuri create de server spre deosebire de cele INLINE. Bitmapurile sunt perfecte pentru acest proces ntruct reprezint o simpl serie de puncte colorate. Nu e nimic bizar in alctuirea lor. Este de fapt un proces ct se poate de simplu. n acel script ce ruleaza un contor, fiecare numr este construit pentru a putea face posibil afiarea contorului. Contorul este alb si negru. Asta inseamn nivel al imaginii de un bit per pixel. Pentru crearea unui numr zero in contorul de mai sus, se va construi o grila de 7 pixeli lrgime pe 10
140

pixeli inltime. Pixelii ce se doresc a rmne negri sunt notai cu 0 iar cei albi cu 1. Un 0 0 model poate fi observat n figura alturat. Se observ numarul zero din graficul de mai sus? A fost colorat pentru a se face 0 0 diferena. Se creez unu din multele abloane pentru numerele cuprinse intre 0 si 9. Scriptul 0 1 PERL returneaza in acest caz o imagine Bitmap reprezentnd numerele pentru a obine 0 1 astfel efectul reelei contorului de parcurs. Acesta este conceptul unui bitmap. O grila de 0 1 puncte colorate. Cu ct exist mai muli bii per pixel, cu att mai extravagant poate fi 0 1 bitmapul. 0 1 Bitmapurile sunt imagini bune, dar nu sunt grozave. Dac se incearc o comparatie ntre 0 1 bitmap i orice alt format, se poate observa c formatele bitmap creaz imagini care 0 0 consum muli bii. Motivul este acela c formatul bitmap nu este eficient n privina stocrii 0 0 datelor. Ceea ce se vede se si primete adic o ingrmdii unul peste altul.

0 1 1 1 1 1 1 1 1 0

0 1 1 0 0 0 0 1 1 0

0 1 1 1 1 1 1 1 1 0

0 0 1 1 1 1 1 1 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

serie de bii

Imagine Bitmap

Compresia
Am spus mai sus c bitmapurile sunt doar o serie de pixeli ingrmdii. Dar aceeasi imagine salvat intr-un format GIF sau JPEG folosete mai puini pixeli. Cum? Cu ajutorul compresiei. Compresia este un termen al computerelor ce reprezint varietatea algoritmilor matematici utilizai la compresarea numrului de bii al unei imagini. S presupunem c avem o imagine in care colul din dreapta-sus are 4 pixeli, toi de aceeai culoare. De ce s nu gsim un mod de a face din acei 4 pixeli unu singur? Acest fapt ar reduce numrul de bii cu 75%, cel putin intr-un col. Acesta reprezint un factor de compresie. Bitmapurile pot fi compresate doar pn la un anumit punct. Acest proces se numeste codificator de lungime. Toi pixelii de aceeai culoare sunt combinai intr-un singur pixel. Cu ct exist mai muli pixeli asemntori cu att compresia va fi mai mare. Bitmapurile cu puine detalii sau puine variaii de culoare vor fi compresate cel mai bine. Cele larg detaliate nu ofer o prea mare posibilitate de compresie. O alt diferen ntre cele 2 fiiere este c bitmapul comun poate accepta pn la 16 milioane de diferite culori per pixel. Salvnd aceeai imagine cu ajutorul codificatorului de lungime numrul de biti per pixel ajunge la 8. Acest fapt blocheaz nivelul culorii la maxim 256. Asta inseamn chiar mai mult compresie de fcut. Aadar, de ce nu se creaz un singur pixel din moment ce toate culorile se aseamn? S-ar putea chiar micora numrul de culori valabile i s-ar putea astfel crea o mai mare ans de a ngloba pixelii in culoare. O idee buna. Cei de la CompuServe au crezut acelai lucru.

Formatul JPEG
JPEG este un algoritm de compresie dezvoltat de oamenii dup care algoritmul i ia numele, Grupul Unit al Experilor in Fotografiei (Joint Photographic Experts Group JPEG). Punctul forte al acestui algoritm este c
141

factorul compresiv depoziteaz imagine pe hard disk in mai puini bii dect atunci cnd imaginea este vizualizat. Internetul a preluat acest tip de compresie imediat si nu numai pentru c aceasta stoca imaginile in mai puini bii dar o si transfera in mai puini bii. Cu ct se extinde internetul, eava ~ lrgimea de band nu crete deci trebuie s facem cat mai mici lucrurile ce sunt transferate. Pentru ceva timp formatul GIF fcea legea pe internet. Odat cu aparii JPEG-ului, dei acesta aducea si ceva probleme, acesta a fost implementa destul de repede. Formatul JPEG poate fi salvat la diferite nivele de compresii si avem mai jos o serie de exemple ale aceleiai fotografii care original avea 153 kilobii, la o rezoluie de 400*336, salvat la diferite compresi Compresie 20% - 37 bii Compresie 40% - 25 Kilobii

Copresie 60% - 19 Kilobii

Compresie 80% - 12 kilobii

Compresie 90% - 7 kilobii

Compresie 95% - 4 kilobii

Diferen calitativ a imaginii nu este mare ntre compresii de 1 60% dar mrimea fotografiei s-a redus considerabil. Compresia de 95% a redus semnificativ mrimea dar i calitatea, concluzia este c nu merit compresie mai mare de 80%. Compresie de 50% inseamn ca 50% din imagine a fost supus algoritmului. La
142

compresii de peste 90% se pot observa nite blocuri; asta inseamn ca biii sunt mai puini dar c s-a pierdut detaliul. Aici se poate observa cum algoritmul a gsit grupuri de pixeli ce preau a avea aceeai culoare i i-a grupat in unul singur. In unele cazuri i in unele fotografii datorit compresiei nici nu se mai realizeaz ceea ce vrea sa fie fotografia, se ajunge la calitate extrem de sczut.

143

Formatul GIF
GIF, care echivaleaza cu Format grafic inter-schimbabil(Graphic Interchange Format), a fost standardizat in 1987 de CompuServ, dei ideea algoritmului matematic folosit la crearea compresiei GIF aparine Unisys. Primul format GIF folosit pe Web era numit GIF87a, reprezentnd anul si versiunea. Memora imagini la 8 bii pe pixel, numrul de culori find de 256. Nivelul de 8 bii permite imaginii s funcioneze multiple tipuri de servere, incluznd CompuServ, TCP/IP si AOL. Era grafica pentru orice sezon s zicem aa. CompuServe a imbuntit formatul GIF in 1989 pentru a include animaie, transparen si intercalare. L-au numit, cum era de ateptat GIF89a. Nu exist diferen vizibil intre cele dou formate. Chiar dac numrul de bii este acelai ceea ce face diferena este animaia si transparena.

GIF87a

GIF89a

Animaia
Conceptul de animaie GIF89a este in mare asemntor cu un album foto ce are mici celule de animaie in coluri. Dai paginile repede si avei impresia c vizualizai un filmule. Aici avei posibilitatea de a seta viteza derulrii celulelor (numite si cadre de animaie) n o sutime de secund. Un ceas interior imlementat chiar in formatul GIF asigur numerotarea si derularea celulelor la timpul potrivit. Procesul de animaie a fost imbuntit de ctre companii care au gsit propria lor metod s compreseze mai mult formatul GIF. Dac vei urmri vreo animaie vei constata foarte mici diferene de la cadru la cadru. i de ce este necesar crearea unui nou format GIF dac doar o mic seciune a cadrului trebuie modificat. Aceasta este cheie unor noi factori de compresie n animaia GIF. Mai puine schimbri inseamn mai puini bii.

Transparena
Procecesul de transparena este foarte bine descris ca fiind similar cu cei ce prezint stirile meteo. In fiecare sear stau in faa unui ecran verde si mare ecran si comunic tirile iar in timp ce n spatele lor acel ecran este nlocuit cu o alt surs de imagine. Procesul in televiziune poart numele de soluia cromatic Unui computer i este spus s focalizeze o culoare, de obicei verde. Culoarea ecranului este de obicei verde deoarece este culoarea cea mai rar intlnit n pielea uman sau pe hainele prezentatorilor. Apoi culoarea este tears i inlocuit de o alt imagine. In cazul imaginilor GIF. Exist doar 256 de culori in imaginea GIF. Computerului i este spus s se axeze pe una dintre ele. Este facut alegerea dintre umbrele de culoare rou, verde sau albastru care care deja exist in imagine si care sunt astfel eliminate. Culoarea este luat din palea de culori a imaginii iar ce se afl in spatele culorii respective este afiat. Orice culoare intlnit n formatul GIF poate fi fcut transparent, nu numai culoarea din fundal. Dac fundalul imaginii este frmiat atunci si transparena va fi frmiat. Dac se elimina culoarea albastr din din fundal i dac aceasta apare i n mijlocul imaginii va fi eliminat i de acolo.
144

GIF-uri intercalate si neintercalate

Imaginile cu cei doi oamenii ce canta la chitar sunt imagini neintercalate. Aici se face diferena cnd cineva se refer la GIF normal sau pur si simplu GIF. Cnd o imagine nu este intercalat, este umplut n totalitate de sus pn jos, linie dup linie. Dac avei o conexiune mai lent de internet , adic trebuie s ateptai ceva mai mult s incarce poza, vei observa cum imaginea este incrcat linie cu linie. De aici a venit ideea revoluionar de GIF89a intercalat. Intercalarea reprezint conceptul de umplere a fiecrei linii de date apoi revenirea la inceput i reluarea procesului pn la incrcrea tutror liniilor srite anterior. Televizorul funcioneaza asemnator. Efectul pe un monitor funcioneaz astfel: la inceput imaginea pare inceoat apoi cu umplerea celorlalte linii devine clar. Asta d posibilitatea celui care vizioneaz s ii fac o idee despre acea poz, fr sa fie nevoie s atepte pn incarc toate liniile, una cte una. Urmtoarea imagine este dintr-un bazar din Istambul si este un GIF89a intercalat. Ambele moduri de GIF, intercalat sau neintercalat, duc la acelai rezultat numai ca pe doua ci diferite; Acestea pot fi mai utile sau nu in funcie de utilizator si nevoi.

JPEG-uri progresive
Acest factor de compresie lucreaz asemntor cu formatul GIF89a intercalat, avnd acelai principiu de funcionare. Exemplu de mai jos prezint trei compresii diferite de 1%, 50% si 99%.
Compresie 1% Compresie 50%

Compresie 99%

Dup cum observai pentru a avea o calitate acceptabil trebuie sa nu compresai imaginea mai mult de 75%

145