Sunteți pe pagina 1din 4

CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI Frati crestini, vreau s v vorbesc despre chemarea lui Dumnezeu si de ascultarea omului

de Dumnezeu si de ascultarea tuturor zidirilor Sale. Dar vreau mai ales s vorbesc despre chemarea neamului celui cuvnttor al oamenilor si s v spun n cte chipuri ne cheam Dumnezeu pe noi. Dumnezeu cheam popoarele pmntului la pocint prin foamete, cu secet, cu boli, de parc le-ar spune: Iat, Eu sunt Acela despre Care spune Ieremia proorocul c voi da ploaie peste zece cetti si peste dou nu voi ploua. Si iarsi, voi da ploaie peste dou cetti si peste zece nam s dau ploaie, ca s v art c Eu sunt Dumnezeul norilor si Tatl ploilor, cum a zis si Iov. Am auzit c la televizor, cnd se d buletinul meteorologic, se arat harta trii spunndu-se: aici plou, si se arat vreo 10-15 puncte unde plou n tar, iar n cea mai mare parte a trii nu plou. Auzind aceasta, foarte m-am folosit. Si mi-am adus aminte de cuvintele proorocului Ieremia si mi-am zis: Iat cum se mplinesc sub ochii nostri, c plou n cteva sate si n 2030 nu plou. Deci n mna lui Dumnezeu sunt ploile si norii si furtunile si vnturile. Cci spune Hristos: Anii si vremile le-a pus Tatl ntru a Sa stpnire. Nimeni nu-I poate cere socoteala Lui de ce a lsat secet sau furtun; nimeni nu poate opri vnturile si ploile, nimeni nu le poate aduce, dect mna cea atotpu-ternic a lui Dumnezeu. Deci, iat, uneori ne cheam Dumnezeu cu secet, alteori cu grindin, alteori cu fulgere, cnd trsneste pe multi, alteori ne cheam cu foamete, alteori cu boli. Alteori d Dumnezeu boal si molim si nu este cas unde s nu fie un bolnav. Alteori ne cheam cu rzboaie, alteori cu robie, alteori cu glasul Scripturilor cnd zice: Veniti la Mine toti cei osteniti si mpovrati si Eu v voi odihni pe voi. Si alt dat zice: Cel ce vrea s vin dup Mine, s se lepede de sine, s-si ia crucea sa si s-Mi urmeze Mie. Deci iat c ne cheam Dumnezeu si prin stihii, si prin cutremure si prin secet; ne cheam prin boli si prin necazuri, prin scrbe, prin toate cheam popoa-rele la El s cunoasc c este un Tat n cer si c poate face cu popoarele cte voieste. Ce spune Isaia? Doamne, Tu ai zidit pmntul ca pe o nimica si toate popoarele pmntului naintea Ta sunt ca o pictur ntr-o cad (Isaia 40, 15). Ce putere are o pictur ntr-o cad? Sau ce este de vei lua o lingur de ap din oceanul cel fr de margini al mrilor? Asa suntem noi de mici si de slabi naintea lui Dumnezeu. Ne cheam Dumnezeu prin glasul Scripturii, ne cheam prin glasul zidirilor ce pornesc asupra noastr cu secet sau cu ploaie prea mult sau cu cutremur; ne cheam Dumnezeu prin arsit, dar ne cheam si n alt fel. Cum? Prin glasul constiintei. Nu vezi, cnd pctuim sau gresim, ne mustr cugetul ndat. Te ntreab: "Omule, de ce ai fcut aceasta? De ce ai furat de la vecinul? De ce ai luat femeia altuia? De ce ai omort pruncul nevinovat n pntece? De ce ai rs de cele sfinte? De ce fumezi? De ce nu mergi la biseric Duminica si srbtoarea? De ce nu cresti copiii n frica lui Dumnezeu? De ce nu postesti cele patru posturi de peste an si vinerea si miercurea si te faci asemenea cu iudeii? De ce ursti pe fratele tu? De ce hulesti pe Dumnezeu cnd esti n scrb?" Prin toate ne mustr constiinta cnd gresim. Ea este glasul lui Dumnezeu care ne cheam la

El: "Omule, ai gresit. Eu te iert, dar s nu mai faci. Vino la Mine, cci la Mine este izvorul iertrii, al iubirii si al milostivirii. Pune nceput bun de azi nainte, s nu mai pctuiesti". Deci constiinta este glasul lui Dumnezeu n inima noastr. Aceast lege s-a pus nainte de toate legile omenesti. Zic o seam de oameni putin credinciosi: "Pe noi, crestinii, Dumnezeu o s ne judece si o s ne pedepseasc dup Evanghelie, dar popoarele care nu cunosc pe Dumnezeu, cum este China, cum este Japonia, India, care se nchin la zei si la vrjitori, cum are s le pedepseasc Dumnezeu? Cci n-au avut Evanghelia si n-au stiut ce este pcat. De aceea nu se pot ndrepta". Auzi ce spune dumnezeiescul Apostol Pavel n Epistola sa ctre Romani: Cele nevzute ale lui Dumnezeu, de la nceputul zidirii lumii prin fpturi ntelegndu-se se vd, adic vesnica Lui putere si dumnezeire (Romani 1, 20). Deci toate popoarele lumii, n ziua judectii, se vor judeca dup patru legi. Asa dogmatisesc Sfintii Printi. Cei ce n-au avut legea scris, se vor judeca dup dou legi: dup legea constiintei, pe care a pus-o n om la zidirea lui, si dup legea zidirilor. Cum, dup legea zidirilor? Iat cum: Toate care sunt n jurul nostru vorbesc cu noi. Cci spune Sfntul Grigorie de Nyssa n Viata lui Moise: "Ca o trmbit din naltul cerului vorbesc zidirile cu noi si strig c este un Ziditor". Si ce spune proorocul David: Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea minilor Lui o vesteste tria. Cum vorbesc cerurile cu noi? Cum vorbeste tria cu noi si vesteste puterea lui Dumnezeu? Iat cum: Cnd te uiti seara la cerul nstelat si-l vezi plin de stele si mpodobit ca un candelabru plin de lumin si vezi luna plin strlucind pe cer si rnduiala cea prea frumoas cu care se conduc stelele si galaxiile si constelatiile cerului cu atta precizie, nct nici cei mai mari savanti ai lumii nu ajung s fac calendarul dup ele, atunci zici cu proorocul: Doamne, ce este omul, c-l pomenesti pe el sau fiul omului, s-l cercetezi pe el? Si atunci ti dai seama c aceste stele, aceste miscri ale lor sunt fcute si purtate de mna lui Dumnezeu. El a fost Creatorul, El este Crmui-torul lor. ti dai seama c lumea aceasta are o minte care le ndrum, c este un Dumnezeu Care le-a fcut si o mn nevzut care le poart de grij, ca si nou. Asa vorbesc cerurile cu noi, nct vzndu-le, cunoastem prin ele pe Ziditorul cerului. Cnd ne uitm la soare si-l vedem cum lumineaz, c nu putem s-l privim dect cteva minute si orbim, ne aducem aminte de Cel ce a fcut soarele att de frumos, att de luminos. Si ne dm seama c Cel ce l-a fcut pe el, Soarele drepttii, strluceste de miliarde de ori mai mult ca el. Si asa soarele laud pe Dumnezeu. Cci se zice: Ludati-L pe El soarele si luna, ludati-L pe El toate stelele si lumina. Cum laud soarele pe Dumnezeu? Cum l laud luna, stelele, cerurile, tot firmamentul, toat zidirea? Prin existenta si prin miscarea lor. Cci "altele sunt contemplatiile zidirilor si altele sunt legile lor", zice Sfntul Maxim Mrturisitorul n Filocalie. Contemplatia are loc cnd ne gndim la cine le-a fcut. Iar legile lor sunt rnduielile dup care se misc n univers. Si amndou sunt fcute de Dumnezeu: existenta lor si legile dup care se misc ele. Asa vorbesc cu noi soarele, luna, stelele si cerurile, florile si psrile, animalele si fiarele, vile si apele, noianurile si aerul, vnturile si toate stihiile. Toate vorbesc cu noi si ne spun c este un Ziditor, un Dumnezeu n cer Care le-a fcut, le tine si le misc.

Deci dup legea constiintei si dup legea zidirilor se vor judeca cei ce n-au avut legea cea scris. ncepnd de la Moise, cruia Dumnezeu i-a dat tablele Legii pe Muntele Sinai, poporul iudeu se va judeca dup Legea scris, iar toate popoarele care au cunoscut Evanghelia, se vor judeca dup Legea darului, legea dragostei si a desvrsirii. De la nceputul lumii, astzi si vesnic, zidirea vorbeste despre Ziditorul ei. Un necredincios oarecare mergea pe Oceanul Atlantic, pe un vapor mare, un transatlantic. Si un srman misionar predica pe vapor noaptea despre Dumnezeu, despre minunile Lui care se vd pe cer, sus, pe pmnt si n ape. Iar necredinciosul, ca s ia n batjocur pe misionar, a luat binoclul si se tot uita lung la stele. Iar misionarul lui Hristos predica cu foc, pentru c Dumnezeu d putere mult n cuvnt celor ce-L binevestesc pe El si-L predic pe Dumnezeul Cel adevrat, pe stpnul Zidirii. La urm vine cel necredincios si zice ctre preot: "Printe, tot predici pe Dumnezeu, dar eu mam uitat prin binoclu la stele si nu L-am vzut. Nu stiu unde-I". Iar misionarul lui Hristos i-a spus: "Bine zici frate, c nu-L vezi, si n acest fel nici n-ai s-L vezi n veacul veacului. Dar stii de ce? Ca s-L vezi pe Dumnezeu trebuie s cureti inima de necredint si de pgntate, cci asa ne nvat pe noi Evanghelia, spunndu-ne n fericirea a sasea: Fericiti cei curati cu inima, c aceia vor vedea pe Dumnezeu. Deci drept ai zis, pentru c nu L-ai vzut si nici n-ai s-L vezi n veacul veacului, pn ce nu-ti vei curti inima ta de necredint, de rutate si de pcate. Atunci ai s-L vezi pe Dumnezeu prin lumina credintei". Asa si azi. Sunt multi oameni care nu aud chemarea lui Dumnezeu. Si dac nu o auzim, o s pun biciul pe noi, o s ne cheme mai aspru. Dac ne vom ntoarce, El o s dea ploaie timpurie si belsug si sntate si fericire, c n mna Lui este viata si moartea. Iar dac nu, stie El cum s trag frul calului. Cci zice Ilie Miniat c lumea aceasta este ca un cal sirep, care alearg pururea spre pierzare, alearg la pcate, spre fundul iadului. Dar Dumnezeu va pune fru acestui cal neastmprat. Si care e frul calului? Care e frna lui Dumnezeu cu care trage lumea la Dnsul? Sunt bolile, seceta, robiile, rzboa-iele, moartea, suferintele si toate necazurile. Cnd este rzboi, ce cerem? "D, Doamne, pace!" Cnd suntem bolnavi cerem: "D-ne, Doamne, sntate". Cnd nu plou: "D-ne, Doamne, ap, c murim de sete!" Cnd suntem robi: "Scap-ne, Doamne, de robie!" Deci bine ne face Dumnezeu. Stie El s tin n fru aceast lume, care alearg ca un cal sirep la prpd, la pierzare. Auzi ce spune proorocul: ns cu zbal si cu fru, Doamne, flcile lor vei strnge, ale celor ce nu se apropie de Tine. Nu ne apropiem de bun voie, ne pune zbal si fru si ne ntoarce napoi, pentru c are putere, cci este Dumnezeu, Care poate s coboare n iad, s ridice, s omoare si s fac viu. Deci, fratii mei, cnd vom ntelege c Dumnezeu ne cheam prin boli, prin suferinte, prin pagube, prin necazuri, prin robie, prin secet, s nu stm mpietriti, ci s ne ntoarcem acas la Tata si s zicem: "Iart-ne nou, Doamne, pcatele si ne miluieste pe noi". Atunci Bunul Dumnezeu ne iart, pentru c El nu ne ceart din ur. Adevratul printe nu bate copiii si din ur. Doamne fereste! Care mam sau tat ar vrea s-si bat copiii degeaba, s-si bat joc de dnsii? Nu! Ci dac vede c vreunul azi nu ascult si mine nu ascult si poimine nu ascult, si-i ncptnat si-i rspunde mpotriv si face dup voia lui cea rea, pune mna fr s vrea pe varg sau pe curea sau pe bt. Pentru ce? Pentru c vede c acest copil a pornit pe ci rele si merge din ru n mai ru, se duce n prpastie si dac l va bate mai pe urm, va fi prea trziu.

Asa face si Dumnezeu cu noi. Noi suntem toti fiii lui Dumnezeu dup dar. Auzi ce zice Scriptura: Eu am zis: dumnezei sunteti si fii ai Celui Prea nalt toti. Iar voi ca niste oameni muriti si ca unul din boieri cdeti, adic ca unul din diavoli. Dac suntem fiii lui Dumnezeu dup dar si avem darul punerii de fii prin Sfntul Botez, avem Biserica mam si pe Dumnezeu Tat, dup cum zicem pururea: Tatl nostru Care esti n ceruri, dac-i asa, s stm pururea cu ochii mintii la Tatl nostru si s stim c dac nu vom voi de bun voie s-L iubim si s-L cunoastem c exist, El va pune mna pe varg. Dar mai bine s ascultm din dragoste si s-L iubim pe Dumnezeu si s facem poruncile Lui din cumintenie, ca El pururea s aib mil de noi si s ne poarte de grij. Apostolii au ascultat de Hristos, proorocii au ascultat, cerul ascult, pmntul ascult, roua ascult, grindina ascult, stelele ascult, noianurile si toat natura ascult! Numai omul, fiinta cea rational, nu vrea s asculte de Printele su Cel ceresc. Dar bgati de seam c mna lui Dumnezeu are si varg cu care ne poate bate. Deci s stm bine, s lum aminte! S nu uitati, de astzi nainte, c orice necaz care vine peste noi, este o chemare a lui Dumnezeu. Cci zice: Dumnezeu bate pe tot fiul pe care-l primeste. Si s nu crtim dac suntem chemati ntr-un fel sau altul, cci spune Apostolul Pavel: Fiecare, ntru ceea ce este chemat, ntru aceea s rmn! Te-a chemat Dumnezeu srac, nu dori s te mbogtesti; te-a chemat s fii clugr, clugr s rmi pn la moarte; te-a chemat s fii preot, preot vrednic s fii; te-a chemat s fii meserias, meserias bun si cinstit s fii; te-a chemat s fii filosof sau mecanic sau n alt serviciu, asa s rmi. Dar s slujesti cu cinste, s cunosti c Dumnezeu este Cel ce te-a chemat ntr-un fel sau altul si fiecare din noi ntru ceea ce este chemat, ntru aceea s rmn! Amin.